MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 246/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 246         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 11 aprilie 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

345. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

346. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

347. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

348. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

349. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

350. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

351. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

352. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 25 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 101 din 9 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Decizia nr. 173 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Decizia nr. 175 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

278. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Caraş-Severin de către domnul Ţunea Octavian-Gheorghe

 

279. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Caraş-Severin de către domnul Sabo Ioan

 

DECIZII ALE PRIMULUI MINISTRU

 

81. - Decizie privind modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 270/2010 pentru constituirea Comitetului interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor

 

82. - Decizie privind înlocuirea unui membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

25. - Ordin al directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat privind aprobarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC

 

383. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind stabilirea modului de utilizare a sumei necesare pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă, alocată Ministerului Afacerilor Externe prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

1. - Hotărâre privind interpretarea sintagmei de „jurist” prevăzute de art. 24 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice şi locale

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

Cuantumul total al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2011, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Conservator

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 216/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Ungureanu Ioan, judecător la Judecătoria Vişeu de Sus, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 9 aprilie 2012.

Nr. 345.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin, (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. {2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 126/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Tănase Costică, judecător la Judecătoria Focşani, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 9 aprilie 2012.

Nr. 346.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Ilina Vasile, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Făgăraş, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 9 aprilie 2012.

Nr. 347.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 162/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Nemţeanu Mariana, judecător cu grad profesional de tribunal la Judecătoria Braşov, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 9 aprilie 2012.

Nr. 348.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. e), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 214/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Trif Roxana Maria, judecător la Curtea de Apel Braşov, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 9 aprilie 2012.

Nr. 349.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 Sit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având in vedere Hotărârea consiliului Superior al Magistraturii nr. 215/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Bărăscu Lucia, judecător la Tribunalul Vâlcea, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 9 aprilie 2012.

Nr. 350.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 217/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Vintilescu Vasile, procuror în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 9 aprilie 2012.

Nr. 351.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 219/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Bălăşescu Maximilian Ion, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, se eliberează din funcţie ca urmare a demisiei.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 9 aprilie 2012.

Nr. 352.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 25

din 17 Ianuarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocarii - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Liliana Cocioabă, Georgeta Chircă, Vasile Calota, Ionel Brănescu, Grigore Bodislav, Daniel Rîjniţa, Marian Popescu, Ion Remus Popescu, Vintilă Popa, Gheorghe Alexandru Licurici, Radu Bogdan Ioan, Gheorghe Ghiţuleasa, Gheorghe Derveşteanu, Robert Cristian Chircă, Florin Cocioabă, Viorica Vîlceanu, Maricica Stănoiu şi Constantin Cristian Stoian în Dosarul nr. 7.802/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.038D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.039D/2011 şi nr. 1.211D/2011 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Paula Ilie, Maria Dascălu, Marin Turcitu, Lucia Chiriţă şi Constantin Nicolae în dosare având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare - suspendarea executării silite.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.039D/2011 şi nr. 1.211D/2011 la Dosarul nr. 1.038D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.039D/2011 şi nr. 1.211 D/2011 la Dosarul nr. 1.038D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.518 din 17 noiembrie 2009, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din 4 aprilie 2011, 30 iunie 2011 şi 11 august 2011, pronunţate în dosarele nr. 7.802/299/2009, nr. 7.625/299/2009 şi nr. 2.176/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost invocată în faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti de Liliana Cocioabă, Georgeta Chircă, Vasile Calota, Ionel Brănescu, Grigore Bodislav, Daniel Rîjniţa, Marian Popescu, Ion Remus Popescu, Vintilă Popa, Gheorghe Alexandru Licurici, Radu Bogdan Ioan, Gheorghe Ghiţuleasa, Gheorghe Derveşteanu, Robert Cristian Chircă, Florin Cocioabă, Viorica Vîlceanu, Maricica Stănoiu, Constantin Cristian Stoian în Dosarul nr. 7.802/299/2009, de Paula Ilie în Dosarul nr. 7.625/299/2009 şi Maria Dascălu, Marin Turcitu, Lucia Chiriţă şi Constantin Nicolae în Dosarul nr. 2.176/299/2009*. Toate aceste dosare au ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare (suspendarea executării silite).

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată, în esenţă, că textul de lege criticat este în contradicţie atât cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor, cât şi cu cele ale art. 284 din Codul muncii, care stabileşte competenţa pentru soluţionarea conflictelor de muncă în favoarea tribunalului în circumscripţia căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa reclamantul. La stabilirea acestei competenţe, legiuitorul a avut în vedere înlesnirea liberului acces la justiţie al salariatului. Or, în condiţiile în care titlul executoriu este emis de instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa reclamantul, este nedrept ca executarea acestuia să se facă la sediul debitorului sau al terţului poprit. Întrucât în speţă sediul debitorului este unic, în municipiul Bucureşti, textul criticat limitează liberul acces la justiţie al salariaţilor creditori, care sunt nevoiţi să se deplaseze la Bucureşti pentru a-şi obţine drepturile.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiată faţă de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Faza executării silite este parte integrantă a procesului civil, iar statul trebuie să manifeste un deosebit interes în punerea efectivă în aplicare a drepturilor câştigate de părţi în instanţă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului arată, în Dosarul nr. 1.211 D/2011, că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 123, nr. 334 şi nr. 274 din 2010, respectiv nr. 835, nr. 978, nr. 1.172, nr. 1.314, nr. 1.447, nr. 1.518 din 2009.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului (exprimat în Dosarul nr. 1.211 D/2011), rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi în art. 44 care garantează dreptul de proprietate privată. De asemenea, se apreciază a fi încălcate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 273 din 21 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 aprilie 2006 şi Decizia nr. 1.411 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, a statuat că textul de lege criticat stabileşte competenţa materială şi teritorială pentru soluţionarea cererii creditorului de înfiinţare a popririi. Astfel, legea atribuie competenţa materială de a dispune înfiinţarea popririi executorului judecătoresc, creditorul având a alege între două birouri execuţionale deopotrivă competente, cel de la domiciliul sau sediul debitorului, respectiv cel de la domiciliul sau sediul terţului poprit.

Reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul atribuţiilor sale, astfel cum sunt determinate prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, potrivit cărora competenţa, procedura de judecată, inclusiv procedura executării silite, precum şi căile de atac sunt prevăzute numai prin lege.

Curtea a constatat că textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, întrucât reglementarea este aplicabilă tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de Ipoteza normei, fără nicio distincţie sau în considerarea altor criterii, şi anume creditorii deţinători ai unui titlu executoriu care solicită executorului judecătoresc înfiinţarea popririi.

De asemenea, este neîntemeiată şi critica autorilor excepţiei potrivit căreia reglementarea dedusă controlului îngrădeşte accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care art. 399 din Codul de procedură civilă prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, oferind toate garanţiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi.

Pentru motivele expuse mai sus. Curtea nu a reţinut nici încălcarea prevederilor internaţionale cuprinse în art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în privinţa art. 44 din Constituţie.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, ale art. 11 alin. (1} lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată în faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti de Liliana Cocioabă, Georgeta Chircă, Vasile Calota, Ionel Brănescu, Grigore Bodislav, Daniel Rîjniţa, Marian Popescu, Ion Remus Popescu, Vintilă Popa, Gheorghe Alexandru Licurici, Radu Bogdan Ioan, Gheorghe Ghiţuleasa, Gheorghe Derveşteanu, Robert Cristian Chircă, Florin Cocioabă, Viorica Vîlceanu, Maricica Stănoiu, Constantin Cristian Stoian în Dosarul nr. 7.302/299/2009, de Paula Ilie în Dosarul nr. 7.625/299/2009 şi de Mana Dascălu, Marin Turcitu, Lucia Chiriţă şi Constantin Nicolae în Dosarul nr. 2.176/299/2009*.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 101

din 9 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Open World” - S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 2.515/258/2010 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc şi care constituie obiectul Dosarului nr. 126D/2011 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, apreciind că textul de lege criticat nu contravine prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 2 din 1 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 2.515/258/2010, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Open World” - S.R.L. din Miercurea-Ciuc într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat, care conferă unei societăţi comerciale, respectiv Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., dreptul de a efectua controale şi de a aplica sancţiuni contravenţionale, încalcă dispoziţiile art. 116 alin. (2) din Constituţie. În acest sens arată că Autoritatea Rutieră Română este singura autoritate specializată a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii abilitată cu inspecţia şi controlul în trafic. Or, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. este organizată ca o societate comercială pe acţiuni, astfel că nu poate fi considerată autoritate administrativă, ceea ce înseamnă că este neconstituţional să îşi exercite prerogative administrative, mai ales că se foloseşte de Autoritatea Rutieră Română sau de Poliţia Rutieră pentru a controla autovehiculele în trafic, iar pentru recuperarea creanţelor din amenzile pe care le aplică recurge la un executor judecătoresc. Autorul excepţiei susţine că societatea comercială Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. nu este legal abilitată să încheie procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei, iar lucrătorii ei nu au calitatea de agenţi constatatori.

Judecătoria Miercurea-Ciuc apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile constituţionale invocate nu Interzic unei societăţi comerciale pe acţiuni să i se delege exercitarea de atribuţii de organ constatator al anumitor contravenţii.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. I pct. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 28 iulie2004. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 8 se fac de către: a) personalul împuternicit din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4), care instituie principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, şi în art. 116 alin. (2), potrivit căruia alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia contestă constituţionalitatea atribuţiei conferite prin textul de lege criticat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. de a constata contravenţia prevăzută la art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 şi de a aplica sancţiunile corespunzătoare.

Curtea nu poate reţine critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului separaţiei puterilor în stat. În acest sens observă că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni, cu capital integral de stat, sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sunt asimilate autorităţilor publice persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. Or, în prezent, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă amintită, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. este persoană juridică română de interes strategic naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor. Aşadar, în acest cadru legislativ, competenţa de constatare şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către personalul împuternicit al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. decurge din chiar natura juridică a acestei companii.

Curtea observă totodată că dispoziţiile art. 116 din Constituţie, care reglementează structura administraţiei publice centrale de specialitate, nu au incidenţă în cauza de faţă. Aşa cum s-a arătat mai sus, faptul că instituţia menţionată nu reprezintă un organ care să aparţină administraţiei centrale de specialitate nu constituie un impediment în exercitarea de către aceasta a atribuţiei contestate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Open World” - S.R.L. din Miercurea-Ciuc în Dosarul nr. 2.515/258/2010 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 173

din 6 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán – judecător

Tudorel Toader judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Vasile Adrian Scurtu în Dosarul nr. 3.160/175/2010 al Judecătoriei Aiud şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 114D/2011.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 15 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.160/175/2010, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Excepţia a fost ridicată de Vasile Adrian Scurtu cu ocazia soluţionării contestaţiei împotriva unei încheieri a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate prin care a fost soluţionată plângerea împotriva unei hotărâri de sancţionare date de comisia de disciplină din penitenciar.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 încalcă atât prezumţia de nevinovăţie, cât şi condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, întrucât sancţiunile aplicate de către comisia de disciplină din cadrul locului de deţinere sunt puse în executare înainte de a rămâne definitive.

Judecătoria Aiud apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece prevederile art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 contravin principiului prezumţiei de nevinovăţie. Astfel, sancţiunea disciplinară este pusă în executare înainte de a se hotărî în mod definitiv asupra legalităţii şi temeiniciei aplicării ei, iar, în cazul în care instanţa dispune anularea sancţiunii disciplinare, aceasta fiind deja executată, hotărârea rămâne fără finalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, care au următorul cuprins: „Plângerea formulată conform alin. (1) şi contestaţia introdusă potrivit alin. (5) nu suspendă executarea sancţiunilor disciplinare, cu excepţia celei prevăzute în art. 71 alin. (1) lit. f).

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 53 privind condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 860 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006, reţinând că prevederile de lege contestate se circumscriu celei de-a treia faze a procesului penal, şi anume fazei de executare. Prin urmare, cadrul general de reglementare vizează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit deja existenţa vinovăţiei în materie penală. Aşa fiind, aspectele criticate de autorul excepţiei excedează procedurii penale speciale care guvernează numai fazele de urmărire penală şi de judecată, deoarece situaţia juridică a condamnatului nu este identică cu cea a făptuitorului, învinuitului ori cu cea a inculpatului.

Totodată, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 se referă la măsurile disciplinare şi la plângerea împotriva acestora, care, spre deosebire de căile procesuale de atac în materie penală caracterizate prin efectul suspensiv, au cu totul alt regim. De aceea, legiuitorul, în considerarea acestor diferenţe, poate reglementa o procedură specială referitoare la executarea pedepselor, care nu mai poate pune în discuţie principiul referitor la prezumţia de nevinovăţie.

În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 1.114 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 26 noiembrie 2008, şi Decizia nr. 1.591 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 65 din 26 ianuarie 2011.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare prin dispoziţiile de lege ce fac obiectul excepţiei a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate f reţinută, prevederile constituţionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care nu s-a constatat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Vasile Adrian Scurtu în Dosarul nr. 3.160/175/2010 al Judecătoriei Aiud.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 175

din 6 martie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Radion-Constantin Glodeanu în Dosarul nr. 4.779/175/2010 al Judecătoriei Aiud şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 133D/2011.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 486D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Ilie Vintilă în Dosarul nr. 4,199/236/2010 al Judecătoriei Giurgiu.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 133D/2011 şi nr. 486D/2011 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 486D/2011 la Dosarul nr. 133D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: Prin încheierea din 9 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.779/175/2010, Judecătoria Aiud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Excepţia a fost ridicată de Radion-Constantin Glodeanu cu ocazia soluţionării contestaţiei împotriva unei încheieri a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Prin Sentinţa penală nr. 1.476 din 26 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.199/236/2010, Judecătoria Giurgiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Excepţia a fost ridicată de Ilie Vintilă cu ocazia soluţionării contestaţiei împotriva unei încheieri a judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul la integritate psihică, întrucât sintagma în mod excepţional din cuprinsul prevederilor de lege criticate face loc arbitrarului şi conduce la o inegalitate a cetăţenilor, prin aceea că lasă interpretarea legii la latitudinea unui organ de autoritate publică, şi anume comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului, judecătorul delegat urmând să decidă, pe baza raportului comisiei, care este cea care determina, fără stabilirea unor limite, ce înseamnă regimul pe care urmează să îl suporte condamnatul. În plus, analiza de către respectiva comisie a naturii şi modului de săvârşire a infracţiunii, fără a avea însă în vedere întreaga situaţie reţinută de instanţa de judecată la momentul pronunţării condamnării, reprezintă o ingerinţă în actul autorităţii judiciare, care nu este permisă într-o ordine constituţională guvernată de principiul separaţiei puterilor în stat.

Judecătoria Aiud apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate. Face trimitere în acest sens la deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.308/2008, nr. 1.315/2008, nr. 180/2009, nr. l.143/2009 şi nr. 622/2010.

Judecătoria Giurgiu consideră că este neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, deoarece textul de lege criticat nu încalcă prevederile din Constituţie invocate de autorul excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.308/2008, nr. 296/2009, nr. 1.143/2009, nr. 1.279/2009 şi nr. 428/2010, în sensul că dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de

judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate fi constituie dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, având următorul cuprins: ”În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate,

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi în faţa legii şi a autorităţilor publice şi ale art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul la integritate psihică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.308 din 2 decembrie 2008. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 23 decembrie 2008, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006, reţinând câ scopul Legii nr. 275/2006 constă tocmai în stabilirea unui sistem de reguli şi criterii care stau la baza executării pedepselor privative de libertate. Potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din acest act normativ, „Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv şi regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în condiţiile prevăzute de prezenta lege”.

Dispoziţiile de lege criticate, care reglementează posibilitatea persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, de a fi incluse, în mod excepţional, în anumite condiţii, în regimul de executare a pedepsei imediat inferior ca grad de severitate regimului închis, constituie o aplicare a principiului mai sus menţionat şi nu aduc nicio atingere prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei.

Astfel, Curtea nu a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, deoarece activitatea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, constituită în penitenciar în temeiul art. 14 din Legea nr. 275/2006, nu reprezintă o imixtiune în activitatea instanţelor judecătoreşti sau o încălcare a competenţelor constituţionale ale acestora. În plus, potrivit art. 25 din Legea nr. 275/2006, împotriva modului de stabilire a regimului de executare de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. De asemenea, împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, astfel încât instanţa de judecată decide asupra legalităţii măsurii contestate.

În legătură cu încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că individualizarea regimului de executare a pedepsei prin stabilirea unor criterii ce ţin de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi de persoana condamnatului este justificată de situaţia diferită în care se află fiecare persoană condamnată în parte. Prin urmare, textul de lege criticat este în concordanţă cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi, care, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, nu presupune uniformitate, astfe! câ situaţii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferit.

Curtea nu a reţinut nici critica referitoare la lipsa de claritate a sintagmei în mod excepţional, cuprinsă în textul de lege ce face obiectul excepţiei. Interpretarea sistematică a textului de lege criticat în ansamblul actului normativ din care face parte, precum şi interpretarea sa teleologică relevă cu claritate sensul acestei sintagme, fără a lăsa vreun dubiu cu privire la voinţa legiuitorului. Problema aplicării în concret a acestui text de lege, invocată de autorii excepţiei, care susţin că în practică individualizarea regimului de executare a pedepsei s-ar realiza discreţionar, excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.

În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 507 din 19 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 14 iulie 2011, şi Decizia nr. 1.170 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 14 noiembrie 2011.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsuriJor dispuse de organele judiciare în cursul procesuJui penal, excepţie ridicată de Radion-Constantin Glodeanu în Dosarul nr. 4.779/175/2010 al Judecătoriei Aiud şi de Ilie Vintilă în Dosarul nr. 4.199/236/2010 al Judecătoriei Giurgiu.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 martie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Caraş-Severin de către domnul Ţunea Octavian-Gheorghe

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) şi ari. 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Caraş-Severin de către domnul Ţunea Octavian-Gheorghe.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berca

 

Bucureşti, 11 aprilie 2012.

Nr. 278.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Caraş-Severin de către domnul Sabo Ioan

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), art. 89 şi art. 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Sabo Ioan exercită, cu caracter temporar, în condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Caraş-Severin.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berca

 

Bucureşti, 11 aprilie 2012.

Nr. 279.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind modificarea anexei la Decizia primului-ministru nr. 270/2010 pentru constituirea Comitetului interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor

 

Având în vedere Adresa Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor nr. 2.590/D.D. din 5 aprilie 2012, în temeiul art. 18 şi 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Numărul curent 1 din anexa la Decizia primului-ministru nr. 270/2010 pentru constituirea Comitetului interministerial privind procesul de reformare a legislaţiei şi procedurilor din domeniul restituirii proprietăţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 3 decembrie 2010, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Instituţia

Membru titular

Membru supleant

„1.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor

Dorina Danielescu, preşedinte

Teodor Narcis Godeanu, vicepreşedinte”

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dézsi Attila

 

Bucureşti, 10 aprilie 2012.

Nr. 81.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind înlocuirea unui membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor

 

Având în vedere propunerea formulată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin Adresa nr. 2.589/D.D. din 5 aprilie 2012,

În temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 13 alin. (2) lit. c) şi art. 15 lit. c) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Minai Cristian-Sebastian se revocă din funcţia de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

(2) Începând cu data prevăzută la alin. (1), doamna Dascălu Cristiana Andreia se numeşte în funcţia de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Art. 2. - Decizia primului-ministru nr. 382/2009 privind componenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 31 martie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dézsi Attila

 

Bucureşti, 10 aprilie 2012.

Nr. 82.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL REGISTRULUI NAŢIONAL AL INFORMAŢIILOR SECRETE DE STAT

 

ORDIN

privind aprobarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC

În temeiul:

- art. 1 alin. (4) lit. b) şi art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, aprobata prin Legea nr. 101/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 55 alin. (1) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009,

directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Catalogul naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul directorului general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat nr. 95/2011 pentru aprobarea Catalogului naţional cu pachete, produse şi profile de protecţie INFOSEC, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011.

Art. 3. - Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Directorul general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat,

Marius Petrescu

 

Bucureşti, 29 martie 2012.

Nr. 25.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”. Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind stabilirea modului de utilizare a sumei necesare pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă, alocată Ministerului Afacerilor Externe prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011

 

Având în vedere prevederile art. 20 din Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.040/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe,

în temeiul art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite următorul ordin:

Art. 1. - Se stabileşte modul de utilizare a sumei de 1.300 mii lei necesare pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă, alocată în bugetul Ministerului Afacerilor Externe prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011, la capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Externe cu atribuţii în gestionarea crizelor consulare vor lua măsurile necesare pentru aplicarea întocmai a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu

 

Bucureşti, 5 aprilie 2012.

Nr. 383.

 

ANEXĂ

 

MODUL

de utilizare a sumei necesare pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă, alocată Ministerului Afacerilor Externe prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011

 

Art. 1. - (1) Prin criză se înţelege orice incident major, de natură a avea repercusiuni imediate şi inevitabile asupra vieţii şi integrităţii fizice a unui număr semnificativ de cetăţeni români aflaţi pe teritoriul unui alt stat. Astfel de incidente pot fi: calamităţi, dezastre naturale, război civil, atentate teroriste, alte situaţii de urgenţă sau evenimente similare.

(2) Alerta consulară reprezintă o stare de fapt care s-ar putea transforma, în termen scurt, într-o situaţie potenţială de risc la adresa vieţii şi integrităţii fizice a unui număr semnificativ de cetăţeni români aflaţi pe teritoriul unui alt stat.

(3) Prin reacţie rapidă se înţelege mecanismul de coordonare şi management al crizei consulare, aşa cum este prevăzut în Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.375/2011*) privind înfiinţarea Centrului Consular de Crize.

Art. 2. - (1) în anul 2012, suma care poate fi utilizată pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă nu depăşeşte 1.300 mii lei.

(2) în situaţia în care suma necesară pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă în anul 2012 este mai mare decât cea alocată prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011, structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Externe cu atribuţii în gestionarea crizelor consulare vor iniţia, în regim de urgenţă, demersurile necesare pentru utilizarea altor resurse financiare, în condiţiile legii.

Art. 3, - Suma prevăzută la art. 2 este utilizată pentru asigurarea asistenţei cetăţenilor români şi a membrilor de familie ai acestora (soţ/soţie, rude de gradul I) aflaţi pe teritoriul unui stat afectat de o criză sau cu privire la care a fost identificată o alertă consulară.

Art. 4. - (1) Suma prevăzută la art. 2 poate fi utilizată în vederea acoperirii următoarelor cheltuieli pentru reacţie rapidă:

a) cheltuieli pentru evacuarea persoanelor menţionate la art. 3, precum cele de transport (aerian, terestru, naval), pentru achiziţionarea de alimente, apă, medicamente, obiecte de primă necesitate şi altele asemenea;

b) cheltuieli pentru asigurarea asistenţei persoanelor menţionate la art. 3, aflate într-un alt stat, precum cele pentru adăpost, alimente, îngrijiri medicale de urgenţă şi altele asemenea;

c) cheltuieli pentru deplasarea reprezentanţilor structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe cu atribuţii în gestionarea crizelor şi consulare pe teritoriul statelor afectate de criză sau cu privire la care a fost identificată o alertă consulară.

(2) Suma prevăzută la art. 2 poate fi utilizată şi pentru acoperirea altor cheltuieli necesare gestionării crizelor şi alertelor consulare sau conexe reacţiei rapide, precum cele pentru asigurarea serviciilor de comunicaţii, achiziţionarea de echipamente, plata interpreţilor, plăţi de servicii şi altele asemenea.

(3) Cheltuielile prevăzute la alin. (2) nu pot să depăşească 20% din suma prevăzută la art. 2.

Art. 5. - Angajarea şi plata cheltuielilor necesare pentru gestionarea crizelor, alerte consulare şi reacţie rapidă, inclusiv transferurile către misiunile diplomatice, se fac în regim de urgenţă, cu aprobarea ordonatorului principal de credite sau a ordonatorului principal de credite delegat, în condiţiile legii.

Art. 6. - Suma prevăzută la art. 2 se utilizează potrivit prevederilor normative în materie, fără a prejudicia asistenţa acordată persoanelor menţionate la art. 3.

Art. 7. - Structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Externe cu atribuţii în gestionarea crizelor consulare prezintă ministrului afacerilor externe, la începutul anului 2013, un raport detaliat al utilizării sumei prevăzute ia art. 2.


*) Ordinul ministrului afacerilor externe nr.1.375/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

BIROUL ELECTORAL CENTRAL

PENTRU ALEGEREA AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE 2012

 

HOTĂRÂRE

privind interpretarea sintagmei de „jurist” prevăzute de art. 24 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale

 

Având în vedere prevederile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc că preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii acestora sunt desemnaţi dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti,

ţinând cont de prevederile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora preşedinţii şi locţiitorii birourilor electorale sunt, de regulă, jurişti,

luând în considerare dispoziţiile art. 120 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează detaşarea membrilor birourilor electorale numai în eventualitatea în care au calitatea de angajat cu contract de muncă sau sunt numiţi într-o funcţie publică,

văzând că din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale menţionate rezultă că prin jurist se înţelege specialitatea obţinută prin studii, şi nu ocupaţia, ca specialitate exercitată efectiv la locul de muncă,

în temeiul art. 37 alin. (4) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Biroul Electoral Central hotărăşte:

Articol unic. - Prin jurist, în sensul art. 24 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege persoana care a absolvit studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice.

 

Preşedintele Biroului Electoral Central,

judecător Florentina Preda-Popescu

 

Bucureşti, 5 aprilie 2012.

Nr. 1.

 

ACTE ALE PARTIDELOR POLITICE

 

CUANTUMUL TOTAL

al sumelor provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2011, conform Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale - Partidul Conservator

 

Completarea listei membrilor de partid care au plătit în anul 2011 cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

CNP

Cetăţenia

Data

Valoarea

 

Totolici Genica

2670310-17-3162

română

31.01.2011

600

23.02.2011

600

13.04.2011

550

15.04.2011

200

20.04.2011

1500

25.05.2011

50

31.05.2011

600

28.06.2011

600

14.07.2011

600

28.07.2011

500

24.08.2011

700

27,09.2011

600

19.10.2011

300

29.11.2011

600

08.12.2011

300

27.12.2011

300

 

TOTAL:

 

 

 

8600

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.