MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 758         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 27 octombrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.032 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 300 alin. 2 si 3 si ale art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.068 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399-404 si, în special, cele ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.077 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.152 din 13 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 841 si art. 847 din Codul civil

 

Decizia nr. 1.234 din 22 septembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.560. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învătământul preuniversitar în anul scolar 2012-2013

 

REPUBLICĂRI

 

Regulament de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.032

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 300 alin. 2 si 3 si ale art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiilor art. 300 alin. 2 si 3 si ale art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Jana Eugenia Neculai în Dosarul nr. 8.663/99/2009 al Curtii de Apel Iasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 816 din 3 iunie 2010, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 6 iulie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.663/99/2009, Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 300 alin. 2 si 3 si ale art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Jana Eugenia Neculai într-o cauză având ca obiect solutionarea recursului declarat împotriva unei sentintei civile, recurs prin care s-a solicitat, printre altele, suspendarea executării silite.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale, deoarece favorizează partea care a formulat cererea de suspendare a unei hotărâri. Toate persoanele trebuie să aibă parte de un proces echitabil, guvernat de norme cuprinse în legi, asa cum ar trebui reglementată si cererea de suspendare provizorie a executării unei hotărâri.

Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale apreciază că nu sunt încălcate prevederile constitutionale mentionate de autorul exceptiei, dispozitiile legale criticate fiind mijloace procesuale puse de legiuitor la dispozitia părtilor tocmai pentru asigurarea echilibrului procesual.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 300 alin. 2 si 3 si ale art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

- Art. 300 alin. 2 si 3: “La cerere, instanta sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executării hotărârii recurate si în alte cazuri decât cele la care se referă alin. 1.

Suspendarea la cerere a executării hotărârii poate fi acordată numai după depunerea unei cautiuni ce se va stabili, prin încheiere, cu ascultarea părtilor în camera de consiliu, scop în care acestea vor fi citate în termen scurt, chiar înainte de primul termen de judecată, dacă este cazul. Dispozitiile art. 403 alin. 3 si 4 se aplică în mod corespunzător.”;

- Art. 403 alin. 3 si 4: “Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2, instanta, în toate cazurile, se pronuntă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.

În cazuri urgente, dacă s-a plătit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin încheiere si fără citarea părtilor, suspendarea provizorie a executării până la solutionarea cererii de suspendare de către instantă. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cautiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cautiunea depusă este deductibilă din cautiunea stabilită de instantă, dacă este cazul.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (3) - Statul român si în art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate si prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor legale ale art. 300 alin. 2 si 3 si ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, apreciind că sunt constitutionale. Astfel, prin Decizia nr. 47 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 14 martie 2005, si Decizia nr. 991 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 4 decembrie 2007, Curtea a stabilit că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, ci dau expresie principiului constitutional al egalitătii de tratament, întrucât, oferind debitorului posibilitatea de a solicita si a obtine suspendarea executării, o conditionează de plata unei cautiuni a cărei finalitate este aceea de a servi la acoperirea eventualelor daune cauzate creditorului, ca urmare a întârzierii executării solicitate cu rea-credintă de debitor si acordată cu usurintă de instantă; totodată, normele în cauză instituie obligatia instantei de a proceda la ascultarea părtilor, prilej cu care urmează să stabilească existenta unor motive temeinice de natură să impună si să justifice suspendarea; de asemenea, încheierea de suspendare este supusă căii de atac a recursului, care permite părtii nemultumite de solutia adoptată prin încheiere să obtină îndreptarea acesteia; în sfârsit, în ipoteza unor cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executării pe cale de ordonantă presedintială până la solutionarea de către instantă a cererii de suspendare.

De asemenea, Curtea a mai statuat că, în măsura în care dispozitiile de lege criticate se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. Se observă, de altfel, că dispozitiile criticate nu contin măsuri discriminatorii care ar contraveni principiului egalitătii în fata legii, întrucât măsura instituită prin acestea se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în fata legii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudentei respective, solutia pronuntată prin deciziile amintite si argumentele pe care aceasta s-a bazat îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată, inclusiv în ceea ce priveste dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie si cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea nu au legătură cu solutionarea cauzei, întrucât, în dosar, nu a fost solicitată suspendarea provizorie a executării. Or, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale nr. 47/1992 “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.” în aceste conditii, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 300 alin. 2 si 3 si ale art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Jana Eugenia Neculai în Dosarul nr. 8.663/99/2009 al Curtii de Apel Iasi - Sectia litigii de muncă si asigurări sociale.

II. Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de aceIasi autor în aceIasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.068

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399-404 si, în special, cele ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 si următoarele, precum si ale art. 403 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandrina Popiti în Dosarul nr. 13.524/303/2010 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenta în materie a Curtii, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 28 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 13.524/303/2010, Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 399 si următoarele, precum si ale art. 403 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost invocată de Alexandrina Popiti, într-un dosar având ca obiect o cerere de suspendare provizorie a executării silite.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele legale sunt neconstitutionale, întrucât, în mod discriminatoriu, permit ca debitorul, în mod discretionar, abuziv si cu rea-credintă, să invoce aceste texte de lege si să încalce drepturile constitutionale ale creditorului, inclusiv dreptul de proprietate.

Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozitiile art. 399 si următoarele, precum si ale art. 403 din Codul de procedură civilă. Curtea constată că, în realitate, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 399-404 si, în special, cele ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Dispozitiile art. 399-404 constituie sectiunea VI - Contestatia la executare din cap. I - Dispozitii generale al cărtii a V-a - Despre executarea silită.

Dispozitiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă au următorul cuprins: “în cazuri urgente, dacă s-a plătit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin încheiere si fără citarea părtilor, suspendarea provizorie a executării până la solutionarea cererii de suspendare de către instantă. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cautiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cautiunea depusă este deductibilă din cautiunea stabilită de instantă, dacă este cazul.”

Autorul exceptiei consideră că textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie si ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că în ceea ce priveste art. 399-404, cuprinse în sectiunea a VI - a Contestatia la executare din cap. I Dispozitii generale al cărtii a V-a Despre executarea silită din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronuntat în mai multe rânduri, de exemplu prin Decizia nr. 249 din 12 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 29 iulie 2003, sau prin Decizia nr. 454 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 23 decembrie 2003, si Decizia nr. 25 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 26 februarie 2010, respingând exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Cu acele prilejuri, Curtea a retinut, în esentă, că procedura contestatiei la executare este destinată să înlăture neregularitătile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul solutionării contestatiei, instanta nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei si care sunt de natură să repună în discutie hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdictională în fata cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părtile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 443 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 16 mai 2008, Curtea a statuat că măsura provizorie dispusă de presedintele instantei nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretentiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile si garantiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cautiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani, cautiune menită să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399-404 si, în special, cele ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandrina Popiti, în Dosarul nr. 13.524/303/2010 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae


 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 1.077

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Civilă de Avocati “Buciu si Asociatii” din Bucuresti în Dosarul nr. 17.817/318/2010 al Judecătoriei Târgu Jiu.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 20 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 17.817/318/2010, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost invocată de Societatea Civilă de Avocati “Buciu si Asociatii” din Bucuresti într-un dosar având ca obiect solutionarea cererii de suspendare provizorie a unei executări silite.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că dispozitiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, având un caracter discriminatoriu fată de creditor, prin posibilitatea oferită debitorului de a introduce un astfel de capăt de cerere în cadrul contestatiei la executare si în conditiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, fără să se verifice înainte dacă s-a depus cautiunea în cadrul dosarului privind contestatia la executare.

De asemenea, prevederile art. 403 alin. 4 sunt neconstitutionale, întrucât oferă posibilitatea debitorului de a obtine o încheiere care este irevocabilă si care nu permite creditorului să apeleze la o instantă de control judiciar. Dispozitiile legale respective sunt discriminatorii, pentru că, desi oferă debitorului posibilitatea de a solicita suspendarea provizorie a executării silite, îi mai oferă si posibilitatea de a solicita, separat, suspendarea executării în temeiul dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Pe de altă parte, sunt încălcate dispozitiile constitutionale privind accesul liber la justitie, din moment ce creditorul nu se mai poate adresa justitiei prin intermediul unei căi de atac. De asemenea, prin faptul că se permite instantelor să procedeze la pronuntarea încheierii fără citarea părtilor, creditorul rămâne fără posibilitatea de a formula apărări.

Judecătoria Târgu Jiu, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 403 alin. 1 si 4 din Codul de procedură civilă: “Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.[...]

În cazuri urgente, dacă s-a plătit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin încheiere si fără citarea părtilor, suspendarea provizorie a executării până la solutionarea cererii de suspendare de către instantă. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cautiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cautiunea depusă este deductibilă din cautiunea stabilită de instantă, dacă este cazul.”

Autorul exceptiei consideră că textele de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, art. 21 privind accesul liber la justitie si ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea nu au legătură cu solutionarea cauzei, întrucât dosarul vizează o cerere de suspendare provizorie a executării silite. Or potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/2992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.” în aceste conditii, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă.

II. Cu privire la dispozitiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă - raportate la prevederile art. 16, ale art. 21 si ale art. 24 din Constitutie, prin Decizia nr. 541 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 15 august 2007, Curtea a statuat că art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu contine măsuri discriminatorii care ar contraveni principiului egalitătii în fata legii, întrucât măsura instituită prin acesta se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în fata legii.

De asemenea, Curtea a mai retinut că dispozitiile de lege criticate prevăd posibilitatea ca presedintele instantei să dispună, pe calea ordonantei presedintiale, suspendarea provizorie a executării până la solutionarea cererii de suspendare, care se judecă potrivit regulilor de procedură din dreptul comun. Asadar, suspendarea provizorie se dispune ca o măsură vremelnică, în scopul păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere ori al prevenirii unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.

Împrejurarea că împotriva încheierii instantei prin care s-a dispus o asemenea suspendare provizorie nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, la folosirea căilor de atac si la înfăptuirea justitiei, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constitutie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situatii juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constitutionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportată la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a retinut că aceste sustineri sunt neîntemeiate, având în vedere, pe de-o parte, urgenta care impune suspendarea provizorie a executării silite - urgentă care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instantei, iar, pe de altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de presedintele instantei nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretentiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile si garantiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cautiuni de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei pentru cererile neevaluabile în bani, cautiune menită să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Civilă de Avocati “Buciu si Asociatii” din Bucuresti, în Dosarul nr. 17.817/318/2010 al Judecătoriei Târgu Jiu.

2. Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de aceIasi autor în aceIasi dosar al aceleiasi instante.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.152

din 13 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 841 si art. 847 din Codul civil

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Măria Bratu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 841 si 847 din Codul civil, exceptie ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea în Dosarul nr. 8.616/306/2010 al Judecătoriei Sibiu, care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.779D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:


Prin încheierea din 24 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 8.616/306/2010, Judecătoria Sibiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 841 si 847 din Codul civil, exceptie ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea într-un proces civil de succesiune.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că reductiunea unei liberalităti în favoarea unor mostenitori rezervatari încalcă principiul garantării dreptului de proprietate, precum si dreptul la mostenire, “deoarece testatorul doreste în mod expres ca întreaga sa avere să rămână integră, asa cum el a detinut-o, si utilizabilă în forma în care a fost testată.”

Judecătoria Sibiu - Sectia civilă apreciază exceptia ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate nu contravin principiului garantării dreptului de proprietate ale cărui continut si limite sunt stabilite de lege.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu sunt contrare principiului garantării si ocrotirii în mod egal a dreptului de proprietate. În acest sens, arată că limitarea dreptului de a dispune prin liberalităti sau prin testament reprezintă o măsură de protectie a mostenitorilor rezervatari, ale căror drepturi, decurgând din lege, trebuie în egală măsură ocrotite.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă prevederile art. 841 si 847 din Codul civil, care au următoarea redactare:

- Art. 841: “Liberalitătile, fie făcute prin acte între vii, fie făcute prin testament, nu pot trece peste jumătatea bunurilor dispunătorului, dacă la moarte-i lasă un copil legitim; peste o a treia parte, dacă lasă doi copii; peste a patra parte, dacă lasă trei sau mai multi.”:

- Art. 847: “Liberalitătile prin act sau între vii sau prin testament, când vor trece peste partea disponibilă, vor fi reduse la această parte.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (2) privind garantarea si ocrotirea în mod egal de lege a proprietătii private si art. 46 privind dreptul la mostenire din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Textele de lege criticate, cuprinse în cartea a III-a-a - titlul II - cap. IV Despre partea disponibilă a bunurilor si despre reductiune din Codul civil, reglementează rezerva succesorală, precum si reductiunea liberalitătilor în cazul depăsirii cotitătii disponibile.

Potrivit legii, orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său, dar dreptul de dispozitie poate fi exercitat numai în limitele stabilite de lege. Astfel de limitări sunt prevăzute de textele de lege criticate în favoarea unor rude apropiate, descendenti si părinti, sau în favoarea sotului supravietuitor, care au calitatea de mostenitori rezervatari, rezerva succesorală constituind parte a patrimoniului celui care lasă mostenirea, la care mostenitorii au dreptul, în virtutea legii, chiar dacă defunctul a făcut liberalităti în timpul vietii sau pentru cauză de moarte.

Codul civil nu determină în mod direct notiunea de rezervă succesorală, însă din textul art. 841, precum si al art. 2 din Legea nr. 319/1944 privind dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, se poate deduce cu privire la elementele necesare pentru stabilirea acelei părti din patrimoniul defunctului, care, prin efectul legii, este rezervat anumitor mostenitori legali si, totodată, acelei părti de care defunctul poate dispune liber sub forma de liberalităti sau exheredări. Asadar, rezerva succesorală, ca parte a mostenirii, îi apără pe mostenitorii rezervatari împotriva actelor liberale excesive ale defunctului, dreptul la rezervă fiind un drept propriu născut în persoana mostenitorilor rezervatari la data deschiderii mostenirii. Daca în urma determinării valorii concrete a rezervei succesorale se constată că liberalitătile făcute de defunct, donatii sau legate, depăsesc cotitatea disponibilă, aducând atingere rezervei succesorale, ele urmează să fie reduse în limitele cotitătii disponibile. În acest sens, prevederile art. 847 din Codul civil prevăd ca o sanctiune civilă reducerea acestor liberalităti.

În consecintă, textele de lege criticate nu contin reglementări de natură a contraveni principiului constitutional al garantării dreptului la mostenire, dând expresie dispozitiei constitutionale a art. 46.

Pentru aceleasi motive, prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 44 alin. (2) privind garantarea si ocrotirea în mod egal de lege a proprietătii private, fiind în concordantă cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, potrivit căruia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 841 si art. 847 din Codul civil, exceptie ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea în Dosarul nr. 8.616/306/2010 al Judecătoriei Sibiu.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Măria Bratu


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.234

din 22 septembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 din Codul civil, exceptie ridicată de Octavian Mohor în Dosarul nr. 2.271/122/2007 al Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă, care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.329D/2010.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei de neconstitutionalitate, personal si asistat de avocatul Silvia Viorica Dîrdîiac, cu delegatie depusă la dosar. Lipseste partea Spitalul Orăsenesc Bolintin Vale, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatului autorului exceptiei, care solicită admiterea criticii de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată în fata instantei de judecată.

În acest sens arată că, în principal, neconstitutionalitatea textului de lege este sustinută din perspectiva interpretării si aplicării neunitare a reglementării criticate de către instantele de judecată în teritoriu, ceea ce creează o inechitate între justitiabili si conduce la o îmbogătire fără justă cauză a creditorului. Totodată, consideră că Parlamentul are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme care să asigure în mod real egalitatea cetătenilor în fata legii si respectarea accesului liber la justitie. Depune concluzii scrise la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece prevederile de lege criticate nu contravin art. 16 si 21 din Constitutie. Fată de sustinerile avocatului autorului exceptiei de neconstitutionalitate, arată că, în cazul în care se constată o practică neunitară în fata instantelor de judecată, poate fi sesizat procurorul general al României, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 mai 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.271/122/2007, Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 din Codul civil, exceptie ridicată de Octavian Mohor într-o cauză având ca obiect o actiune în răspundere patrimonială.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că reglementarea criticată îngrădeste accesul liber la justitie, deoarece “creditorul nu este tinut a justifica vreo pagubă”, aducând atingere, totodată, si principiului constitutional al egalitătii în drepturi a cetătenilor.

Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat “reglementează dobânda legală datorată de către debitor creditorului, legea pornind de la premisa că lipsa de folosintă a unei sume de bani creează creditorului un prejudiciu, constând în cuantumul dobânzii legale datorate pe perioada întârzierii la executare.”

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional si nu contravine normelor constitutionale invocate în sustinerea exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 1088 alin. 2 din Codul civil. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare si a notelor scrise ale autorului exceptiei, Curtea constată că, în realitate, acesta critică numai prevederile art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil, potrivit cărora “Acesfe daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie tinut a justifica despre vreo pagubă;”.

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, acest text de lege contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi si ale art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că autorul exceptiei are în vedere, pe de o parte, o omisiune a textului de lege criticat, întrucât “creditorului i se cuvin daune-interese fără ca acesta să fie obligat a justifica vreo pagubă”, autorul apreciind c㠓este necesar a se retine existenta unei pagube pentru a fi executat debitorul”. În acest context, Curtea constată că normele legale criticate au fost edictate în lumina dispozitiilor constitutionale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a tării, iar omisiunea de reglementare ori caracterul incomplet al acesteia nu poate fi complinită/complinit pe calea controlului de constitutionalitate, întrucât în atributiile Curtii Constitutionale nu intră completarea textelor de lege criticate.


Totodată, din analiza motivelor invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate rezultă nemultumirea acestuia fată de interpretarea si aplicarea “arbitrar㔠a textului de lege criticat de către instantele de judecată, ceea ce creează o situatie discriminatorie între justitiabili. Or, Curtea constată că aceste sustineri nu pot fi retinute, iar exceptia urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă, deoarece, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată [...]”, competenta de a se pronunta asupra acestor aspecte revenind în exclusivitate instantelor judecătoresti.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A. d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1088 alin. 2 teza întâi din Codul civil, exceptie ridicată de Octavian Mohor în Dosarul nr. 2.271/122/2007 al Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 septembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învătământul preuniversitarîn anul scolar 2012-2013

 

În baza prevederilor art. 18, 19, 61, 62, 63, 68, 89, 90, 93, 94, 95, 97, 99, 100, art. 149 alin. (3), art. 234, 247, art. 248 alin. (3)-(6), art. 252, 253, 254, 255, 262, 268, 279, 280, 281 si 282 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011,

în temeiul hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învătământul preuniversitar în anul scolar 2012-2013 prevăzută în anexa*) care face parte integrantă la prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generală management, resurse umane si retea scolară din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, inspectoratele scolare si unitătile de învătământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 7 octombrie 2011.

Nr. 5.560.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 bis, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.


 

REPUBLICĂRI

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului*)

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Institutia Avocatul Poporului, denumită în continuare institutie, se organizează si functionează potrivit prevederilor art. 58-60 din Constitutia României, republicată, ale Legii nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentului regulament.

Art. 2. - Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, denumit în continuare regulament, stabileste structura organizatorică, atributiile compartimentelor de specialitate, procedura de primire si de solutionare a petitiilor, statutul personalului, precum si răspunderea disciplinară a acestuia.

Art. 3. - Prevederile regulamentului sunt în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 35/1997, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si se completează cu reglementările legale aplicabile personalului de specialitate si personalului angajat cu contract individual de muncă.


*) Republicat în temeiul art. II din Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului nr. 1/2011 privind modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 29 septembrie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului a fost aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr. 5/2002, a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004 si a mai fost completat prin Hotărârea Birourilor permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului nr. 6/2007 privind completarea Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, republicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 29 iunie 2007.

 

 

CAPITOLUL II

Conducerea institutiei

 

SECTIUNEA 1

Avocatul Poporului

 

Art. 4. - (1) Avocatul Poporului conduce institutia, exercitându-si autoritatea si competenta prevăzute de lege, având si următoarele atributii:

a) prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora;

b) semnează rapoartele, punctele de vedere, obiectiile si exceptiile de neconstitutionalitate, recomandările, precum si orice alte acte necesare bunei desfăsurări a activitătii institutiei;

c) aprobă statul de functii si fisa postului pentru personalul din institutie;

d) aprobă organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor din cadrul institutiei;

e) numeste, promovează, eliberează din functie personalul, potrivit dispozitiilor legale;

f) aprobă trecerea personalului dintr-un departament în altul;

g) aprobă deplasările personalului în străinătate;

h) aprobă, îndrumă si coordonează programul de pregătire si formare profesională a personalului de specialitate;

i) împuterniceste personalul de specialitate cu îndeplinirea unora dintre atributiile sale, potrivit legii;

j) aprobă planificarea si efectuarea concediilor anuale de odihnă;

k) aprobă compensarea orelor prestate peste programul normal de lucru;

l) stabileste si aprobă programul de audiente si dispecerat;

m) exercită orice alte atributii care îi revin potrivit legii.

(2) Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atributii adjunctilor săi sau unor persoane cu functii de conducere din cadrul institutiei.

Art. 5. - În exercitarea atributiilor legate de activitatea internă a institutiei, Avocatul Poporului emite ordine, instructiuni, norme metodologice si regulamente.

 

SECTIUNEA a 2-a

Adjunctii Avocatului Poporului

 

Art. 6. - Adjunctii Avocatului Poporului îndeplinesc următoarele atributii:

a) coordonează activitatea din domeniul lor de activitate;

b) informează Avocatul Poporului cu privire la activitatea domeniului de activitate;

c) repartizează petitiile în cadrul domeniilor de activitate;

d) avizează rapoartele, punctele de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate, recomandările, precum si orice alte acte supuse aprobării Avocatului Poporului;

e) îndeplinesc, în ordinea stabilită de Avocatul Poporului, atributiile acestuia în caz de imposibilitate temporară a exercitării functiei;

f) îndeplinesc orice alte atributii stabilite de Avocatul Poporului.

Art. 7. - Conditiile pentru numirea în functia de adjunct al Avocatului Poporului sunt următoarele:

a) absolvent, cu diplomă de licentă, al unei facultăti de stiinte juridice, stiinte administrative, stiinte politice sau stiinte economice;

b) vechime de cel putin 10 ani în specialitatea studiilor absolvite (judecător, procuror, avocat, notar, consilier juridic, economist, politist sau alte functii asimilate);

c) cunoasterea unei limbi străine de largă circulatie, atestată prin documente oficiale;

d) capacitate deplină de exercitiu si o bună reputatie morală;

e) stare de sănătate corespunzătoare functiei pentru care candidează;

f) fără antecedente penale;

g) fără apartenentă politică.

 

SECTIUNEA a 3-a

Directorul coordonator

 

Art. 8. - (1) Directorul coordonator este numit prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism, prin ordin al Avocatului Poporului si se subordonează conducerii institutiei Avocatul Poporului.

(2) Principalele atributii si responsabilităti ale directorului coordonator sunt următoarele:

a) îndrumă si răspunde de activitatea Biroului financiar si Biroului administrativ si asigură comunicarea dintre Avocatul Poporului si conducătorii acestora;

b) urmăreste si controlează elaborarea raportărilor statistice periodice ale institutiei Avocatul Poporului din domeniul economic-administrativ, prevăzute de reglementările în vigoare;

c) organizează gestionarea patrimoniului institutiei si ia măsuri pentru asigurarea integritătii acestuia;

d) organizează activitatea de întretinere, de dotare si stabileste măsuri pentru paza si folosirea sediului institutiei si a bunurilor sale, prin structurile de resort;

e) urmăreste modul de executare a contractelor pentru asigurarea utilitătilor (apă, căldură, energie electrică, telefon etc);

f) dispune măsuri pentru efectuarea inventarierii anuale a tuturor bunurilor din patrimoniul institutiei si prezintă conducerii institutiei un raport asupra acestui inventar;

g) răspunde de respectarea dispozitiilor legale privind utilizarea fondurilor cuprinse în bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei si de întocmirea proiectului bugetului anual al institutiei;

h) răspunde de organizarea si de realizarea sistemului informatic general al institutiei;

i) dispune măsurile care trebuie luate cu privire la circulatia si la transferul bunurilor;

j) organizează activitatea de prevenire si de stingere a incendiilor, precum si activitatea de protectie a muncii;

k) aprobă valoarea de inventar a cărtilor primite gratuit;

l) îndeplineste si alte atributii prevăzute de lege sau încredintate de Avocatul Poporului.

 

CAPITOLUL III

Structura organizatorică

 

Art. 9. - (1) Structura organizatorică a institutiei este prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul regulament.

(2) Biroul contencios constitutional, juridic, resurse umane, protocol este în directa subordonare a Avocatului Poporului.

(3) în cadrul structurii organizatorice, prin ordin al Avocatului Poporului, se pot organiza directii, servicii, birouri, alte categorii de compartimente sau comisii cu activitate temporară, stabilindu-se numărul posturilor de conducere, atributiile, precum si personalul necesar pentru fiecare compartiment, în raport cu competenta institutiei, stabilită de lege.

(4) în vederea realizării atributiilor ce îi revin potrivit legii, Avocatul Poporului organizează birouri teritoriale.

(5) în cadrul fiecărui birou teritorial îsi desfăsoară activitatea 2 experti, cu exceptia Biroului Teritorial Alba lulia, birou-pilot, care are 3 angajati.

Art. 10. - (1) în cadrul institutiei functionează Consiliul consultativ, în componenta căruia intră Avocatul Poporului, adjunctii acestuia, precum si alte persoane desemnate prin ordin de Avocatul Poporului.

(2) Consiliul consultativ se convoacă de către Avocatul Poporului.

Art. 11. - Activitatea de audit public intern este organizată si se desfăsoară în directa subordonare a conducerii institutiei, potrivit legii.

Art. 12. - Angajatii din cadrul Biroului contencios constitutional, juridic, resurse umane, protocol, aflat în directa subordonare a Avocatului Poporului, îndeplinesc următoarele atributii:

a) examinează si propun solutii în problemele care privesc organizarea si functionarea institutiei;

b) întocmesc sau participă la întocmirea unor note, studii, evaluări, lucrări de sinteză legate de specificul activitătii institutiei si furnizează datele de sinteză privind activitatea legislativă;

c) avizează ordinele, instructiunile, regulamentele, contractele si orice alte acte emise de Avocatul Poporului, adjunctii acestuia si directorul coordonator în exercitarea atributiilor legate de activitatea institutiei;

d) participă la activitatea de pregătire a rapoartelor anuale si speciale, inclusiv prin centralizarea periodică a petitiilor si dosarelor aflate în lucru;

e) informează Avocatul Poporului cu privire la aspectele sociale care pot constitui obiectul autosesizărilor, colaborând, după caz, cu domeniile de activitate;

f) participă la activitatea de redactare a corespondentei Avocatului Poporului;

g) sesizează cu operativitate si participă la redactarea răspunsurilor la întrebările si problemele ridicate de/si în mass-media cu privire la activitatea institutiei;

h) reprezintă Avocatul Poporului în fata instantelor judecătoresti si a altor organe jurisdictionale;

i) asigură, cu aprobarea ordonatorului de credite, achizitionarea la fondul de documentare stiintifică a culegerilor de acte normative si orice alte lucrări necesare desfăsurării activitătii institutiei, urmărind modul de gestionare, prelucrare si evidentă în cadrul bibliotecii (punctului de documentare);

j) îndeplinesc orice alte atributii stabilite de lege si de Avocatul Poporului.

Art. 13. - În stabilirea structurii organizatorice se vor avea în vedere domeniile de activitate, astfel cum sunt stabilite prin lege:

a) drepturile omului, egalitate de sanse între bărbati si femei, culte religioase si minorităti nationale;

b) drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;

c) armată, justitie, politie, penitenciare;

d) proprietate, muncă, protectie socială, impozite si taxe.

 

CAPITOLUL IV

Functionarea institutiei

 

SECTIUNEA 1

Registrele institutiei

 

Art. 14. - (1) Registrele institutiei sunt următoarele:

a) registrul general de intrare-iesire a corespondentei în care se înregistrează, în ordine, toate documentele care intră si ies din institutie, primind număr si dată de înregistrare;

b) registrele de dosare în care se înregistrează toate lucrările în legătură cu solutionarea petitiilor;

c) registrul de audiente;

d) registrul de acte emise de Avocatul Poporului în exercitarea atributiilor legate de activitatea internă a institutiei, în care acestea se înregistrează si li se dă număr, în ordine cronologică;

e) registrul special de corespondentă secretă si confidentială, în care se înregistrează documentele având acest caracter;

f) opisul alfabetic;

g) registrul de arhivă;

h) registrul sesizărilor din oficiu; i) registrul anchetelor.


(2) Evidentele din opisul alfabetic vor fi realizate si în format electronic.

(3) La sfârsitul fiecărui an, după ultima operatiune din fiecare registru se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi contrasemnat de directorul coordonator.

Art. 15. - În scopul desfăsurării eficiente a activitătii institutiei, Avocatul Poporului poate aproba si întocmirea altor registre în afara celor prevăzute la art. 14, în conformitate cu atributiile ce îi revin, potrivit legislatiei în vigoare.

 

SECTIUNEA a 2-a

Procedura de primire si de solutionare a petitiilor Procedura în cazul sesizării din oficiu

 

Art. 16. - (1) Petitiile adresate institutiei Avocatul Poporului trebuie formulate în scris, cu respectarea conditiilor prevăzute de lege, si pot fi transmise prin postă, inclusiv cea electronică, fax ori pot fi depuse personal sau prin mandatar.

(2) în cazul petitiilor transmise institutiei prin posta electronică (e-mail) care nu contin datele de identificare ale petitionarului, acestea vor fi solicitate tot prin intermediul postei electronice. În cazul în care datele de identificare solicitate nu sunt comunicate, petitia va fi considerată anonimă.

(3) în cazul în care petitia se depune prin mandatar se vor solicita datele de identificare ale acestuia.

(4) Pentru motive temeinice, la solicitarea petitionarului, acestuia i se poate încuviinta să îsi prezinte oral sau prin serviciul dispecerat petitia, care va fi consemnată de către persoanele care asigură serviciul de audiente si dispecerat, pe formularele-tip, ale căror modele sunt prezentate în anexele nr. 2 si 3.

Art. 17. - (1) Persoanele lezate în drepturile sau libertătile lor cetătenesti de către autoritătile administratiei publice pot sesiza institutia Avocatul Poporului în cadrul programului de audiente. Audientele se acordă de personalul de specialitate, în baza programării avizate de adjunctii Avocatului Poporului si aprobate de Avocatul Poporului. Birourile teritoriale ale institutiei Avocatul Poporului au aceIasi program de audiente ca si sediul central al institutiei.

(2) Dacă aspectele sesizate se referă la acte ale autoritătilor administratiei publice sau ale regiilor autonome si conditiile prevăzute de Legea nr. 35/1997, republicată, cu modificările si completările ulterioare, petitionarul poate sesiza institutia, prin completarea unui formular-tip de cerere, care primeste număr si dată de înregistrare. În cazul în care petitia se depune prin mandatar, se vor solicita datele de identificare ale acestuia. Pentru motive temeinice, la solicitarea petitionarului, formularul-tip de cerere va fi completat de expertul/consilierul de serviciu care acordă audienta.

(3) Petitionarii care solicită audientă la un adjunct al Avocatului Poporului vor depune o cerere referitoare la problemele reclamate, urmând a li se comunica data la care adjunctul Avocatului Poporului le poate acorda audientă. După acordarea audientei de către personalul de specialitate, persoanele nemultumite pot solicita motivat acordarea de audiente la adjunctul Avocatului Poporului specializat în problema sesizată.

(4) Dacă, după parcurgerea procedurii mentionate mai sus, petitionarii solicită audientă la Avocatul Poporului, acestia vor fi îndrumati să formuleze în scris o cerere motivată, urmând ca Avocatul Poporului să decidă asupra temeiniciei cererii si acordării audientei.

Art. 18. - (1) Petitiile, având atasate si plicurile, se depun la registratură unde, în aceeasi zi, sunt trecute în registrul general de intrare-iesire a corespondentei si primesc număr si dată de înregistrare, după care se predau adjunctilor Avocatului Poporului.

(2) Adjunctii Avocatului Poporului repartizează petitiile în functie de domeniul de activitate, pe bază de condică.

(3) în situatia în care obiectul unei petitii este de competenta a două sau mai multe domenii de activitate, adjunctii Avocatului Poporului vor desemna domeniul responsabil cu solutionarea petitiei, mentinându-se totodată obligatia celorlalte domenii de a colabora.

(4) Predarea si primirea petitiilor se fac sub semnătură, prin condică.

Art. 19. - (1) Persoana căreia i-a fost repartizată petitia, denumită în continuare titularul lucrării, analizează obiectul acesteia, verifică dacă petitionarul a mai adresat institutiei Avocatul Poporului sesizări având aceIasi obiect si propune prin fisa petitiei etapele rezolvării si proiectul de răspuns pe care îl supune spre analiză si avizare adjunctului Avocatului Poporului care coordonează domeniul de activitate din care face parte.

(2) în situatia în care petitia nu intră în obiectul de activitate al institutiei Avocatul Poporului, proiectul de răspuns se aprobă si se semnează de către adjunctul Avocatului Poporului care coordonează domeniul de activitate.

(3) Dacă petitia intră în obiectul de activitate al institutiei, titularul lucrării verifică dacă sunt îndeplinite cerintele prevăzute de lege si, dacă este cazul, solicită, cu aprobarea adjunctului Avocatului Poporului, informatii suplimentare, telefonic sau în scris, de la petitionar ori de la autoritate. Atunci când este necesar se poate solicita prezenta petitionarului. În acest caz se va deschide un dosar care va purta numărul de înregistrare al petitiei, acordat conform art. 18.

Art. 20. - În situatia în care în urma cercetărilor preliminare rezultă necesitatea efectuării unei anchete, titularul lucrării face propunerea de anchetă, motivată în fapt si în drept, si o supune spre avizare adjunctului Avocatului Poporului care coordonează domeniul de activitate din care face parte. Avocatul Poporului aprobă efectuarea anchetei si împuterniceste persoanele care o vor efectua.

Art. 21. - (1) Avocatul Poporului poate întrerupe efectuarea anchetei ori de câte ori constată că petitia a fost solutionată amiabil sau că au încetat temeiurile pentru care a fost dispusă.

(2) încetarea procedurii se aduce la cunostintă petitionarului.

Art. 22. - (1) Potrivit aceleiasi proceduri, în cazul în care în urma cercetărilor preliminare sau a anchetelor se constată că petitia persoanei lezate este întemeiată, institutia Avocatul Poporului va sesiza autoritatea administratiei publice care a încălcat drepturile petitionarului, cerându-i în scris să reformeze sau să revoce actul administrativ si să repare prejudiciile produse, precum si să repună persoana lezată în situatia anterioară.

(2) în cazul în care se constată încălcarea gravă a drepturilor petitionarului sau ilegalitatea actului administrativ, Avocatul Poporului emite o recomandare adresată autoritătii administratiei publice, care a încălcat drepturile respective sau a emis actul ilegal.

Art. 23. - (1) în situatia în care autoritatea administratiei publice în cauză îsi însuseste recomandarea, Avocatul Poporului sau persoana desemnată de acesta aprobă propunerea de închidere a dosarului.

(2) în caz contrar Avocatul Poporului va proceda la sesizarea autoritătilor ierarhic superioare.

(3) în ambele cazuri rezultatele finale se aduc la cunostintă petitionarului.

Art. 24. - (1) Petitiile anonime nu se înregistrează.


(2) În cazul în care o persoană adresează mai multe petitii, sesizând aceeasi problemă, titularul lucrării propune adjunctului Avocatului Poporului conexarea acestora, petitionarul urmând să primească un singur răspuns, care să facă referire la toate petitiile primite.

(3) Dacă după trimiterea răspunsului se primeste o nouă petitie cu aceIasi continut si fără a se aduce noi dovezi, aceasta se clasează la numărul initial, făcându-se mentiune despre faptul că s-a răspuns.

Art. 25. - (1) Avocatul Poporului poate aproba sesizarea din oficiu atunci când află, prin orice mijloace, că au fost încălcate drepturile sau libertătile persoanelor fizice.

(2) Sesizarea din oficiu se înregistrează în registrul general de intrare-iesire a corespondentei si în registrul sesizărilor din oficiu.

(3) Procedura de solutionare este cea prevăzută în prezenta sectiune.

(4) Procedura desfăsurată ca urmare a sesizării din oficiu încetează si la solicitarea persoanei lezate în drepturile si libertătile sale.

 

CAPITOLUL V

Statutul personalului institutiei

 

Art. 26. - Personalului institutiei Avocatul Poporului îi sunt aplicabile prevederile Statutului personalului din structurile de specialitate ale Parlamentului si cele din prezentul regulament.

Art. 27. - Conditiile pentru ocuparea functiilor de conducere, altele decât cele de adjunct al Avocatului Poporului, precum si a celor de executie sunt stabilite de Avocatul Poporului.

Art. 28. - Evaluarea activitătii profesionale a personalului institutiei se face în conditiile prevăzute de reglementările legale în vigoare aplicabile personalului din aparatul Parlamentului.

Art. 29. - Personalul cu functii de conducere si de executie beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru functiile similare din aparatul Parlamentului.

Art. 30. - Salarizarea personalului cu functii de conducere si de executie se face la nivelul prevăzut de lege pentru functiile similare din aparatul Parlamentului.

Art. 31. - (1) Personalul institutiei are dreptul la un concediu de odihnă plătit, stabilit în raport cu vechimea în muncă prin regulamentul privind concediile de odihnă, aprobat de Avocatul Poporului.

(2) Personalul este îndreptătit să primească, potrivit legii, o compensare în bani, corespunzătoare numărului de zile de concediu de odihnă neefectuat, numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

(3) Personalul institutiei beneficiază, în conditiile legii, de concedii de studii, concedii suplimentare, concedii medicale, concedii fără plată, zile libere plătite si ore suplimentare.

Art. 32. - În exercitarea atributiilor sale personalul institutiei trebuie să actioneze cu profesionalism, loialitate, corectitudine, promptitudine si să îsi perfectioneze permanent pregătirea profesională.

Art. 33. - În relatia cu persoanele, personalul institutiei are următoarele îndatoriri:

a) să manifeste solicitudine si politete;

b) să asigure în procesul de elaborare si de aplicare a deciziilor, precum si de solutionare a petitiilor egalitatea de tratament a acestora, fără privilegii si fără discriminări;

c) să exercite atributiile conferite functiei numai în scopul prevăzut de lege;

d) să nu fie influentat în conduita sa de interese personale sau de interventii politice;

e) să asigure accesul persoanelor la documente, în conformitate cu dispozitiile legale;

f) să poarte ecuson.

 

CAPITOLUL VI

Răspunderea disciplinară

 

Art. 34. - (1) încălcarea cu vinovătie a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară a personalului institutiei.

(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca si care constă într-o actiune sau o inactiune săvârsită cu vinovătie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, prezentul regulament, contractul individual de muncă, ordinele si dispozitiile legale ale conducătorilor ierarhici.

(3) Sanctiunile disciplinare aplicabile în cazul săvârsirii abaterilor prevăzute la alin. (2) sunt cele stabilite de Codul muncii.

(4) Procedura de cercetare, de aplicare si contestare a sanctiunilor disciplinare este cea prevăzută de prezentul regulament si de Codul muncii. Cercetarea disciplinară prealabilă este efectuată de persoana împuternicită, prin ordin, de Avocatul Poporului.

Art. 35. - (1) Persoana împuternicită de Avocatul Poporului să efectueze cercetarea disciplinară prealabilă propune, printr-un raport motivat, sanctiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea sesizării.

(2) Avocatul Poporului aplică sanctiunea disciplinară prin ordin. Această atributie poate fi delegată unuia dintre adjunctii Avocatului Poporului.

(3) Salariatul nemultumit de sanctiunea disciplinară aplicată poate contesta ordinul de sanctionare la instanta competentă, potrivit dispozitiilor Codului muncii.

Art. 36. - (1) Sanctiunile disciplinare aplicate se radiază de drept în termen de un an de la aplicare, dacă salariatul sanctionat nu a mai săvârsit o altă abatere disciplinară în această perioadă.

(2) Radierea sanctiunilor disciplinare nu duce la anularea efectelor patrimoniale ale acestora.

Art. 37. - Raporturile de muncă încetează în conditiile prevăzute de Codul muncii.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 38. - Avocatul Poporului întretine relatii cu autorităti similare din alte state si poate participa la activitatea unor organizatii internationale din domeniul său de activitate ori poate să devină membru al acestora.

Art. 39. - Normativele de cheltuieli pentru protocol, deplasări în străinătate, dotări cu autoturisme si consum lunar de carburanti se stabilesc prin ordin al Avocatului Poporului, potrivit legii.

Art. 40. - Prezentul regulament intră în vigoare de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea sa de către birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Art. 41. - (1) La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 19 august 1999.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentului regulament dispozitiile acestuia se aplică întregului personal al institutiei.

(3) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.


ANEXA Nr. 1*)

 

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A INSTITUTIEI AVOCATUL POPORULUI

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.


 

ANEXA Nr. 2

 

STEMA ROMANIEI

ROMANIA
Avocatul Poporului

SIGLA a.p.

 

 

1. Numele si prenumele (cu majuscule).............................................................., domiciliat în (resedinta ori altă adresă unde puteti fi găsit).................................., str.........................................nr........, bl......., sc........, ap......., telefon.............

2. Data la care ati luat cunostintă despre încălcarea drepturilor dumneavoastră..................................................................

3. Prezentarea succintă a drepturilor si libertătilor încălcate:...............................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

4. Autoritatea administrativă sau functionarul public reclamat:............................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

5. Descrierea succintă a faptelor invocate, prin care vi s-au încălcat drepturile:..................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

(puteti continua pe o altă pagină, pe care să o anexati la cerere)

6. Autoritătile publice care au fost sesizate anterior:...........................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

7. Răspunsul primit si motivele pentru care vă considerati în continuare nedreptătit:............................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

8. În dovedirea celor afirmate depun următoarele acte (în copie, nu în original):...................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

9. Mentiunea obligatorie dacă cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecătoresti sau dacă a format obiectul unei judecăti:...........................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

10. Doresc ca toate informatiile si rezultatele acestei cereri să rămână confidentiale:

DA                               NU

11. Petitia este depusă

 personal

 prin mandatar

 

Data.................................

Semnătura.................................


ANEXA Nr. 3

 

AVOCATUL POPORULUI

Dispecerat

 

FISĂ

 

Numele si prenumele (cu majuscule).............................................., domiciliat în (resedinta ori altă adresă unde poate fi găsit)......................................, str..........................................nr......., bl........, sc........, ap........, telefon.............................

Data la care persoana a luat cunostintă despre pretinsa încălcare a drepturilor sau a libertătilor sale:......................................

Drepturile si libertătile pretins încălcate:.............................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

Autoritatea administrativă sau functionarul public care a încălcat dreptul ori libertatea reclamantului sau a altei persoane:

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

Descrierea succintă a faptelor invocate, prin care s-au încălcat drepturile ori libertătile invocate:

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

Autoritătile publice care au fost sesizate anterior:

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

Răspunsul primit si motivele pentru care petitionarul se consideră nedreptătit:

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

In dovedirea celor afirmate au fost invocate următoarele acte:

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

Cazul respectiv face sau a făcut obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecătoresti sau al unei anchete penale:

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

Solutia recomandată:

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................................

 

Data.......................................

A consemnat:

..................................................

(numele si prenumele)

(expert)