MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 757         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 27 octombrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.131 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Decizia nr. 1.157 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii

 

Decizia nr. 1.211 din 20 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.045. - Hotărâre privind modificarea art. 90 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publică din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

 

1.053. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.556. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare

 

Rectificări la:

  - Hotărârea Guvernului nr. 755/2010


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.131

din 13 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Janos- Adalbert Farkas în Dosarul nr. 4.533/320/2010 (număr în format vechi 3.917/2010) al Tribunalului Mures - Sectia penală si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.814D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 624D/2011, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Ion Cercel în Dosarul nr. 2.098/188/2010 al Tribunalului Neamt - Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 3.814D/2010 si nr. 624D/2011 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 624D/2011 la Dosarul nr. 3.814D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele: Prin încheierea din 30 august 2010, pronuntată în Dosarul nr. 4.533/320/2010 (număr în format vechi 3.917/2010), Tribunalul Mures - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de Janos- Adalbert Farkas cu ocazia solutionării recursului împotriva unei încheieri prin care judecătorul a admis, în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată.

Prin încheierea din 3 mai 2011, pronuntată în Dosarul nr. 2.098/188/2010, Tribunalul Neamt - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Exceptia a fost ridicată de Ion Cercel cu ocazia solutionării recursului într-o cauză având ca obiect plângere împotriva rezolutiei procurorului.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil si ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare, precum si prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece solutia pronuntată în temeiul art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală nu este supusă niciunei căi de atac. Totodată, autorul exceptiei Ion Cercel consideră că textul de lege criticat aduce atingere si dispozitiilor art. 11, 12 si 13 din Codul penal.

Tribunalul Mures - Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozitiilor din Constitutie invocate de autorul exceptiei. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curtii Constitutionale nr. 148/2008.

Tribunalul Neamt - Sectia penală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată întrucât art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală încalcă dispozitiile constitutionale ale art. 21 referitoare la liberul acces la justitie si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, precum si ale art. 20 referitoare la preeminenta tratatelor internationale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si ale art. 2 referitoare la dreptul la două grade de jurisdictie în materie penală din Protocolul aditional nr. 7 la Conventie. Arată, în acest sens, că eliminarea posibilitătii de a contesta pe calea recursului o hotărâre judecătorească închide părtii interesate calea valorificării efective a dreptului încălcat.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, care, ulterior sesizării Curtii prin încheierea din 30 august 2010, pronuntată de Tribunalul Mures - Sectia penală în Dosarul nr. 4.533/320/2010 (număr în format vechi 3.917/2010), au fost modificate prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea solutionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, cu păstrarea însă a solutiei legislative atacate. Textul de lege criticat are următorul cuprins: “Hotărârea judecătorului pronuntată potrivit alin. 8 este definitivă”.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor prevederi de lege, autorii exceptiei invocă încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) referitoare la accesul liber la justitie si la dreptul la un proces echitabil si ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum si prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional, prin raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie invocate si în prezenta cauză si cu motivări similare. Astfel, prin

Decizia nr. 13 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 13 februarie 2006, prin care a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 9 si 10 din Codul de procedură penală, Curtea a statuat că în situatia admiterii plângerii cu retinerea cauzei spre judecare dispozitiile privind judecarea în primă instantă si căile de atac se aplică în mod corespunzător si, prin urmare, nu este restrâns în niciun fel dreptul părtii de a se adresa instantei, de a formula apărări si de a se prevala de toate garantiile ce caracterizează un proces echitabil. Mai mult, după pronuntarea unei hotărâri de către instanta de fond, se pot exercita căile de atac prevăzute de lege, partea având posibilitatea să îsi exercite neîngrădită dreptul de acces liber la justitie.

De asemenea, prin Decizia nr. 242 din 17 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2011, Curtea, respingând exceptia de neconstitutionalitate, a retinut că prevederile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere accesului liber la justitie, dreptului la apărare si dreptului la un proces echitabil, întrucât, potrivit art. 129 din Constitutie, “împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii”.

Prin urmare, constituie atributul exclusiv al legiuitorului reglementarea căilor de atac împotriva hotărârii prin care judecătorul solutionează plângerea împotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată. Eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii si obtinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la solutia procurorului.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntată de Curte prin deciziile mai sus mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Janos- Adalbert Farkas în Dosarul nr. 4.533/320/2010 (număr în format vechi 3.917/2010) al Tribunalului Mures - Sectia penală si de Ion Cercel în Dosarul nr. 2.098/188/2010 al Tribunalului Neamt - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.155

din 13 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, exceptie ridicată de Florin Cristea în Dosarul nr. 8.358/107/2010 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios administrativ si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionalei. 75D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie si pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 2.714/CAF/2010 din 10 decembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.358/107/2010, Tribunalul Alba - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Exceptia a fost ridicată de Florin Cristea într-o cauză având ca obiect drepturi ale functionarilor publici.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu referire la Hotărârea pronuntată în Cauza Muresanu contra României, 2009, salariul reprezintă un “bun”, în sensul prevederilor art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în timp ce art. 44 din Constitutie garantează dreptul de proprietate al cetătenilor asupra bunurilor lor.

Referitor la încălcarea dispozitiilor art. 47 din Constitutie, autorul sustine că, desi statul este obligat să asigure cetătenilor un nivel de trai decent, prin diminuarea cu 25% a salariilor scade implicit nivelul de trai, cu consecinta ruperii justului echilibru ce trebuie păstrat între protectia proprietătii si cerintele interesului general, iar lipsa totală a despăgubirilor impune o sarcină disproportionată si excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate.

În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie, autorul consideră că, în conditiile în care privarea de proprietate impune statului obligatia de a-l despăgubi pe proprietar, imposibilitatea de a obtine, fie si o despăgubire partială, dar adecvată, constituie o rupere a echilibrului între necesitatea protectiei dreptului de proprietate si exigentele de ordin general.

Tribunalul Alba - Sectia comercială si contencios administrativ apreciază că, raportat la durata limitată în timp si caracterul temporar al măsurii criticate, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 nu contravin dreptului de proprietate privată, dreptului la un nivel de trai decent si nici principiului restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, în limitele si proportiile necesare într-o societate democratică. Invocă, în acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, deoarece prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 nu mai sunt în vigoare, având o aplicabilitate limitată în timp la anul 2010.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât prevederile legale criticate au avut aplicabilitate limitată în timp, în perioada 1 iulie-31 decembrie 2010.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 441 din 30 iunie 2010, cu următorul continut: “(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/ indemnizatiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizatii si alte drepturi salariate, precum si alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr, 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice si ale Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

(2) în situatia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată, suma care se acordă este de 600lei.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că textul de lege criticat încalcă dispozitiile din Constitutie cuprinse în art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 41 privind munca si protectia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. Totodată, sunt considerate ca fiind încălcate si unele dispozitii din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, si anume art. 17 cu privire la dreptul de proprietate, art. 23 pct. 3 cu privire la dreptul la o retribuire echitabilă si la protectie socială si art. 25 pct. 1 privind dreptul la un nivel de trai decent, precum si art. 1 pct. 2 si 4 privind dreptul la muncă, art. 4 privind dreptul la o salarizare echitabilă, art. 20 privind dreptul la egalitate de sanse si de tratament în materie de angajare si profesie din Carta socială europeană, ratificată prin Legea nr. 74/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 continuă să îsi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudentei sale recente (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constitutionalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010.

În continuare Curtea retine că solutia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 si Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a retinut, în esentă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exercitiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilitătii dispozitiilor legale criticate cu fiecare dintre conditiile strict si limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizatiei/ soldei cu 25% constituie o restrângere a exercitiului dreptului constitutional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constitutie.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 si se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, solutia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea “securitătii nationale”, notiune înteleasă în sensul unor aspecte din viata statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăsi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situatia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a tării si, implicit, securitatea natională.

Cu privire la proportionalitatea situatiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proportionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei) si scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) si că există un echilibru între cerintele de interes general ale colectivitătii si protectia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelasi cuantum si mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, si anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanta dreptului constitutional protejat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010 îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Distinct de cele arătate, Curtea observă că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinta salariului vizează numai sumele certe, lichide si exigibile. Curtea observă că si Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronuntată în Cauza Maggio si altii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenta sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietătii. În acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, spre exemplu, Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011*), nepublicată până la data pronuntării prezentei decizii.

În consecintă, Curtea nu poate retine încălcarea textelor constitutionale si din actele internationale invocate în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate.

În plus, în contextul legislativ actual, Curtea observă că, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor functiei de bază/salariilor functiei de bază/indemnizatiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizatiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curtii Constitutionale nr. 872 si nr. 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligatie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la “cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în conditiile încadrării în politicile sociale si de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare”. Este în acelasi timp o obligatie sub conditie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalitătii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în functie de situatia economico-financiară a tării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligatiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel putin la cuantumul salariilor/indemnizatiilor si soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.

În sensul de mai sus, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011.

În fine, Curtea observă că argumentele autorului exceptiei privind aplicarea cu prioritate a reglementărilor internationale în materia drepturilor omului, în cazul existentei unor neconcordante între acestea si legile interne, vizează aspecte ce tin de competenta instantelor judecătoresti, nefiind, prin urmare, o problemă de resortul contenciosului constitutional.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, exceptie ridicată de Florin Cristea în Dosarul nr. 8.358/107/2010 al Tribunalului Alba - Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 


*) Decizia nr. 939/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011.

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.157

din 13 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, exceptie ridicată de Stelian Popescu în Dosarul nr. 9.790/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 844D/2011.

La apelul nominal răspund autorul exceptiei Stelian Popescu, personal si asistat de avocatul Eugen Man, cu delegatie depusă la dosar, precum si partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, prin consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegatie depusă la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul avocatului autorului exceptiei, care solicită admiterea exceptiei, pentru motive similare celor care au stat la baza constatării neconstitutionalitătii Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2008. De asemenea, acesta referă asupra situatiei de fapt din trecut, care presupunea executarea de către ofiteri a unor ordine date în baza unor acte normative care respectau regimul constitutional sub imperiul căruia au fost adoptate, si sustine neconstitutionalitatea solutiei legislative care consacră competenta Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ si fiscal de a cenzura acte de comandament cu caracter militar.

Reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, cu referire la deciziile nr. 267/2009, nr. 1.477/2009^ nr. 1.475/2009 si nr. 815/2009.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând Decizia Curtii Constitutionale nr. 220/2010.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 1 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 9.790/2/2009, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii.


Exceptia a fost ridicată de Stelian Popescu într-o cauză având ca obiect o actiune în constatare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008, prin caracterul său “politic si vindicativ”, contravine sistemului de drept, fiind emisă cu încălcarea prevederilor art. 108 alin. (3) din Constitutie. La adoptarea acestui act normativ au fost încălcate si dispozitiile art. 115 alin. (4) din Constitutie, deoarece motivarea urgentei se realizează printr-o exprimare lacunară, confuză, lipsită de coerentă.

Contrar art. 126 si art. 21 alin. (2) din Constitutie, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, autoritate administrativă autonomă, exercită o jurisdictie specifică si îngrădeste dreptul persoanelor care se consideră vătămate de a se adresa nemijlocit justitiei. De asemenea, prin desemnarea Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ si fiscal ca instantă judecătorească competentă în aplicarea prevederilor actului normativ criticat, este îngrădit dreptul la apărare.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, cu referire la Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justitie, art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonantelor, art. 115 alin. (4) privind conditiile adoptării ordonantelor de urgentă si art. 126 privind instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a pronuntat în numeroase cazuri asupra constitutionalitătii prevederilor criticate, sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

Astfel, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinsecă, prin Decizia nr. 220 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 8 aprilie 2010, Curtea a constatat că nu poate retine încălcarea dispozitiilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât la momentul emiterii ordonantei de urgentă supuse controlului de constitutionalitate au fost îndeplinite conditiile impuse de textul constitutional invocat: existenta unei situatii extraordinare a cărei reglementare să nu poată fi amânată si motivarea urgentei în cuprinsul ordonantei. În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 108 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea a observat că aceasta este lipsită de incidentă în cauză, în formularea acestei critici făcându-se confuzie între regimul adoptării ordonantelor simple, care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, si regimul adoptării celor de urgentă, care pot fi adoptate de Guvern în virtutea dispozitiilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, cu respectarea conditiilor amintite mai sus.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate intrinsecă, prin Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011, Curtea a constatat că nu poate retine încălcarea art. 21 din perspectiva unei posibile subrogări a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii în dreptul cetăteanului care se consideră vătămat prin actiunile abuzive ale unor lucrători din fosta Securitate de a avea acces liber la justitie pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime. Prevederile art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum si, după caz, sotului supravietuitor si rudelor până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori mostenitorilor săi testamentari dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securitătii si a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informatii la completarea dosarului si, de asemenea, de a solicita verificarea calitătii de lucrător al Securitătii pentru ofiterii sau subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispozitii legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii actionează inclusiv la cererea persoanelor îndreptătite, astfel că nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justitie.

Cu privire la critica referitoare la competenta exclusivă a unei singure instante de solutionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitătii de lucrător sau colaborator al Securitătii, si anume Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, Curtea Constitutională a retinut, prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, că, potrivit art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, justitia se realizează prin instantele judecătoresti, a căror competentă este stabilită numai prin lege. Or, prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigentele constitutionale invocate, inclusiv pe cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdictia înfiintării de instante extraordinare.

Totodată, prin Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, Curtea a statuat că prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 s-a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atributii jurisdictionale, ale cărei acte privind accesul la dosar si deconspirarea Securitătii sunt supuse controlului instantei de judecată.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauză privesc, în esentă, aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Distinct de cele retinute mai sus, Curtea observă că prin invocarea pretinsului caracter discriminatoriu al actului normativ criticat autorul tinde la completarea acestuia, solutia legislativă existentă nemultumindu-l prin prisma a ceea ce nu cuprinde. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta “se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitătii, exceptie ridicată de Stelian Popescu în Dosarul nr. 9.790/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.211

din 20 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Dana-Maria Anastase-Rusanu si Ana Rucsandru Rusanuîn Dosarul nr. 7.541/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.224D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-sef referă asupra cauzei si arată că autorii exceptiei au depus note scrise prin care solicită admiterea criticii de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 6 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 7.541/2/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă.


Exceptia a fost ridicată de reclamantele Dana-Maria Anastase-Rusanu si Ana Rucsandru Rusanu cu ocazia solutionării cererii de suspendare provizorie a executării formulate împotriva Sentintei comerciale nr. 5.785 din 7 mai 2010, pronuntate de Tribunalul Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială în Dosarul nr. 26.102/3/2009, în contradictoriu cu pârâta Societatea Comercială Domino Land - S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3), deoarece “plata anticipată si valoarea excesivă a cautiunii constituie impedimente importante în calea accesului liber la justitie si la un proces echitabil în vederea apărării drepturilor si intereselor legitime”.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1) si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora “Până la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviintată vremelnic, prin ordonantă presedintială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerintei prevăzute la alin. 4.” Acest alineat are următorul cuprins: “Suspendarea va putea fi încuviintată numai cu dare în cautiune, al cărei cuantum îl va fixa instanta.”

Autorii exceptiei sustin că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că reglementarea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie. Astfel, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, precum si modalităti de exercitare a drepturilor procedurale.

Prin procedura reglementată de art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime. Instituirea obligatiei de plată a cautiunii ca o conditie a suspendării executării are o dublă finalitate, si anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garantie pentru creditor în ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, si, pe de altă parte, de a preveni si de a limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie si nu contravine dreptului la un proces echitabil.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 280 alin. 5 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Dana-Maria Anastase-Rusanu si Ana Rucsandru Rusanu în Dosarul nr. 7.541/2/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a Vl-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman


 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea art. 90 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publică din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Alineatul (3) al articolului 90 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publică din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“(3) Dacă părtile convin, garantia de bună executie se poate constitui si prin retineri succesive din sumele datorate pentru facturi partiale. În acest caz, contractantul are obligatia de a deschide un cont la dispozitia autoritătii contractante, la o bancă agreată de ambele părti.

În cazul în care autoritatea contractantă are calitatea de autoritate publică, institutie publică sau operator economic cu capital integral sau majoritar de stat, contractantul are obligatia de a deschide la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestuia un cont de disponibil distinct la dispozitia autoritătii contractante. Suma initială care se depune de către contractant în contul de disponibil astfel deschis nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din pretul contractului. Pe parcursul îndeplinirii contractului, autoritatea contractantă urmează să alimenteze acest cont de disponibil prin retineri succesive din sumele datorate si cuvenite contractantului până la concurenta sumei stabilite drept garantie de bună executie în documentatia de atribuire. Autoritatea contractantă va înstiinta contractantul despre vărsământul efectuat, precum si despre destinatia lui. Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului pot fi dispuse plăti atât de către contractant, cu avizul scris al autoritătii contractante care se prezintă unitătii Trezoreriei Statului, cât si de unitatea Trezoreriei Statului la solicitarea scrisă a autoritătii contractante în favoarea căreia este constituită garantia de bună executie, în situatia prevăzută la art. 91. Contul astfel deschis este purtător de dobândă în favoarea contractantului.”

Art. II. - (1) Dacă în contractele în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri nu sunt clauze care să dispună altfel, procedura prevăzută la art. 90 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006, cu modificările si completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta hotărâre, se aplică si retinerilor succesive din sumele datorate pentru facturi partiale, care se achită de către autoritătile contractante.

(2) Sumele reprezentând garantii de bună executie existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri în conturi deschise la bănci comerciale se utilizează conform prevederilor legale în vigoare la data constituirii acestora.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Presedintele Autoritătii Nationale

pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice,

Cristina Trăilă

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 19 octombrie 2011.

Nr. 1.045.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Datele de identificare a bunurilor imobile apartinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Justitiei, înregistrate la pozitia M.F. 105160 si pozitia M.F. 107924 din anexa nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 si 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Cătălin Marian Predoiu

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 19 octombrie 2011.

Nr. 1.053.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor imobile apartinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Justitiei, înregistrate la pozitia M.F. 105160 si pozitia M.F. 10792

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cod fiscal

Denumirea

 

1. Ordonator principal de credite

4265841

MINISTERUL JUSTITIEI

2. Ordonator secundar de credite

17683900

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

3. Ordonator tertiar de credite

 

 

4. Regii autonome si companii/societăti nationale subordonate ordonatorului principal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. M.F.

Cod de clasificare

Tipul bunului

(mobil, imobil)

Denumirea

Descrierea tehnică

Vecinătăti

Adresa

Anul

dobândirii/

dării în

folosintă

Valoarea de

inventar

(lei)

Situatia juridică

 

Baza legală

În administrare/ concesiune

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

105160

8.29.15

Imobil

Curtea de Apel Alba Iulia

S. partial + P + 2E

Suprafata desfăsurată = 9.084m2

Suprafata construită = 2.352 m2

Suprafata terenului = 3.642 m2

N - I.P.J. Alba Iulia S - Str. Bucuresti E - Parc V -Piata I.O Brătianu

România, judetul Alba, municipiul Alba Iulia, Piata I.C. Brătianu nr. 1

2010

3.222.493,02

Hotărârea Guvernului nr. 866/2010

În administrarea MJ

107924

8.29.15

Imobil

Garaj

Suprafata construită = 573 m2

N - I.P.J. Alba Iulia S - Str. Bucuresti E - Parc V -Piata I.O Brătianu

România, judetul Alba, municipiul Alba Iulia, Piata I.C. Brătianu nr. 1

2010

118.310,00

Hotărârea Guvernului nr. 866/2010

În administrarea MJ

 

 

 

 

 

 

 

 

3.340.803,02

 

 


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare

 

În baza prevederilor art. 70 alin. (1) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare, prevăzut în anexa care parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă anexa nr. 1 “Regulament de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare” la Ordinul ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 5.689/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, a Fisei-cadru a postului de profesor documentarist si a Fisei-cadru de evaluare a profesorului documentarist, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2008.

Art. 3. - Directia generală management, resurse umane si retea scolară din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, inspectoratele scolare, casele corpului didactic si unitătile de învătământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetam, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 7 octombrie 2011.

Nr. 5.556.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - În unitătile de învătământ preuniversitar se organizează si functionează structuri infodocumentare: centre de documentare si informare sau biblioteci scolare. La nivelul unei unităti de învătământ nu pot fi organizate si nu vor functiona ambele structuri infodocumentare.

Art. 2. - (1) Bibliotecile scolare, respectiv centrele de documentare si informare din unitătile de învătământ deservesc, pe niveluri de competentă, beneficiarii educatiei: elevii, cadrele didactice si comunitatea locală, în scopul îmbunătătirii calitătii procesului educational si al învătării pe tot parcursul vietii.

(2) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare, în conformitate cu functiile specifice, sustin implementarea politicilor educationale pe niveluri de studii, profiluri, specializări, sprijină realizarea obiectivelor prevăzute în procesul de reformă a învătământului românesc, răspunzând nevoilor de informare si documentare ale tuturor beneficiarilor.

Art. 3. - (1) La nivelul unitătii de învătământ se elaborează politica documentară, integrată în politica educatională.

(2) Politica documentară reprezintă un sistem de valori si actiuni în domeniul informării si documentării vizând cele 4 domenii: curriculum, resurse umane, resurse materiale si financiare, relatii si dezvoltare comunitară.

(3) Politica documentară cuprinde, la nivelul unitătii de învătământ, elemente privind politica de constituire a colectiilor, o politică de achizitii a resurselor infodocumentare în vederea dezvoltării colectiilor, completării si actualizării fondului documentar în raport cu nevoile de informare si formare ale utilizatorilor, o politică de gestionare, organizare si punere la dispozitie a informatiei si a fondului documentar, de asigurare a accesului liber la informatie, o politică de formare în domeniul infodocumentar prin intermediul actiunilor pedagogice, culturale si al parteneriatelor, de realizare si promovare a educatiei pentru informatie si a unei culturi a informatiei, de identificare a nevoilor utilizatorilor în materie de informatie, o politică de promovare si comunicare asupra actiunilor în domeniul infodocumentar, o politică de evaluare a demersului si a competentelor utilizatorilor în domeniul infodocumentar.

(4) în documentele de proiectare managerială a unitătilor de învătământ vor fi cuprinse tinte, optiuni strategice si obiective specifice domeniului informării si documentării realizate prin planuri operationale, corelate cu politica documentară a scolii.

Art. 4. - Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare asigură accesul la resursele Platformei scolare de e-learning si ale Bibliotecii scolare virtuale.

Art. 5. - Regulamentul de ordine interioară al unitătilor de învătământ include prevederi specifice organizării si functionării bibliotecii scolare, respectiv a centrului de documentare si informare.


 

CAPITOLUL II

Centrele de documentare si informare

 

SECTIUNEA 1

Cadru general

 

Art. 6. - Centrul de documentare si informare, denumit în continuare CDI, este o structură infodocumentară modernă, un centru de resurse pluridisciplinare si multimedia, care oferă beneficiarilor un spatiu de formare, de comunicare, de informare si de exploatare a fondului documentar si a tehnologiilor informatiei si comunicării în educatie, un loc de cultură, deschidere, întâlnire si integrare.

Art. 7. - (1) CDI concentrează în acelasi spatiu un fond documentar actual, pluridisciplinar, pe suporturi multiple, adaptat nevoilor beneficiarilor si specificului unitătii de învătământ, mijloace de documentare si informare, echipamente si instrumente de exploatare a resurselor, un spatiu adaptat organizării si desfăsurării activitătilor specifice, precum si personal calificat în domeniul stiintelor documentării si informării. CDI deserveste întreaga comunitate educativă a unitătii de învătământ si este parte integrantă a unitătii de învătământ.

(2) CDI contribuie la asigurarea egalitătii de sanse a elevilor proveniti din medii culturale, economice si sociale diferite prin facilitarea accesului la informatie si servicii specifice destinate elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitătii locale.

(3) Prin crearea CDI se urmăreste dezvoltarea si modernizarea structurilor infodocumentare existente la nivelul unitătii de învătământ, diversificarea serviciilor specifice si a resurselor documentare, întărirea rolului pedagogic al personalului încadrat, dezvoltarea ofertei de activitate scolară si extrascolară, favorizarea accesului la documentatia actuală al tuturor utilizatorilor, respectiv la expertiza unui personal calificat în domeniul stiintelor documentării si informării.

(4) CDI se organizează unitar pentru întreaga unitate de învătământ căreia îi apartine, preia si integrează fondul documentar al bibliotecii scolare.

Art. 8. - Misiunea CDI este de a forma si de a dezvolta o cultură informatională, de a participa la asigurarea egalitătii de sanse în ceea ce priveste accesul la informatie si documentatie actuală al elevilor proveniti din medii culturale, economice si sociale diferite prin activităti formale, nonformale si informale, de a dezvolta competentele elevilor în domeniul infodocumentar, de a promova inovatia didactică, de a participa la dezvoltarea competentelor-cheie ale elevilor, de a participa la dezvoltarea si implementarea unei politici documentare locale, de a sustine implementarea politicilor educationale pe niveluri de studii, profiluri, specializări si de a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute în procesul de reformă a învătământului.

Art. 9. - CDI are următoarele functii: de primire a beneficiarilor, de informare generală, pedagogică, de orientare scolară si profesională, culturală, de comunicare, tehnică, recreativă.

Art. 10. - (1) CDI pot fi înfiintate în unităti de învătământ cu personalitate juridică sau în consortii scolare din învătământul preuniversitar de stat ori particular.

(2) CDI sunt parte integrantă a unitătii de învătământ, fiind subordonate directorului unitătii de învătământ si consiliului de administratie.

(3) CDI sunt coordonate metodologic, la nivel judetean, de către casele corpului didactic, iar la nivel central de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, prin Directia generală management, resurse umane si retea scolară.

(4) CDI se înfiintează prin decizie a directorului casei corpului didactic, în învătământul de stat sau particular, pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, la propunerea directorului unitătii de învătământ cu personalitate juridică sau a consiliului director al consortiului scolar, cu avizul inspectorului scolar general.

(5) Criteriile de eligibilitate stabilite pentru înfiintarea unui CDI: unitate din învătământul preuniversitar de nivel prescolar, primar, gimnazial sau liceal cu personalitate juridică, de stat ori particulară, din mediul rural sau urban, existenta unui spatiu în incinta unitătii de învătământ în care poate fi amenajat CDI, cu respectarea standardelor recomandate cu privire la suprafată si la capacitatea de primire, deschidere si implicare din partea conducerii unitătii de învătământ si a cadrelor didactice, respectiv sustinere din partea consiliului local.

(6) Casa corpului didactic informează periodic Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului cu privire la dezvoltarea retelei CDI la nivel judetean.

(7) Casa corpului didactic organizează atât stagii tematice adresate directorilor unitătilor de învătământ care solicită înfiintarea unui CDI si responsabililor CDI, care vizează sprijinirea unitătilor de învătământ în elaborarea proiectului de amenajare a CDI în conformitate cu standardele de amenajare, cât si stagii de formare continuă privind organizarea, functionarea, animarea si exploatarea CDI, adresate profesorilor documentaristi, precum si cadrelor didactice si didactice auxiliare din unitătile de învătământ cu un CDI functional. Parcurgerea stagiului initial de formare privind amenajarea si functionarea CDI organizat de casa corpului didactic este obligatorie pentru reprezentantii unitătilor de învătământ care încep demersurile înfiintării unui CDI.

(8) Amenajarea si dotarea CDI se fac pe baza unui proiect de amenajare realizat de o echipă de proiect din unitatea de învătământ, sub coordonarea directorului unitătii de învătământ. Proiectul de amenajare este aprobat de consiliul de administratie al unitătii de învătământ si este avizat de către directorul casei corpului didactic. Decizia de înfiintare a CDI va fi eliberată de casa corpului didactic după validarea proiectului de amenajare.

(9) Reamenajarea sau schimbarea locatiei CDI se realizează în baza unui proiect de reamenajare întocmit la nivelul unitătii de învătământ, aprobat de consiliul de administratie al unitătii de învătământ si avizat de directorul casei corpului didactic.

 

SECTIUNEA a 2-a

Resurse materiale

 

Art. 11. - În amenajarea si dotarea CDI se va tine cont de specificul activitătilor derulate, de publicul căruia i se adresează, de vârsta elevilor, nivelul de studiu, particularitătile si specificul unitătii de învătământ în care urmează să se înfiinteze si să functioneze.

Art. 12. - (1) Spatiul si resursele CDI trebuie să asigure conditiile necesare îndeplinirii functiilor sale si derulării tuturor tipurilor de activităti.

(2) în alocarea si organizarea spatiului pentru CDI se recomandă respectarea următoarelor conditii:

a) suprafata alocată să fie de minimum 3 m2 x 10% din numărul total al elevilor din unitatea de învătământ;

b) capacitatea de primire, reprezentând numărul de locuri în CDI, să fie de minimum 10% din numărul total al elevilor din unitatea de învătământ.

(3) Spatiul CDI să fie situat în unitatea de învătământ, cu acces facil pentru elevi, recomandabil în zona centrală a unitătii de învătământ.

Art. 13. - (1) CDI este organizat modular si asigură în interiorul său următoarele spatii specifice: spatiul de primire, spatiul profesorului documentarist, spatiul informatic, spatiul audiovideo si multimedia, spatiul de documentare pedagogică,


spatiul pentru profesori, spatiul lucrărilor documentare, spatiul lucrărilor de fictiune, spatiul lecturii de destindere, spatiul de lucru în echipă, spatiul de lucru individual, spatiul de orientare scolară si profesională, spatiul de afisaj si expozitii, spatiul pentru presă.

(2) Spatiile CDI corespund functiilor acestuia si nu vor fi strict delimitate prin constructie.

(3) în functie de specificul scolii, de numărul elevilor si de spatiul disponibil, pot fi amenajate si alte spatii în interiorul sau în exteriorul CDI: spatiul de depozitare, de stocare, de arhivare etc.

Art. 14. - (1) Mobilierul din CDI trebuie să fie adaptat beneficiarilor, să fie modular, solid, modern si practic, să respecte normele de securitate, să permită accesul liber la fondul documentar, precum si reorganizarea spatiului în functie de activităti.

(2) în organizarea CDI se are în vedere asigurarea accesului liber la fondul documentar, cu asigurarea conditiilor de spatiu, mobilier si securitate adecvate. Înăltimea rafturilor se recomandă să fie de 1,60 m-1,80 m, pentru învătământul secundar inferior si secundar superior, 1,50 m pentru învătământul primar si 1,30 m pentru învătământul prescolar.

Art. 15. - Echipamentele si aparatura achizitionată pentru CDI vor permite exploatarea resurselor puse la dispozitia utilizatorilor în cadrul CDI.

Art. 16. - (1) în spatiul CDI va fi pus la dispozitie fondul activ de publicatii.

(2) Pentru evitarea supraîncărcării se va utiliza spatiul de depozitare pentru documentele mai putin solicitate.

(3) Constituirea, completarea si actualizarea fondului documentar se realizează în functie de următoarele criterii:

a) profilul, nivelul de învătământ si specificul unitătii de învătământ în care functionează CDI;

b) obiectivele si activitătile propuse în documentele de planificare ale CDI;

c) nevoile de informare si documentare ale beneficiarilor;

d) recomandările programelor scolare ale disciplinelor studiate în scoală si ale listelor bibliografice din manualele utilizate; se va urmări constituirea unui fond documentar echilibrat pentru toate clasele, diviziunile si subdiviziunile sistemului de clasificare zecimală universală;

e) componenta fondului sub aspectul suporturilor, titlurilor si al numărului de exemplare din fiecare titlu.

(4) Fondul documentar al CDI va fi în limba română, în limbile minoritătilor nationale, dacă sunt scolarizati elevi apartinând unei minorităti nationale, în limbile de circulatie internatională predate în unitatea de învătământ respectivă, dar si, în functie de solicitările beneficiarilor si de nevoile identificate, în alte limbi străine.

Art. 17. - Fondul documentar si serviciile oferite de centrele de documentare si informare vor fi permanent actualizate pentru a permite o mai bună adaptare la nevoile de informare si formare ale utilizatorilor în domeniul infodocumentar, respectiv pentru participarea continuă la dezvoltarea competentelor-cheie ale elevilor.

Art. 18. - Baza materială a centrelor de documentare si informare este asigurată de comunitatea locală, de unitatea de învătământ, de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului si de alte institutii centrale sau locale.

 

SECTIUNEA a 3-a

Resurse umane

 

Art. 19. - În CDI va fi normat un post de profesor documentarist, în conformitate cu prevederile art. 262 alin. (3) lit. g) coroborat cu art. 247 lit. m) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.

Art. 20. - Angajarea si încadrarea pe post a profesorilor documentaristi se realizează conform prevederilor metodologiei de mobilitate elaborate si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 21. - Concursul de ocupare a functiei didactice de profesor documentarist se organizează în conformitate cu metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante în învătământul preuniversitar, elaborată si aprobată de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 22. - Formarea continuă si evolutia în carieră a profesorului documentarist se realizează în conformitate cu art. 242 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011. Prevederile privind participarea la definitivarea în învătământ si sustinerea gradelor didactice sunt prezentate în metodologia de organizare si desfăsurare a examenului national pentru definitivarea în învătământ, respectiv în metodologia pentru organizarea examenelor de sustinere a gradelor didactice, elaborate si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 23. - Constituirea si organizarea activitătii de cerc pedagogic se realizează de casa corpului didactic, care va desemna un responsabil la nivel judetean. Activitatea de cerc pedagogic se va organiza în colaborare cu inspectoratul scolar judetean, respectiv Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.

Art. 24. - Activitatea profesorului documentarist se desfăsoară pe parcursul a 40 de ore săptămânal, repartizate după cum urmează:

a) 18 ore de activităti didactice cu elevii, individual sau în parteneriat cu cadrele didactice. Activitătile constau în initiere în cercetarea documentară, activităti scolare, proiecte didactice disciplinare, pluri-/inter-/transdiciplinare, educative si culturale, animatii-lectură, animatii culturale, orientare scolară si profesională, activităti de sprijin pentru elevii cu dificultăti de învătare etc. Activitătile se vor desfăsura în timpul sau în afara programului scolar ai elevilor, cu clasa întreagă ori cu grupe de elevi;

b) activităti de pregătire metodico-stiintifică, pregătirea si evaluarea materialelor si activitătilor, întocmirea programelor de interventie în scop recuperator în parteneriat cu cadrele didactice, culegerea informatiilor în/din interiorul si exteriorul unitătii scolare, reprezentând maximum 12 ore;

c) activităti de educatie complementare procesului de învătământ: asigurarea accesului liber la fondul documentar si punerea CDI la dispozitia elevilor în cadrul activitătilor libere, de mentorat, de tip “scoală după scoală”, activităti pentru părinti si alti membri ai comunitătii locale, gestionarea CDI, reprezentând minimum 10 ore.

Art. 25. - (1) Personalul încadrat în CDI este subordonat directorului unitătii de învătământ si va fi evaluat anual pe baza fisei de evaluare întocmite în baza fisei postului.

(2) Fisa postului si fisa de evaluare sunt întocmite în baza fisei-cadru a postului si a fisei-cadru de evaluare a profesorului documentarist, aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, particularizate conform specificului activitătii din unitatea de învătământ.

Art. 26. - (1) într-un centru de documentare si informare dintr-o unitate de învătământ pot functiona atât profesorul documentarist, cât si bibliotecarul scolar, sub rezerva încadrării în numărul de posturi aprobat si finantat conform legii.

(2) în această situatie, organizarea si functionarea CDI sunt asigurate în comun de către profesorul documentarist si bibliotecarul scolar; repartizarea sarcinilor se realizează prin fisa individuală a postului. Domeniile de competentă din fisa-cadru a postului de profesor documentarist, precum si responsabilitătile mentionate în prezentul regulament vor fi îndeplinite în comun.


Art. 27. - (1) Domeniile de competentă ale profesorului documentarist sunt: proiectarea, planificarea, organizarea si realizarea activitătii CDI, formarea elevilor si dezvoltarea competentelor specifice, monitorizarea si evaluarea activitătii CDI si a rezultatelor elevilor, managementul clasei de elevi, dezvoltarea de parteneriate, comunicare, gestionarea CDI, managementul carierei al dezvoltării profesionale, contributia la dezvoltarea institutională si promovarea imaginii unitătii de învătământ.

(2) Misiunile profesorului documentarist sunt: misiunea pedagogică, misiunea culturală, de comunicare si de gestionare, acestea fiind direct corelate cu functiile CDI.

(3) Detalierea domeniilor de competentă si atributiile profesorului documentarist se realizează prin fisa-cadru a postului a profesorului documentarist elaborată si aprobată de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului;

Art. 28. - (1) Profesorul documentarist este subordonat directorului si directorului adjunct al unitătii de învătământ, cu care va avea o colaborare continuă cu privire la buna organizare si functionare a CDI, respectiv la participarea CDI în realizarea obiectivelor stabilite la nivel institutional.

(2) Casa corpului didactic coordonează metodologic activitatea CDI si a profesorilor documentaristi prin profesorii metodisti din casa corpului didactic si formatorii nationali din proiectul “Educatie pentru informatie”.

(3) Dezvoltarea retelei CDI, monitorizarea si evaluarea activitătii CDI se realizează de către casa corpului didactic.

(4) Evaluarea profesorilor documentaristi se realizează de către directorul unitătii de învătământ si de către inspectoratul scolar, prin inspectorul de specialitate, metodisti si formatorii nationali din proiectul “Educatie pentru informatie”.

Art. 29. - Personalul didactic încadrat în CDI beneficiază de toate drepturile si obligatiile care decurg din actele normative în vigoare.

 

SECTIUNEA a 4-a

Resurse financiare

 

Art. 30. - (1) Parte integrantă a unitătii de învătământ, CDI beneficiază de toate tipurile de finantare conform prevederilor legale.

(2) CDI poate beneficia de resursele financiare obtinute de unitatea de învătământ din sponsorizări, din partea unor organizatii neguvernamentale, asociatii, fundatii, societăti sau a unor institutii cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 31. - Consiliul de administratie al unitătii de învătământ va aproba sumele necesare pentru amenajarea/reamenajarea CDI, pentru dotarea acestuia, pentru dezvoltarea si actualizarea fondului de publicatii, în baza proiectului de amenajare/ reamenajare, respectiv a referatelor de necesitate, cu încadrare în bugetul unitătii de învătământ.

 

SECTIUNEA a 5-a

Activitatea CDI

 

Art. 32. - În CDI se pot initia, organiza si desfăsura următoarele categorii de activităti:

a) pedagogice: prezentarea CDI si a organizării sale specifice, initierea elevilor în cercetarea documentară, formarea competentelor din domeniul infodocumentar prin activităti cuprinse într-un curriculum la decizia scolii în domeniul infodocumentar, activităti scolare, proiecte disciplinare si pluri-/inter-/transdisciplinare, activităti educative pentru dezvoltarea si consolidarea competentelor dobândite, de dezvoltare a competentelor-cheie ale elevilor, învătare remedială de tip “scoală după scoală”, activităti pentru copii si tineri capabili de performantă, orientare si consiliere educatională si vocatională, activităti privind integrarea noilor tehnologii ale informării si comunicării în activitatea didactică, parteneriate educative si activităti extrascolare, utilizarea Platformei scolare de e-learning si a Bibliotecii scolare virtuale;

b) culturale: animatii de lectură, lectura imaginii, activităti audiovideo si mass-media, expozitii, vizite si întâlniri tematice, dezbateri, activităti prilejuite de diverse evenimente, activităti recreative, ateliere de creatie, de valorizare a patrimoniului si a potentialului cultural, parteneriate, schimburi culturale etc;

c) comunicare: colectarea, prelucrarea si difuzarea de informatii necesare utilizatorilor interni sau externi, participarea la promovarea imaginii unitătii de învătământ în comunitatea educatională si locală, participarea la promovarea si diseminarea experientelor de bune practici ale institutiei, participarea la promovarea activitătilor CDI si a imaginii scolii etc;

d) gestionare: gestionarea spatiului, a functionării CDI: orar de functionare, regulamentul intern al CDI, planificarea activitătilor, a resurselor materiale, a fondului documentar, a formării profesionale, a bugetului de functionare în functie de nevoile utilizatorilor si a activitătilor planificate.

Art. 33. - Activitătile în CDI vor fi realizate de către profesorul documentarist în parteneriat cu cadrele didactice din unitatea de învătământ sau împreună cu partenerii externi, respectiv individual.

Art. 34. - (1) Utilizarea spatiului, a fondului documentar si a serviciilor CDI, respectiv desfăsurarea activitătilor în CDI se realizează în mod programat, respectiv în regim neprogramat/liber, pe baza unui orar propus de profesorul documentarist/bibliotecar, aprobat de consiliul de administratie al unitătii de învătământ si adus la cunostinta tuturor beneficiarilor.

(2) Se asigură accesul beneficiarilor în CDI atât în timpul programului scolar, cât si în afara acestuia.

(3) Utilizarea programată a CDI presupune participarea beneficiarilor la activităti initial programate. Acestea se realizează pentru un grup/o clasă de elevi de către profesorul documentarist individual, în parteneriat cu alte cadre didactice sau împreună cu parteneri externi.

(4) Utilizarea programată presupune:

a) activităti de prezentare a CDI si a organizării sale specifice, realizate de către profesorul documentarist la începutul anului scolar, pentru toate clasele nou-intrate în unitatea de învătământ, respectiv în timpul anului scolar, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea unui cadru didactic;

b) activităti de initiere în cercetarea documentară, proiecte în colaborare cu cadrele didactice, proiecte disciplinare, pluri-/inter-/transdisciplinare, activităti pedagogice/cursuri de disciplină, activităti în colaborare privind orientarea scolară si vocatională, sprijinirea elevilor cu dificultăti la învătare, lectură, animatii legate de mass-media, de presă, animatii audiovideo, activităti cu caracter cultural si civic organizate de către profesorul documentarist si derulate în parteneriat cu cadrele didactice/parteneri externi - activităti care presupun exploatarea fondului documentar al CDI si dezvoltarea competentelor infodocumentare ale elevilor.

(5) Utilizarea neprogramată/liberă presupune punerea CDI la dispozitia utilizatorilor, în prezenta profesorului documentarist, în vederea realizării de către acestia a unor activităti care nu necesită o programare anticipată. Utilizarea neprogramată/liberă presupune: activitate de informare, documentare, cercetare realizată individual sau în grupuri mici în interes scolar, profesional ori personal, asistentă individuală în cercetarea documentară, realizarea temelor, activităti de lectură, de consultare a fondului de publicatii al CDI si a resurselor documentare on-line în scopuri educative, întocmirea si redactarea unor proiecte, activităti ludice, de petrecere a timpului liber realizate în scop educativ etc. Utilizarea neprogramată a CDI se realizează de către elevi si de cadrele didactice, de obicei, în afara programului scolar. Timpul alocat activitătilor neprogramate în CDI, reprezentând punerea CDI la dispozitia utilizatorilor pentru activitătile libere, este de minimum 10 ore/săptămână.

Art. 35. - (1) Activitatea CDI se desfăsoară pe baza unui proiect anual de activitate si a unui plan semestrial de activităti, structurate pe 4 domenii de competentă, respectiv a proiectelor de activitate. Acestea vor cuprinde activităti care vor participa la operationalizarea prioritătilor definite în documentele de proiectare managerială: proiectul de dezvoltare institutională si planurile manageriale. Documentele de proiectare a activitătii CDI vor fi realizate de către profesorul documentarist în parteneriat/cu consultarea cadrelor didactice si a conducerii unitătii de învătământ si vor cuprinde întreaga activitate desfăsurată de profesorul documentarist si a CDI.

(2) Activitatea în CDI cuprinde actiuni corespunzătoare misiunilor profesorului documentarist: pedagogică, culturală, de comunicare si de gestiune.

(3) Structura generală a proiectului anual de activitate este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul regulament.

(4) Planul semestrial de activitate CDI cuprinde: obiectivele partiale derivate din obiectivele anuale ale CDI, respectiv activitătile, obiectivele, responsabilii, partenerii, data/perioada, mijloacele si itemii de evaluare.

(5) Planul semestrial de activitate va fi completat si adaptat pe parcursul anului scolar în functie de activitătile dezvoltate, activitătile din programele scolare desfăsurate în CDI, disponibilitatea cadrelor didactice, de resursele umane si materialele disponibile, de noile oportunităti.

(6) Documentele de proiectare si planificare a activitătii CDI vor cuprinde activităti propuse de profesorul documentarist, de alte cadre didactice, de conducerea unitătii de învătământ sau alti parteneri. Activitătile propuse vor respecta criteriile generale ale definirii activitătilor în CDI si obiectivele anuale stabilite.

(7) Profesorul documentarist va realiza si prezenta la sfârsitul anului scolar un raport anual de activitate.

Art. 36. - Profesorul documentarist stabileste relatii de colaborare cu partenerii din interiorul sau din exteriorul unitătii de învătământ. Parteneriatele externe angajate vor fi supuse aprobării conducerii unitătii de învătământ. Profesorul documentarist planifică, organizează si desfăsoară, în colaborare cu acestia, activităti care răspund obiectivelor si prioritătilor stabilite în proiectul anual de activitate si în planurile semestriale.

Art. 37. - (1) Prin activitatea desfăsurată în CDI se urmăreste dezvoltarea competentelor infodocumentare ale elevilor prin activităti directe de exploatare a fondului documentar al CDI.

(2) în calitate de responsabil al CDI, profesorul documentarist asigură, în colaborare cu echipa pedagogică, initierea elevilor în domeniul cercetării documentare. Activitătile organizate în acest sens vor viza dobândirea de către elevi a autonomiei în învătare si dezvoltarea spiritului critic, prin dezvoltarea progresivă a capacitătii de a se orienta în CDI, de a cunoaste diferitele tipuri de surse si resurse documentare, de a utiliza instrumente traditionale si informatizate de căutare a informatiei, de a dezvolta competente de căutare, selectare, prelucrare, organizare si comunicare a informatiilor, respectiv de autoevaluare si evaluare a demersului si a rezultatului cercetării.

(3) Activitătile de initiere a elevilor în domeniul cercetării documentare se organizează în cadrul unor cursuri distincte desfăsurate de către profesorul documentarist prin dezvoltarea activitătilor din curriculumul la decizia scolii specific domeniului infodocumentarsau în cadrul unor secvente pedagogice, cursuri ori proiecte disciplinare sau pluri-/inter-/transdisciplinare

desfăsurate în parteneriat de către profesorul documentarist si cadrele didactice. Predarea continuturilor disciplinare care presupun exploatarea resurselor documentare se recomandă a se realiza în CDI.

(4) Directorul unitătii de învătământ si responsabilii comisiilor metodice vor sustine si vor încuraja demersul cadrelor didactice de a desfăsura activităti scolare si extrascolare care presupun utilizarea resurselor CDI, abordări transdisciplinare ale continuturilor, respectiv vor încuraja colaborarea dintre cadrele didactice si profesorul documentarist.

(5) Repere privind elaborarea si punerea în practică a unei strategii locale de educatie pentru informatie si formare a unei culturi informationale a elevilor, respectiv un referential al competentelor infodocumentare ale elevilor sunt prezentate în anexa nr. 2, care face parte integrantă prezentul regulament.

Art. 38. - Activitatea CDI se desfăsoară în baza unui orar de functionare si a unui regulament de functionare internă elaborate de profesorul documentarist si validate de conducerea unitătii de învătământ.

Art. 39. - (1) Gestionarea si comunicarea fondului documentar constau în realizarea următoarelor categorii de activităti: dezvoltarea colectiilor, achizitia, selectia, deselectia, prelucrarea documentelor, evidenta documentelor: evidenta primară a documentelor, globală si individuală, catalogare, clasificare si indexare, respectiv informatizarea fondului.

(2) Clasificarea, cotarea si ordonarea colectiilor se realizează utilizând clasificarea zecimală universală. Indexarea si ordonarea fondului documentar se fac în functie de clasele principale de la 0 la 9, extinzând clasificarea, în functie de amploarea colectiilor si profilul unitătii de învătământ.

(3) Toate operatiunile cu privire la fondul documentar al CDI se derulează în sistem informatizat, dacă sunt îndeplinite conditiile necesare. Pe termen mediu se va avea în vedere informatizarea fondului documentar existent la nivelul unitătii de învătământ.

(4) Pentru facilitarea accesului la resursele documentare pot fi întocmite catalogul tematic, catalogul documentelor audiovizuale, catalogul lucrărilor de referintă, liste de noutăti etc.

(5) Exploatarea colectiilor se realizează prin consultarea în CDI si prin împrumut la domiciliu, conform reglementărilor în vigoare.

(6) Activitatea organizată în centrele de documentare si informare este parte a activitătii scolare si extrascolare desfăsurate la nivelul unitătii de învătământ.

 

SECTIUNEA a 6-a

Evaluarea CDI

 

Art. 40. - (1) Evaluarea CDI si a politicii documentare a unitătii de învătământ poate fi internă, efectuată sau solicitată de conducerea unitătii de învătământ ori externă, solicitată sau efectuată de o institutie abilitată în acest sens, fiind realizată pe baza unor fise de evaluare elaborate în concordantă cu Hotărârea Guvernului nr. 1.534/2008 privind aprobarea Standardelor de referintă si a indicatorilor de performantă pentru evaluarea si asigurarea calitătii în învătământul preuniversitar si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările si completările ulterioare, respectiv cu raportarea la standardele de amenajare, dotare, organizare si functionare a CDI.

(2) Elementele privind evaluarea CDI, procedura de evaluare si fisa de evaluare a politicii documentare a unitătii de învătământ sunt prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul regulament.

(3) Fisa de evaluare a centrului de documentare si informare este prezentată în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul regulament.


 

CAPITOLUL III

Bibliotecile scolare

 

SECTIUNEA 1

Cadru general

 

Art. 41. - Biblioteca scolară este compartimentul specializat al cărui scop principal este de a constitui, a organiza, a prelucra, a dezvolta si a conserva colectii de cărti, publicatii periodice, alte documente specifice si baze de date, pentru a facilita utilizarea acestora de către beneficiari în scop de informare, cercetare, educatie sau recreere.

Art. 42. - (1) Biblioteca scolară functionează în unitătile de învătământ cu personalitate juridică, de stat sau particulare, în consortii scolare, la propunerea directorului unitătii de învătământ/consortiului, cu avizul consiliului de administratie, si nu poate fi desfiintată, ci doar reorganizată ori integrată în centrul de documentare si informare. Pe termen mediu, bibliotecile scolare vor fi transformate în centre de documentare si informare.

(2) în unitătile de învătământ fără personalitate juridică pot fi organizate structuri infodocumentare complementare bibliotecilor scolare sau centrelor de documentare si informare, în vederea asigurării accesului la informatie al elevilor.

Art. 43. - Biblioteca scolară se organizează unitar pentru întreaga institutie de învătământ în care functionează, respectând normele de încadrare cu personal de specialitate conform legislatiei în vigoare.

Art. 44. - Biblioteca scolară oferă resurse pedagogice informationale: carte, presă, CD, DVD necesare elevilor si cadrelor didactice în functie de programele de instruire si nevoile de perfectionare metodică.

Art. 45. - Prin activitatea sa biblioteca scolară participă la realizarea obiectivelor sistemului de învătământ, în ansamblul său, precum si a obiectivelor educationale, pe niveluri de studii si profiluri de învătământ.

Art. 46. - Biblioteca scolară, în conformitate cu functiile si misiunile sale, răspunde nevoilor beneficiarilor de documentare si informare.

Art. 47. - Bibliotecile scolare sunt coordonate, la nivel local, de către directorul unitătii de învătământ si consiliul de administratie. Coordonarea metodologică a bibliotecilor scolare revine casei corpului didactic, la nivel judetean, iar la nivel central, Bibliotecii Nationale Pedagogice “I. C. Petrescu”, respectiv Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 48. - Misiunea bibliotecii scolare este de a asigura elevilor si cadrelor didactice accesul la informatie si documentatie, de a sustine procesul instructiv-educativ de participare la dezvoltarea competentelor-cheie ale elevilor.

 

SECTIUNEA a 2-a

Resurse materiale

 

Art. 49. - Bibliotecii scolare i se asigură o locatie corespunzătoare organizării, tezaurizării, conservării colectiilor si accesului beneficiarilor.

Art. 50. - La constituirea unei biblioteci scolare se asigură de regulă două încăperi alăturate care să deservească depozitarea suporturilor informationale si o sală de lectură.

Art. 51. - (1) Dotarea unei biblioteci scolare trebuie să fie de minimum 3 volume/elev, urmând ca raportul de 10 volume/elev să fie atins progresiv în cel mult 5 ani.

(2) Fondul de publicatii al bibliotecii scolare va fi în limba română, în limbile minoritătilor, dacă la nivelul unitătii de învătământ se organizează clase cu predare în limbile minoritătilor nationale, respectiv în limbile de circulatie internatională predate la nivelul unitătii de învătământ si, în functie de solicitările beneficiarilor, în alte limbi de circulatie internatională.

Art. 52. - Biblioteca scolară include: spatiul de primire, spatiul bibliotecarului, spatiul de informare si documentare, spatiul de lectură si depozitul de carte.

Art. 53. - În biblioteca scolară se va utiliza mobilier modular, solid si practic, adaptat beneficiarilor.

Art. 54. - Biblioteca scolară asigură accesul la fondul documentar pentru informare si documentare individuală în interes scolar, profesional sau personal.

Art. 55. - În biblioteca scolară se pune la dispozitia beneficiarilor fondul activ de publicatii, iar documentele mai putin solicitate vor fi organizate în spatiul de depozitare.

Art. 56. - Constituirea, completarea si organizarea fondului documentar se realizează în functie de următoarele criterii:

a) profilul, nivelul de învătământ si specificul unitătii de învătământ;

b) recomandările programelor scolare ale disciplinelor studiate în scoală;

c) cerintele de informare si documentare ale utilizatorilor, pe baza studiului de marketing efectuat de bibliotecarul scolar si în baza obiectivelor unitătii de învătământ;

d) activitătile propuse în planul de activitate anual al bibliotecii scolare.

Art. 57. - Utilizarea colectiilor si a documentelor se realizează în sala de lectură si prin împrumut la domiciliu.

Art. 58. - Inventarierea documentelor specifice bibliotecilor scolare, scoaterea din evidentă a documentelor distruse si a celor lipsă la inventar, recuperarea fizică/valorică a publicatiilor se realizează conform prevederilor Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Resurse umane

 

Art. 59. - (1) în bibliotecile scolare sunt încadrati bibliotecari scolari.

(2) Bibliotecarul scolar este personal didactic auxiliar conform art. 249 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.

Art. 60. - Conditiile de ocupare a functiei didactice auxiliare de bibliotecar scolar sunt cele prevăzute de art. 250 lit. a) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011,

Art. 61. - Norma de muncă a bibliotecarului scolar este de 40 de ore săptămânal.

Art. 62. - (1) Atributiile bibliotecarului scolar sunt:

a) organizează spatiul bibliotecii si asigură functionarea acesteia potrivit nomelor legale;

b) asigură functionarea bibliotecii; elaborează si afisează regulamentul de organizare si functionare a bibliotecii scolare, planul de activitate, orarul acesteia si regulile de prevenire si stingere a incendiilor;

c) constituie, organizează si dezvoltă colectiile bibliotecii conform normelor biblioteconomice;

d) tine evidenta fondului de publicatii;

e) răspunde eficient la cerintele de lectură si de informare ale utilizatorilor;

f) oferă consiliere cu privire la utilizarea lucrărilor de referintă si a tehnologiei;

g) îndrumă lectura elevilor, în colaborare cu toate cadrele didactice, potrivit cerintelor din programe, precum si a particularitătilor psihopedagogice si de vârstă ale elevilor;

h) gestionează fondul documentar si asigură securizarea acestuia prin sisteme de supraveghere si sigurantă existente în unitatea de învătământ;

i) initiază si derulează parteneriate interne si externe cu institutii de învătământ, culturale, organizatii diverse din tară sau străinătate, cu membri ai comunitătii locale, cu părintii elevilor; organizează si derulează activităti în bibliotecă;

j) contribuie la promovarea unei bune imagini a institutiei de învătământ.

(2) Atributiile se stabilesc prin fisa postului aprobată de consiliul de administratie al unitătii de învătământ.

Art. 63. - (1) Formarea continuă a bibliotecarului scolar se realizează prin:

a) participarea la activităti de informare, documentare, metodice, organizate si coordonate de casa corpului didactic;

b) participarea la simpozioane si conferinte nationale sau internationale organizate de organizatii abilitate;

c) participarea la cursuri si programe de formare specifice postului organizate de casa corpului didactic, Biblioteca Natională Pedagogică “I. C. Petrescu”, de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului si alti furnizori acreditati de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, urmărind dezvoltarea competentelor pentru evolutia în cariera profesională.

(2) Formarea continuă a bibliotecarilor scolari este un drept si o obligatie. În promovarea bibliotecarilor se va tine cont de participarea la cursuri de formare continuă.

Art. 64. - Personalul încadrat în biblioteca scolară beneficiază de toate drepturile si obligatiile care decurg din actele normative în vigoare.

Art. 65. - Bibliotecarul scolar va fi informat despre deciziile consiliului profesoral si consiliului de administratie, cu privire la aspecte care implică activitatea bibliotecii scolare.

Art. 66. - Bibliotecarul scolar este subordonat directorului si directorului adjunct ai unitătii de învătământ, cu care va avea o colaborare continuă si oportună cu privire la buna organizare si functionare a bibliotecii, respectiv la participarea bibliotecii scolare în realizarea obiectivelor stabilite la nivel institutional.

Art. 67. - Evaluarea activitătii bibliotecarului scolar se realizează pe baza indicatorilor de performantă, a descriptorilor de calitate din fisa postului/de evaluare realizată prin respectarea fisei-cadru a postului si fisei-cadru de evaluare a bibliotecarilor scolari aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului.

Art. 68. - Îndrumarea si controlul bibliotecarului scolar se fac de către directorul unitătii de învătământ, respectiv de inspectorul de specialitate din cadrul inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti.

 

SECTIUNEA a 4-a

Resurse financiare

 

Art. 69. - (1) Biblioteca scolară, ca parte integrantă a unitătii de învătământ, beneficiază de finantare conform legii.

(2) Alte surse de finantare ale bibliotecii scolare pot fi obtinute de unitatea de învătământ din sponsorizări din partea unor organizatii neguvernamentale, asociatii, fundatii, societăti sau unor institutii cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 70. - Consiliul de administratie al unitătii de învătământ va aproba sumele necesare pentru dotarea bibliotecii scolare, pentru dezvoltarea si actualizarea fondului de publicatii, în baza referatelor de necesitate, cu încadrare în bugetul unitătii de învătământ.

 

SECTIUNEA a 5-a

Activitatea bibliotecii scolare

 

Art. 71. - Biblioteca scolară achizitionează/colectionează, prelucrează, organizează colectiile si conservă publicatiile, bazele de date si alte documente specifice, care se constituie într-un fond cu caracter enciclopedic.

Art. 72. - (1) Operatiunile de gestionare si comunicare a fondului documentar vor fi efectuate conform reglementărilor biblioteconomiceîn vigoare, cu prelucrare în sistem informatizat, acolo unde sunt îndeplinite conditiile tehnice, sau în sistem traditional, astfel:

a) dezvoltarea colectiilor: achizitia, selectia, deselectia;

b) prelucrarea documentelor: evidenta primară a documentelor, evidenta globală prin completarea registrului de miscare a fondurilor si individuală prin completarea registrului inventar si evidenta analitică pentru bunurile culturale constituite în gestiuni care fac parte din patrimoniul cultural national mobil, catalogare, clasificare si indexare;

c) informatizarea fondului.

(2) Clasificarea, cotarea si ordonarea colectiilor se realizează utilizând clasificarea zecimală universală. Indexarea si ordonarea fondului documentar se fac în functie de clasele principale de la 0 la 9, extinzând clasificarea, în functie de amploarea colectiilor si profilul unitătii de învătământ.

Art. 73. - Completarea fondului de publicatii si a altor categorii de documente se realizează prin:

a) achizitii de carte de la unitătile specializate;

b) abonamente la publicatii periodice;

c) transfer de publicatii sau alte categorii de documente potrivit prevederilor legale în vigoare;

d) donatii de la institutii, asociatii, fundatii, de la persoane juridice sau persoane fizice;

e) împrumut interbibliotecar.

Art. 74. - Criteriile care trebuie avute în vedere pentru completarea colectiilor sunt următoarele:

a) profilul, nivelul si specificul unitătii scolare în care functionează biblioteca;

b) recomandările programelor scolare la disciplinele studiate în scoală, urmărindu-se constituirea unui fond de carte echilibrat;

c) componenta fondului existent în bibliotecă atât sub aspectul titlurilor, cât si al numărului de exemplare din fiecare titlu;

d) cerintele de informare si documentare ale cadrelor didactice, atât în probleme de pedagogie generală si de metodica predării, cât si în probleme de specialitate ale disciplinelor predate.

Art. 75. - Operatiile de intrare sau iesire a publicatiilor se fac numai pe baza unui act doveditor: factură, specificatie, proces-verbal sau act de donatie.

Art. 76. - Inventarierea documentelor specifice bibliotecilor scolare, scoaterea din evidentă a documentelor uzate fizic, distruse în cazuri de fortă majoră si a celor lipsă la inventar, recuperarea fizică/valorică a publicatiilor se realizează conform prevederilor Legii nr. 334/2002, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 77. - Exploatarea colectiilor si a documentelor se realizează prin consultarea în sala de lectură si prin împrumutul la domiciliu.

Art. 78. - Bibliotecarul scolar organizează, împreună cu cadrele didactice, activităti de pregătire a elevilor din perspectiva învătării pe tot parcursul vietii, contribuind la formarea si dezvoltarea competentelor-cheie.

Art. 79. - Bibliotecarul scolar sprijină personalul didactic al scolii în îmbunătătirea calitătii procesului de învătământ, asigurând lucrări de referintă, alte publicatii, periodice pe suport hârtie sau magnetic, precum si materiale documentare si de studiu.

Art. 80. - (1) Bibliotecarul scolar initiază si coordonează proiecte scolare si extrascolare, activităti de lectură, proiecte culturale dedicate marilor scriitori, oamenilor de cultură, unor evenimente, organizează expozitii, târguri de carte, lansări de


carte si participă cu elevii la actiuni culturale desfăsurate în comunitatea locală/natională/internatională.

(2) Bibliotecarul scolar promovează fondul documentar si resursele bibliotecii prin: alcătuirea de mape documentare, pliante si filme de prezentare, liste de publicatii, bloguri etc.

Art. 81. - Activitatea bibliotecii scolare este cuprinsă în planul anual/semestrial de activitate, care cuprinde: obiectivele generale, obiectivele specifice, respectiv denumirea activitătilor, obiectiv/activitate, responsabil, parteneri, dată/perioadă, mijloace si itemi de evaluare. Acestea vor fi structurate pe tipuri si categorii, în functie de domeniile de competentă ale bibliotecarului scolar si de misiunile bibliotecii scolare.

 

SECTIUNEA a 6-a

Evaluarea bibliotecii scolare

 

Art. 82. - Evaluarea bibliotecii scolare se face pe baza unei fise de evaluare realizate în concordantă cu Hotărârea Guvernului nr. 1.534/2008 si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 83. - (1) Prezentul regulament se aplică tuturor CDI si bibliotecilor scolare din unitătile de învătământ din sistemul de învătământ preuniversitar.

(2) Pentru anul scolar 2011-2012, normarea personalului didactic si didactic auxiliar care deserveste bibliotecile scolare si CDI se va face cu încadrarea strictă în numărul total de posturi aprobate de către minister pentru fiecare inspectorat scolar judetean/al municipiului Bucuresti.

(3) Conditiile de utilizare a spatiului, fondului documentar si a serviciilor CDI si bibliotecilor scolare, precum si drepturile si obligatiile utilizatorilor se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară al fiecărui CDI, respectiv al fiecărei biblioteci scolare, aprobat de conducerea unitătii de învătământ în care functionează.

(4) în termen de 60 de zile de la data aprobării prezentului regulament unitătile de învătământ preuniversitar în care functionează centre de documentare si informare sau biblioteci scolare au obligatia de a elabora regulamentul de ordine interioară al centrului de documentare si informare ori regulamentul de ordine interioară al bibliotecii scolare.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

PROIECTUL ANUAL DE ACTIVITATE AL CENTRULUI DE DOCUMENTARE SI INFORMARE

- structura-cadru -

 

1. Cadrul general

Prezentarea unitătii de învătământ si cadrul desfăsurării activitătii

Prezentarea centrului de documentare si informare (CDI): structură, amplasare, dotări, echipamente, fond documentar (constituire, suport, complementaritate, echilibru/clase ...), resursa umană care deserveste CDI

Publicul-tintă al CDI (structură, descriere etc.)

Context local

Date statistice privind frecventa la CDI si indicatori

Tinte strategice/obiective cuprinse în Proiectul de dezvoltare institutională (PDI) la realizarea cărora CDI va participa

Politica documentară a unitătii de învătământ

Organizarea si functionarea CDI: orarul (cadrul general, modalitătile de acces la resursele CDI, numărul de ore alocate activitătilor programate, respectiv activitătilor libere desfăsurate în CDI, orarul afisat), respectiv regulamentul de ordine interioară al CDI - descriere generală si prezentare în anexă

2. Analiza de nevoi în domeniile: curriculum (activităti si programe de formare a elevilor, animatii culturale, proiecte educationale, curriculum la decizia scolii etc), resurse umane (nevoile de formare în domeniul infodocumentar a resursei umane), resurse materiale si financiare (fond documentar, materiale/echipamente/dotări/spatiu) si relatii cu comunitatea (comunicare, programe pentru comunitate)

3. Priorităti

4. Obiective generale

5. Obiective specifice

6. Managementul CDI (activităti generale - prezentare dezvoltată în planul semestrial de activitate):

Dezvoltarea CDI

a) Politica de dezvoltare a fondului documentar (achizitia, selectia, deselectia), completarea cu echipamente, mobilier, dezvoltarea spatiului etc.

Rezultatele analizei de nevoi/priorităti:

- dezvoltarea fondului documentar/criterii de achizitie, selectie si deselectie/categorii de documente si domenii propuse spre achizitionare/estimare bugetară;

- completarea resurselor materiale - echipamente dotări, echipamente, mobilier/resurse materiale propuse pentru achizitionare;

- dezvoltarea spatiului/argument/propuneri.

Managementul resurselor materiale. Organizarea si functionarea CDI

b) Gestionarea resurselor materiale: activitatea/obiectivul/ responsabilul/resursele/data - perioada de desfăsurare/locul de desfăsurare/indicatorii/evaluare

c) Managementul functionării: activitatea/obiectivul/ responsabilul/resursele/data - perioada de desfăsurare/locul de desfăsurare/indicatorii/evaluare

d) Activităti de gestionare a fondului documentar: activitatea/obiectivul/perioada/responsabilul/indicatorii/evaluare

Managementul activitătilor CDI - pedagogice, culturale si de comunicare (Vor fi precizate principalele categorii de activităti, care vor fi detaliate în planul semestrial de activitate.)

e) Activităti pedagogice - de formare a elevilor: activitatea/obiectivul/publicul-tintă/coordonatorul/colaborare/ resursele/data - perioada de desfăsurare/locul de desfăsurare/indicatorii/evaluare

f) Animatii culturale: activitatea/obiectivul/publicul-tintă/ coordonatorul/colaborare/resursele/data - perioada de desfăsurare/locul de desfăsurare/indicatorii/evaluare

g) Activităti de comunicare si promovare a fondului documentar si activitătilor CDI: activitatea/obiectivul/publicul-tintă/coordonatorul/colaborare/resursele/data - perioada de desfăsurare/locul de desfăsurare/evaluare

h) Activităti de formare/dezvoltare a resursei umane (dezvoltarea profesională a profesorului documentarist,


respectiv formarea cadrelor didactice în domeniul infodocumentar):activitatea/obiectivul/publicul-tintă/coordonatorul/ colaborare/resursele/data - perioada de desfăsurare/locul de desfăsurare/indicatorii/evaluare

7. Parteneriate si colaborări în activitatea CDI

Descrierea partenerilor, cadrul colaborării, zona de interventie/proiecte, aport, obiectivele colaborării, responsabilul, persoana de contact

8. Echipa de elaborare a proiectului anual de activitate

9. Estimări bugetare - recapitulare/capitole (fond documentar, materiale si echipamente, activităti, functionare)

10. Evaluare - indicatori/obiectiv stabilit (evaluare calitativă si evaluare cantitativă)

11. Măsuri ameliorative (în raport cu anul scolar precedent)

12. Observatii

13. Documente utilizate în elaborare

14. Anexe

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

REPERE

privind elaborarea si punerea în practică a unei strategii locale de educatie pentru informatie si formare a unei culturi informationale a elevilor

- referential al competentelor infodocumentare ale elevilor

 

În contextul dat de evolutia noilor tehnologii, de diversificarea canalelor de transmitere si a modalitătilor de acces la informatie, dar si de cantitatea din ce în ce mai mare de informatie, formarea elevilor în domeniul infodocumentar este indispensabilă. Considerăm că scoală are un rol primordial în pregătirea elevilor în a căuta, accesa, analiza, critica, selecta, prelucra si utiliza informatia. Educatia pentru informatie si formarea unei culturi informationale a elevilor este parte din procesul de formare a competentelor-cheie ale elevilor. Din acest motiv, documentul îsi propune trasarea unor repere care să ghideze elaborarea unei strategii locale (la nivelul unitătii de învătământ) de educatie privind formarea unei culturi informationale.

Identificarea nevoii de formare în domeniul educatiei pentru informatie si formarea unei culturi informationale, respectiv pentru implicarea statelor în realizarea unor strategii în acest sens este de actualitate. Cunoscute sub denumirea de “information literacy” (alfabetizare informatională sau cultură informatională), respectiv “digital literacy” (alfabetizare digitală), cele două concepte au fost adoptate si de UNESCO ca fiind importante instrumente de dezvoltare natională si internatională de combatere a rupturii digitale, elemente exprimate în 2003 prin Declaratia de la Praga si în 2005 prin Proclamatia de la Alexandria a IFLA- Federatia Internatională a Asociatiilor de Biblioteci. La nivel european se fac recomandări statelor membre cu privire la introducerea celor 8 competente-cheie în strategiile de formare, dintre care competenta de a învăta să înveti si competenta digitală de utilizare a noilor tehnologii ca instrument de învătare si cunoastere, elemente regăsite în Legea educatiei nationale nr. 1/2011.

Conceptul de “information literacy” (alfabetizare informatională sau cultura informatiei) este parte a formării individului si reprezintă (conform ALA - Asociatia Americană a Bibliotecilor) capacitatea de a întelege când este nevoie de informare si abilitatea de a identifica, localiza, evalua si a utiliza în mod eficient informatiile obtinute pentru a răspunde unei cereri de informare. Termenul de “digital literacy” (alfabetizarea digitală) a fost introdus de Paul Gilsterîn 1997 si reprezintă un set de atitudini si competente necesare pentru a manipula si a comunica eficient informatii si cunostinte, printr-o varietate de media si de formate.

Dezvoltarea competentelor infodocumentare si formarea unei culturi informationale contribuie la reusita scolară a elevilor, respectiv participă la formarea pe tot parcursul vietii. Acest demers este unul integrat, constant, progresiv si de durată si priveste formarea elevului cuprins în sistemul de învătământ preuniversitar pe toată durata scolaritătii lui.

Documentul de fată nu se adresează numai profesorilor documentaristi si bibliotecarilor scolari - responsabili ai structurilor infodocumentare organizate la nivelul unitătilor de învătământ, ci si cadrelor didactice si directorilor pentru a sustine participarea comună la elaborarea unei strategii de formare a unei culturi informationale a elevilor, în vederea dezvoltării autonomiei lor în procesul de căutare, selectare, tratare si comunicare a informatiei, atât ca demers scolar, cât si personal.

Prezentarea competentelor infodocumentare (pe domenii si subdomenii) pe care elevii ar trebui să le dezvolte pe parcursul scolaritătii obligatorii a fost realizată în scopul orientării activitătii desfăsurate în centrele de documentare si informare (CDI) si dorintei ca aceasta să fie formalizată într-o politică integrată, coerentă si continuă de formare a elevilor în domeniul educatiei pentru informatie, cuprinsă în proiectul anual/semestrial de activitate al CDI si în politica documentară elaborată la nivelul unitătii de învătământ. Aceasta răspunde tintelor strategice si obiectivelor fixate prin proiectul de dezvoltare institutională si planurile manageriale.

Activitatea organizată în structurile infodocumentare din unitătile de învătământ preuniversitar, cu precădere în centrele de documentare si informare, dar si în bibliotecile scolare (în conformitate cu functiile specifice atribuite) participă la formarea si dezvoltarea competentelor-cheie ale elevilor prin dezvoltarea competentelor din domeniul infodocumentar.

Totalitatea activitătilor desfăsurate în CDI presupun dezvoltarea de competente în domeniul infodocumentar. Persoana resursă din CDI (profesor documentarist, bibliotecar - în functie de competentele prevăzute prin fisa postului) va fi implicată direct în propunerea si implementarea unui plan de formare a elevilor în domeniul infodocumentar, linie care va fi integrată în planul anual/semestrial de activitate. Aceasta va colabora cu cadrele didactice si conducerea unitătii de învătământ.

Obiectivele generale ale activitătilor în CDI sunt, printre altele, participarea la dezvoltarea celor 8 competente-cheie care determină profilul de formare a elevului, în special a competentei de “a învăta să înveti”, a competentei digitale de utilizare a noilor tehnologii, a celor de comunicare în limba română, în limba maternă si în limbi străine, prin dezvoltarea autonomiei în învătare, dezvoltarea simtului critic, a lucrului în echipă, a abordării transdisciplinare a continuturilor si sustinerii inovatiei didactice.


Indiferent de sfera în care sunt încadrate, cea pedagogică, culturală sau de comunicare, activitătile CDI vor viza formarea si dezvoltarea de competente infodocumentare, prin utilizarea si exploatarea fondului documentar pus la dispozitie utilizatorilor în CDI. Vor fi create situatii de învătare diverse si complementare care vor necesita exploatarea si utilizarea resurselor documentare si echipamentelor din CDI si care vor implica si vor urmări dezvoltarea graduală si progresivă a competentelor infodocumentare.

Gradul de implicare a CDI în formarea elevilor, măsura în care CDI răspunde nevoilor de informare si formare a elevilor, dar si rezultatele demersurilor întreprinse în acest sens pot fi evaluate atât direct în activitatea curentă a CDI, cât si indirect prin performantele scolare ale elevilor, gradul de reusită scolară/profesională si integrare socială. Modalităti de evaluare a activitătilor si politicii deformare vor fi cuprinse în planul anual de activitate, rezultatele acestora fiind cuprinse în raportul semestrial/anual de activitate al CDI/bibliotecii scolare.

Activitatea în CDI va fi desfăsurată atât în parteneriat cu cadrele didactice, cât si cu partenerii externi unitătii de învătământ prin diferite tipuri de activităti. Acestea vor viza, în functie de nevoile identificate în materie de formare, acele obiective care vor duce la dezvoltarea progresivă a competentelor infodocumentare, dar care vor tine cont si vor participa la dezvoltarea competentelor pe discipline si competentelor-cheie ale elevilor.

Dezvoltarea competentelor infodocumentare se va efectua în paralel cu urmărirea obiectivelor fixate la fiecare disciplină pentru fiecare activitate/lectie desfăsurată în CDI. Acestea vor fi fixate atât în functie de nivelul de dezvoltare si formare a elevilor în domeniul infodocumentar, cât si în functie de prevederile programelor scolare la diferite discipline în cadrul colaborării cadru didactic - profesor documentarist. Vor fi propuse elevilor si vor fi dezvoltate activităti diverse, care vizează formarea, dezvoltarea, exersarea si valorizarea cunostintelor si competentelor lor.

Competentele infodocumentare se regăsesc si în programele scolare, de aceea subliniem importanta conceperii unui plan de formare în parteneriat profesor documentarist - cadre didactice si a propunerii acelor activităti care să răspundă obiectivelor si cerintelor programelor scolare. Activităti cuprinse în programele scolare ale disciplinelor de studiu vor fi desfăsurate în CDI utilizând resursele puse la dispozitie, implicând elevii în utilizarea si exploatarea directă a acestora în operatiuni de căutare, selectare, analiză, sinteză, investigare, argumentare si demonstrare.

Fie că sunt desfăsurate individual sau în echipă, fie cu clasa sau cu un grup de elevi, activitătile din CDI vor viza, pe nivele de studiu, formarea si dezvoltarea, exersarea si valorizarea unor competente transversale din domeniul infodocumentar, respectiv participarea la dezvoltarea competentelor-cheie ale elevilor. Abordarea transdisciplinară a continuturilor, utilizarea metodelor activ-participative, implicarea directă a elevilor în propria formare contribuie la o mai bună dezvoltare personală si scolară a elevului.

În cadrul unei activităti de căutare de informatii pentru a răspunde unei cerinte/unei activităti de cercetare documentară (indiferent de complexitatea cercetării) este necesară formarea elevilor în a respecta o succesiune de operatiuni si etape, care le vor servi dezvoltării de competente, formării de deprinderi si atitudini. Etapele cercetării documentare prezentate sintetic sunt: determinarea si întelegerea subiectului/cerintei, căutarea si selectarea resurselor, colectarea, analiza, prelucrarea/tratarea si comunicarea informatiilor, evaluarea procesului, rezultatului si produsului cercetării, respectiv autoevaluarea.

Dezvoltarea competentelor infodocumentare se face prin activitatea de cercetare documentară, care poate fi o activitate

în sine (curs optional “educatie pentru informatie”), poate fi integrată în activitătile diferitelor discipline scolare (activitate/lectie sau secventă din cadrul lectiei care presupune exploatarea resurselor din CDI), fiind desfăsurată în parteneriat de cadrul didactic si profesorul documentarist, în proiecte disciplinare, respectiv pluri-/transdisciplinare, în animatii culturale (animatii-lectură, cluburi, ateliere de creatie etc.) si activităti de comunicare, respectiv poate fi realizată prin activităti scolare si extrascolare, individuale sau de grup, în cadrul activitătilor programate ori libere desfăsurate în CDI.

În CDI vor fi propuse activităti care vor viza formarea si dezvoltarea graduală si progresivă a competentelor elevilor în domeniul infodocumentar, de la secvente simple care vor urmări formarea sau exersarea partială a unei subcompetente până la proiecte care presupun exersarea unor operatiuni complexe. Activitătile vor fi diverse pentru a se crea situatii de învătare noi si cât mai diversificate, dar se va avea în vedere si crearea unor conditii stimulative si interesante de aplicare, exersare si valorizare a cunostintelor si competentelor elevilor. Se recomandă ca activitatea să fie legată de activitatea scolară, de obiectivele si continuturile prevăzute de programele scolare pentru a fi un sprijin pentru elevi în activitatea lor scolară, respectiv o activitate complementară parcursului lor scolar, legată de activitatea, preocupările si nevoia de informare si formare a elevilor. Pe durata scolaritătii obligatorii elevul va fi pus în cât mai diverse contexte si situatii de învătare pentru a-si forma, exersa si valoriza competentele si pentru a pune în practică strategii de învătare dintre cele mai diverse, care să crească în dificultate si să se apropie de situatiile reale în care acesta îsi manifestă nevoia de informatie.

Un rol fundamental îl va juca CDI în dezvoltarea abilitătilor de lectură si a competentelor de comunicare, prin diverse activităti care vor stimula lectura (texte diverse, imagini fixe si animate etc.) si care vor include în procesul de formare operatiuni asociate de decodare a textului/imaginii, de analiză, de sinteză, de interpretare, de prelucrare, de comunicare etc. În functie de vârsta elevilor, de nivelul de pregătire si de interes, respectiv de obiectivele urmărite vor fi propuse elevilor diverse tipuri de activităti de lectură integrate în activităti de învătare sau recreere, care presupun exersarea echilibrată a lecturii functionale, a celei fictionale sau creatoare si a celei evaluativ-critice.

Pentru ca activitatea să fie una stimulativă, iar demersul elevilor în activitatea de cercetare să implice cât mai diverse situatii de accesare, căutare, selectare, prelucrare si comunicare a informatiilor, rezultatele activitătii de cercetare (produsul final) se recomandă a fi cât mai diferit în functie de fiecare activitate. Productiile elevilor rezultate în urma activitătilor în CDI pot fi: răspunsuri la întrebări si la sarcini de lucru simple/complexe, definitii, rezumate, sinteze, analize, dezbateri, argumentări, expuneri, prezentări orale si scrise, tabele, hărti, organigrame, scheme euristice, schite, scheme, prezentări power point, revista presei, scenete, interpretări, referate, proiecte, bibliografii, afise, pliante, albume, machete, fise, articole, scrisori, tabele comparative, planuri, dosare tematice, biografii, expozitii, productii multimedia, site web, blog, fotografii, emisiuni radio, fisiere video, fisiere sonore etc. În functie de cerinta formulată (de cadrul didactic, elevi, alti propunători ai activitătii), productiile elevilor vor fi în limba română, în limba maternă sau într-o limbă străină.

Atât subiectul si natura cercetării, produsul final si modul de comunicare a rezultatelor cercetării, cât si contextul si scopul cercetării influentează demersul si procesul informational. Aceste influente se pot manifesta atât în ceea ce priveste alegerea locului desfăsurării cercetării, a surselor de informare si a resurselor documentare, a strategiei de cercetare, a procesului de exploatare si utilizare a informatiilor si resurselor, a modului de prezentare, cât si a procesului de evaluare/coevaluare a demersului si rezultatului, respectiv a celui de autoevaluare.

Diversitatea si complementaritatea resurselor documentare utilizate în timpul activitătilor de cercetare permit punerea în practică a unui demers de investigare (gândire, exploatare, adaptare), dezvoltarea simtului critic, a autonomiei în procesul informational, a curiozitătii intelectuale.

Dezvoltarea unui set de cunostinte în domeniul infodocumentar, a unor deprinderi, capacităti, atitudini si valori vor permite dezvoltarea autonomiei în căutarea, selectarea, tratarea si comunicarea informatiei în scop personal, scolar, profesional etc. si vor contribui la reusita scolară a elevilor, la integrarea lor socială si profesională.

Dinamizarea activitătii CDI, permanenta modernizare si actualizare a bazei materiale, facilitarea accesului la resurse documentare si implicarea CDI în activitatea de formare a elevilor sunt elemente care contribuie la o mai bună reusită scolară a elevilor, la cresterea performantelor lor scolare, la o mai bună integrare scolară si socială a acestora, la diversificarea ofertei educationale a unitătii de învătământ, respectiv la realizarea unui salt calitativ în activitatea unitătii de învătământ.

 

COMPETENTE INFORMATIONALE SI DOCUMENTARE ALE ELEVILOR

- domenii si subdomenii de competentă –

 

1. Cunoasterea structurilor infodocumentare

1.1 Identificarea locurilor din care informatia poate fi obtinută: CDI, biblioteci, centre de resurse, centre de informare, muzee, mediateci, librării etc; utilizarea serviciilor acestora

1.2. Orientarea în CDI si în alte structuri infodocumentare. Cunoasterea functiilor si spatiilor specifice

1.3. Cunoasterea organizării specifice a structurilor infodocumentare (în mod particular, a CDI din unitatea de învătământ)

1.4. Cunoasterea vocabularului specific structurilor infodocumentare

1.5. Cunoasterea atât a principiilor de clasare si aranjare a documentelor, cât si a elementelor de sprijin în orientare (sistemul de afisaj, signalectica, serviciile de informare)

1.6. Cunoasterea regulamentului de organizare si functionare a CDI din unitatea de învătământ, respectiv a regulilor de utilizare a echipamentului informatic si a accesului la internet, cunoasterea drepturilor si obligatiilor utilizatorilor spatiului si resurselor structurilor infodocumentare

1.7. Cunoasterea instrumentelor de acces la informatia disponibilă în spatiul infodocumentar sau în spatiul virtual (accesare directă sau la distantă). Accesarea informatiilor de la distantă din alte centre de resurse/baze de date

1.8. Constientizarea costurilor de acces la informatie si servicii documentare (gratuit/cu plată)

2. Cunoasterea diferitelor tipuri de documente

2.1. Distingerea documentelor în functie de suportul si natura acestora (document primar si secundar, suportul informatiei, sursa informatiei)

2.2. Diferentierea tipurilor de documente în functie de informatia oferită: documentare (dictionar, enciclopedie, manual, hărti, cărti stiintifice) sau cărti de fictiune, de modalitatea de aparitie: periodice, lucrări monografice, respectiv de gen

2.3. Întelegerea modului în care este structurată informatia/tipuri de documente (de exemplu: dictionar, enciclopedie, DVD etc.)

2.4. Utilizarea eficientă a dictionarelor (identificarea diferitelor tipuri de dictionare, reperajul într-un dictionar, modalităti de exploatare) si enciclopediilor

2.5. Compararea diferitelor tipuri de documente, asocierea documentului cu informatia

2.6. Întelegerea mizelor puse de existenta enciclopediilor libere, colaborative

2.7. Identificarea surselor si a circuitului informatiilor media, a influentei mediei în societate

2.8. Cunoasterea diverselor tipuri de productii media si a caracteristicilor acestora

2.9. Cunoasterea diferitelor tipuri de resurse prezente on-line

3. Cunoasterea si utilizarea instrumentelor de acces la informatie

3.1. Cunoasterea sistemului de clasificare, cotare si ordonare a documentelor din CDI

3.2. Cunoasterea si utilizarea cataloagelor si a altor instrumente de acces la informatie

3.3. Cunoasterea utilizării softului de gestionare informatizată a fondului documentar din CDI: căutare după autor, titlu, temă; cunoasterea principiilor de realizare a softurilor specializate pentru gestionarea fondului documentar

3.4. Cunoasterea si utilizarea mijloacelor de acces la informatie dintr-un document (sumar, cuprins, index, titlu, subtitlu, capitol, subcapitol)

3.5. Cunoasterea si utilizarea bazelor de date (locale sau la distantă) în functie de nivelul de studiu/complexitatea cerintei

3.6. Cunoasterea instrumentelor multimedia de acces la informatia pe suport digital

3.7. Utilizarea motoarelor de căutare - cunoasterea principiilor de functionare a motoarelor de căutare, interogarea motoarelor de căutare (simplă si avansată), selectarea constientă a celui mai adaptat motor de căutare în functie de nevoile de documentare si informare, evaluarea pertinentei rezultatului în raport cu subiectul tratat

3.8. Cunoasterea utilizării planului unui site si a instrumentelor propuse pentru facilitarea accesului la informatie

4. Definirea subiectului de cercetare si a problematicii sale

4.1. Analizarea cerintelor si reformularea subiectului

4.2. Transpunerea în cuvinte-cheie a temei de cercetare

4.3. Actualizarea ideilor si cunostintelor referitoare la subiectul de cercetare

4.4. Completarea listei de cuvinte-cheie prin sinonime si câmpuri lexicale

4.5. Enuntarea unui set de întrebări referitoare la subiectul de cercetare

4.6. Selectarea si gruparea pe teme a întrebărilor referitoare la subiectul de cercetare

4.7. Definirea obiectului cercetării documentare, a sarcinilor de lucru

4.8. Formularea de ipoteze referitoare la problematica identificată

4.9. Elaborarea unui plan de cercetare documentară

5. Selectarea documentelor corespunzătoare subiectului de cercetare

5.1. Identificarea diferitelor resurse documentare (pe toate suporturile, inclusiv on-line)

5.2. Realizarea cercetării utilizând instrumente de acces la informatie

5.3. Selectarea documentelor în functie de subiectul tratat si produsul final

5.4. Formarea abilitătilor de explorare a unui document printr-un demers logic

5.5. Dezvoltarea capacitătilor de lecturare-explorare a unui document

5.6. Notarea referintelor bibliografice ale documentelor selectionate

6. Colectarea si prelucrarea informatiilor pertinente în vederea comunicării

6.1. Consultarea documentelor si selectarea celor mai pertinente informatii


6.2. Desprinderea mesajului esential si luarea de notite (folosirea de prescurtări, repere tipografice pentru ierarhizarea informatiei)

6.3. Identificarea, clasificarea, ierarhizarea, analizarea informatiilor

6.4. Evaluarea pertinentei informatiei, fiabilitătii unei resurse, verificarea validitătii informatiei si credibilitătii sursei, identificarea naturii informatiei/resursei (de exemplu, site institutional, educativ, comercial, personal etc.)

6.5. Verificarea/Compararea informatiilor apărute în mass-media

6.6. Restructurarea planului de idei

6.7. Asigurarea acoperirii întregii tematici de cercetare: verificarea ca documentele selectate să acopere câmpul cercetării si să răspundă subiectului de cercetare, alegerea dintre mai multe documente urmărind criterii precum: claritate, actualitate, suport etc.

6.8. Reformularea informatiei în manieră personală, fără modificarea sensului; asocierea, după caz, de exemple si argumente, texte sau imagini etc.

6.9. Identificarea si respectarea dreptului de utilizare a informatiei, a dreptului de autor

6.10. Prelucrarea informatiilor/datelor, reformularea si întelegerea informatiei

6.11. Structurarea informatiilor - ordonarea informatiilor pentru a răspunde întrebării/subiectului de cercetare, echilibrarea diferitelor părti (în cazul unei productii scrise, video, audio etc.)

6.12. Indicarea surselor pentru citate sau documente inserate (hărti, schite, scheme, fotografii etc.)

6.13. Completarea bibliografiei

6.14. Prelucrarea informatiilor nontextuale aflate pe diferite suporturi

6.15. Realizarea produsului final. Respectarea cerintelor initiale. Alegerea produsului final conform cerintelor si modului de comunicare stabilit

6.16. Asigurarea privind lizibilitatea/claritatea produsului final

7. Comunicarea informatiei sub diverse forme

7.1. Stabilirea modului de prezentare si a cadrului prezentării

7.2. Cunoasterea unor modalităti si tehnici de comunicare (directă, la distantă, orală, scrisă)

7.3. Identificarea caracteristicilor diferitelor moduri de comunicare a unei informatii

7.4. Cunoasterea unor tehnici de muncă în echipă

7.5. Cunoasterea si aplicarea unor reguli de bază în realizarea diferitelor tipuri de produse

7.6. Prezentarea/Comunicarea produsului final

8. Evaluarea informatiei, demersului cercetării si a produsului cercetării

8.1. Analiza critică/Autoevaluarea demersului de cercetare (propriului demers, demersului echipei sau a demersului altora)

8.2. Evaluarea/Coevaluarea/Autoevaluarea produselor rezultate în urma cercetării (continut, formă, mod de comunicare si prezentare) în functie de datele furnizate în cerintă sau de alti indicatori

8.3. Aprecierea critică a propriei contributii si a contributiei celorlalti

8.4. Constientizarea propriilor limite si reusite

8.5. Afisarea unei atitudini responsabile în punerea în practică a unui demers de cercetare documentară

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

EVALUAREA POLITICII DOCUMENTARE

la nivelul unitătii de învătământ

 

1. Scop: evaluarea politicii documentare a unitătii de învătământ

Prezenta procedură de evaluare vizează evaluarea rezultatului unui demers de proiectare, implementare si realizare a unei politici documentare si a unei politici de formare a culturii informatiei la nivelul unitătii de învătământ, exprimată în documentele manageriale.

Evaluarea institutională a politicii documentare se realizează în baza prevederilor legislative în vigoare si a politicilor în domeniul educatiei asumate la nivel national si local.

Procedura de evaluare a politicii documentare la nivel institutional se desfăsoară în corelatie si în concordantă cu procedurile de evaluare a centrului de documentare si informare (CDI) si a profesorului documentarist.

În evaluarea politicii documentare se vor avea în vedere următoarele aspecte:

- proiectarea si implementarea la nivelul unitătii de învătământ a politicii documentare si politicii de formare a “culturii informatiei”, integrată în politica de dezvoltare institutională;

- asigurarea resurselor umane si materiale pentru sustinerea politicii documentare;

- formarea utilizatorilor CDI în domeniul “educatiei pentru informatie” - actiuni care să vizeze dezvoltarea de competente în domeniul infodocumentar;

- facilitarea accesului la informatie actuală a tuturor utilizatorilor;

- deschiderea unitătii de învătământ către comunitatea educativă, culturală si profesională;

- comunicarea intra- si interinstitutională a elementelor legate de domeniul infodocumentar.

2. Domeniu de aplicare: evaluare institutională (inspectie scolară generală, tematică si de specialitate, conform Regulamentului de inspectie a unitătilor de învătământ preuniversitar)

3. Instrumente: fisa de evaluare a politicii documentare a unitătii de învătământ

4. Documente de redactat: raport de evaluare, raport de constatare

5. Materiale de referintă: chestionar privind realizarea criteriilor de asigurare a calitătii, fisă de evaluare a activitătilor, fise de asistentă, chestionare/teste/tematică inspectie de revenire etc, documente: proiectul de dezvoltare institutională/planul managerial/rapoartele consiliului de administratie, consiliului profesoral si rapoarte ale CDI.


 

Fisa de evaluare a politicii documentare a unitătii de învătământ

A. Date generale despre unitatea de învătământ:

- mediul rural/urban

- tipul de unitate de învătământ:

a) cu clasele I - VIII (X)

b) liceu/colegiu/grup scolar

c) unitate cu clasele I -XII/XIII

d) grădinită

B. Resurse umane:

Nr. de elevi.........................Nr. de cadre didactice: .................................., din care: calificate.................................necalificate

Director .....................................................................................................................................................................................................

(numele, prenumele, specializarea)

Responsabili ai centrului de documentare si informare (CDI)...................................................................................................................

(numele, prenumele, functia)

C. Domenii de evaluare:

 

Nr. crt.

Domeniul managerial

Descriptori

Indicatori

Instrumente

1

2

3

4

5

1.

 

 

 

 

 

 

Curriculum

 

 

 

 

 

 

- existenta unei strategii de realizare a politicii documentare a unitătii de învătământ

- existenta în documentele manageriale [proiecte de dezvoltare institutională (PDI), planuri manageriale (PM), proiectul anual/semestrial de activitate al CDI] a unor tinte, optiuni strategice, obiective specifice si actiuni în domeniul infodocumentar realizate prin planuri operationale, care vizează: politica de constituire a colectiilor, de achizitii a resurselor infodocumentare în vederea dezvoltării colectiilor, politica de gestionare, punere la dispozitie si favorizarea accesului la fondul documentar, politica de formare în domeniul infodocumentar, politica de comunicare si promovare a actiunilor desfăsurate prin CDI, politica de evaluare a demersului si a competentelor utilizatorilor în domeniul infodocumentar

- concordanta proiectului anual de activitate cu obiectivele fixate în PDI, respectiv PM

- PDI

- PM

- proiectul anual de activitate al CDI

- existenta în oferta de CDI a optionalului “cercetare documentară”/”educatie pentru informatie”

- numărul de clase

- numărul de ore

- competente

- orarul scolii

- proiectul anual de activitate al CDI

- PM

- existenta proiectelor interdiscipiinare în care este utilizat/implicat CDI

- numărul de proiecte

- structura echipei de proiect

- fise de proiect

- rapoarte

- chestionare de impact

- existenta activitătilor pedagogice, culturale - curriculare si extracurriculare (în domeniul infodocumentar si educatie pentru informatie) desfăsurate de profesorul documentarist individual sau în colaborare cu cadrele didactice

- numărul de activităti

- concordanta cu planul de activităti educative al scolii

- aportul activitătilor organizate în atingerea obiectivelor legate de formarea utilizatorilor

- PM si proiecte de activitate ale CDI

- plan de activităti

- orarul CDI

- promovarea inovatiei pedagogice prin politica educatională a scolii

- numărul de activităti realizate cu implicarea CDI (lectii, proiecte disciplinare si inter-/pluridisciplinare, ateliere, activităti metodice etc.)

- fise

- proiectarea didactică

- tematici ale comisiilor metodice (CM), respectiv consiliilor profesorale (CP)

- formarea si dezvoltarea competentelor elevilor în domeniul infodocumentar (cercetare documentară)

- produsele finale obtinute - rezultate în urma proiectelor

- rezultatele obtinute la teste care vizează si evaluarea competentelor din domeniul infodocumentar

- statistici

- nivelul de implicare al elevilor

- gradul de solicitare din partea utilizatorilor pentru organizarea de activităti de acest tip

- portofolii

- rapoarte

- fise de evaluare/activitate

- solicitări de organizare/reorganizare a activitătilor de acest tip

- cresterea interesului elevilor pentru lectură si activităti specifice CDI

- numărul de utilizatori ai CDI

- frecventa la CDI

- numărul de cărti împrumutate

- număr de resurse documentare consultate

- număr de participanti la animatiile-lectură

- rezultatele elevilor la testele care evaluează competente în domeniul lecturii

- registrul de evidentă

- fise

- instrumente de statistică si raportare

- rezultatele analizelor

2.

 

 

 

Resurse umane

 

 

 

- existenta profesorului documentarist (calificare, statut: titular, suplinitor)

- formarea initială

- încadrarea cu personal specializat: profesor documentarist

- nivelul de competentă în domeniul infodocumentar si în domeniul pedagogic

- portofoliul personal al profesorului documentarist

- fisa postului

- documentele administrative privind încadrarea personalului

- existenta altor persoane cu responsabilităti în domeniul infodocumentar (bibliotecar, documentarist)

- formare initială

- încadrarea personalului si responsabilităti

- nivelul de competentă în domeniul infodocumentar si în domeniul pedagogic

- fisa postului

- portofoliul personal

- documentele administrative privind încadrarea personalului

- existenta unei strategii de dezvoltare a resursei umane din scoală în domeniul politicii documentare

- numărul de activităti de formare continuă în legătură cu domeniul infodocumentar la care au participat cadrele didactice

- numărul de activităti de formare continuă la care a participat resursa umană din CDI

- gradul de aplicare al competentelor dezvoltate prin formare continuă în activitătile desfăsurate în CDI

- PDI/PM

- oferte de formare

- rapoartele consiliului de administratie si CP


1

2

3

4

5

 

 

 

 

 

 

- existenta unei strategii de implicare a tuturor cadrelor didactice în formarea elevilor în domeniul “educatiei pentru informatie”, într-un demers educativ bazat pe dezvoltare de competente, autonomia elevilor si inovatie didactică

- obiectivele fixate în PM sunt în raport cu acest subiect

- modalitătile de încurajare si sustinere a implicării cadrelor didactice în activitătile CDI

- interventii ale directorului scolii în consiliul de administratie (CA) si CP pentru sustinerea participării profesorilor la activităti în acest domeniu

- nivelul de sustinere a activitătii CDI si a activitătii profesorului documentarist

- nivelul de asumare al cadrelor didactice a elementelor care compun formarea elevilor în domeniul “educatiei pentru informatie”

- rapoartele de activitate

- registrul de evidentă

- instrumente de statistică

- PM

- dezvoltarea si formarea profesională a profesorului documentarist

- numărul de cursuri

- numărul de credite

- numărul de activităti în care au fost utilizate competentele dezvoltate la cursurile de formare continuă

- diversitatea activitătilor propuse în raport cu noile competente dezvoltate prin cursurile de formare

- documente doveditoare

- registrul de activitate

- raportul semestrial/anual de activitate

- prezentarea activitătii CDI si de dezvoltare a politicii documentare a scolii de către profesorul documentarist în CA si CP

- numărul de interventii în CA si CP

- rapoarte

- proiecte

- referate

- procese-verbale

3.

 

 

 

 

Resurse materiale si financiare

 

 

 

 

 

- existenta proiectului CDI

- concordanta cu PDI

- PMalCDI

- proiecte de activitate

- validarea proiectului CDI în CA

- respectarea standardelor de amenajare si dotare a CDI

- concordanta cu regulamentul de organizare si functionare al CDI

- regulamentul de organizare si functionare

- informatizarea CDI

- gestionarea informatizată a fondului documentar

- numărul de calculatoare

- conexiune internet

- gradul de utilizare a programului de gestiune informatizată al CDI în căutarea documentelor

- program de gestiune a fondului documentar

- softuri educationale

- existenta unei politici de dezvoltare si îmbunătătire a bazei materiale a CDI

- plan de dezvoltare al CDI inclus în PM si în bugetul scolii

- numărul de referate de necesitate, de note de solicitare de achizitii si note de fundamentare aprobate

- nevoile exprimate în cadrul analizelor de nevoi

- PM

- bugetul scolii

- registrul de miscare a fondurilor/registrul inventar

- raportul anual al CDI

- referate de necesitate, adrese de solicitare de achizitii pentru CDI si note de fundamentare

- fisa-analiză de nevoi

- cuprinderea achizitiilor CDI în planul de achizitii al scolii (resurse documentare, echipamente, mobilier etc.)

- numărul de achizitii

- planul de achizitii al scolii

- cuprinderea bugetului

de functionare a CDI în bugetul scolii

- sumă alocată/elev/semestru pentru CDI

- proiectul de buget al scolii

4.

Relatii comunitare si parteneriate

 

 

 

 

- existenta parteneriatelor în care este implicat CDI

- numărul de parteneriate

- tipurile de parteneriate

- diversitatea si complementaritatea parteneriatelor

- necesitatea si sustinerea parteneriatelor

- acorduri de parteneriat

- protocoale de colaborare

- existenta unor colaborări cu alte structuri infodocumentare

- numărul colaborărilor

- numărul proiectelor/actiunilor comune

- gradul de participare la îndeplinirea obiectivelor infodocumentare stabilite

- protocoale de colaborare

- participarea scolii/CDI

în dezvoltarea de parteneriate

si colaborări externe

- numărul specialistilor

- numărul activitătilor

- feedbackul participantilor în urma participării la activităti

- rezultatele obtinute în urma derulării proiectelor

- gradul de participare la îndeplinirea obiectivelor infodocumentare stabilite

- protocoale de colaborare

- fise de activităti

- fise de evaluare

- promovarea politicii documentare a unitătii de învătământ si a activitătilor desfăsurate în CDI

- numărul de articole mass-media

- tipurile activitătilor de promovare

- numărul de informări către părinti

- diversitatea, cantitatea si calitatea suporturilor de comunicare cu utilizatorii

- nivelul de cunoastere al CDI si a activitătii CDI în comunitate

- nivelul de apreciere a activitătii CDI

- mass media

- pagina web a scolii

- cercuri pedagogice

- întâlniri cu părintii

- materiale de promovare a CDI

- materiale de promovare a fondului documentar si a activitătilor CDI


ANEXA Nr. 4

la regulament

 

FISA DE EVALUARE

a centrului de documentare si informare

 

Centrele de documentare si informare (CDI), structuri infodocumentare moderne si adaptate noilor cerinte ale societătii cunoasterii, sunt rezultatul proiectului “Educatie pentru informatie în mediul rural defavorizat”/”Educatie pentru informatie”, proiect în derulare implementat de Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului începând cu anul 2000.

CDI se organizează unitar pentru întreaga unitate de învătământ căreia îi apartine, prin integrarea fondului documentar, respectiv a bibliotecii scolare.

Prin crearea CDI se urmăreste favorizarea accesului la resursele necesare unei bune informări si documentări, respectiv la expertiza unui personal calificat în domeniul stiintelor documentării si informării, asigurarea formării competentelor infodocumentare ale utilizatorilor, precum si dezvoltarea relatiei scoală-comunitate.

Prezenta fisă propune o evaluare de tip cantitativ si calitativ a CDI.

 

A. Spatiul CDI

1. Amplasarea CDI în scoală:........................................................

2. Respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor:

3. Organizarea spatiului CDI:

a) spatii specifice

 

 

Da

Nu

Observatii

Spatiul de primire, împrumut si informare

 

 

 

Spatiul profesorului documentarist

 

 

 

Spatiul informatic

 

 

 

Spatiul audiovizualului

 

 

 

Spatiul lucrărilor documentare

 

 

 

Spatiul lucrărilor de fictiune

 

 

 

Spatiul de lectură

 

 

 

Spatiul de lucru în echipă

 

 

 

Spatiul de lucru individual

 

 

 

Spatiul periodicelor

 

 

 

Spatiul pentru orientare scolară si profesională (OSP)

 

 

 

Spatiul de documentare pedagogică/ spatiul profesorilor

 

 

 

Spatiul de afisaj si expozitie

 

 

 

 

b) spatii anexe

.........................................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................................

4. Capacitatea de primire

- Suprafata totală a CDI:.........................................

- Numărul total de locuri în CDI:.....................

- Este posibil lucrul cu o clasă întreagă în spatiul de lucru pe echipe si individual? .... Da Nu

- Raport nr. de locuri în CDI la nr. de elevi din scoală...............................................

5. Confort/Ergonomie Da Nu

Observatii...........................................................................................................................................................................

6. Recomandări ..................................................................................................................................................................

B. Orarul de functionare

a) în timpul programului scolar

a.1. Utilizarea CDI pentru activităti programate, altele decât curriculumul la decizia scolii (CDS) specific (intervalul orar)

 

luni

marti

miercuri

joi

vineri

 

 

 

 

 


a.2. CDS initiere în cercetarea documentară/educatie pentru informatie (intervalul orar)

 

luni

marti

miercuri

joi

vineri

 

 

 

 

 

 

b) Utilizarea CDI în afara orelor de curs pentru activităti libere (intervalul orar)

 

luni

marti

miercuri

joi

vineri

 

 

 

 

 

 

c) Nr. total de ore/săptămână în activităti programate.........si activităti libere/neprogramate

C. Materiale si echipamente

a) Mobilier

 

 

Da

Nu

Observatii

Modular

 

 

 

Practic (functional)

 

 

 

Adaptat spatiului si utilizatorilor

 

 

 

Suficient

 

 

 

 

b) Echipamente informatice si materiale audiovizuale

 

 

Da

Nr.

Nu

Observatii

Televizor

 

 

 

 

Video/lector DVD

 

 

 

 

Combină muzicală

 

 

 

 

Videoproiector

 

 

 

 

Ecran de proiectie

 

 

 

 

Calculatoare

 

 

 

 

- pentru elevi

 

 

 

 

- pentru cadre didactice

 

 

 

 

- pentru profesorul documentarist

 

 

 

 

Cameră video

 

 

 

 

Aparat foto digital

 

 

 

 

Reportofon

 

 

 

 

Scaner

 

 

 

 

Imprimantă

 

 

 

 

Copiator

 

 

 

 

Telefon (nr. direct alocat?)

 

 

 

 

Fax (nr. direct alocat?)

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 


c) Conexiune internet

Număr total de calculatoare conectate la internet................................................, din care:

- pentru elevi.................., pentru cadre didactice................................., pentru profesorul documentarist

d) Elemente de semnalare

 

 

Da

Nu

Observatii

Indicatoare de raft

 

 

 

Separatoare literale

 

 

 

Cota

 

 

 

Margareta si clasificarea zecimală universală (CZU)

 

 

 

Altele

 

 

 

 

e) Panouri de afisaj si expozitie

Da

Nu

Observatii.................................................

f) Soft documentar

Da

Nu

Observatii.................................................

D. Fondul documentar: constituire si evolutie

1. Lucrări monografice

a) stiintifice

Nr. total (volume):.............................. Nr. de titluri:

Repartizarea conform CZU

 

0

1

2

3

5

6

7

8

9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b) beletristică

Nr. total (volume):.................................... nr. de titluri......................................

2. Periodice

a) Număr periodice (ziare, reviste, anuare):........................................; număr de titluri..............

număr de abonamente pentru anul în curs:........................................, din care pe suport digital

b) publicatii de actualitate:

Da

Nu

Observatii.................................................

c) publicatii de specialitate:

Da

Nu

Observatii.................................................

3. Manuale scolare:

Da

Nu

Observatii.................................................

 

4. Documente pe suport electronic:

- nr. total........................................

- tipul:

- stiintifice.........................

- beletristice.......................

- altele:.............................

5. Instrumente de acces

Cataloage:

- traditionale:...............................

- informatice:..............................

Liste de noutăti............................

Liste bibliografice.....................

Altele........................................

6. Număr de achizitii în ultimii 2 ani....................., din care pe suport digital................

7. Număr de volume arhivate în ultimii 2 ani................................

8. Număr de volume casate în ultimii 2 ani...................................

E. Finantare

Buget anual al CDI (functionare si dezvoltare): a) proiectat..................................................


b) alocat

-din bugetul scolii............................

-din alte surse...........................

-total.............,

din care:

- pentru fond documentar:......................., din care pentru abonamente:...................

- pentru materiale si echipamente informatice/audiovideo:.......................

- pentru mobilier:............................

- pentru consumabile:............................

c) suma alocată/elev:.................

F. Locul CDI în politica documentară a institutiei scolare

1. Exploatarea fondului documentar si a spatiului CDI:

1.1. Împrumuturi

a) număr total împrumutate....................../semestru,...................../an

b) număr de împrumuturi/elev/semestru................./an.........................

 

Clasa

Beletristică

Documentare

Periodice

Alte tipuri

I-IV

 

 

 

 

V-VIII

 

 

 

 

IX-XII

 

 

 

 

 

c) număr de împrumuturi/cadru didactic/an scolar.............

d) alte categorii................

1.2. Frecventa/săptămână (media):

a) vizite în CDI (cu durata mai mare de 30 de minute):

- număr total de elevi:..........................

- număr total de cadre didactice:........................

- alti utilizatori:.................................

b) număr de activităti în colaborare cu profesorul documentarist/semestru:............................................

c) număr de activităti desfăsurate fără profesorul documentarist/semestru:............................................

1.3. Activităti realizate în parteneriat cu cadrele didactice (tip, număr, apreciere):

2. Constituirea si evolutia fondului documentar:

a) politica de constituire a fondului documentar (achizitii, casare, arhivare)

b) date statistice din registrul de miscare a fondurilor pentru ultimii 2 ani:

c) analiza calitativă a evolutiei fondului (în raport cu obiectivele din PM si PDI)

3. Favorizarea accesului la fondul documentar:

4. Impactul CDI în institutie si în afara ei:

- chestionare aplicate utilizatorilor: Da Nu Observatii................................

- legătura cu alte institutii similare din judet/tară: Da Nu Observatii....................

- activităti în parteneriat: Da Nu Observatii...........................................

- promovarea în mass-media Da Nu Observatii...........................................

- altele.............

5. Politica de formare a utilizatorilor

6. Parteneriate

7. Scurtă descriere a politicii documentare si a activitătii globale a CDI:

 

OBSERVATIE:

Datele obtinute vor fi raportate la standardele de amenajare si functionare a CDI prezentate în Regulamentul de organizare si functionare a bibliotecilor scolare si a centrelor de documentare si informare.

Evaluarea CDI va fi realizată în corelatie cu evaluarea politicii documentare a scolii, respectiv a profesorului documentarist/responsabilului CDI.


 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2010, se face următoarea rectificare:

- la art. 10 alin. (1), în loc de: “... ale ari. 65 din ...”se va citi: “... ale aii. 65 alin. (2) din ...”.