MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 243/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 243         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 10 aprilie 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

353. - Decret pentru numirea unui membru a! Guvernului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 174 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 alin. 3 din Codul de procedura penală

 

Decizia nr. 176 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penala

 

Decizia nr. 177 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 112, art. 113 alin. 1 şi 2 şi art. 115 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 179 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) şi alin. 10 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

274. - Hotărare pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Institutul Naţional de Statistică al României şi Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei cu privire la cooperarea în domeniul statisticii, semnat la Braşov la 16 ianuarie 2012

 

Memorandum de înţelegere între Institutul Naţional de Statistică al României şi Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei cu privire la cooperarea în domeniul statisticii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

89. - Ordin al ministrului administraţiei şi internelor privind arborarea drapelului României în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

2.095. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.709/2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria Ansamblu, grupa valorică „B”, a imobilului Muzeul Aviaţiei, din str. Fabrica de Glucoza nr. 2-4, sectorul 2, Bucureşti

 

2.097. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „B”, a imobilului Pavilionul 1 al Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie, secţie a Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, din str. Louis Pasteur nr. 26, Oradea, judeţul Bihor

 

2.107. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „B”, a imobilului Biserica „Sf. Nicolae” şi „Sf. Mucenic Miron” din str. Victor Daimaca nr. 1, sectorul 1, municipiul Bucureşti.

 

2.144. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria Monumente memoriale/funerare, grupa valorică „B”, a imobilului Capela funerară Iacob N. Lahovary din cadrul Ansamblului „Cimitirul Şerban Vodă-Bellu” din calea Şerban Vodă nr. 249, sectorul 4, municipiul Bucureşti

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui membru al Guvernului

În temeiul prevederilor art. 85 alin. (2), art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 10 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea primului-ministru,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se numeşte în funcţia de membru al Guvernului domnul Attila Korodi, ministru al mediului şi pădurilor.

Art. 2. - La data prezentului decret încetează efectele Decretului nr. 341/2012 pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 5 aprilie 2012.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 10 aprilie 2012.

Nr. 353.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 174

din 6 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sebastian-Nicolae Secoşan în Dosarul nr. 6.743/211/2006 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 115D/2011.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei, asistat de apărătorul ales Stanca-Ioana Gidro, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în faţa Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia este nemulţumit, în realitate, de nodul de interpretare şi aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 4 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 6.743/211/2006, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Sebastian-Nicolae Secoşan cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală încalcă atât egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, cât şi dreptul la apărare, întrucât, în cazul în care se dispune efectuarea unei expertize de către un serviciu medico-legal, un laborator de expertiză criminalistică ori un institut de specialitate, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate cere doar lămuriri suplimentare în scris, fără a avea posibilitatea de chemare a expertului din cadrul respectivului serviciu medico-legal, laborator de expertiză criminalistică ori institut de specialitate spre a da explicaţii verbale asupra raportului de expertiză pe care l-a întocmit.

Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Apreciază că, în realitate, autorul excepţiei critică omisiunea legiuitorului de a institui posibilitatea chemării expertului spre a da explicaţii verbale asupra raportului de expertiză, în cazul în care expertiza a fost efectuată de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiză criminalistică ori de un institut de specialitate. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului,

dispoziţiile de lege, criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Lămuririle suplimentare în scris pot fi cerute şi serviciului medico-legal, laboratorului de expertiză criminalistică ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 21 alin. (1) privind dreptul la apărare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, completarea prevederilor de lege criticate, în sensul ca, în situaţia efectuării expertizei de către un serviciu medico-legal, un laborator de expertiză criminalistică ori un institut de specialitate, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată să poată dispune chemarea expertului din cadrul respectivului serviciu medico-legal, laborator de expertiză criminalistică ori institut de specialitate spre a da explicaţii verbale asupra raportului de expertiză pe care l-a întocmit. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sebastian-Nicolae Secoşan în Dosarul nr. 6.743/211/2006 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 176

din 6 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán – judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Bălănean, prin reprezentantul legal Alexandru Vâscu, în Dosarul nr. 272/1752/2010 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 142D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă referitor la prevederile art. 360 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală, întrucât autorul excepţiei solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, respectiv ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 38514 alin. 1 din acelaşi cod, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea penală din 27 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 272/1752/2010, Tribunalul Sălaj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Maria Bălănean, prin reprezentantul legal Alexandru Vâscu, cu ocazia soluţionării recursului într-o cauză penală având ca obiect plângerea împotriva unui act al procurorului de retrimitere în judecată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 360 alin. 1 şi 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice, accesul liber la justiţie, dreptul !a un proces echitabil, libertatea individuală şi dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, întrucât, pe de o parte, instanţa nu are obligaţia să comunice petentului în termen legal, indiferent dacă a fost sau nu prezent la judecată sau la pronunţare, nici dispozitivul hotărârii, nici motivarea acesteia, iar, pe de altă parte, instanţa de recurs nu poate administra alte probe testimoniale în afară de declaraţia inculpatului, obligatorie în anumite condiţii.

Tribunalul Sălaj - Secţia penală nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, ia Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.069/2008.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 360 alin. 1 şi 3 şi art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 360 alin. 1 şi 3: „Cop/7 de pe dispozitivul hotărârii se comunică părţilor care eu lipsit atât la judecată, cât şi ia pronunţare.

[...] După redactarea hotărârii, inculpaţilor prevăzuţi în alineatul precedent lise comunică copii de pe aceasta.”;

- Art. 38514 alin. 1, modificat prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006: „Instanţa verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi, prezentate la instanţa de recurs.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 22 referitoare la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi ale art. 23 privind libertatea individuală, precum şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

I. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 360 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală, autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, modificarea prevederilor de lege criticate, în sensul cat in cazul procedurii prevăzute de art. 2781 din Codul de procedură penală, instanţa să aibă obligaţia de a comunica petentului în termen legal, indiferent dacă a fost sau nu prezent fa judecată sau la pronunţare, atât dispozitivul hotărârii, cât şi motivarea acesteia. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

II. Referitor la critica de neconstituţionalitate adusă prevederilor art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 76 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 22 februarie 2011, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, reţinând că dispoziţiile procesual penale criticate nu îi interzic în vreun fel pârtii să îşi susţină cauza în condiţii care să nu o dezavantajeze în raport cu părţile adverse ori să beneficieze de toate garanţiile procesuale pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în concordanţă cu prevederile constituţionale. De altfel, procedura de judecată, care cuprinde şi sistemul probator, respectiv obiectul judecăţii în recurs, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, fiind aşadar o aplicare a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie. Faptul că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, instanţa de recurs nu poate administra probe testimoniale noi nu constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil. Inculpatul are posibilitatea de a cere administrarea probelor considerate necesare, cu ocazia judecării apelului, iar recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 3859. Pe de altă parte, în cazul în care se constată că sunt necesare probe noi, instanţa poate să admită recursul şi să dispună rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 360 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Bălănean, prin reprezentantul legal Alexandru Vâscu, în Dosarul nr. 272/175272010 al Tribunalului Sălaj - Secţia penală.

II. Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38514 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE.

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 177

din 6 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 112, art. 113 alin. 1 şi 2 şi art. 115 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocarii - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 112, art. 113 alin. i şi 2 şi art. 115 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sorin-Ionel Buta în Dosarul nr. 2.208/243/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 148D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis Curţii concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA.

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Decizia penală nr. 336/A din 15 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.208/243/2008, Tribunalul Hunedoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 112, art. 113 alin. 1 şi 2 şi art. 115 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Sorin-Ionel Buta cu ocazia soluţionării unei cauze penale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 112, art. 113 alin. 1 şi 2 şi art. 115 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice, accesul liber la justiţie, dreptul Ia un proces echitabil şi dreptul la apărare, întrucât, pe de o parte, învinuitul sau inculpatul nu este înştiinţat asupra efectuării constatării tehnico-ştiinţifice şi nu are posibilitatea de a propune obiective, de a discuta în contradictoriu obiectivele urmărite de organul de urmărire penală şi de a desemna un specialist care să asiste la efectuarea constatării, iar, pe de altă parte, aceste constatări tehnico-ştiinţifice sunt efectuate, de regulă, de specialişti care funcţionează în cadrul ori pe lângă instituţia de care aparţine organul de urmărire penală, prin urmare de colegi ai acestuia din urmă, care nu sunt independenţi şi imparţiali. Mai arată că art. 115 alin. 2 din Codul de procedura penală oferă instanţelor judecătoreşti posibilitatea de a decide în mod discreţionar dacă cineva beneficiază de dreptul constituţional la apărare, caz în care dispun efectuarea unei expertize, sau dacă nu beneficiază de acest drept, situaţie în care apreciază că este suficient raportul tehnico-ştiinţific, dreptul la un proces echitabil fiind, practic, anulat în acest mod.

Tribunalul Hunedoara - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 112, art. 113 alin. 1 şi 2 şi art. 115 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

- Art. 112: „Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate folosi cunoştinţele unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice,

Constatarea tehnico-ştiinţifică se efectuează, de regulă, de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul ori pe lângă instituţia de care aparţine organul de urmărire penală. Ea poate fi efectuată şi de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul altor organe.”;

- Art. 113 alin. 1 şi 2: „Organul de urmărire penală care dispune efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice stabileşte obiectul acesteia, formulează întrebările la care trebuie să se răspundă şi termenul în care urmează a fi efectuată lucrarea.

Constatarea tehnico-ştiinţifică se efectuează asupra materialelor şi datelor puse la dispoziţie sau indicate de către organul de urmărire penală. Celui însărcinat cu efectuarea constatării nu i se pot delega şi nici acesta nu-şi poate însuşi atribuţii de organ de urmărire penală sau de organ de control.”;

- Art. 115 alin. 2: „Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi, dacă apreciază că raportul tehnico-ştiinţific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea constatării tehnico-ştiinţifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 112, 113 şi 115 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 956 din 25 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 19 august 2009, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate, reţinând că posibilitatea organului de urmărire penală de a cere concursul unor specialişti atunci când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt se concretizează printr-un act procedural care reclamă urgenţă, constatarea tehnico-ştiinţifică efectuându-se potrivit unei proceduri simplificate de expertiză,

Aceasta nu este însă de natură a aduce atingere dreptului la apărare al părţilor, care au posibilitatea de a formula cereri în faţa instanţelor judecătoreşti, de a administra orice probe în apărarea lor şi de a exercita căile de atac prevăzute de lege. Sunt îndeplinite şi exigenţele dreptului la un proces echitabil, întrucât dispoziţiile procedural-penale asigură posibilitatea părţilor de a cere completarea sau refacerea raportului tehnico-ştiinţific, sens în care prevederile art. 115 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală dispun în consecinţă.

În acelaşi sens este şi Decizia nr. 1.530 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 2 februarie 2011.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru motivele arătate, dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 112, art. 113 alin. 1 şi 2 şi art. 115 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Sorin-Ionel Butaîn Dosarul nr. 2.208/243/2008 al Tribunalului Hunedoara Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 179

din 6 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) şi alin. 10 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) şi alin. 10 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Muresan în Dosarul nr. 4328.01/320/2009 al Judecătoriei Târgu Mureş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 171 D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.321D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Camelia Munteanu în Dosarul nr. 815/168/2011 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 171D/2011 şi nr. 1.321D/2011 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.321 D/2011 la Dosarul nr. 171 D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: Prin încheierea din 22 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4328.01/320/2009, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) şi alin. 10 din Codul de procedura penală,

Excepţia a fost ridicată de Maria Mureşan cu ocazia soluţionării unei cauze penale ca urmare a admiterii plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecată şi a reţinerii cauzei spre judecare, în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală.

Prin încheierea din 8 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 815/188/2011, Tribunalul Neamţ - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Camelia Munteanu cu ocazia soluţionării recursului împotriva unei sentinţe penale pronunţate într-o cauză având ca obiect o plângere formulată în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 2781 alin. 8 lit. c) şi alin. 10 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, întrucât soluţiile pronunţate de judecător în temeiul art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală nu sunt supuse niciunei căi de atac.

Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât nu există nicio justificare rezonabilă pentru a-i nega unei părţi dreptul de a exercita calea de atac a recursului, exclusiv în funcţie de soluţia concretă pronunţată de judecător în cauza având ca obiect plângerea împotriva soluţiei procurorului de netrimitere în judecată.

Tribunalul Neamţ - Secţia penală consideră ca este neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.131/2011.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şî exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorii excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 242/2011.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2781 alin. 8 lit. c) şi alin. 10 din Codul de procedură penală, alin. 8 lit. c) având cuprinsul dat prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Ulterior sesizării Curţii prin încheierea din 22 aprilie 2010, pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş în Dosarul nr. 4328.01/320/2009, alin. 10 al art. 2781 din Codul de procedură penală a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, cu păstrarea însă a soluţiei legislative atacate. Textele de lege criticate au următorul cuprins: „Judecătorul pronunţă una dintre următoarele soluţii: [...] c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente, reţine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac aplicându-se în mod corespunzător.

[...] Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă”.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, ale art. 53 privind condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, respectiv ale art. 11 privind raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie, precum şi ale art. 14 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 2781 alin. 8 lit. c) şi alin. 10 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 125 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 13 aprilie 2011, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate în prezenta cauză, Curtea a statuat că în situaţia admiterii plângerii cu reţinerea cauzei spre judecare, dispoziţiile privind judecarea în primă instanţă şi căile de atac se aplică în mod corespunzător şi, prin urmare, nu este restrâns în niciun fel dreptul părţii de a se adresa instanţei, de a formula apărări şi de a se prevala de toate garanţiile ce caracterizează un proces echitabil. Mai mult, după pronunţarea unei hotărâri de către instanţa de fond, se pot exercita căile de atac prevăzute de lege, partea având posibilitatea să îşi exercite neîngrădită dreptul de acces liber la justiţie.

În acelaşi sens este şi Decizia nr. 1.131 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, prin care Curtea, având în vedere şi soluţiile pronunţate de judecător în temeiul art. 2781 alin. 8 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, a mai reţinut că prevederile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere accesului liber la justiţie, dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil, întrucât, potrivit art. 129 din Constituţie, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. Prin urmare, constituie atributul exclusiv al legiuitorului reglementarea căilor de atac împotriva hotărârii prin care judecătorul soluţionează plângerea împotriva rezoluţiilor  sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate ft reţinută, prevederile constituţionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu s-a constatat,

Totodată, ţinând seama de natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile de lege atacate, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci rezoluţia sau ordonanţa de netrimitere în judecată emisă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) şi alin. 10 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Maria Mureşan în Dosarul nr. 4328.01/320/2009 al Judecătoriei Târgu Mureş şi de Camelia Munteanu în Dosarul nr. 815/188/2011 al Tribunalului Neamţ - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Institutul Naţional de Statistică al României şi Institutul Naţional de Statistica al Bulgariei cu privire la cooperarea în domeniul statisticii, semnat la Braşov la 16 ianuarie 2012

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Memorandumul de înţelegere dintre Institutul Naţional de Statistică al României şi Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei cu privire la cooperarea în domeniul statisticii, semnat la Braşov la 16 ianuarie 2012.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dézsi Attila

Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,

Vergil Voineagu

Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu

 

Bucureşti, 3 aprilie 2012.

Nr. 274.

 

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

 

Între Institutul Naţional de Statistică al României şi Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei

cu privire la cooperarea în domeniul statisticii

Institutul Naţional de Statistică a! României şi Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei, denumite mai jos „părţi”, recunoscând aspiraţia reciprocă în dezvoltarea şi aprofundarea viitoare a cooperării în domeniul statisticii, considerând necesară stabilirea unui cadru pentru dezvoltarea şi implementarea comună a programelor şi proiectelor de cooperare în domeniul statisticii, au convenit următoarele:

1. Părţile îşi exprimă intenţia de a promova şi de a dezvolta cooperarea în domenii statistice relevante pe baza avantajului şi sprijinului reciproc.

2. Sfera de cuprindere concretă ce urmează a fi acoperită de activitatea de cooperare, lista acţiunilor ce vor avea loc şi calendarul acestora vor fi determinate în mod periodic, cel puţin în fiecare an, prin înţelegere comună, in interesul comun al ambelor părţi şi cu luarea în considerare a competenţelor şi capacităţilor fiecărei părţi.

3. Părţile vor coopera în domeniul statisticii prin:

- schimb de experienţă şi informaţii cu privire la aspectele metodologice, organizatorice şi tehnologice ale producerii şi diseminării de date statistice;

- misiuni şi vizite de studiu;

- organizarea de cursuri de pregătire şi grupuri de lucru;

- schimbul de publicaţii şi metodologii statistice;

- implementarea de proiecte comune în domeniul statisticii, inclusiv proiecte de cercetare-dezvoltare.

4. Părţile vor coopera în domeniul statisticii transporturilor, în special în ceea ce priveşte producerea statisticii transportului de tranzit pe căi navigabile interioare de-a lungul părţii comune a Dunării, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Conţinutul, volumul, variabilele, formatul şi termenele de transmitere reciprocă a datelor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul memorandum de înţelegere.

5. Acest memorandum de înţelegere nu va afecta obligaţiile părţilor care decurg din tratatele internaţionale în vigoare la care acestea sunt părţi.

6. Limba folosită în activităţile stabilite prin acest memorandum de înţelegere şi în comunicarea dintre cele două părţi va fi engleza.

7. Costurile şi cheltuielile ocazionate de implementarea acestui memorandum de înţelegere vor fi suportate de părţile implicate, conform procedurilor stabilite de comun acord, înainte de fiecare activitate.

8. Acest memorandum de înţelegere este încheiat pe o perioadă de 5 ani şi valabilitatea lui va fi extinsă în mod automat pe o perioadă de încă 5 ani dacă ni ci una dintre părţi nu va notifica celeilalte părţi, pe canale diplomatice, cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea acestuia, intenţia ei de a-l denunţa.

9. Memorandumul de înţelegere va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părţile se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea acestuia în vigoare. La data intrării în vigoare a memorandumului de înţelegere, Convenţia dintre Comisia Naţională de Statistică a României şi Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei în domeniul cooperării statistice, semnată la Bucureşti la data de 26 martie 1997, astfel cum a fost modificată prin Acordul suplimentar dintre Comisia Naţională de Statistică a României şi Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei semnat la data de 25 iunie 2009, îşi încetează valabilitatea.

Semnat la Braşov la data de 16 ianuarie 2012, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, bulgară şi engleză, toate exemplarele fiind egal autentice. Dacă vor exista diferenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Institutul Naţional de Statistică al României,

prof. dr. Vergil Voineagu,

preşedintele Institutului Naţional de Statistică al României

Pentru Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei,

prof. asoc. dr. Mariana Kotzeva,

preşedintele Institutului Naţional de Statistică al Bulgariei

 

 

 

ANEXĂ

 

În concordanţă cu prevederile memorandumului de înţelegere, părţile decid să îşi transmită reciproc date privind transportul pe căi navigabile interioare, astfel:

Conţinut

Părţile îşi vor transmite reciproc date referitoare la transportul pe căi navigabile interioare, în concordanţă cu legislaţia în vigoare.

Datele transmise vor fi agregate la nivel de regiune, respectiv nivelul 2 al Nomenclatorului unităţilor teritoriale statistice (NUTS) pentru statele membre ale Uniunii Europene şi statele candidate şi, respectiv, codurile ISO pentru alte state partenere.

Datele vor fi transmise trimestrial.

Volum

Institutul Naţional de Statistică din România va transmite date de transport de tranzit pe căi navigabile interioare şi date de transport naţional şi internaţional pe căi navigabile interioare echivalent cu transport de tranzit pentru Bulgaria.

Reciproc, institutul Naţional de Statistică din Bulgaria va transmite date de transport naţional şi internaţional pe căi navigabile interioare echivalent cu transport de tranzit pentru România.

Variabile

Punctul 1

România va transmite următoarele variabile privind transportul pe căi navigabile interioare:

- ţară/regiune de încărcare: „NUTS2” (NUTSO + ZZ - pentru cod necunoscut), cod ISO (NUTSO + ZZ - pentru cod necunoscut), ZZZZ (pentru cod necunoscut);

- ţară/regiune de descărcare: „NUTS2” (NUTSO + ZZ - pentru cod necunoscut), cod ISO (NUTSO + ZZ - pentru cod necunoscut), ZZZZ (pentru cod necunoscut);

- perioada de referinţă: 41, 42, 43, 44 pentru fiecare trimestru al anului de referinţă;

- tip de transport: 1 = naţional, 2 = internaţional (exceptând tranzitul), 3 = tranzit;

- tip de mărfuri: NST 2007;

- tip de ambalare: 1 = mărfuri în containere, 2 = mărfuri care nu sunt transportate în containere şi containere goale;

- tip de navă: 1 = barjă cu propulsie proprie, 2 = barjă fără propulsie proprie, 3 = barjă-tanc cu propulsie proprie, 4 = barjă-tanc fără propulsie proprie, 5 = alte tipuri de nave pentru transportul mărfurilor, 6 = nave maritime;

- naţionalitatea de înregistrare a navei: NUTSO (cod naţional);

- dimensiunea containerelor: 1 = unităţi de 20”, 2 = unităţi de 40, 3 = unităţi > 20 şi < 40, 4 = unităţi > 40;

- stadiul încărcării: 1 = containere cu încărcătură, 2 = containere goale;

- numărul containerelor;

numărul de mişcări de nave: nave încărcate, nave goale;

- volumul mărfurilor transportate, în tone;

- volumul mărfurilor transportate, în tone-kilometri.

În mod reciproc, Bulgaria va transmite următoarele variabile privind transportul pe căi navigabile interioare:

- ţară/regiune de încărcare: „NUTS2” (NUTSO + ZZ - pentru cod necunoscut), cod ISO (NUTSO + ZZ - pentru cod necunoscut), ZZZZ (pentru cod necunoscut);

- ţară/regiune de descărcare; „NUTS2” (NUTSO + ZZ - pentru cod necunoscut), cod ISO (NUTSO + ZZ - pentru cod necunoscut), ZZZZ (pentru cod necunoscut);

- perioada de referinţă: 41, 42, 43, 44 pentru fiecare trimestru al anului de referinţă;

- tip de transport: 1 = naţional, 2 = internaţional (exceptând tranzitul), 3 = tranzit;

- tip de mărfuri: NST 2007;

- tip de ambalare: 1 = mărfuri în containere, 2 = mărfuri care nu sunt transportate în containere şi containere goale;

- tip de navă: 1 = barjă cu propulsie proprie, 2 = barjă fără propulsie proprie, 3 = barjă-tanc cu propulsie proprie, 4 = barjă-tanc fără propulsie proprie, 5 = alte tipuri de nave pentru transportul mărfurilor, 6 = nave maritime;

- naţionalitatea de înregistrare a navei: NUTSO (cod naţional);

- dimensiunea containerelor: 1 = unităţi de 20, 2 = unităţi de 40, 3 = unităţi > 20 şi < 40, 4 = unităţi > 40;

- stadiul încărcării: 1 = containere cu încărcătură, 2 = containere goale;

- numărul containerelor;

- numărul de mişcări de nave: nave încărcate, nave goale;

- volumul mărfurilor transportate, în tone;

- distanţa parcursă pe teritoriul naţional, în kilometri.

Punctul 2

Părţile îşi vor transmite reciproc lista porturilor statistice, cu informaţii privind localizarea porturilor (kilometrul de-a ungul Dunării). Listele vor fi actualizate anual.

Formatul de transmitere

Datele menţionate la variabile - punctul 1 vor fi transmise în format fişier ,,.csv” cu semnul {;) separator de câmp.

Datele menţionate la variabile - punctul 2 vor fi transmise în format fişier „xls” filă Excel.

Termene de transmitere

Referitor la variabile - punctul 1;

Părţile îşi vor transmite reciproc variabilele menţionate în termen de maximum 6 săptămâni după încheierea trimestrului de referinţă

Referitor la variabile - punctul 2:

Datele vor fi transmise reciproc în fiecare an, nu mai târziu de încheierea primului trimestru de referinţă.

 

Pentru Institutul Naţional de Statistică al României,

prof. dr. Vergil Voineagu,

preşedintele Institutului Naţional de Statistică al României

Pentru Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei,

prof. asoc. dr. Mariana Kotzeva,

preşedintele Institutului Naţional de Statistică al Bulgariei

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

 

ORDIN

privind arborarea drapelului României în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României, cu modificările şi completările ulterioare;

În temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Drapelul României se expune permanent în birourile de lucru ale ministrului administraţiei şi internelor, secretarilor de stat, secretarului general, adjuncţilor acestuia, şefilor de departamente, consilierilor ministrului, şefilor structurilor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi în cluburi, muzee, sălile de şedinţe, protocol şi festivităţi.

Art. 2. - Drapelul României se arborează în mod permanent:

a) la intrarea principală în sediile structurilor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor;

b) la punctele pentru trecerea frontierei;

c) la navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, ce navighează sub pavilion românesc.

Art. 3. - Drapelul României se arborează temporar:

a) cu prilejul Zilei Naţionale a României, al zilei structurii şi al altor sărbători naţionale, în locurile stabilite de conducerea structurii;

b) cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, dacă acestea se desfăşoară în zona structurii;

c) cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în cadrul structurii de şefi de stat şi de guvern, precum şi de înalte personalităţi politice şi militare reprezentând principalele organisme naţionale şi internaţionale;

d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;

e) cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive, la stadioanele şi bazele sportive proprii;

f) cu ocazia campaniilor electorale, la sediile birourilor şi comisiilor electorale şi ale secţiilor de votare constituite în cadrul structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor;

g) cu prilejul altor evenimente deosebite desfăşurate în cadrul structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Art. 4. - Drapelul României în berna se arborează în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor în zilele de doliu naţional, stabilite de Guvern.

Art. 5. - (1) Drapelele altor state se pot arbora în locurile stabilite de conducerile structurilor Ministerului Administraţiei si Internelor şi pe clădirile acestora numai împreună cu drapelul naţional şi doar cu prilejul vizitelor cu caracter oficial, al unor festivităţi şi reuniuni naţionale şi internaţionale, dacă ele au loc în perimetrul acestora.

(2) Dacă structura are şi îşi arborează drapelul propriu, cu stema sa avizată de Comisia de însemne heraldice a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi aprobată, prin ordin, de ministrul administraţiei şi internelor, aplicată pe avers şi pe revers, în mod obligatoriu se arborează şi drapelul naţional.

(3) Drapelul României se poate arbora sub formă de fanion la acţiunile de protocol desfăşurate la sediul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor sau, de la caz la caz, la structurile acestuia.

(4) în locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate şi drapelele Uniunii Europene şi N.A.T.O.

(5) Arborarea drapelului României la manifestările care se desfăşoară în incinta structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor sub egida organizaţiilor internaţionale se face potrivit reglementărilor şi uzanţelor internaţionale.

Art. 6. - La ceremoniile de arborare a drapelului cu prilejul solemnităţilor, asistenţa stă în picioare, bărbaţii se descoperă, iar militarii de toate gradele dau onorul conform regulamentelor militare.

Art. 7. - Achiziţia materialelor pentru confecţionarea drapelelor şi suporturilor în care acestea se amplasează şi/sau a drapelelor şi suporturilor se realizează conform competenţelor de achiziţie a produselor şi serviciilor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 8. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

{2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului de interne nr. 280/2002 privind arborarea drapelului României în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor*).

Art. 9. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berca

 

Bucureşti, 4 aprilie 2012.

Nr. 89.


*) Ordinul ministrului de interne nr. 280/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.709/2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria Ansamblu, grupa valorică „B”, a imobilului Muzeul Aviaţiei, din str. Fabrica de Glucoza nr. 2-4, sectorul 2, Bucureşti

În temeiul prevederilor art. 19 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin.

Art. I.- Anexa la Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.709/2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria Ansamblu, grupa valorică „B”, a imobilului Muzeul Aviaţiei, din str. Fabrica de Glucoza nr. 2-4, sectorul 2, Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2012, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Direcţia patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional comunică prezentul ordin Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti pentru ducere la îndeplinire.

Art. III. - Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin,

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional

Kelemen Hunor

 

Bucureşti, 5 martie 2012.

Nr. 2.095.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 2.709/2011)

 

Zona de protecţie a imobilului monument istoric Muzeul Aviaţiei din str. Fabrica de Glucoza nr. 2-4, sectorul 2, Bucureşti

 

Coordonatele punctelor de contur

 

Nr. crt.

Coordonate stereo local Bucureşti

 

X(m)

Y(m)

1.

557381,48

342471,20

2.

557388,03

342475,28

3.

557437,46

342494,16

4.

557454,05

342500,24

5.

557523,49

342527.19

6.

557513,04

342550,35

7.

557515,01

342551,33

8.

557510,11

342561,48

9.

557517,97

342565,38

10.

557496,71

342612,03

11.

557494,44

342615,43

12.

557442,50

342591,73

13.

557442,70

342590,67

14.

557433,22

342586,54

15.

557427,13

342598,50

16.

557204,46

342480,59

17.

557145,56

342591,93

18.

557119,93

342579,59

19.

557085,77

342642,60

20.

557061,26

342634,49

21.

557129,54

342510,67

22.

557157,04

342461,16

23.

557170,38

342437,16

24.

557171,69

342435,04

25.

557171,25

342434,92

26.

557171,89

342430,58

27.

557170,33

342425,08

28.

557167,30

342420,73

29.

557139,92

342403,54

30.

557135,42

342410,72

31.

557129,97

342407,62

32.

557121,41

342402,60

33.

557122,81

342400,03

34.

557120,29

342398,18

35.

557118,40

342394,61

36.

557117,38

342396,45

37.

557113,79

342390,06

38.

557096,58

342375,62

39.

557060,33

342345,21

40.

557073,66

342329,12

41.

557126,99

342335,56

42.

557139,09

342338,25

43.

557144,54

342340,06

44.

557161,31

342347,53

45.

557185,13

342360,29

 

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „B”, a imobilului Pavilionul 1 al Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie, secţie a Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, din str. Louis Pasteur nr. 26, Oradea, judeţul Bihor

 

În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Normele metodologice de clasare şi inventarierea monumentelor istorice, aprobate prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Imobilul Pavilionul 1 al Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie, secţie a Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, din str. Louis Pasteur nr. 26, Oradea, judeţul Bihor, se clasează ca monument istoric, grupa valorică „B”, cod în Lista monumentelor istorice BH-II-m-B-21038.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional comunică prezentul ordin Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Judeţului Bihor pentru ducere la îndeplinire.

Art. 3. - Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Judeţului Bihor va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional.

Kelemen Hunor

 

Bucureşti, 6 martie 2012.

Nr. 2.097.

 

ANEXĂ

 

 

Zona de protecţie a imobilului monument istoric Pavilionul 1 al Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie,

secţie a Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, din str. Louis Pasteur nr. 26, Oradea, judeţul Bihor

 

Coordonatele punctelor de contur în sistem stereografic 70

 

Nr. pct.

Coordonate

 

X (N) [m]

Y(E)[m]

1.

267911,51

622865,79

2.

267916,98

622867,64

3.

267920,53

622890,85

4.

267943,94

622910,11

5.

267954,52

622934,25

6.

268001,71

622955,07

7.

268057,29

622973,28

8.

268062,13

622965,49

9.

268091,71

622879,68

10.

268155,28

622831,34

11.

268198,22

622823,66

12.

268204,93

622839,53

13.

268266,30

622841,40

14.

268265,75

622825,11

15.

268281,07

622824,39

16.

268290,92

622777,98

17.

268296,47

622778,80

18.

268301,56

622753,92

19.

268304,19

622754,30

20.

268397,65

622735,20

21.

268202,84

622710,63

22.

268208,14

622696,23

23.

268189,81

622689,46

24.

268170,50

622630,35

25.

268126,43

622652,64

26.

268123,39

622660,38

27.

268092,01

622640,73

28.

268076,70

622666,47

29.

268053,13

622666,80

30.

267977,79

622772,79

31.

267911,51

622865,79

 

MINISTERUL CULTURII Şl PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „B", a imobilului Biserica

„Sf. Nicolae" şi „Sf. Mucenic Miron" din str. Victor Daimaca

nr. 1, sectorul 1, municipiul Bucureşti

 

În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. a) şi art. 33 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Imobilul Biserica „Sf. Nicolae" şi „Sf. Mucenic Miron" din str. Victor Daimaca nr. 1, sectorul 1, municipiul Bucureşti, se clasează ca monument istoric, grupa valorică „B", cod în Lista monumentelor istorice B-ll-m-B-21046.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional comunică prezentul ordin Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti pentru ducere la îndeplinire.

Art. 3. - Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Kelemen Hunor

 

Bucureşti, 6 martie 2012.

Nr. 2.107.

 

ANEXA

 

Zona de protecţie a imobilului monument istoric Biserica „Sf. Nicolae"

şi „Sf. Mucenic Miron" din str. Victor Daimaca nr. 1, sectorul 1,

municipiul Bucureşti

Coordonatele punctelor de contur

 

Nr. crt.

Coordonate geografice

X

Y

1.

58379926275900000

332636.19612300000

2.

583836.43763600000

332658.65460200000

3.

583912.24978900000

332681.31491000000

4.

583935.44701300000

332683.01276900000

5.

583963.34914400000

332682.10262200000

6.

583963.41831900000

332645.84324100000

7.

583964.69698800000

332630.73519800000

8.

583962.80429900000

332618.49749400000

9.

583945.54322700000

332617.14965500000

10.

583891.26414900000

332616.97319000000

11.

583826.03347800000

332613.63735500000

12.

583808.91307500000

332614.86064000000

13.

583794.21982600000

332626.91972500000

 

MINISTERUL CULTURII Şl PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria Monumente memoriale/funerare,

grupa valorică „B", a imobilului Capela funerară Iacob N. Lahovary din cadrul Ansamblului

„Cimitirul Şerban Vodă-Bellu" din calea Şerban Vodă nr. 249, sectorul 4, municipiul Bucureşti

 

În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. e) şi art. 33 alin. (1) lit'. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional," cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Imobilul Capela funerară Iacob N. Lahovary din cadrul Ansamblului „Cimitirul Şerban Vodă-Bellu" din calea Şerban Vodă nr. 249, sectorul 4, municipiul Bucureşti, se clasează ca monument istoric, grupa valorică „B", cod în Lista monumentelor istorice B-IV-m-B-20118.179.

(2) Coordonatele punctelor de contur ale zonei de protecţie a monumentului istoric sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional comunică prezentul ordin Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti pentru ducere la îndeplinire.

Art. 3. - Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional

Kelemen Hunor

 

Bucureşti, 12 martie 2012.

Nr. 2.144.

 

ANEXĂ

 

Zona de protecţie a imobilului monument istoric Capela funerară Iacob N. Lahovary

din cadrul Ansamblului „Cimitirul Şerban Vodă-Bellu” din calea Şerban Vodă nr. 249, sectorul 4, municipiul Bucureşti coordonatele punctelor de contur

 

Nr.

crt.

Coordonate stereo local

 

X

Y

1.

556565.5575

334475,1327

2.

556557,1924

334492,5349

3.

556552,4175

334492,5349

4.

556549.3505

334498,2531

5.

556544,4487

334499,0237

6.

556542,5664

334502,2506

7.

556542.5664

334504,7491

8.

556542.5664

334509,2116

9.

556541,0182

334511,7108

10.

556535.4027

334515,6875

11.

556528,8531

334524,0774

12.

556525.9345

334530,9797

13.

556525.2184

334537,7132

14.

556521.1953

334549,5496

15.

556490.3585

334598,8470

16.

556481,2735

334618.8014

17.

556476,1636

334622,9784

18.

556462,0545

334620,7420

19.

556454,3135

334647,8410

20.

556452,1387

334656,3325

21.

556445,4352

334660,7979

22.

556433,1467

334680,1469

23.

556433,1467

334690,1932

24.

556427,9322

334700,9842

25.

556427,9322

334720,3333

26.

556435,3807

334720,3333

27.

556435,3807

334730,7532

28.

556429,4224

334740,4271

29.

556224,8131

334636,8024

30.

556224,8131

334596,9875

31.

556256,8628

334489,6293

32.

556265,8003

334493,7226

33.

556291,4957

334450,1871

34.

556253.5117

334431,2101

35.

556330,3157

334260,3942

36.

556344,1323

334234,9213

37.

556424,5697

334109.8962

38.

556689,3914

334278,2193

39.

556677,6525

334288,2605

40.

556651,4187

334325,6557

41.

556649,4293

334324.1868

42.

556635,5786

334338,0509

43.

556613,1725

334377,0824

44.

556622,9458

334384,6008

45.

556628,3091

334393,6754

46.

556628,3091

334398,6015

47.

556625,6842

334402,7249

48.

556614,3765

334403,6393

49.

556594,9167

334413,7299

50.

556588,1628

334421,6239

51.

556577,8158

334441,0438

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.