MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 811/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 811         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 16 noiembrie 2011

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.228 din 20 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 136 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 1.235 din 22 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Decizia nr. 1.238 din 22 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) si art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Decizia nr. 1.239 din 22 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1671 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Decizia nr. 1.291 din 4 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin raportare la prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.091. - Hotărâre privind transmiterea unei părti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al municipiului Bucuresti si în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru actualizarea valorii de inventar a bunului imobil si pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

1.115. - Hotărâre privind alocarea unor sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată unitătilor de învătământ preuniversitar de stat finantate din bugetele locale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.546. - Ordin al ministrului sănătătii privind aprobarea formularului-model pentru procesul-verbal de constatare a contraventiilor utilizat în activitatea de control din domeniul sănătătii publice

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

38. - Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2011

 

39. - Circulară privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă natională începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2011

 

Rectificări la:

 - Legea nr. 117/2011


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.228

din 20 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 136 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 136 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Aurora Filote în Dosarul nr. 10.249/231/2009 al Judecătoriei Focsani. Exceptia formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.600D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 29 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 10.249/231/2009, Judecătoria Focsani a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 136 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Aurora Filote într-o cauză ce are ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine că prin textul criticat legiuitorul a instituit o derogare de la dispozitiile art. 142 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, si astfel se aduce atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentală.

Judecătoria Focsani apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă dispozitiile art. 136 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu următorul continut: “În cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, în conformitate cu dispozitiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, si pentru creante fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silită se efectuează de organul de executare în conditiile prezentului cod.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii, autorul exceptiei invocă prevederile constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor legale criticate, prin raportare la prevederile art. 16 din Constitutie, de exemplu, prin Decizia nr. 942 din 23 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 22 octombrie 2008. În considerentele acelei decizii, Curtea a statuat că legiuitorul poate reglementa regimuri derogatorii de la dreptul comun prin stabilirea unor norme de procedură speciale, determinate de anumite situatii speciale. În cazul de fată, situatia specială este dată de faptul că obiectul executării silite îl constituie încasarea creantelor fiscale ce constituie surse ale bugetului de stat, interesul general ocrotit impunând adoptarea unor reguli care să asigure protejarea eficientă a creantelor statului si recuperarea lor cu prioritate. Nu se aduce astfel atingere principiului egalitătii, cu privire la care Curtea Constitutională a statuat în mod constant în jurisprudenta sa că nu este sinonim cu uniformitatea, astfel încât, dacă la situatii juridice egale se impune un tratament juridic egal, la situatii diferite tratamentul aplicabil nu poate fi decât diferit.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea jurisprudentei, considerentele si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 136 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Aurora Filote în Dosarul nr. 10.249/231/2009 al Judecătoriei Focsani.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.235

din 22 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 209/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Sandu Titi în Dosarul nr. 4.537/98/2010 al Tribunalului Ialomita - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului nr. 4.525D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 4.526D/2010, având ca obiect o exceptie de neconstitutionalitate identică, exceptie ridicată de Maria lonită în Dosarul nr. 4.536/98/2010 al Tribunalului Ialomita - Sectia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 4.526D/2010 la Dosarul nr. 4.525D/2010.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 4.526D/2010 la Dosarul nr. 4.525D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, în acest sens se apreciază că interdictia cumulului dintre veniturile realizate din prestarea unei activităti si cele rezultate din pensia de invaliditate gradul I sau II nu încalcă prevederile constitutionale invocate, aceasta fiind justificată tocmai de faptul că persoana în cauză si-a recăpătat capacitatea de muncă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 19 octombrie 2010, pronuntate în dosarele nr. 4.537/98/2010 si nr. 4.536/98/2010, Tribunalul Ialomita - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 209/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Sandu Titi si Maria lonită în cauze având ca obiect solutionarea cererilor de anulare a deciziilor de suspendare a plătii pensiei de invaliditate gradul II emise în temeiul art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 si de recuperare a debitelor acumulate ca urmare a nerespectării acestor dispozitii legale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile legale criticate îngrădesc dreptul la muncă, încălcând astfel art. 41 alin. (1) din Constitutie.

Tribunalul Ialomita - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că persoana aflată în gradul I sau II de invaliditate se caracterizează, potrivit art. 54 lit. a) si b) din Legea nr. 19/2000, prin pierderea totală a capacitătii de muncă, astfel încât aceasta, în mod evident, nu poate presta muncă si, prin urmare, pe perioada acestei invalidităti legiuitorul nu are posibilitatea obiectivă de a-i îngrădi dreptul la muncă. Ratiunea dispozitiilor legale contestate este aceea de a permite exercitarea liberă a dreptului la muncă si de a preîntâmpina situatia abuzivă a cumulului veniturilor obtinute din desfăsurarea unei activităti cu cele de pensie de invaliditate de gradul I sau II.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate formulată este neîntemeiată. În acest sens se arată că textul art. 41 alin. (1) din Constitutie, invocat în sustinerea exceptiei, nu are incidentă în cauză din moment ce persoanele încadrate în gradul I sau II de invaliditate se află în situatia pierderii totale a capacitătii de muncă. Astfel, ele nu pot presta activitate, motiv pentru care, pe perioada încadrării în această situatie, beneficiază în sistemul public de pensii de un venit de înlocuire pentru pierderea veniturilor profesionale asigurate, ce se acordă sub forma pensiei de invaliditate.

Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constitutionale. În acest sens se arată că dispozitiile legale contestate reprezintă o măsură de protectie socială în vederea evitării unor eventuale abuzuri de cumul al veniturilor obtinute prin prestarea unei activităti cu cele rezultate din pensia de invaliditate gradul I sau II.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curtii Constitutionale, îl constituie dispozitiile Legii nr. 209/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 9 iunie 2009. În realitate, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, autorii exceptiei critică dispozitiile articolului unic pct. 5 din Legea nr. 209/2009. Curtea constată că aceste dispozitii sunt de modificare a legii de bază, respectiv a Legii nr. 19/2000, astfel încât, având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, urmează a se retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiile art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000, care au următorul cuprins: “(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: [...]

g) beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II se regăseste în una dintre situatiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II si IV lit. b)-f);”.

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate formulată, Curtea constată următoarele:

I. Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Tinând cont de Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că, în cauza de fată, dispozitiile legale criticate produc în continuare efecte juridice asupra situatiei personale a autorilor exceptiei din moment ce, pe lângă suspendarea plătii pensiei, s-a dispus si recuperarea unui debit rezultat din aplicarea textului legal criticat, debit constând în sumele de bani încasate cu titlu de pensie de invaliditate gradul II pe perioada cât a cumulat această pensie cu venituri realizate prin activităti independente în conditiile art. 5 alin. (1) pct. IV din Legea nr. 19/2000.

II. Pe fondul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea observă că art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 prevede suspendarea plătii pensiei de invaliditate gradul I si II în cazul în care beneficiarul acestui drept de asigurări sociale prestează activitate. Ratiunea care a stat la baza textului legal criticat tine de faptul că persoana în cauză beneficiază de acest drept în considerarea faptului că si-a pierdut total capacitatea de muncă, fiind încadrată în gradul I sau II de invaliditate; în măsura în care persoana îsi redobândeste, partial sau total, capacitatea de muncă, va fi încadrată în gradul III de invaliditate sau chiar îsi încetează calitatea de pensionar de invaliditate, după caz.

Astfel, legiuitorul a prevăzut, în mod firesc, suspendarea plătii pensiei de invaliditate în cazul în care persoana beneficiară desfăsoară activitate, urmând ca, în functie de rezultatul revizuirii medicale, fie să se dispună încetarea plătii acesteia, fie plata ei într-un alt cuantum, dacă persoana este încadrată în gradul III de invaliditate. Este lipsit de orice sens si ratiune ca o persoană să poată cumula atât veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că si-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă.

Dreptul la muncă al persoanei nu este în niciun mod îngrădit, aceasta având posibilitatea nelimitată de a presta o muncă; suspendarea plătii pensiei de invaliditate este consecinta recăpătării capacitătii de muncă a persoanei respective. Prin urmare, prestarea muncii nu este conditionată în niciun fel de pensia de invaliditate primită, plata acesteia din urmă fiind însă conditionată de pierderea în totalitate a dreptului la muncă.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 92 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Sandu Titi si Maria lonită în dosarele nr. 4.537/98/2010 si nr. 4.536/98/2010 ale Tribunalului Ialomita - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.238

din 22 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) si art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) si art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Florica-Rodica Câmpean în Dosarul nr. 3.179/97/2010 al Tribunalului Hunedoara - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale si care formează obiectul Dosarului nr. 4.619D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. Astfel, se apreciază că pensia anticipată reprezintă o facilitate acordată de legiuitor celui care doreste încetarea raporturilor de muncă, iar admiterea cumulului dintre veniturile realizate din pensia anticipată si din prestarea unei activităti remunerate ar duce la denaturarea finalitătii urmărite de legiuitor prin reglementarea pensiilor anticipate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 3.179/97/2010, Tribunalul Hunedoara - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) si art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Florica-Rodica Câmpean într-o cauză având ca obiect solutionarea contestatiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b) si art. 94 alin. (1)din Legea nr. 19/2000 creează o discriminare între pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate, de pe o parte, si cei ai unei pensii pentru limită de vârstă, pentru nevăzători sau pentru invaliditate de gradul III, întrucât numai acestia din urmă pot cumula pensia acordată cu salariul. Astfel, autorul exceptiei arată că, desi este în continuare apt de muncă, nu poate desfăsura activităti salarizate în conditii de cumul. Totodată, se arată că discriminarea este evidentă si între beneficiarii unei pensii anticipate sau anticipate partiale care nu detin functii elective si cei care detin asemenea functii (consilieri locali sau judeteni), întrucât numai acestia din urmă pot cumula pensia anticipată sau anticipată partială cu “salariul”.

Se arată că art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 este neconstitutional, întrucât prevede că, în cazul pensiei anticipate, vârsta standard de pensionare este cea la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data nasterii, si nu vârsta standard de pensionare existentă în momentul depunerii cererii de pensionare anticipată. Prin urmare, se apreciază că folosirea acestui criteriu pentru calculul pensiei anticipate este discriminatorie.

Tribunalul Hunedoara - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât textele legale criticate nu mai sunt în vigoare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b), art. 94 alin. (1) si art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care, la data sesizării, aveau următorul cuprins:

- Art. 41 alin. (5): “(5) Asiguratii care îndeplinesc conditiile prevăzute de prezenta lege pentru obtinerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu exceptia pensiei anticipate si a pensiei anticipate partiale, îsi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, în conditiile legii”;

- Art. 92 alin. (1) lit. b): “(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: [...]

b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale se regăseste în una dintre situatiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I si II, cu exceptia persoanelor care exercită functia de consilier local sau consilier judetean;”;

- Art. 94 alin. (1): “(1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:

a) copiii urmasi orfani de ambii părinti, pe perioada scolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) si b);

b) nevăzătorii;

c) pensionarii pentru limită de vârstă;

d) pensionarii de invaliditate de gradul III;

e) beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate partiale care exercită functia de consilier local sau consilier judetean;

f) pensionarii de invaliditate care exercită functia de consilier local sau consilier judetean.”;

- Art. 167 alin. (2): “(2) Pentru perioada aprilie 2001- noiembrie 2014 vârsta standard de pensionare si stagiul complet de cotizare, în întelesul art. 49 si 50, sunt cele prevăzute în anexa nr. 3, la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limită de vârstă în raport cu data nasterii.”

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie si art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietătii private. Totodată, se sustine că sunt încălcate si prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate formulată, Curtea constată următoarele:

I. Obiectul litigiului îl constituie o contestatie formulată împotriva deciziei de pensionare; astfel, în mod concret, prin această actiune se solicită recalcularea drepturilor cuvenite cu titlu de pensie anticipată partială, precum si acordarea retroactivă a drepturilor bănesti aferente; de asemenea, distinct s-au mai solicitat daune morale si cheltuieli de judecată. În acest context Curtea retine că, prin actiunea introductivă, nu s-au formulat pretentii care să vizeze mentinerea/reluarea în plată a pensiei anticipate partiale ca urmare a angajării în raporturi de muncă a persoanei în cauză. Prin urmare, raportat la natura controlului de constitutionalitate realizat pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, respectiv un control concret, se constată că dispozitiile legale criticate nu vizează pretentiile deduse judecătii instantei a quo, ci o situatie abstractă în care, eventual, s-ar afla, la un moment dat, autorul exceptiei. În aceste conditii, exceptia de neconstitutionalitate formulată în privinta art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (î) lit. b) si art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 este inadmisibilă, întrucât nu respectă conditia de admisibilitate prevăzută de teza ultimă a art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv legătura cu solutionarea cauzei.

II. În privinta dispozitiilor art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, Curtea observă că acestea produc în continuare efecte juridice în privinta situatiei personale a autorului exceptiei atât timp cât ele au fost în vigoare, respectiv până la 31 decembrie 2010, când Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.

Fiind îndeplinite conditiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, Curtea, pe fond, retine că legiuitorul este liber să opteze în privinta modalitătii de calcul al pensiilor. În ceea ce priveste modalitatea de calcul al pensiilor anticipate si anticipate partiale, acesta a tinut cont de situatia personală a asiguratului, si nu de situatia personală a altor asigurati de la un anumit moment dat. O atare optiune legislativă este justificată de faptul că pensia este un drept personal care se acordă în functie de situatia concretă a asiguratului atât sub aspectul vârstei standard pe pensionare, cât si sub cel al stagiului de cotizare. Prin urmare, criteriul pentru calculul pensiei anticipate sau anticipate partiale este unul corect si nu este de natură a cauza discriminări în cadrul pensionarilor beneficiari ai pensiilor anticipate si anticipate partiale.

Nu în ultimul rând, Curtea observă că pensionarii pentru limită de vârstă se află într-o altă situatie juridică diferită fată de pensionarii beneficiari de pensii partiale sau anticipate partiale determinată de conditiile distincte de acordare a pensiilor de care beneficiază, astfel încât si modalitatea de calcul al pensiei acestora diferă, fără însă a se face abstractie nici în acest caz de situatia personală a asiguratului.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 41 alin. (5), art. 92 alin. (1) lit. b) si art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Florica-Rodica Câmpean în Dosarul nr. 3.179/97/2010 al Tribunalului Hunedoara - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale.

2. Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.239

din 22 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1671 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1671 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Constantin Gresoiu în Dosarul nr. 7.791/62/2009 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale si care formează obiectul Dosarului nr. 4.660D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că, în realitate, se contestă o eventuală necorelare legislativă care a determinat interpretări diferite ale textului legal criticat.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 7.791/62/2009, Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1671 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Constantin Gresoiu într-o cauză care vizează, printre altele, stabilirea vârstei de pensionare a autorului exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se solicită Curtii Constitutionale “să arate interpretarea constitutională corectă a cumulului reducerii vârstei de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 cu prevederile art. 48 alin. (1) si art. 42 alin. (1) din Legea nr. 19/2000”.

Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că dispozitiile legale criticate, prin prisma solutiei pronuntate de către instanta de fond, nu constituie o încălcare a prevederilor generale din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1671 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care are următorul cuprins: “(5) Reducerea vârstelor standard de pensionare în baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulată cu celelalte reduceri prevăzute de prezenta lege sau de legile cu caracter special”.

Autorul exceptiei solicită Curtii Constitutionale “să arate interpretarea constitutională corectă” a dispozitiilor art. 1671 alin. (5) din Legea nr. 19/2000, fără a indica, în mod expres, vreun text din aceasta sau fără a formula vreo critică de neconstitutionalitate.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate formulată, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.603 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011, Decizia nr. 888 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, si Decizia nr. 566 din 4 decembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 11 februarie 1998, a statuat că, potrivit prevederilor cuprinse în art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstitutionale acele prevederi legale care încalcă dispozitiile sau principiile Constitutiei, iar potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentală si art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea urmează să se pronunte asupra constitutionalitătii prevederii atacate numai în limitele sesizării. Curtea a arătat că neindicarea de către autorul exceptiei a normei constitutionale pentru care consideră că textul legal atacat este neconstitutional constituie un motiv de respingere a exceptiei, întrucât ea nu constituie o veritabilă exceptie de neconstitutionalitate, în sensul constitutional al termenului.

Această consecintă se impune întrucât instanta constitutională nu se poate substitui părtii în privinta invocării motivului de neconstitutionalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, întrucât controlul pe calea exceptiei de neconstitutionalitate nu se poate exercita decât la sesizare.

Astfel, prin deciziile mentionate, Curtea a arătat că, în absenta indicării vreunui text constitutional încălcat, instanta de judecată ar fi trebuit să fie cea care să califice în final cererea părtii ca fiind sau nu o veritabilă exceptie de neconstitutionalitate în sensul art. 146 lit. d) din Constitutie. În lipsa indicării unui text constitutional încălcat, ca cerintă minimă, este evident că cererea părtii nu putea fi calificată ca fiind o exceptie de neconstitutionalitate în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar instanta de judecată nu ar fi trebuit să sesizeze Curtea Constitutională, ci să o respingă ca inadmisibilă în temeiul art. 29 alin. (1) si (5) din Legea nr. 47/1992. Eventual, instanta de judecată, tinând cont de rolul său activ, ar fi trebuit să îi pună în vedere părtii să îsi motiveze cererea pentru a putea sesiza Curtea Constitutională cu o exceptie de neconstitutionalitate.

Întrucât si în cauza de fată se constată o încălcare a exigentelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cele arătate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis.

Mai mult, Curtea retine că aspectele învederate de autorul exceptiei sunt chestiuni de aplicare si interpretare a legii, a căror solutionare tine de competenta exclusivă a instantelor judecătoresti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1671 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Constantin Gresoiu în Dosarul nr. 7.791/62/2009 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Benke Károly


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.291

din 4 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin raportare la prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin raportare la art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Elena Oprescu (Lumânăroiu) si Ramona Lumânăroiu în Dosarul nr. 10.603/288/2009 al Judecătoriei Râmnicu-Vâlcea si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.332D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 2.111 din 19 februarie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 10.603/288/2009, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin raportare la art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Elena Oprescu (Lumânăroiu) si Ramona Lumânăroiu într-o cauză având ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarele acesteia sustin că obligarea plătii cautiunii ca o conditie de acces la judecarea cererii de suspendare a executării silite încalcă accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil. Totodată, se încalcă egalitatea în drepturi dintre debitor si creditor, motivat de faptul că primul trebuie să plătească o cautiune pentru a se judeca cererea sa de suspendare a executării silite, iar creditorul are dreptul de a-si recupera eventualul prejudiciu care i s-a pricinuit în ipoteza respingerii contestatiei la executare silită.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului

Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze prezenta exceptie de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin raportare la prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 148 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură fiscală: “Executarea silită se suspendă:

a) când suspendarea a fost dispusă de instantă sau de creditor, în conditiile legii; [...]”;

- Art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă: “Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justitie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 136 alin. (5) privind proprietatea. De asemenea, este invocat art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra dispozitiilor criticate Curtea s-a mai pronuntat în numeroase cazuri, în raport cu critici si dispozitii constitutionale similare, spre exemplu prin Decizia nr. 1.362 din 27 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 24 martie 2010, sau Decizia nr. 50 din 20 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011.

Astfel, Curtea a statuat că, întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie.

Instituirea obligatiei de plată a cautiunii, ca o conditie a suspendării executării, are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor, în ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, si, pe de altă parte, de a preveni si limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici.

Jurisprudenta Curtii Constitutionale este în concordantă si cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 10 mai 2001, pronuntată în Cauza Z si altii contra Marii Britanii, paragraful 93, a statuat, de principiu, că accesul liber la justitie nu este absolut, el putând fi supus unor “restrictii legitime, cum ar fi [...], ordonantele care impun depunerea unei cautiuni judicatum solvi[...]”.

În ceea ce priveste pretinsa inegalitate între debitor si creditor, ca urmare a faptului că debitorul trebuie să plătească o cautiune pentru a se judeca cererea sa de suspendare a executării silite, iar creditorul are dreptul de a-si recupera eventualul prejudiciu care i s-a pricinuit în ipoteza respingerii contestatiei la executare silită, se constată că, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, în măsura în care reglementările deduse controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în deciziile de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor constitutionale ale art. 20, 44, 53 si art. 136 alin. (5), autoarele exceptiei de neconstitutionalitate nu motivează în ce constă contrarietatea prevederilor criticate cu acestea, Curtea neputându-se substitui acestora prin invocarea unor motive de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin raportare la art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Elena Oprescu (Lumânăroiu) si Ramona Lumânăroiu în Dosarul nr. 10.603/288/2009 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ionita Cochintu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unei părti dintr-un imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al municipiului Bucuresti si în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru actualizarea valorii de inventară bunului imobil si pentru actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările si completările ulterioare, al art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum si în conformitate cu prevederile art. 21 si 22 din Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul institutiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a imobilului aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, înregistrat la pozitia cu nr. M.F.R 106.820, reevaluat potrivit art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul institutiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările si completările ulterioare, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.


Art. 2. - (1) Se aprobă trecerea unei părti din imobilul mentionat la art. 1, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al municipiului Bucuresti si în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

(2) După preluare, partea de imobil prevăzută la alin. (1) se utilizează în vederea realizării unei noi artere de circulatie prin străpungerea Străzii 1 Mai din sectorul 6 al municipiului Bucuresti.

Art. 3. - Predarea-preluarea părtii de imobil transmis potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - (1) Ministerul Apărării Nationale îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică si de cadastru si, împreună cu Ministerul Finantelor Publice, va opera modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Patrimoniul Consiliului General al Municipiului Bucuresti se va majora cu valoarea suprafetei preluate de la Ministerul Apărării Nationale.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Gabriel Oprea

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 2 noiembrie 2011.

Nr. 1.091.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunului imobil aflat în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale la care se actualizează valoarea de inventar conform art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul institutiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările si completările ulterioare

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea bunului din domeniul public al statului

Adresa

Valoarea de inventar actualizată a bunului imobil

(lei)

106.820

8.19.01

2700 Bucuresti

Municipiul Bucuresti, str. Drumul Taberei nr. 7B (fost 7-9), sectorul 6

27.044.966,29

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale părtii dintr-un imobil care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al municipiului Bucuresti si în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti

 

Locul unde este situat imobilul care se transmite

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Codul de clasificare din inventarul bunurilor aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale care alcătuiesc domeniul public

al statului

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Municipiul Bucuresti,

str. Drumul Taberei nr. 7B (fost 7-9),

sectorul 6

Statul român, din administrarea Ministerului Apărării Nationale

CUI 4183229

Municipiul Bucuresti, în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti

CUI 4267117

- imobil 2700 (partial)

- cod 8.19.01

- nr. M.F. 106.820

- nr. cadastral - 9103

- valoarea de inventar - 153.623 lei

- Suprafata terenului = 1.676 m2


GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind alocarea unor sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată unitătilor de învătământ preuniversitar de stat finantate din bugetele locale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Din sumele rezervate prevăzute în anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010, cu modificările si completările ulterioare, se alocă suma de 111.930 mii lei în scopul asigurării sumelor suplimentare necesare pentru plata cheltuielilor salariale stabilite prin lege, precum si a contributiilor aferente acestora, pentru anul 2011, unitătilor de învătământ preuniversitar de stat finantate din bugetele locale, care se repartizează pe judete, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Sumele alocate se repartizează pe comune, orase si municipii, prin decizie a directorului directiei generale a finantelor publice judetene, cu asistenta tehnică de specialitate a inspectoratelor scolare.

(2) Inspectoratele scolare comunică directiilor generale ale finantelor publice sumele repartizate pentru fiecare unitate de învătământ preuniversitar de stat.

(3) Alocarea sumelor va conduce la modificarea bugetelor initiale aprobate, calculate pe baza standardelor de cost.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările în structura bugetului de stat.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2011.

Nr. 1.115.

 

ANEXA

 

SUME

defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finantarea sumelor suplimentare necesare pentru plata cheltuielilor salariale stabilite prin lege, precum si a contributiilor aferente acestora, pentru anul 2011, ale unitătilor de învătământ preuniversitar de stat finantate din bugetele locale

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Judetul

Suma

1.

Alba

16.000

2.

Arges

8.294

3.

Botosani

7.071

4.

Brăila

4.950

5.

Buzău

1.000

6.

Caras-Severin

2.600

7.

Cluj

9.270

8.

Covasna

4.996

9.

Harghita

10.621

10.

Hunedoara

11.500

11.

Maramures

6.600

12.

Mehedinti

1.207

13.

Mures

3.363

14.

Neamt

1.763

15.

Olt

2.900

16.

Sălaj

8.826

17.

Suceava

8.569

18.

Tulcea

1.500

19.

Vâlcea

900

20.

Sume rezervate

-111.930


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind aprobarea formularului-model pentru procesul-verbal de constatare a contraventiilor utilizat în activitatea de control din domeniul sănătătii publice

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei sănătate publică si control în sănătate publică nr. RL 2.737/2011,

având în vedere prevederile art. 5 lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 64 din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sănătătii publice,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă formularul-model pentru procesul-verbal de constatare a contraventiilor utilizat în activitatea de control din domeniul sănătătii publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ministerul Sănătătii, prin Directia sănătate publică si control în sănătate publică, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, ministerele si institutiile cu retea sanitară proprie vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3. - Contraventiile se constată si sanctiunile contraventionale se aplică de către personalul împuternicit, prevăzut la art. 59 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele din domeniul sănătătii publice.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă anexa nr. 3 la Normele privind organizarea si functionarea Inspectiei Sanitare de Stat, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii publice nr. 824/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2011.

Nr. 1.546.

 

ANEXĂ

 

Formular-model pentru procesul-verbal de constatare a contraventiilor

 

1. Este documentul prin care echipa de control aplică sanctiunile contraventionale în conformitate cu competentele ce îi revin potrivit prevederilor legale în vigoare.

2. Se întocmeste în două exemplare, dintre care unul se retine de echipa de control si unul se înmânează personal/se comunică prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului/se transmite prin postă cu confirmare de primire.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII*

Institutia..................

 

PROCES-VERBAL DE CONSTATARE A CONTRAVENTIILOR

Seria.................Nr.........................

Încheiat astăzi.................................................................la.............................................................. (ziua, luna, anul)

 

Subsemnatul/Subsemnata,......................................., în calitate de ..................................... la .........................................,

am constatat că ........................................................................, în ................................................................, str. ................................. nr...., bl...., sc...., ap. ..., în calitate de............................................................. la punctul de lucru ......................................................, str.............................nr...., bl...., sc...., ap...., pendinte de ...................................................................................................., cu sediul în ......................................................................., str.....................................nr. ..., bl. ..., sc. ..., ap. ..., nr. de înmatriculare la registrul comertului .........................., codul fiscal nr..............., ASF nr..............., CNP....................., posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii de identitate seria.....nr...................................., emis/emisă de...............la data de..........., se face vinovat/vinovată de următoarea/următoarele faptă/fapte:

…………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………..


săvârsită/săvârsite la data de .........................................., ora ........., în următoarele împrejurări: ........................,

contravenind prin aceasta dispozitiilor..............................................................................................................................................,

(Se vor nota de către agentul constatator tipul actului si numărul/data emiterii.) care atrag sanctionarea cu...................................................................................................................................................................:

conform art.........lit........, de la..........la...........lei;

conform art.........lit........, de la..........la...........lei;

conform art.........lit........, de la..........la...........lei.

 

Agent constatator,

.................................................

Am primit copia de pe procesul-verbal.

Contravenient,

.................................................

 

Obiectiunile contravenientului si mijloacele de probă de care se va servi în cauză:

…………………………………………………………………………………………………………..

Observatiile agentului constatator:..........................................................................................................................................

Contravenientul nu este de fată, refuză sau nu poate semna.

Martor: Numele........................................, prenumele..........................................., domiciliat/domiciliată în .........................., str...............................nr...., bl...., sc...., ap. ..., CNP......................................, posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii de identitate seria........ nr..................................., emis/emisă de..................................la data de..........................................

 

.................................................

(semnătura)

 

Martor: Numele........................................, prenumele..........................................., domiciliat/domiciliată în.........................., str...............................nr...., bl...., sc...., ap. ..., CNP......................................, posesor/posesoare al/a buletinului/cărtii de identitate seria........nr..................................., emis/emisă de..................................la data de..........................................

 

.................................................

(semnătura)

 

Rezolutia de aplicare a sanctiunii si înstiintarea de plată

 

Subsemnatul/Subsemnata,........................................................, în calitate de........................................................., aplic contravenientului/contravenientei.............................................................sus-numit/sus-numite o amendă de............................lei, conform prezentului proces-verbal de constatare a contraventiilor nr....................................., pe care o va achita la.........................

În termen de 15 zile de la data comunicării, urmând ca în acelasi termen să predea sau să trimită recomandat prin postă chitanta de plată în copie la........................................................................................în caz de neachitare a amenzii la termenul fixat, se va proceda la executarea silită, conform Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor si a rezolutiei de aplicare a sanctiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării acestora, care va fi depusă împreună cu copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiilor la judecătoria în circumscriptia căreia s-a săvârsit fapta.

Prezentul proces-verbal de constatare a contraventiilor contine două pagini si a fost întocmit în 3 exemplare, dintre care unul se lasă în primire la

 

.................................................

(semnătura organului care a aplicat sanctiunea)

 

Am luat cunostintă.

Contravenient,

.................................................


*) Denumirea se modifică în functie de ministerele si institutiile cu retea medicală proprie care utilizează formularul.


 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI
 
BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI
 
CIRCULARĂ

privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2011

 

În baza dispozitiilor art. 5 si art. 8 alin. (3) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

în aplicarea prevederilor art. 15, 16 si 17 din Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României hotărăste:

începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2011, ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii sunt următoarele:

- 1,35% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în lei;

- 0,75% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în euro;

- 0,36% pe an pentru rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA.

 

p. Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2011.

Nr. 38.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă natională începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2011

 

În baza dispozitiilor art. 5 si art. 8 alin. (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României,

în aplicarea prevederilor art. 12 din Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României hotărăste:

începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2011, rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii constituite în monedă natională este de 15,00% pe an.

 

p. Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2011.

Nr. 39.


 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Legii nr. 117/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 iunie 2011, se face următoarea rectificare:

- la art. I pct. 34 [referitor la art. 30 alin. (2) lit. b) din legea de bază], în loc de: “...acordarea dreptului de detinere sau, dar acesta a recurs...”se va citi: “...acordarea dreptului de detinere, dar acesta a recurs...”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.