MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 641/2011

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIII - Nr. 641         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 8 septembrie 2011

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.050 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598 si 599 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.051 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Decizia nr. 1.053 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 582 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 1.054 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Decizia nr. 1.055 din 14 iulie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

833. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Albota, Mozăceni si Valea Mare-Pravăt, judetul Arges

 

880. - Hotărâre privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul PIX - 9 Otelec, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Moesia Oil and Gas P.LC.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

185. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului internelor si reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administratiei si Internelor

 

5.239. - Ordin al ministrului educatiei, cercetării, tineretului si sportului privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Bambi” din municipiul Galati


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.050

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598 si 599 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598 si 599 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Balkan Maritime Inc în Dosarul nr. 6.625/62/2010 al Tribunalului Brasov - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.773D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 14 iulie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 6.625/62/2010, Tribunalul Brasov -Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598 si 599 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de recurentul-reclamant Balkan Maritime Inc cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva încheierii nr. 1.544 din 9 februarie 2010, pronuntată de Judecătoria Brasov într-o cauză având ca obiect sechestru asigurător.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate, “prin instituirea unui tratament preferential titularilor unui drept real fată de titularii unui drept de creantă”, contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) teza întâi, art. 44 alin. (1) si (2) teza întâi, art. 53 si art. 136 alin. (5), prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie. În acest sens consideră că “persoanele care ar invoca un drept real sau posesia cu privire la bun ar fi îndreptătite să instituie sechestru judiciar fără a exista proces pe fondul cauzei si fără plata unei cautiuni,” în timp ce “celelalte persoane nu s-ar putea prevala de această institutie legală, fiind obligate să intenteze un litigiu si să plătească în prealabil o cautiune”.

Tribunalul Brasov - Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1) si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 598 si 599 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 598: “Ori de câte ori există un proces asupra proprietătii sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil ori asupra folosintei sau administrării unui bun proprietate comună, instanta competentă pentru judecarea cererii principale va putea să încuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.”;

- Art. 599: “Se va putea, de asemenea, încuviinta sechestrul judiciar, chiar fără a exista proces:

1. asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa;

2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul său actual;

3. asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garantia creditorului, când acesta învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive temeinice să bănuiască că debitorul va fugi ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări.

În aceste cazuri, competentă este instanta în circumscriptia căreia se află bunul.”

Autorul exceptiei sustine că aceste dispozitii de lege sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fata legii, ale art. 21 alin. (3) teza întâi referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 alin. (1) si (2) teza întâi privind garantarea dreptului de proprietate privată, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietătii private, prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si celor ale art. 1 privind protectia proprietătii din Protocolul nr. 1 la Conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că dispozitiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale si conventionale si cu motivări asemănătoare.

Astfel, prin Decizia nr. 315 din 29 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2007, si prin Decizia nr. 621 din 17 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.125 din 13 decembrie 2005, Curtea a retinut că, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar, în conformitate cu art. 136 alin. (5) din Constitutie, proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice. Potrivit acestor dispozitii, legiuitorul ordinar este asadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niste limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea a constatat că prin reglementarea dedusă controlului legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele si potrivit competentei sale constitutionale.

Măsura sechestrului judiciar constă în indisponibilizarea bunului care formează obiectul litigiului, acesta fiind încredintat spre păstrare si administrare până la solutionarea definitivă a litigiului, de regulă unei terte persoane. Asa fiind, sechestrul judiciar are ca scop conservarea unui bun determinat si apare ca o măsură ratională, pe care legiuitorul are competenta să o adopte.

În spetă, Curtea retine, însă, că autorul exceptiei, nemultumit de solutia legislativă existentă, solicită modificarea textelor de lege criticate, în sensul eliminării cerintei dovedirii unui interes raportat în mod necesar la un drept real sau la posesiunea asupra bunului.

În aceste conditii, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate, asa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispozitiilor de lege supuse controlului. Or, o asemenea solicitare nu intră însă în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului,”astfel că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 598 si 599 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Balkan Maritime Inc în Dosarul nr. 6.625/62/2010 al Tribunalului Brasov - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.051

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Consiliul Judetean Brasov în Dosarul nr. 24.790/197/2009 al Judecătoriei Brasov si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.774D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 21 iulie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 24.790/197/2009, Judecătoria Brasov a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată.

Exceptia a fost ridicată de Consiliul Judetean Brasov, debitor într-o cauză civilă având ca obiect o somatie de plată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 21, art. 24 alin. (1), art. 73 alin. (3), art. 76 si art. 126, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens, arată că textele de lege atacate instituie o procedură specială si derogatorie de la procedura dreptului comun, prin care se realizează o judecată sumară si superficială a fondului litigiului dedus judecătii, deoarece se porneste de la premisa vinovătiei debitorului.

Instanta de judecată si-a exprimat opinia că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare, art. 73 alin. (3) privind domeniile de reglementare a legii organice, art. 76 privind adoptarea legilor si a hotărârilor si art. 126 privind instantele judecătoresti, precum si prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că prin numeroase decizii s-a pronuntat în sensul constitutionalitătii Ordonantei Guvernului nr. 5/2001. Astfel, prin Decizia nr. 139 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 19 martie 2008, Decizia nr. 219 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 2 iunie 2005, Decizia nr. 470 din 4 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004, Decizia nr. 317 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 19 decembrie 2002, Decizia nr. 161 din 30 mai 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 26 iunie 2002, Curtea a statuat că procedura somatiei de plată, reglementată prin ordonanta criticată, este o procedură specială în materia executării creantelor. Legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată conform atributiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, cu conditia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei dispozitii constitutionale.

Potrivit dispozitiilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, “Ordonanta prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum si în cazul în care prin ordonantă cererea a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun”. Aceste dispozitii sunt menite să apere interesele debitorului.

Conform dispozitiilor art. 8 alin. (1) si (2) din aceeasi ordonantă, împotriva ordonantei cu somatie de plată “debitorul poate formula actiune în anulare”, care “se solutionează de instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă”, rezolvarea definitivă a litigiului făcându-se însă după normele dreptului comun. Sunt asigurate astfel toate cerintele unui proces echitabil, precum si conditiile pentru exercitarea, fără îngrădiri, a dreptului la apărare de către fiecare parte.

Faptul că accesul liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, nu este limitat rezultă chiar din dispozitiile ordonantei criticate, care lasă la libera alegere a creditorului dacă vrea să actioneze pentru recuperarea creantelor sale pe baza regulilor din dreptul comun ori vrea să folosească procedura specială, accelerată, instituită prin Ordonanta Guvernului nr. 5/2001. În ceea ce îl priveste pe debitor, acesta poate formula actiune în anulare împotriva ordonantei cu somatia de plată, care se judecă conform regulilor din dreptul comun, inclusiv celor referitoare la exercitarea căilor de atac.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Consiliul Judetean Brasov în Dosarul nr. 24.790/197/2009 al Judecătoriei Brasov.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.053

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 582 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 582 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de primarul comunei Cogealac în Dosarul nr. 6.550/212/2010 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.778D/2010.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Societatea Comercială “Tomis Team” - S.R.L. din Bucuresti, avocatul Răzvan Rugină, cu delegatie depusă la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul avocatului părtii prezente, care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele: Prin încheierea din 7 iulie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 6.550/212/2010, Tribunalul Constanta - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 582 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de intimatul-pârât primarul comunei Cogealac cu ocazia solutionării recursului formulat de recurentul-reclamant Societatea Comercială “Tomis Team” - S.R.L. din Bucuresti împotriva Sentintei civile nr. 5.433 din 2 martie 2010, pronuntată de Judecătoria Constanta.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia, reiterând argumentele invocate de Societatea Comercială “Tomis Team” - S.R.L. din Bucuresti cu ocazia invocării unei exceptii de neconstitutionalitate cu obiect similar în Dosarul nr. 10.990/118/2009 al tribunalului Constanta - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal, sustine că art. 582 din Codul de procedură civilă contravine art. 21 din Constitutie si art. 6 paragraful 1 teza a doua din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în acest sens arată că prin dispozitiile legale criticate care reglementează recursul în materia ordonantei presedintiale, cale de atac care afectează caracterul urgent si vremelnic al procedurii speciale, este permisă reformarea ordonantei presedintiale, act emis de un reprezentant al autoritătii judecătoresti, care este inamovibil si care prezintă suficiente garantii pentru a lua o măsură temporară pe calea procedurii consacrate de art. 581 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, apreciază că, prin exercitarea si eventual admiterea recursului împotriva unei hotărâri pronuntate pe calea ordonantei presedintiale, partea care a obtinut câstig de cauză si a convins judecătorul de necesitatea instituirii unei măsuri vremelnice, în considerarea caracterului lor urgent, se vede lipsită de beneficiul acestor măsuri, ce fuseseră ordonate de judecător tocmai în considerarea drepturilor sale.

În fine, sustine că exercitarea recursului împotriva unei ordonante presedintiale vatămă dreptul la un proces echitabil prin posibilitatea aparitiei unei incertitudini nepermise cu privire ia raporturile dintre părti pe perioada derulării litigiului. Prin dispozitiile legale criticate, în opinia autorului, se ajunge la o situatie contrară avută în vedere de legiuitor, parcurgerea a două grade de jurisdictie pentru a avea nevoie de confirmarea unui drept ce necesită o determinare sumară, dar urgentă, din partea autoritătii judecătoresti, lipsind de continut procedura ordonantei presedintiale si nesocotind previzibilitatea si caracterul constant al măsurilor temporare dispuse pe perioada desfăsurării litigiului de fond între părti.

Tribunalul Constanta - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere referitoare la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1) si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 582 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: “Ordonanta este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronuntare, dacă s-a dat cu citarea părtilor, si de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Instanta de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.

Recursul se judecă de urgentă si cu precădere, cu citarea părtilor. Dispozitiile art. 581 alin. 3 referitoare la amânarea pronuntării si redactarea ordonantei sunt aplicabile.

Împotriva executării ordonantei presedintiale se poate face contestatie.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, aceste dispozitii legale contravin dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 din Constitutie, precum si de art. 6 paragraful 1 teza a doua din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.


Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, prin Decizia nr. 96 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011, răspunzând unei critici identice formulate de Societatea Comercială “Tomis Team” - S.R.L. din Bucuresti, a constatat că art. 582 din Codul de procedură civilă este în acord cu prevederile constitutionale si conventionale invocate si în cauza de fată.

Cu acel prilej Curtea a retinut că, prin Decizia nr. 396 din 5 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 8 decembrie 2004, si prin Decizia nr. 305 din 6 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 3 mai 2006, a statuat că reglementarea criticată instituie o procedură specială potrivit căreia instanta de judecată poate dispune, prin ordonantă presedintială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic a căror urgentă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Totodată, posibilitatea atacării cu recurs a ordonantei presedintiale, ca si cea a contestării executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a principiilor accesului liber la justitie si dreptului la apărare.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele deciziilor amintite sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 582 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de primarul comunei Cogealacîn Dosarul nr. 6.550/212/2010 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.054

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si aii. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Standard Snack” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 4.955/306/2010 al Judecătoriei Sibiu si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.780D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 19 august 2010, pronuntată în Dosarul nr. 4.955/306/2010, Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Standard Snack” - S.R.L. din Bucuresti într-o cauză civilă având ca obiect o actiune în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16, 20, 21, 24, 44, 53 si 126, precum si prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În acest sens arată că:

- dispozitiile art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) si art. 44 alin. (1), “întrucât permit instantei de judecată să solutioneze cauza fără a-si exercita obligatia de aflare a adevărului, doar pe baza sustinerilor subiective ale creditoarei, fără ca debitoarea să poată administra probe în apărare”;


- dispozitiile art. 4 alin. (2) din ordonantă încalcă prevederile constitutionale ale art. 24 alin. (1) si art. 44 alin. (1), “întrucât posibilitatea solutionării cererii creditorului numai pe baza actelor depuse si a explicatiilor date de părti împiedică exercitarea dreptului la apărare si asigurarea dreptului la un proces echitabil, iar emiterea unui titlu executoriu în urma unui proces sumar si executarea acestuia încalcă reglementarea constitutională a dreptului la proprietate”;

- dispozitiile art. 6 alin. (1), (2) si (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 24 alin. (1) si art. 44 alin. (1), “având în vedere că înmânarea de îndată a ordonantei echivalează cu pronuntarea judecătorului înainte de a se administra orice probe”, iar expresia “lămuriri si explicatii” prevăzută de textul criticat “este neclară si susceptibilă de îngrădirea dreptului la apărare”;

- dispozitiile art. 8 din ordonantă contravin art. 16, art. 24 alin. (1) si art. 44 alin. (1), întrucât nu precizează dacă cererea în anulare pe care o reglementează este sau nu o cale de atac, dacă face parte din procedura contencioasă sau, dimpotrivă, din cea necontencioasă; cu privire la alin. (5) al art. 8 se mai sustine că instituie o adevărată “dictatură a creditorilor” si permite acestora exercitarea unui eventual “abuz de drept”.

În fine, autorul exceptiei mai sustine că dispozitiile legale criticate îngrădesc nelegitim dreptul de a obtine un proces echitabil si o judecată impartială, precum si dreptul de a obtine un control judiciar real, obiectiv si efectiv, întrucât cererea de anulare se solutionează întotdeauna de către aceeasi instantă care a solutionat cererea de emitere a somatiei de plată. Lipsirea părtilor de posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii prin care a fost respinsă cererea în anulare contravine dreptului la un proces echitabil.

Instanta de judecată si-a exprimat opinia că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată prin Legea nr. 295/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (1): “Procedura somatiei de plată se desfăsoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de lege si care atestă drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestatii.”;

- Art. 4 alin. (2): “În toate cazurile, pentru solutionarea cererii, judecătorul dispune citarea părtilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lămuriri, precum si pentru a stărui în efectuarea plătii sumei datorate de debitor ori pentru întelegerea părtilor asupra modalitătilor de plată.”;

- Art. 6 alin. (1), (2) si (4): “(1) Dacă nu a intervenit închiderea dosarului în conditiile art. 5, judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum si a explicatiilor si lămuririlor părtilor, ce i-au fost prezentate potrivit art. 4.

(2) Când în urma examinării prevăzute la alin. (1), constată că pretentiile creditorului sunt justificate, judecătorul emite ordonanta care va contine somatia de plată către debitor, precum si termenul de plată. [...]

(4) Ordonanta se va înmâna părtii prezente sau se va comunica fiecărei părti de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.”;

- Art. 8: (1) împotriva ordonantei prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.

(2) Cererea în anulare se solutionează de către instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă.

(3) Abrogat.

(4) Dacă instanta învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanta, pronuntând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art. 7 se aplică în mod corespunzător.

(5) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă.”

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitoare la dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti si art. 126 privind instantele judecătoresti, precum si prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat, prin numeroase decizii, cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor de lege criticate, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale si conventionale si cu o motivare similară. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 348 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 27 noiembrie 2003, Decizia nr. 251 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, Decizia nr. 274 din 24 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 10 august 2004, Decizia nr. 116 din 16 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 20 martie 2006, Decizia nr. 269 din 16 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, si Decizia nr. 1.148 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, prin care Curtea a respins ca neîntemeiate exceptiile de neconstitutionalitate.

Cu acele prilejuri, Curtea a retinut că procedura somatiei de plată, reglementată prin Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, este o procedură specială în materia executării creantelor. Legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată conform atributiilor prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit căruia “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, evident cu conditia ca nicio normă de procedură să nu contravină vreunei prevederi constitutionale.


În legătură cu criticile formulate, Curtea a constatat că acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicatiile si lămuririle date de părti, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părti, în conditii identice pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părti urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun.

De asemenea, Curtea a retinut că dispozitiile de lege criticate instituie un tratament juridic identic pentru toti creditorii, pe de o parte, si pentru toti debitorii, pe de altă parte. Creditorii si debitorii se află în situatii evident diferite. Creditorii sunt îndreptătiti să opteze pentru procedura specială, accelerată în vederea realizării creantelor lor, formulând în acest sens cerere si depunând înscrisurile necesare pentru sustinerea cererii, iar debitorii au dreptul si posibilitatea combaterii pretentiilor creditorilor, depunând si ei înscrisuri doveditoare.

Solutiile adoptate de judecător în cadrul procedurii prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 nu sunt definitive. Judecătorul poate dispune oricând citarea părtilor dacă înscrisurile depuse de creditor nu sunt suficient de convingătoare si consideră că sunt necesare lămuriri si explicatii suplimentare. Ordonanta cu somatie de plată se va emite numai atunci când în urma examinării înscrisurilor prezentate se constată că pretentiile creditorului sunt justificate.

Potrivit dispozitiilor art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, “Ordonanta prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum si în cazul în care prin ordonantă cererea a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun”. Aceste dispozitii sunt menite să apere interesele debitorului.

Conform dispozitiilor art. 8 alin. (1) si (2) din aceeasi ordonantă, împotriva ordonantei cu somatie de plată “debitorul poate formula actiune în anulare”, care “se solutionează de instanta competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă”, rezolvarea definitivă a litigiului făcându-se însă după normele dreptului comun. Sunt asigurate astfel toate cerintele unui proces echitabil, precum si conditiile pentru exercitarea, fără îngrădiri, a dreptului la apărare de către fiecare parte.

Faptul că accesul liber la justitie, prevăzut de art. 21 din Constitutie, nu este limitat rezultă chiar din dispozitiile ordonantei criticate, care lasă la libera alegere a creditorului dacă vrea să actioneze pentru recuperarea creantelor sale pe baza regulilor din dreptul comun ori vrea să folosească procedura specială, accelerată, instituită prin Ordonanta Guvernului nr. 5/2001. În ceea ce îl priveste pe debitor, acesta poate formula actiune în anulare împotriva ordonantei cu somatia de plată, care se judecă conform regulilor din dreptul comun, inclusiv celor referitoare la exercitarea căilor de atac.

De asemenea, Curtea a constatat că dispozitiile de lege mentionate nu încalcă, sub niciun aspect, prevederile constitutionale ale art. 44 si 53 si nici principiile statuate prin prevederile conventionale invocate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia pronuntată de Curte prin deciziile mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Standard Snack” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 4.955/306/2010 al Judecătoriei Sibiu.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.055

din 14 iulie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-sef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Dumagas Transport” - S.A. din comuna Podari, judetul Dolj, în Dosarul nr. 1.559/122/2010 al Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 3.786D/2010.


La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 3 august 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.559/122/2010, Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de pârâtul Societatea Comercială “Dumagas Transport” - S.A. din comuna Podari, judetul Dolj, într;o cauză comercială având ca obiect sechestru asigurător.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat “este abuziv si discriminatoriu pentru debitor”, deoarece, în baza acestuia, “orice creditor poate cere instantei instituirea unui sechestru asiguratoriu asupra bunurilor debitorului, fără a fi obligat a face dovada unui titlu executoriu”, în acest fel “norma de drept criticată lipseste titularul unui drept de proprietate de exercitarea atributelor acestuia, în cadrul unui proces, care nu poate fi calificat ca fiind echitabil”.

Tribunalul Giurgiu - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere referitoare la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1)si (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 591 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: “Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creantă este constată prin act scris si este exigibilă, poate solicita înfiintarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, dacă dovedeste că a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cautiuni în cuantumul fixat de către instantă.

Acelasi drept îl are si creditorul a cărui creantă nu este constatată în scris, dacă dovedeste că a intentat actiune si depune, odată cu cererea de sechestru, o cautiune de jumătate din valoarea reclamată.

Instanta poate încuviinta sechestrul asigurător chiar dacă creanta nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-si ascundă ori să-si risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte conditii prevăzute de alin. 1 si să depună o cautiune al cărei cuantum va fi fixat de către instantă.”

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate aceste dispozitii legale contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil si art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, prin Decizia nr. 166 din 22 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 mai 2005, si prin Decizia nr. 597 din 20 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 11 iunie 2008, a statuat că procedura măsurilor asigurătorii nu solutionează fondul dreptului, ci are o finalitate subsecventă, urmărind să asigure valorificarea acestuia. Prin aceasta legiuitorul a urmărit preîntâmpinarea riscului la care este expus titularul dreptului, si anume situatia în care, desi dreptul i-a fost recunoscut printr-o hotărâre definitivă sau irevocabilă, asadar susceptibilă de punere în executare, să se vadă pus în imposibilitatea de a-l realiza ca urmare a manoperelor dolosive ale debitorului.

Faptul că, din aceste ratiuni, legiuitorul a reglementat, prin dispozitiile art. 591 din Codul de procedură civilă, posibilitatea instituirii sechestrului asigurător asupra bunurilor debitorului, nu are semnificatia încălcării dreptului la un proces echitabil, întrucât acesta din urmă are posibilitatea de a se adresa justitiei si, în acest cadru, beneficiind de toate garantiile unui proces echitabil, să învedereze împrejurările care justifică sau nu luarea acestei măsuri.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, solutiile si considerentele deciziilor amintite sunt valabile si în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Dumagas Transport” - S.A. din comuna Podari, judetul Dolj, în Dosarul nr. 1.559/122/2010 al Tribunalului Giurgiu - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 14 iulie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Doina Suliman

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Albota, Mozăceni si Valea Mare-Pravăt, judetul Arges

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Albota, Mozăceni si Valea Mare-Pravăt, judetul Arges, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.3*).

(2) Descrierea si semnificatiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.3.

(3) Anexele nr. 1.1-1.3 si 2.1-2.3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 17 august 2011.

Nr. 833.


*) Anexele nr. 1.1-1.3 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Albota, judetul Arges

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Albota, judetul Arges

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Albota se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea superioară, în cartierul 1, în câmp auriu, se află 5 ramuri de stejar, cu câte 3 frunze si două ghinde dispuse 2:2: 1.

În partea superioară, în cartierul 2, în câmp albastru, se află un uliu în zbor, de aur.

În vârful scutului, în câmp rosu, se află un cap de cerb de aur, privit din fată.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Ramurile de stejar, uliul si capul de cerb semnifică bogătia silvică si cinegetică a zonei, iar numărul ramurilor de stejar reprezintă numărul satelor ce alcătuiesc comuna.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 


ANEXA Nr.1.2

 

 

STEMA

comunei Mozăceni, judetul Arges

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Mozăceni, judetul Arges

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Mozăceni se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de două brâuri undate, de argint.

În partea superioară se află 3 spice de grâu, încrucisate, de aur.

În vârful scutului se află o acvilă de aur, cu aripile desfăcute, cu capul conturnat, stând pe un zid de argint, compus din 3 rânduri de cărămizi, rostuit negru.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Spicele de grâu reprezintă ocupatia de bază a locuitorilor, agricultura si numărul satelor ce alcătuiesc localitatea.

Acvila semnifică bogătia cinegetică a zonei.

Brâurile undate simbolizează râurile Mozacu si Dâmbovnic care străbat localitatea.

Zidul face referire la descoperirile arheologice din zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Valea Mare-Pravăt, judetul Arges

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Valea Mare-Pravăt, judetul Arges

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Valea Mare-Pravăt se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea superioară, în cartierul 1, în câmp auriu, se află o ramură de brad verde.

În partea superioară, în cartierul 2, în câmp albastru, deasupra unei câmpii verzi, se află un asezământ religios săpat în stâncă, totul de argint.

În vârful scutului, în câmp rosu, se află un munte de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatiile elementelor însumate

Ramura de brad simbolizează bogătia cinegetică a zonei.

Asezământul religios semnifică schitul rupestru de la Nămăesti.

Muntele reprezintă forma de relief predominantă din zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Acordului de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 9 Otelec, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale si Moesia Oil and Gas P.L.C.

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 9 Otelec, încheiat între Agentia Natională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, si compania Moesia Oil and Gas P.L.C, în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Acordul de concesiune de exploatare petrolieră în perimetrul P IX - 9 Otelec, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Presedintele Agentiei Nationale

pentru Resurse Minerale,

Alexandru Pătruti

Ministrul economiei, comertului

si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul mediului si pădurilor,

László Borbély

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 31 august 2011.

Nr. 880.


*) Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului internelor si reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administratiei si Internelor

În temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administratiei si Internelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după punctul 114 se introduce un nou punct, punctul 115, cu următorul cuprins:

“115. Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă «Dealu Spirii» al Municipiului Bucuresti”

2. Articolul 2 se modifică si va următorul cuprins:

“Art. 2. - Elementele de compozitie descrise si forma grafică a scutului sau a câmpului heraldic, a pieselor si figurilor heraldice, cromatica si, după caz, devizele care individualizează structurile mentionate sunt prevăzute în plansele cuprinse în anexele nr. 1-115.”

3. Articolul 3 se modifică si va următorul cuprins:

“Art. 3. - Anexele nr. 1-115 fac parte integrantă din prezentul ordin.”

4. După anexa nr. 114 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 115, având cuprinsul prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 7 septembrie 2011.

Nr. 185.


*) Însemnele heraldice prevăzute în anexa nr. 115 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA

(Anexa nr. 115 la Ordinul nr. 490/2008)

 

INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ “DEALU SPIRII” AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situatii de Urgentă “Dealu Spirii” al Municipiului Bucuresti din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă va păstra în compozitie elemente din stema Ministerului Administratiei si Internelor, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul si ghearele rosii, aripile deschise, tinând în gheara dreaptă o spadă de argint, iar în stânga o ramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1. pe rosu, două topoare încrucisate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier asezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de ia care pornesc în dreapta si stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2. pe albastru, o femeie înaripată, cu părul strâns la spate, în coc, purtând vesminte lungi, tinând cu mâna stângă o trompetă dusă la gură, iar cu mâna dreaptă sustinând, lipit de ea, de la subsuoara dreaptă, un ostas pompier rănit, având ochii închisi, capul dat pe spate si putin spre dreapta, tinându-si mâna dreaptă la inimă si piciorul drept flexat si un coif de pompier asezat, jos, lângă el, totul de argint; 3. pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 4. pe portocaliu, un caduceu de argint, reprezentat printr-o baghetă verticală pe care sunt încolăciti 2 serpi afrontati, astfel încât partea superioară a corpului lor formează un arc si se termină prin două aripi deschise.

În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu:

 

* INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA*

“DEALU SPIRII” AL MUNICIPIULUI BUCURESTI.

Semnificatia elementelor însumate:

a) casca si topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XlX-lea;

b) grenada explodând - aminteste de participarea pompierilor militari la Războiul pentru Cucerirea Independentei de Stat a României;

c) ramurile de stejar - forta, puterea; autoritate veche;

d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protectia civilă;

e) caduceul de argint - reputatia de virtuti reale; bagheta - puterea; serpii - prudenta; aripile - capacitatea unitătii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;

f) femeia înaripată - zeita Victoria; coiful - protectie, invulnerabilitate; ostasul pompier rănit - jertfa eroilor în lupta de la 13 septembrie 1848, din Dealul Spirii, sustinută de pompierii bucuresteni, comandati de căpitanul Pavel Zăgănescu si de batalionul II din Regimentul Linie sub comanda colonelului Radu Golescu împotriva unei divizii de armată turcească, comandată de Cherim Pasa; compozitia reprezintă partea superioară a Monumentului Eroilor Pompieri realizat de Wladimir Hegel si inaugurat la 13 septembrie 1901 în prezenta câtorva supravietuitori ai celebrei bătălii.

 

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Bambi” din municipiul Galati

 

Având în vedere prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,

tinând cont de dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Române de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispozitiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutională în vederea autorizării, acreditării si evaluării periodice a organizatiilor furnizoare de educatie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de functionare provizorie a unitătilor de învătământ preuniversitar, precum si a Standardelor de acreditare si de evaluare periodică a unitătilor de învătământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 5 din 7 iunie 2011 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular evaluată în perioada 31 martie-1 aprilie 2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului,

ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1, - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Bambi”, cu sediul în municipiul Galati, str. Prunari nr. 10, judetul Galati, pentru nivelul de învătământ “prescolar”, limba de predare “română”, program “normal/prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Bambi” din municipiul Galati, acreditată potrivit dispozitiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat si de interes public, parte a sistemului national de învătământ si beneficiază de toate drepturile si obligatiile prevăzute de lege, începând cu anul scolar 2011-2012.

Art. 3. - (1) Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Bambi” din municipiul Galati dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat si va fi utilizat numai în interesul învătământului.

(2) în cazul desfiintării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unitătii de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Bambi” din municipiul Galati revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar si personalul nedidactic din unitatea de învătământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita “Bambi” din municipiul Galati.

Art. 5. - Unitatea de învătământ preuniversitar particular Grădinita “Bambi” din municipiul Galati este monitorizată si controlată periodic de către Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Scolar al Judetului Galati, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Asociatia “Bambi” din municipiul Galati, unitatea de învătământ preuniversitar particular acreditată Grădinita “Bambi” din municipiul Galati, Ministerul Educatiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Agentia Română de Asigurare a Calitătii în învătământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Scolar al Judetului Galati vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei, cercetării, tineretului si sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucuresti, 30 august 2011.

Nr. 5.239.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.