MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 839/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 839         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 28 noiembrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2, 7, 8, 11, 13 si 24 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii

 

Decizia nr. 1.416 din 20 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.134. - Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Societătii Comerciale Studioul Cinematografic “Sahia Film” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Culturii si Patrimoniului National

 

1.143. - Hotărâre privind achitarea în anul 2011 a sumelor alocate ca justă despăgubire si neachitate pe anii 2007-2010 pentru lucrarea “Sectiunea 2B pe teritoriul localitătilor Câmpia Turzii, Gilău, Floresti, Săvădisla, Petrestii de Jos, Luna si Săndulesti din judetul Cluj si Sectiunea 3C pe teritoriul localitătilor Abram, Suplacu de Barcău, Bale, Chislaz, Tăuteu, Sârbi si Biharia din judetul Bihor” din cadrul obiectivului de investitie “Autostrada Brasov-Cluj-Bors” si pentru lucrarea de utilitate publică “Sectiunea 3C pe teritoriul localitătilor Ip si Marca din judetul Sălaj si al localitătilor Spirius, Ciuhoiu, Sălard si tămăseu din judetul Bihor” din cadrul obiectivului de investitii “Autostrada Brasov- Cluj-Bors”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.804/2.223/2.813. - Ordin al ministrului mediului si pădurilor, al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului finantelor publice pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2011 ale unitătilor cu personalitate juridică ale Regiei Nationale a Pădurilor- Romsilva, prevăzute în anexa nr. 3 pct. 2-24 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva si aprobarea regulamentului de organizare si functionare


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.415

din 20 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2, 7, 8, 11, 13 si 24 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor “art. 2,7, 8, 11, 13 si 24 din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii”, exceptie ridicată de Nicolae Sălăgean în Dosarul nr. 7.164/2/2010 ai Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 7960/2011.

La apelul nominal răspunde partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, prin consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegatie depusă la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, pentru motivele expuse pe larg în punctul de vedere exprimat în fata instantei care a sesizat Curtea Constitutională. Invocă, în acest sens, deciziile Curtii Constitutionale nr. 815/2009 si nr. 1.512/2009.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinta civilă nr. 2.618 din 4 aprilie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 7.164/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor “art. 2, 7, 8,11,13 si 24 din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii”.

Exceptia a fost ridicată de pârâtul Nicolae Sălăgean într-o cauză având ca obiect o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că noul cadru legislativ instituit prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 “nu respectă Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008 privind neconstitutionalitatea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste si mentine caracterul represiv-abuziv al acestei proceduri neconstitutionale, care încalcă drepturile fundamentale ale omului prevăzute în Constitutia României si legislatia internatională”.

În opinia autorului, activitatea desfăsurată de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii si de Colegiul Consiliului este în continuare o activitate colegială, în cadrul căreia se administrează si evaluează probe, iar verdictul se dă prin votul membrilor Colegiului, în urma dezbaterii cazului cercetat, fără participarea persoanei incriminate. Este mentinută, astfel, confuzia între functia de anchetă si functia de judecată, ceea ce contravine dispozitiilor art. 21 alin. (3) si art. 124 alin. (2) din Constitutie. Existenta acestei “jurisdictii extraordinare” reprezintă o “manoperă de implicare a justitiei în actiuni de răzbunare politică” si este de natură să aducă prejudicii demnitătii si integritătii persoanelor nevinovate, încălcându-se astfel prevederile art. 1 alin. (3) si ale art. 22 alin. (1) din Constitutie. Contrar art. 21 alin. (4) din Constitutie, jurisdictia exercitată de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii si de Colegiul Consiliului este obligatorie, iar în cursul procedurii desfăsurate, persoanele verificate nu sunt citate si nu pot fi asistate de un avocat, fiind încălcate dispozitiile art. 24 alin. (2) din Constitutie.

De asemenea, competenta exclusivă a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ si fiscal în solutionarea cauzelor privind deconspirarea Securitătii si înlăturarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii pronuntate pentru solutionarea actiunii în constatare a calitătii de colaborator sau lucrător al Securitătii încalcă liberul acces la justitie, în timp ce scutirea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii de la plata taxei de timbru afectează egalitatea părtilor în fata legii.

Autorul sustine totodată că, prin introducerea unei actiuni în constatare, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii se subrogă în dreptul cetăteanului de a avea acces liber la justitie pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale a căror constitutionalitate este criticată nu aduc atingere, în substanta acestora, dispozitiilor art. 1 alin. (3), art. 15, art. 16, art. 21, art. 22, art. 23, art. 30| art. 53, art. 54, art. 55, art. 57 si art. 126 din Constitutie. Instanta judecătorească invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, cu referire la Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, sentinta de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând sentinta de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Astfel, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată în fata Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, care, prin sentintă, a dispus sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate.

Asa fiind, desi sesizarea nu s-a realizat printr-o încheiere, asa cum prevăd dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, si ale Hotărârii Plenului Curtii Constitutionale nr. 26/2010 privind actele de sesizare a Curtii Constitutionale în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010, Curtea apreciază că această neregularitate nu poate paraliza exercitarea dreptului conferit de Constitutie autorului exceptiei de a o invoca si, în mod corelativ, de a primi solutia rezultată din controlul legii de către Curtea Constitutională si, ca atare, retine spre judecare critica formulată.

Din examinarea sentintei de sesizare si a notelor scrise ale autorului exceptiei, Curtea constată că, în realitate, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 2, 7, 8, 11, 13 si 24 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Prevederile art. 2 cuprind definitii ale unor termeni folositi în textul ordonantei de urgentă; cele ale art. 7 se referă la nota de constatare întocmită cu privire la existenta sau inexistenta calitătii de lucrător al Securitătii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării; art. 8 se referă la posibilitatea Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii de a aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luării în discutie a acesteia; art. 11 stabileste reguli procedurale referitoare la actiunea în constatarea calitătii de lucrător al Securitătii sau de colaborator al acesteia introduse la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti; prevederile art. 13 instituie reguli privind organizarea si functionarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, iar art. 24 stabileste atributiile Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 22 privind dreptul la viată si ia integritate fizică si psihică, art. 23 privind libertatea individuală, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 54 privind fidelitatea fată de tară, art. 55 privind apărarea tării, art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertătilor si art. 126 privind instantele judecătoresti.

De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege, art. 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie, art. 9 - Libertatea de gândire, de constiintă si de religie, art. 10 - Libertatea de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminării si art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor legale criticate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si conventionale si sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a retinut, ca apreciere generală, că fată de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, declarată neconstitutională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substantială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securitătii. Astfel, Curtea a statuat că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreste deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de politie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică si politică a acestora si fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală si juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, în conditiile lipsei de vinovătie si a vreunei încălcări a drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Totodată, prin Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, Curtea a constatat că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atributii jurisdictionale, ale cărei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitătii sunt supuse controlului instantelor de judecată. Asadar, în conditiile în care actiunea în constatarea calitătii de lucrător al Securitătii este introdusă la o instantă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii rolul de instantă extraordinară.

De asemenea, prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea a retinut că prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil si dreptul la apărare si nici celelalte drepturi si libertăti fundamentale invocate, părtile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garantiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-si sustine pozitia asupra problemelor de fapt si de drept.

În plus, din analiza prevederilor art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008, Curtea a constatat că acestea permit instantei de contencios administrativ ca, în cadrul actiunii în constatare cu care a fost sesizată, să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. A proceda în mod contrar ar echivala cu încălcarea principiilor generale de drept, în temeiul cărora instanta de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii si, în final, la înfăptuirea justitiei. Asadar, într-o actiune în constatare a calitătii de colaborator, promovată de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, pârâtul nu trebuie să îsi demonstreze propria nevinovătie, revenind instantei de judecată obligatia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunte solutia. Constatarea calitătii de colaborator al Securitătii trebuie să fie rezultatul unei analize minutioase din partea instantei asupra întregului material depus de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii. În acest sens, Curtea a statuat prin Decizia nr. 899 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 26 august 2010.

Cu privire la critica referitoare la competenta exclusivă a unei singure instante de solutionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitătii de lucrător sau colaborator al Securitătii, si anume Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, Curtea Constitutională a observat prin Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, că, potrivit art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, justitia se realizează prin instantele judecătoresti, a căror competentă este stabilită numai prin lege. Or, prevederile criticate din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 corespund pe deplin exigentelor constitutionale invocate.

De asemenea, Curtea constată că nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea liberului acces la justitie, prin înlăturarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ si fiscal prin care este solutionată actiunea în constatarea calitătii de lucrător al Securitătii sau de colaborator al acesteia. Astfel, prin Decizia nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, Curtea a retinut că Legea fundamentală nu cuprinde dispozitii referitoare la obligativitatea existentei tuturor căilor de atac, ci statuează prin art. 129 că, “împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii.” În aceste conditii, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, precum si modalităti particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justitie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac.

În acelasi timp, Curtea nu poate retine nici critica referitoare la pretinsa încălcare a art. 21 ca urmare a subrogării Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii în dreptul cetăteanului care se consideră vătămat prin actiunile abuzive ale unor lucrători din fosta Securitate de a avea acces liber la justitie pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime. Astfel cum a statuat deja Curtea în jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 514 din 21 iulie 2011), prevederile art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum si, după caz, sotului supravietuitor si rudelor până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori mostenitorilor săi testamentari dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securitătii si a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informatii la completarea dosarului si, de asemenea, de a solicita verificarea calitătii de lucrător al Securitătii pentru ofiterii sau subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispozitii legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii actionează inclusiv la cererea persoanelor îndreptătite, astfel că nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justitie.

Totodată, Curtea constată că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalitătii în drepturi, prin faptul că actiunea în constatare introdusă de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii este scutită de taxă de timbru. Astfel, prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 5 martie 2001, Curtea a retinut că instituirea de către legiuitor a unor scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu face nicio diferentiere între contribuabili si nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constitutional al egalitătii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constitutie.

De altfel, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra unor critici similare celor formulate în cauza de fată prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 1.475 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 20 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, Decizia nr. 1.311 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 15 noiembrie 2010, Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

În final, Curtea constată, pe de-o parte, că nu poate retine pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 53 din Constitutie, deoarece nu s-a evidentiat restrângerea exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertăti fundamentale si, prin urmare, norma constitutională invocată nu are aplicabilitate în cauză, iar, pe de altă parte, celelalte dispozitii din Constitutie si din actele internationale invocate nu au nicio semnificatie pentru solutionarea prezentei cauze.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2, 7, 8, 11, 13 si 24 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, exceptie ridicată de Nicolae Sălăgean în Dosarul nr. 7.164/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.416

din 20 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, exceptie ridicată de Emil T. Gherman în Dosarul nr. 3.410/2/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 797D/2011.

La apelul nominal răspund autorul exceptiei Emil T. Gherman, personal si asistat de avocatul losif Friedmann-Nicolescu, cu delegatie depusă la dosar, precum si partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, prin consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegatie depusă la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul avocatului autorului exceptiei, care solicită reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie si admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. Sustine că prevederile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 ignoră dispozitiile art. 24 si art. 53 din Legea fundamentală, precum si art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în acest sens, reiterează motivele de neconstitutionalitate exprimate în notele scrise depuse la dosar, sustinând că, în cazul în care relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securitătii li se conferă valoare probantă în cadrul procesului pentru constatarea calitătii de colaborator al Securitătii, se încalcă dreptul la apărare si dreptul la un proces echitabil.

Reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, cu referire la Decizia nr. 899/2010. Depune la dosar înscrisuri privind actiunea în constatare promovată de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii fată de autorul exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând Decizia Curtii Constitutionale nr. 843/2011. Subliniază că verificarea aspectelor de fapt revine instantei judecătoresti, care urmează să se pronunte în urma administrării întregului probatoriu.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 aprilie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 3.410/2/2009, înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea

Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii.

Exceptia a fost ridicată de Emil T. Gherman cu prilejul solutionării recursului împotriva Sentintei nr. 3.838 din 11 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, pronuntată într-o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că sintagma “relatări verbale consemnate de lucrătorii Securitătii”, cuprinsă în art. 2 lit. b) teza întâi din ordonanta criticată, este în contradictie cu dreptul la apărare si dreptul la un proces echitabil, în situatia în care asemenea relatări verbale consemnate de ofiterii de Securitate, fără participarea sau controlul persoanei despre care se pretinde că a furnizat date si informatii, sunt considerate probe în întelesul Codului de procedură civilă. Consideră că persoanei definite ca fiind “colaborator al Securitătii” i se cere astfel să “facă o probă diabolică”, “o probă negativă, ceea ce dreptul interzice”. Autorul exceptiei apreciază că împotriva “nofe/or”sau “relatărilor verbale”, consemnate de lucrătorii Securitătii, nu poate fi exercitat dreptul la apărare si, de aceea, asemenea documente nu pot fi calificate drept probe.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal consideră că prevederile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 sunt constitutionale si nu contravin dispozitiilor art. 24 si art. 53 din Constitutie, deoarece instanta de judecată sesizată cu actiunea în constatare cenzurează “nota de constatare” prin mijloacele procedurale stabilite în cadrul procesului, pentru aflarea adevărului în cauza dedusă judecătii.

De asemenea, “relatările verbale” consemnate de lucrătorii Securitătii sunt supuse unui examen critic al instantei de judecată, iar hotărârea ce va fi pronuntată se va baza pe evaluarea tuturor probelor administrate în ansamblul lor, si nu exclusiv pe respectivele “relatări verbale”, astfel cum a precizat si Curtea Constitutională în Decizia nr. 899 din 6 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 26 august 2010.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise si anexele acestora depuse la dosar de autorul exceptiei, înscrisurile depuse la dosar de partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:


Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum acestea au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: “În întelesul prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos au următoarea semnificatie:

[...]

b) colaborator al Securitătii - persoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce formă, precum note si rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securitătii, prin care se denuntau activitătile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat îngrădirea drepturilor si libertătilor fundamentale ale omului”.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 24 privind dreptul la apărare si art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii prevederilor legale criticate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si conventionale si sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 899 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 26 august 2010, si Decizia nr. 843 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 30 august 2011, Curtea a constatat, din analiza prevederilor art. 11 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008, că acestea permit instantei de contencios administrativ ca, în cadrul actiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea “Notei de constatare”si să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. A proceda în mod contrar ar echivala cu încălcarea principiile generale de drept, în temeiul cărora instanta de judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii si, în final, la înfăptuirea justitiei.

Asadar, într-o actiune în constatare a calitătii de colaborator, promovată de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, pârâtul nu trebuie să îsi demonstreze propria nevinovătie, revenind instantei de judecată obligatia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunte solutia. Constatarea calitătii de colaborator al Securitătii trebuie să fie rezultatul unei analize minutioase din partea instantei asupra întregului material depus de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii si nu poate fi stabilită numai pe baza “relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securitătii”. În cadrul acestui proces pot fi demonstrate atât faptele pozitive, cât si faptele negative, acestea din urmă prin dovedirea faptelor pozitive contrare. Asadar, nu se poate sustine că relatările verbale consemnate de lucrătorii Securitătii au o valoare probantă prestabilită si nici că instanta pronuntă o hotărâre exclusiv în baza acestora.

Totodată, Curtea a arătat că aspectele legate de calificarea mijloacelor de probă sau de stabilirea sensului pe care îl au în cuprinsul legii anumiti termeni nu este o problemă de constitutionalitate, ci de legiferare, pe de o parte, si de interpretare si aplicare a legii de către instantele judecătoresti, pe de altă parte.

De asemenea, prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constitutională a statuat că, în conditiile în care actiunea în constatarea calitătii de lucrător al Securitătii este introdusă la o instantă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil si dreptul la apărare, părtile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garantiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-si sustine pozitia asupra problemelor de fapt si de drept.

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, exceptie ridicată de Emil T. Gherman în Dosarul nr. 3.410/2/2009 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Societătii Comerciale Studioul Cinematografic “Sania Film” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Culturii si Patrimoniului National

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată, si ale art. 15 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2011 al Societătii Comerciale Studioul Cinematografic “Sahia Film” - S.A., societate comercială pe actiuni, cu capital integral de stat, aflată sub autoritatea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevăzuti în bugetul de venituri si cheltuieli al Societătii Comerciale Studioul Cinematografic “Sahia Film” - S.A., prevăzut la alin. (1), se aprobă de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor aferente veniturilor totale prevăzute în bugetul de venituri si cheltuieli al Societătii Comerciale Studioul Cinematografic “Sahia Film” - S.A., prevăzut la art. 1 alin. (1), reprezintă limită maximă si nu poate fi depăsit decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii si Patrimoniului National si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si al Ministerului Finantelor Publice.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Societatea Comercială Studioul Cinematografic “Sahia Film” - S.A. poate efectua cheltuieli totale aferente veniturilor totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie si se sanctionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

(2) Contraventia prevăzută la alin. (1) intră sub incidenta dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. - Contraventia prevăzută la art. 3 se constată de către organele de control financiar ale statului, împuternicite potrivit legii, iar amenda se aplică persoanelor vinovate de nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul culturii si patrimoniului national,

Kelemen Hunor

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Sulfina Barbu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2011.

Nr. 1.134.

 


ANEXĂ*)

 

Ministerul Culturii si Patrimoniului National

Operatorul economic: Societatea Comercială Studioul Cinematografic “Sahia Film” - S.A.

Sediul/Adresa: municipiul Bucuresti, sectorul 1, Bd. Aviatorilor nr. 106

Codul fiscal: 9566322

 

Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2011

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind achitarea în anul 2011 a sumelor alocate ca justă despăgubire si neachitate pe anii 2007-2010 pentru lucrarea “Sectiunea 2B pe teritoriul localitătilor Câmpia Turzii, Gilău, Floresti, Săvădisla, Petrestii de Jos, Luna si Săndulesti din judetul Cluj si Sectiunea 3C pe teritoriul localitătilor Abram, Suplacu de Barcău, Bale, Chislaz, Tăuteu, Sârbi si Biharia din judetul Bihor” din cadrul obiectivului de investitie “Autostrada Brasov-Cluj-Bors” si pentru lucrarea de utilitate publică “Sectiunea 3C pe teritoriul localitătilor Ip si Marca din judetul Sălaj si al localitătilor Spinus, Ciuhoiu, Sălard si Tămăseu din judetul Bihor” din cadrul obiectivului de investitii “Autostrada Brasov-Cluj-Bors”

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 5 alin. (1) si al art. 31 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judetean si local, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Sumele alocate ca justă despăgubire si neachitate pe anii 2007-2010 pentru lucrarea “Sectiunea 2B pe teritoriul localitătilor Câmpia Turzii, Gilău, Floresti, Săvădisla, Petrestii de Jos, Luna si Săndulesti din judetul Cluj si Sectiunea 3C pe teritoriul localitătilor Abram, Suplacu de Barcău, Bale, Chislaz, Tăuteu, Sârbi si Biharia din judetul Bihor” din cadrul obiectivului de investitie “Autostrada Brasov-Cluj-Bors” si pentru lucrarea de utilitate publică “Sectiunea 3C pe teritoriul localitătilor Ip si Marca din judetul Sălaj si al localitătilor Spinus, Ciuhoiu, Sălard si Tămăseu din judetul Bihor” din cadrul obiectivului de investitii “Autostrada Brasov-Cluj-Bors” vor fi plătite în anul 2011, după cum urmează:

a) pentru amplasamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 742/2005 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării “Sectiunea 2B pe teritoriul localitătilor Câmpia Turzii, Gilău, Floresti, Săvădisla, Petrestii de Jos, Luna si Săndulesti din judetul Cluj si Sectiunea 3C pe teritoriul localitătilor Abram, Suplacu de Barcău, Bale, Chislaz, Tăuteu, Sârbi si Biharia din judetul Bihor” din cadrul obiectivului de investitie “Autostrada Brasov-Cluj-Bors”, cu modificările si completările ulterioare, suma globală estimată de 15.052 mii lei;

b) pentru amplasamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 689/2007 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică “Sectiunea 3C pe teritoriul localitătilor Ip si Marca din judetul Sălaj si al localitătilor Spinus, Ciuhoiu, Sălard si Tămăseu din judetul Bihor” din cadrul obiectivului de investitii “Autostrada Brasov-Cluj-Bors”, cu modificările si completările ulterioare, suma globală estimată de 4.459 mii lei.

Art. 2. - Sumele prevăzute la art. 1 se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, pentru obiectivele de investitii mentionate la art. 1.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 16 noiembrie 2011.

Nr. 1.143.

 

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

Nr. 1.804 din 29 iunie 2011

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE

Nr. 2.223 din 29 septembrie 2011

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 2.813 din 16 noiembrie 2011

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2011 ale unitătilor cu personalitate juridică ale Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva, prevăzute în anexa nr. 3 pct. 2-24 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Nationale a Pădurilor- Romsilva si aprobarea regulamentului de organizare si functionare

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 11.523 din 23 mai 2011,

în temeiul prevederilor art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul mediului si pădurilor, ministrul muncii, familiei si protectiei sociale si ministrul finantelor publice emit prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2011 ale unitătilor cu personalitate juridică ale Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva, prevăzute în anexa nr. 3 pct. 2-24 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva si aprobarea regulamentului de organizare si functionare.

(2) Bugetele de venituri si cheltuieli pe anul 2011 ale unitătilor cu personalitate juridică ale Regiei Nationale a Pădurilor - Romsilva sunt prevăzute în anexele nr. 1-23*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetele de venituri si cheltuieli reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăsite decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Finantelor Publice, la propunerea Ministerului Mediului si Pădurilor.

(2) în cazul în care în executie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, unitătile pot efectua cheltuieli totale proportional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficientă aprobati.

Art. 3. - Unitătile prevăzute în anexa nr. 3 pct. 2-24 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale,

Sulfina Barbu

Ministrul finantelor publice

Gheorghe Ialomitianu


*) Anexele nr. 1-23 sunt reproduse în facsimil.

 


ANEXELE Nr. 1-23*)


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.