MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 553/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 553         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 7 august 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

548. - Decret pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

711. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse încheiat prin schimb de note verbale, semnate la Bucureşti la 1 aprilie 2011 şi 20 decembrie 2011, privind modificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 26 august 2002

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.286. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional pentru acreditarea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud

 

2.287. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional pentru acreditarea Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare

 

2.288. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional pentru acreditarea Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

 

2.289. - Ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional pentru acreditarea Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultura, silvicultură şi dezvoltare rurală

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru desemnarea unui membru al Guvernului ca ministru interimar

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ale art. 100 alin. (1), ale art. 106 şi ale art. 107 alin. (4) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

ca urmare a revocării din funcţia de ministru al justiţiei a domnului Titus Corlăţean şi având în vedere propunerea primului-ministru,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se desemnează domnul Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României, ca ministru interimar al justiţiei.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar -

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 7 august 2012.

Nr. 548.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse încheiat prin schimb de note verbale, semnate la Bucureşti la 1 aprilie 2011 şi 20 decembrie 2011, privind modificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 26 august 2002

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse încheiat prin schimb de note verbale, semnate la Bucureşti la 1 aprilie 2011 şi 20 decembrie 2011, privind modificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 26 august 2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 979/2003.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Andrei Marga

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan-Nicolae Căbulea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 18 iulie 2012.

Nr. 711.

 

ROMÂNIA

Ministerul Afacerilor Externe

 

Aleea Alexandru nr. 31, sectorul 1

Bucureşti, 011822, România

Tel.:+40(0) 21 319 2108

+40(0)21 319 2125

Fax:+40(0)21 319 6862

www.mae.ro

 

Nr. G5-1/6.599

 

Ministerul Afacerilor Externe al României prezintă salutul său Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti şi, cu referire la art. 13 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 26 august 2002, are onoarea să propună următoarele modificări la acordul sus-menţionat:

- excluderea literei c) de la punctul 6 al articolului 5 (referitoare la extinderea regimului călătoriilor fără viză la turiştii români şi ruşi care efectuează călătorii de croazieră pe nave maritime de pasageri, în condiţiile acostării la ţărm pe perioade scurte de până la 48 de ore, fără ieşirea în alte oraşe ale statelor părţilor, cu condiţia cazării acestora la bordul navelor), care în textul acordului în limba rusă este prevăzută la litera b);

- adăugarea între articolul 5 şi articolul 6 ale acordului a unui nou articol, 51, cu următorul conţinut:

„Cetăţenii români care efectuează călătorii de croazieră pe nave maritime de pasageri coboară pe uscat pe teritoriul Federaţiei Ruse în conformitate cu condiţiile prevăzute de legislaţia Federaţiei Ruse.

Cetăţenii Federaţiei Ruse care efectuează călătorii de croazieră pe nave maritime de pasageri coboară pe uscat pe teritoriul României în conformitate cu condiţiile prevăzute de legislaţia României.”

Dacă propunerea de mai sus este acceptabilă pentru Guvernul Federaţiei Ruse, Ministerul Afacerilor Externe al României propune ca prezenta notă împreună cu nota de răspuns a părţii ruse să constituie un acord între Guvernul României şi Guvernul

Federaţiei Ruse pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 26 august 2002 (denumit în continuare Acord de modificare), care va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părţile îşi vor comunica îndeplinirea procedurilor necesare.

Partea română propune ca Acordul de modificare să se aplice provizoriu de la data primirii de către partea română a notei verbale de răspuns a Federaţiei Ruse.

Ministerul Afacerilor Externe al României foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti asigurarea Înaltei sale consideraţii.

 

Bucureşti, 1 aprilie 2011

Ambasadei Federaţiei Ruse în România

 

Nr. 153-n

 

Ambasada Federaţiei Ruse în România prezintă salutul său Ministerului Afacerilor Externe al României şi are onoarea să confirme primirea notei G5-1/6.599 din 1 aprilie 2011 a ministerului cu conţinutul următor:

„Ministerul Afacerilor Externe al României prezintă salutul său Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti şi, cu referire la art. 13 din Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 26 august 2002, are onoarea să propună următoarele modificări la acordul sus-menţionat:

- excluderea literei c) de la punctul 6 al articolului 5 (referitoare la extinderea regimului călătoriilor fără viză la turiştii români şi ruşi care efectuează călătorii de croazieră pe nave maritime de pasageri, în condiţiile acostării la ţărm pe perioade scurte de până la 48 de ore, fără ieşirea în alte oraşe ale statelor părţilor, cu condiţia cazării acestora la bordul navei), care în textul acordului in limba rusă este prevăzută la litera b);

- adăugarea între articolul 5 şi articolul 6 ale acordului a unui nou articol, 51, cu următorul conţinut:

«Cetăţenii români care efectuează călătorii de croazieră pe nave maritime de pasageri coboară pe uscat pe teritoriul Federaţiei Ruse în conformitate cu condiţiile prevăzute de legislaţia Federaţiei Ruse.

Cetăţenii Federaţiei Ruse care efectuează călătorii de croazieră pe nave maritime de pasageri coboară pe uscat pe teritoriul României în conformitate cu condiţiile prevăzute de legislaţia României.»

Dacă propunerea de mai sus este acceptabilă pentru Guvernul Federaţiei Ruse, Ministerul Afacerilor Externe al României, propune ca prezenta notă împreună cu nota de răspuns a părţii ruse să constituie un acord între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 26 august 2002, (denumit în continuare Acord de modificare), care va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care părţile îşi vor comunica îndeplinirea procedurilor necesare.

Partea română propune ca Acordul de modificare să se aplice provizoriu de la data primirii de către partea română a notei verbale de răspuns a Federaţiei Ruse.

Ministerul Afacerilor Externe al României foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ambasadei Federaţiei Ruse în Bucureşti asigurarea Înaltei sale consideraţii.”

Ambasada Federaţiei Ruse are onoarea să comunice acordul Guvernului Federaţiei Ruse de a considera nota Ministerului Afacerilor Externe al României nr. G5-1/6 599 din 1 aprilie 2011 şi prezenta notă de răspuns drept Acord între Guvernul Federaţiei Ruse şi Guvernul României de modificare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor, semnat la Bucureşti la 26 august 2002 (în continuare Acord de modificare), care va intra în vigoare de la data primirii ultimei notificări scrise cu privire la îndeplinirea de către părţi a procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.

Partea rusă nu are obiecţii în ce priveşte aplicarea provizorie a Acordului de modificare începând cu data primirii de către minister a prezentei note, în legătură cu care fapt ambasada solicită ministerului să o informeze despre această dată.

Ambasada Federaţiei Ruse foloseşte acest prilej pentru a reînnoi Ministerul Afacerilor Externe al României asigurarea deosebitei sale consideraţii.

 

Bucureşti, 20 decembrie 2011

 

MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI

- Direcţia Generală Afaceri Consulare –

- Bucureşti –

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

pentru acreditarea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud

 

În conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile şi normele de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.057/2007,”

în baza Hotărârii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nr. 1.917 din 29 mai 2012,

în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Art. 2, - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Mircea Diaconu

 

Bucureşti, 8 iunie 2012.

Nr. 2.286.

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

pentru acreditarea Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare

 

În conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile şi normele de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.057/2007,

în baza Hotărârii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nr. 1.924 din 29 mai 2012,

în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare.

Art. 2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Mircea Diaconu

 

Bucureşti, 8 iunie 2012.

Nr. 2.287.

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

pentru acreditarea Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti

 

În conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile şi normele de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.057/2007,

în baza Hotărârii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nr. 1.879 din 29 mai 2012,

în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin,

Art. 1. - Se acreditează Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Mircea Diaconu

 

Bucureşti, 8 iunie 2012.

Nr. 2.288.

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

 

ORDIN

pentru acreditarea Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe

 

În conformitate cu prevederile art. 12 din Criteriile şi normele de acreditare a muzeelor şi a colecţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.057/2007,

în baza Hotărârii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor nr. 646 din 24 aprilie 2012,

în temeiul dispoziţiilor art. 18 alin. (4) din Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 11 alin. (1) şi (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii si Patrimoniului Naţional, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul culturii şi patrimoniului naţional emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acreditează Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe. Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Mircea Diaconu

 

 

Bucureşti, 11 iunie 2012.

Nr. 2.289.

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 283/2010*)

privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultura, silvicultură şi dezvoltare rurală

 


*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 11 iulie 2012, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 283/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 15 din 7 ianuarie 2011.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultura, silvicultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, denumite în continuare camere agricole.

(2) Termenii utilizaţi în prezenta lege sunt definiţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Camerele agricole sunt instituţii private de interes public, nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul:

a) reprezentării şi promovării intereselor fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultură, cu toate ramurile ei, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura, turism rural şi agroturism, denumite în continuare domenii ale agriculturii şi conexe;

b) consultanţei şi promovării politicii agricole comune, a programelor naţionale de dezvoltare rurală, a strategiei şi politicilor României de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale şi aplicate, cu toate ramurile ei şi conexe;

c) intensificării absorbţiei fondurilor europene în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, pescuit şi acvacultura;

d) formării profesionale, al extensiei şi consultanţei în domeniile agriculturii şi conexe.

(2) Funcţionarea camerelor agricole răspunde obiectivului de descentralizare a administraţiei publice centrale prin înfiinţarea unei reţele naţionale de structuri autonome private ce promovează interesul public general, prin acţiune la nivel local şi prin integrarea specificului zonal în procesul de elaborare a politicilor diferenţiate pe sectoare de agricultură,

(3) Camerele agricole judeţene pot înfiinţa camere agricole zonale fără personalitate juridică.

(4) Camerele agricole reprezintă partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. Consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora.

Art. 3. - Camerele agricole pot înfiinţa societăţi comerciale sau pot participa în acţionariatul societăţilor comerciale înfiinţate, potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 4. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, autorităţile publice judeţene şi locale, precum şi asociaţiile profesionale, cooperativele, sindicatele, patronatele sau orice alte forme de asociere ale producătorilor agricoli conlucrează, prin reprezentanţi, în vederea asigurării cadrului adecvat de înfiinţare, organizare şi funcţionare a camerei agricole la nivel judeţean şi naţional, în condiţiile legii.

Art. 5. - Camerele agricole se constituie în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărui judeţ şi vor fi structurate astfel:

a) camere agricole judeţene la nivel judeţean, formate din colegiu judeţean şi birou permanent;

b) Camera Agricola Naţionala la nivel naţional, coordonatoare a activităţii camerelor agricole judeţene, formată din Colegiul Naţional, Prezidiu şi Birou permanent.

 

CAPITOLUL II

Organizarea alegerilor pentru camerele agricole

 

Art. 6. - (1) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se înfiinţează Comitetul Naţional de Iniţiativă, format din 25 de membri, dintre care:

a) 21 de reprezentanţi ai formelor asociative din agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura şi conexe, cu reprezentare naţională, propuşi de acestea, dintre care unul va fi ales prin vot preşedinte al Comitetului Naţional de Iniţiativă. În cazul în care numărul propunerilor depăşeşte 21 de reprezentanţi, se va supune la vot;

b) 2 reprezentanţi propuşi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

c) un reprezentant propus de Ministerul Administraţiei şi Internelor;

d) un reprezentant propus de Ministerul Mediului şi Pădurilor.

(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin ordin al ministrului, validează componenţa Comitetului Naţional de Iniţiativă pe baza propunerilor prevăzute la alin. (1).

(3) La nivel judeţean, prin decizia Comitetului Naţional de Iniţiativă, se constituie comitetul judeţean de iniţiativă, format din 11 membri, din care fac parte:

a) directorul executiv al direcţiei pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti;

b) un reprezentant propus de inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare;

c) un reprezentant al instituţiei prefectului;

d) 8 reprezentanţi propuşi de formele asociative din agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultura şi conexe, cu reprezentare naţională şi/sau judeţeană. În cazul în care numărul propunerilor depăşeşte 8 reprezentanţi, se va supune la vot.

(4) Comitetele judeţene de iniţiativă şi Comitetul Naţional de Iniţiativă sunt mandatate pentru înscrierea camerelor agricole judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, ca instituţii private de interes public, nonprofit, în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi au sediul, până la data desfăşurării alegerilor. Prin derogare de la prevederile art. 17 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de înscriere va fi însoţită de ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, prevăzut la alin. (2), pentru Camera Agricolă Naţională, decizia Comitetului Naţional de Iniţiativă, prevăzută la alin. (3), pentru camerele agricole judeţene, statutul-cadru, prevăzut în anexa nr. 4, şi dovada sediului social.

(5) Comitetul Naţional de Iniţiativă soluţionează sesizările şi contestaţiile, validează alegerile şi publică, în termen de 10 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea I, rezultatele alegerilor. Comitetele judeţene de iniţiativă şi Comitetul Naţional de Iniţiativă se dizolvă de drept după validarea alegerilor pentru funcţiile de conducere ale camerelor agricole judeţene şi ale Camerei Agricole Naţionale.

(6) Modul de funcţionare a comitetelor de iniţiativă este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 7. - Atribuţiile comitetului judeţean de iniţiativă sunt următoarele:

a) organizează şi urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale cu privire la desfăşurarea alegerilor pentru camera agricolă judeţeană în circumscripţiile comunale;

b) verifică listele electorale;

c) tipăreşte şi distribuie comisiilor electorale locale buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea „votat”;

d) rezolvă sesizările referitoare la activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare şi contestaţiile cu privire la acestea;

e) constată rezultatul alegerilor;

f) face publice datele cu privire la lista alegătorilor, modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi rezultatul acestora;

g) primeşte de la comisiile electorale locale buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate sau neutilizate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării, pe fiecare grupă de reprezentanţi din camerele agricole judeţene;

h) desemnează membrii, preşedintele şi vicepreşedintele comisiei electorale locale.

Art. 8. - (1) Modificarea şi completarea statutului-cadru prevăzut la art. 6 alin. (4) se fac prin înscrierea acestora în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat !a grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul camera agricolă.

(2) Cererea de înscriere a modificărilor şi completărilor va fi însoţită de procesul-verbal al şedinţei Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale, în formă autentică, iar în cazul modificării sediului, de procesul-verbal al şedinţei Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale, în formă autentică.

 

CAPITOLUL III

Sistemul electiv

 

Art. 9 - (1) Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales sunt garantate

(2) Dreptul de vot este conferit în mod egal. fără privilegii sau discriminări, oricărui cetăţean român ori cetăţean străin al unui stat membru al Uniunii Europene, care este rezident în România, desfăşoară activităţi cu profil agricol sau asimilat, este agricultor, silvicultor, piscicultor ori crescător de animale şi se regăseşte în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a ocoalelor silvice private sau ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura şi este membru de drept al camerei agricole judeţene. În cazul în care alegătorul este un reprezentant al unei structuri economice, va prezenta o împuternicire eliberată de aceasta.

(3) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot.

(4) Dreptul de vot se exercită numai în baza actului de identitate valabil.

(5) Dreptul de vot se exercită numai în localitatea arondată secţiei de votare în care alegătorul îşi desfăşoară activitatea specifică.

Art. 10. - (1) Alegerea membrilor colegiului judeţean al camerei agricole se face prin vot, într-un singur tur de scrutin, pe listele colegiului camerei agricole judeţene propuse de către:

a) asociaţii profesionale reprezentative din domeniul agricol şi conexe, constituite şi înregistrate la nivel judeţean, în conformitate cu prevederile legale, şi grupuri de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

b) patronate din domeniul agricol şi conex, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

c) sindicate din domeniul agricol şi conex, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) cooperative agricole, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

e) ocoalele silvice private ale proprietarilor de păduri şi ale composesoratelor;

f) colegiul medicilor veterinari;

g) instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă;

h) fermieri înscrişi în listele electorale, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia;

i) fermieri tineri cu vârsta până la 3Q de ani înscrişi în listele electorale, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia.

(2) Modelul listei de susţinători este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Modelul buletinului de vot este prevăzut în anexa nr. 5.

(4) Un elector poate semna pentru un singur candidat.

(5) Candidaturile se depun cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data alegerilor.

(6) Structurile implicate în alegerea colegiilor judeţene ale camerelor agricole judeţene sunt următoarele;

a) circumscripţia electorală - pentru alegerea colegiilor judeţene se constituie circumscripţia electorală judeţeană, prin decizie a comitetului judeţean de iniţiativă, în termen de 10 zile de la data stabilirii alegerilor;

b) comisia electorală - este alcătuită din 5 persoane, dintre care un preşedinte cu studii superioare, un vicepreşedinte şi 3 membri, şi se înfiinţează prin decizie a comitetului judeţean de iniţiativă;

c) biroul electoral - se organizează la nivelul fiecărei secţii de votare, prin decizie a comisiei electorale, în termen de 10 zile de la data constituirii comisiei electorale, prin decizie a preşedintelui comisiei electorale;

d) secţia de votare - se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, aparţinătoare colegiilor judeţene. Fiecare secţie de votare are arondaţi un număr de electori care va fi stabilit la nivelul fiecărui judeţ de către comitetul judeţean de iniţiativă în baza listelor preluate de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de la ocoalele silvice private şi de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura. La propunerea comitetului judeţean de iniţiativă, prin ordin al prefectului vor fi stabilite numărul şi locul secţiilor de votare. Responsabil de amenajarea secţiei de votare este primarul.

(7) Listele electorale se întocmesc în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pe baza datelor preluate de ia Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de la ocoalele silvice private şi de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura. Listele electorale se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se afişează cu 45 de zile înainte de data alegerilor.

(8) Comisiile electorale au următoarele atribuţii:

a) primesc propunerile de candidaţi pentru a fi aleşi în colegiile judeţene ale camerelor agricole judeţene;

b) primesc de la comitetul judeţean de iniţiativă buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea „votat” şi le distribuie către birourile electorale locale, centralizează la nivel de circumscripţie rezultatul votului pentru fiecare candidat ce urmează a fi ales în colegiile camerelor agricole judeţene;

c) rezolvă sesizările cu privire la activitatea birourilor electorale;

d) verifică modul în care consiliile locale asigură logistica necesară desfăşurării alegerilor la nivelul fiecărui birou al secţiilor de votare;

e) supraveghează desfăşurarea alegerilor la nivelul circumscripţiilor electorale;

f) predau, cu proces-verbal, comitetului judeţean de iniţiativă, buletinele de vot utilizate şi necontestate, precum şi pe cele

anulate sau neutilizate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării.

(9) Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:

a) primesc xerocopii de pe listele electorale şi asigură condiţiile necesare în vederea verificării acestora de către electori;

b) primesc de la comisia electorală de circumscripţie buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea „votat”;

c) supraveghează operaţiunea de votare şi iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia;

d) numără voturile şi consemnează rezultatul votului pentru constituirea colegiilor judeţene ale camerelor agricole judeţene;

e) predau, cu proces-verbal, către comisia electorală judeţeană buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, cele anulate sau neutilizate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării.

(10) Comitetul judeţean de iniţiativă şi Comitetul Naţional de Iniţiativă acreditează reprezentanţii prevăzuţi la alin. (1) în calitate de observatori ai procesului electoral.

(11) Contestaţiile se depun în termen de 24 de ore de la data comunicării rezultatului alegerilor şi se soluţionează printr-o rezoluţie de către comitetul judeţean de iniţiativă, în termen de 24 de ore de la data depunerii acestora. Rezoluţia poate fi contestată la judecătoria de pe raza teritorială a camerei agricole judeţene, în termen de 24 de ore de ia data comunicării. Termenele de judecată acordate de instanţă nu vor putea fi mai mari de 24 de ore.

Art. 11. - (1) Colegiul judeţean al camerelor agricole judeţene este forumul decizional alcătuit din 25 de membri, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1), cu următoarea reprezentare:

a) 10 locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către asociaţiile profesionale din domeniul agricol şi conexe, înregistrate la nivel judeţean;

b) două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către patronatele din domeniul agricol şi conexe;

c)două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către sindicatele din domeniul agricol şi conexe;

d) două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către cooperativele agricole;

e) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai proprietarilor de păduri şi/sau ai composesoratelor;

f) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai unităţilor de cercetare/învăţământ din domeniul agricol;

g) 3 locuri pentru reprezentanţii aleşi ai fermierilor, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia;

h) 3 locuri pentru reprezentanţii aleşi ai fermierilor cu vârsta până la 30 de ani, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia;

i) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai medicilor veterinari.

(2) O persoană poate candida pentru un singur colegiu judeţean al camerei agricole judeţene şi pe o singură listă. În caz contrar, candidatura sa este nulă de drept.

(3) Colegiile judeţene ale camerelor agricole judeţene se întrunesc în şedinţă ordinară, o dată pe lună sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea preşedintelui biroului permanent sau a unei treimi din numărul membrilor colegiului.

(4) Biroul permanent al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene este format din 7 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi 4 membri.

(5) Membrii biroului permanent al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene se aleg prin vot direct, secret şi succesiv de către membrii colegiului judeţean al camerelor

agricole judeţene, în următoarea ordine: preşedinte, vicepreşedinte şi membri. Secretarul este desemnat de către preşedinte, dintre ceilalţi 5 membri ai biroului.

(6) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului permanent al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene trebuie să fie fermieri, absolvenţi de studii superioare de specialitate şi cu o vechime de minimum 10 ani în domeniile de activitate prevăzute de prezenta lege.

(7) Funcţiile din biroul permanent al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene, prevăzute la alin. (4), sunt incompatibile cu funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau membru al Biroului permanent al Colegiului Naţional, sens în care, în termen de 5 zile lucrătoare de la data validării alegerilor, cei aleşi au obligaţia să opteze pentru una dintre cele două funcţii în care au fost aleşi. În cazul în care un post de membru al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene devine vacant, locul va fi ocupat de următorul candidat înscris pe lista asociaţiei care l-a propus şi în procesul-verbal de constatare a alegerilor.

Art. 12. - (1) Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi şi statutului propriu şi este forumul decizional constituit din membrii colegiilor judeţene ale camerelor agricole şi cei 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale.

(2) Prezidiul Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale este format din cei 42 de preşedinţi ai camerelor agricole judeţene şi cei 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale. Prezidiul se întruneşte în şedinţă ordinară cel puţin o dată pe lună, la convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor.

(3) Biroul permanent al Colegiului Naţional a! Camerei Agricole Naţionale este format din 9 membri aleşi prin vot direct, secret şi succesiv pe funcţii de către membrii colegiului, dintre care un preşedinte, un prim-vicepreşedinte, 2 vicepreşedinţi, un secretar şi 4 membri; 2 dintre membri sunt aleşi din rândul fermierilor prevăzuţi la art. 11 alin. (1) lit. g) şi h); fiecare cameră agricolă judeţeană are dreptul să propună pentru aceste funcţii câte un candidat, urmând preselecţia la depunerea candidaturii definitive. Un candidat poate să fie eligibil dacă este susţinut de minimum 25% din membrii Camerei Agricole Naţionale.

(4) Preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul Biroului permanent al Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale trebuie să fie fermieri, absolvenţi de studii superioare de specialitate şi cu o vechime de minimum 15 ani în domeniile de activitate prevăzute de prezenta lege, respectiv de minimum 10 ani pentru membri.

(5) Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale se întruneşte în şedinţă ordinară cel puţin o dată pe an, la convocarea preşedintelui, a prim-vicepreşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor.

(6) Preşedintele Camerei Agricole Naţionale este şi preşedintele Prezidiului şi al Biroului permanent, conduce şi îndrumă întreaga activitate a acesteia pe baza hotărârilor Prezidiului Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale care vor fi duse la îndeplinire de Biroul permanent.

(7) Funcţia de preşedinte este asimilată funcţiilor de demnitate publică, conform legii.

(8) Funcţiile din Biroul permanent al Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale, prevăzute la alin. (2), sunt incompatibile cu funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau membru al colegiului judeţean.

Art. 13. - (1) La nivel judeţean şi naţional se constituie comisii de cenzori formate din 3 persoane specializate în domeniul economic cu studii superioare, desemnate de colegiile judeţene ale camerelor agricole şi de Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale. Camera Agricolă Naţionala aprobă

propunerile înaintate de colegiile judeţene ale camerelor agricole.

(2) Comisiile de cenzori vor avea în componenţă, în mod obligatoriu, un expert contabil autorizat.

 

CAPITOLUL IV

Serviciul operaţional administrativ

 

Art. 14. - (1) Serviciul operaţional administrativ, denumit în continuare SOA, al camerelor agricole judeţene şi al Camerei Agricole Naţionale este constituit din personalul contractual angajat în condiţiile legii şi din personalul preluat, prin concurs de cunoştinţe şi aptitudini specifice, de la camerele agricole judeţene din subordinea consiliilor judeţene, înfiinţate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.609/2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă judeţene, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, care se desfiinţează, precum şi personalul unităţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale aflate în restructurare.

(2) Până la încetarea raporturilor de serviciu ale personalului preluat, finanţarea personalului acestuia se va asigura din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate.

(3) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime, camerele agricole judeţene şi Camera Agricolă Naţională beneficiază, la cerere, de bunuri proprietate publică a statului atribuite în folosinţă gratuită.

(4) Patrimoniul camerelor agricole judeţene desfiinţate potrivit alin. (1) se preia de camerele agricole nou-înfiinţate, potrivit prezentei legi, pe baza bilanţului contabil de închidere însoţit de balanţa de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie şi celelalte anexe ce se întocmesc la finele anului, împreună cu protocolul de predare-preluare.

(5) Camerele agricole judeţene nou-înfiinţate se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile camerelor agricole judeţene desfiinţate.

Art. 15. - Prin derogare de la prevederile art. 15 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, se pot atribui pe toată durata existenţei camerelor agricole, cu titlu gratuit, camerelor agricole judeţene şi Camerei Agricole Naţionale, pentru sediu, imobile, spaţii sau părţi din acestea, aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea prefecturilor, a autorităţilor publice centrale şi locale şi a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean ori local, potrivit normelor elaborate de Guvern.

Art. 16. - SOA la nivel de judeţ este alcătuit din minimum 7 specialişti în domeniile agriculturii, industriei alimentare, zootehniei, silviculturii şi pisciculturii, cu toate ramurile lor, jurişti, economişti şi specialişti în alte domenii necesare desfăşurării activităţii, iar la nivelul Camerei Agricole Naţionale este alcătuit dintr-un număr de minimum 19 specialişti.

Art. 17. - Comitetul Naţional al Camerei Agricole Naţionale şi comitetele regionale*) şi judeţene ale camerelor agricole vor organiza primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.


*) Dispoziţiile art. 5 lt. c). care prevedeau organizarea la nivel regional a camerelor agricole, au fost abrogate prin art. I pct. 12 din Legea nr. 12272012.

 

CAPITOLUL V

Atribuţiile camerelor agricole

 

Art. 18. - Camerele agricole judeţene au următoarele atribuţii:

1. reprezintă interesele fermierilor în relaţiile cu reprezentanţii consiliilor locale şi ai primăriilor;

2. certifică calitatea de producător agricol;

3. asigură consultanţă juridică de specialitate celor pe care îi reprezintă;

4. reprezintă interesele camerei agricole judeţene în relaţia cu instituţiile judeţene, cu instituţiile deconcentrate şi descentralizate ale ministerelor în teritoriu şi ale consiliului judeţean;

5. acordă asistenţă, consultanţă şi elaborează proiecte pentru accesarea fondurilor europene, de susţinere a producătorilor agricoli şi a altor programe de finanţare;

6. organizează activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde;

7. asigură consultanţă cu caracter economic, de management al fermei, de marketing şi comercializare;

8. avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole, precum şi scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră;

9. pot elabora documentaţiile pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor;

10. elaborează documentaţiile pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere;

11. avizează tăierile de nuci din afara fondului forestier;

12. avizează tăierile vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional;

13. oferă servicii fermierilor înscrişi în registrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în vederea absorbţiei fondurilor, plăţii directe, plăţii pentru zone defavorizate, plăţii compensatorii pentru măsurile de agromediu şi pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate atât din bugetul Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional;

14. aplică la nivel judeţean politica de formare profesională, organizează cursuri de calificare, specializare, perfecţionare, pentru formarea continuă a fermierilor, la solicitarea Camerei Agricole Naţionale;

15. asigură consultanţă cu privire la aplicarea tehnologiilor în fermele arondate;

16. asigură consultanţă fermierilor care doresc să îşi dezvolte programe de investiţii noi şi de modernizare;

17. realizează materiale audiovizuale, emisiuni radio-TV la nivel judeţean;

18. realizează fluxul informaţional cu înştiinţarea Camerei Agricole Naţionale prin editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate.

Art. 19. - Camera Agricolă Naţională are următoarele atribuţii:

1. reprezintă interesele Camerei Agricole Naţionale şi camerelor agricole judeţene în raport cu toate instituţiile statului şi cu oricare alte organisme publice sau private naţionale, europene ori internaţionale;

2. promovează iniţiativele camerelor agricole judeţene, având ca partener Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

3. În baza propunerilor camerelor agricole judeţene, elaborează planuri şi strategii sectoriale judeţene şi naţionale;

4. contribuie ia elaborarea, promovarea şi implementarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală, având ca partener Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor;

5. aprobă nivelul cotizaţiei membrilor;

6. colaborează cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale la elaborarea programelor de formare profesională;

7. nominalizează câte un consilier pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice;

8. deleagă atribuţii pentru camerele agricole judeţene, altele decât cele prevăzute la art. 18;

9. desfăşoară campania de promovare şi diseminare a Programului operaţional pentru pescuit şi a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală;

10. asigură monitorizarea, împreună cu Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru pescuit şi Autoritatea de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a modului de implementare a proiectelor;

11. preia unele atribuţii mandatate de către autorităţile publice centrale;

12. Înfiinţează fonduri mutuale ale agricultorilor şi administrează/desemnează administratorii acestora;

13. poate înfiinţa structuri de finanţare a fermierilor;

14. Încheie contracte de prestări de servicii cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu alte entităţi;

15. Înfiinţează şi administrează direct sau prin contractare serviciul naţional de extensie agricolă;

16. prestează către fermieri, direct sau contractual, serviciul de consiliere obligatoriu, prevăzut în legislaţia europeană;

17. stabileşte politica de personal a reţelei naţionale a camerelor agricole;

18. Înfiinţează, achiziţionează şi/sau gestionează institute, staţiuni ori companii cu obiect de activitate în cercetarea agricolă fundamentală/aplicată şi inovare;

19. Încheie contracte de cercetare fundamentală/aplicată şi inovare cu institute, staţiuni şi companii de cercetare din domeniul agricol din România şi din străinătate;

20. gestionează proiecte cu finanţare europeană, naţională sau internaţională în domeniul cercetării fundamentale şi aplicate, inclusiv proiecte în cascadă în vederea sporirii competitivităţii sectorului agricol din România;

21. angajează personalul SOA, cu excepţia personalului economico-administrativ, prin Departamentul recrutare din cadrul Camerei Agricole Naţionale, în vederea constituirii unui personal de elită pentru serviciile agricole;

22. aprobă la nivel naţional şi judeţean structura serviciului naţional de extensie a agriculturii în România;

23. aprobă organigrama de funcţionare a SOA la nivel naţional şi judeţean;

24. defineşte şi aplică planul naţional de formare continuă prin cursuri de calificare, specializare şi perfecţionare a fermierilor;

25. defineşte şi aplică politica de comunicare la nivel naţional şi judeţean;

26. asigură organizarea producătorilor agricoli, consultanţă şi/sau servicii de contabilitate şi management financiar la nivel de fermă;

27. asigură asistenţă juridică celor pe care îi reprezintă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare;

28. oferă sprijin în organizarea şi consolidarea la nivel naţional a formelor asociative din agricultură, silvicultură, cooperative, grupurilor de producători şi altele asemenea;

29. organizează seminare, simpozioane, târguri, expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil în ţară şi în străinătate;

30. promovează produsele şi serviciile româneşti din domeniu în ţară şi în străinătate;

31. elaborează planuri şi strategii sectoriale judeţene şi naţionale în domeniile prevăzute la art. 2 alin. (1);

32. Încheie înţelegeri, protocoale şi parteneriate interne şi internaţionale;

33. organizează activităţi de perfecţionare profesională a personalului camerelor agricole judeţene;

34. asigură activitatea de inovare în domeniul asistenţei tehnice acordate agricultorilor şi identifică noi surse de finanţare a camerelor agricole judeţene;”

35. Îndeplineşte şi alte competenţe stabilite prin lege sau prin statut.

 

CAPITOLUL VI

Finanţarea

 

Art. 20. - (1) Finanţarea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene se asigură din:

a) cotizaţii ale agricultorilor, membri ai camerelor agricole;

b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;

c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate în condiţiile art. 3;

d) veniturile din activităţile realizate prevăzute la art. 19, precum şi din alte activităţi economice directe;

e) donaţii şi/sau sponsorizări;

f) resurse obţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru plata sistemului de consultanţă agricolă obligatoriu acordat fermierilor, conform legii;

g) comisioane;

h) surse atrase prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul operaţional pentru pescuit şi prin alte instrumente şi măsuri adecvate pe specific de activitate;

i} prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contra cost;

j) finanţare publică naţională, europeană sau din alte surse;

k) alte venituri prevăzute de lege.

(2) Negocierile Camerei Agricole Naţionale cu Min sterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind sistemul de consultanţă agricolă obligatoriu de a fi prestat de acesta, prevăzut în legislaţia europeană, precum şi nivelul tarifelor pentru plata acestor servicii de consiliere obligatoriu a fi acordate fermierilor se fac anterior aprobării bugetului de stat pentru anul următor.

 

 

CAPITOLUL VII

Relaţia cu autorităţile administraţiei publice

 

Art. 21. - Este obligatorie consultarea camerelor agricole judeţene şi, după caz, a Camerei Agricole Naţionale de către toate autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, înaintea luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, la implementarea unor industrii cu impact asupra exploataţiilor agricole şi spaţiului rural, precum şi pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

Art. 22. - Pentru realizarea programelor prevăzute la art. 21 este obligatorie obţinerea avizului camerelor agricole judeţene şi/sau al Camerei Agricole Naţionale, după caz.

 

CAPITOLUL VIII

Răspunderile, contravenţiile şi sancţiunile

 

Art. 23. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) nerespectarea termenelor stabilite privind organizarea alegerilor camerelor agricole;

b) înscrierea cu intenţie a unui agricultor în mai multe liste electorale;

c) înscrierea în listele electorale a unor persoane care nu au drept de vot;

d) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare agricultorului înscris în listă;

e) nerespectarea prevederilor prezentei legi cu privire la organizarea alegerilor.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) vor determina anularea alegerilor şi reluarea acestora.

(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei.

(4) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (3), agentul constatator făcând menţiune despre aceasta în procesul-verbal.

(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(6) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Sancţiunile pentru membrii colegiului judeţean şi ai Camerei Agricole Naţionale sunt menţionate în statutul-cadru prevăzut în anexa nr. 4.

 

 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

 

Art. 24. - (1) Resursele financiare necesare primelor alegeri se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2012.

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale va stabili prin ordin, în termen de 10 zile de la data înfiinţării Comitetului Naţional de Iniţiativă, sumele necesare organizării primelor alegeri, precum şi modalităţile de decontare a acestora.

(2) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările rezultate din prevederile alin. (1) în structura bugetului de stat şi în volumul şi structura bugetului acestuia.

Art. 25. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură, prin delegare, personalul necesar funcţionării Comitetului Naţional de Iniţiativă.

Art. 26. - Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene pun la dispoziţia comitetelor judeţene de iniţiativă spaţiile şi logistica necesare desfăşurării în bune condiţii a alegerilor.

Art. 27. - Votarea are loc într-o singură zi, duminica.

Art. 28. - Mandatul persoanelor alese în cadrul camerelor agricole este de 5 ani.

Art. 29. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 30. - Orice dispoziţie contrară prezentei legi se abrogă.

 

ANEXA Nr. 1

 

DEFINIŢII

În sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel:

1. agricultor - profesiune definită conform actelor normative;

2. bune practici agricole - ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice puse la dispoziţia producătorilor agricoli, a fermierilor şi a tuturor celor implicaţi în activităţi cu profil agricol pentru a fi implementate în practică, însuşite de către flecare producător agricol şi implementate corect, bunele practici agricole contribuie atât la obţinerea unor producţii calitativ superioare şi rentabile, cât şi la conservarea mediului ambiental, cu limitarea consecinţelor ecologice nefavorabile la nivel naţional, regional, local, pe termen scurt sau lung;

3. fermă - exploataţie agricolă zootehnică sau mixtă, autorizată pentru a produce, în scop experimental ori pentru comercializare, bunuri de consum recunoscute ca atare;

4. fermier - persoană fizică sau juridică ce deţine ori administrează o suprafaţă de un ha teren amplasată în maximum 3 parcele a 3.000 m2 fiecare, înscrisă în registrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (eligibilă pentru

plăţile directe pe hectar) şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura;

5. lucrător din domeniile agriculturii şi conexe - persoană fizică din spaţiul rural care derulează activităţi de producţie, procesare şi servicii în domeniile cu specific agricol, apicol, sericicol, piscicol şi silvic;

6. profesiune agricolă - exercitarea în mod constant şi cu titlu de activitate principală de acţiuni cu profil agricol, specifice sau generale, recunoscute şi remunerate ca atare;

7. spaţiu rural - în conformitate cu Recomandarea nr. 1.296/1996 a Adunării Consiliului Europei cu privire la Carta Spaţiului Rural, spaţiul rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conţine satele şi oraşele mici, în care majoritatea terenului este utilizată pentru:

a) agricultură, silvicultură, acvacultura şi pescuit;

b) activităţi economice şi culturale;

c) amenajări de zone neurbane pentru timpul liber;

d) alte folosinţe, cu excepţia celor de locuit.

 

ANFXA Nr. 2

 

COMITETE DE INIŢIATIVĂ

- mod de funcţionare -

 

Comitetul Naţional de Iniţiativă şi comitetele judeţene de iniţiativă îşi încep activitatea în termen de 10 zile de la data înfiinţării.

A. Comitetul Naţional de Iniţiativă

Comitetul Naţional de Iniţiativă se întruneşte în şedinţe ordinare, la convocarea preşedintelui, ori de câte ori este nevoie. Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor Comitetului Naţional de Iniţiativă.

Comitetul Naţional de Iniţiativă:

a) preia prin detaşare de la ministerele implicate personalul necesar funcţionării;

b) solicită ministerelor şi asociaţiilor implicate nominalizarea persoanelor care vor face parte din comitetele judeţene de iniţiativă;

c) solicită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o locaţie în care să îşi desfăşoare activitatea.

În termen de 20 de zile de la data înfiinţării, convoacă comitetele judeţene de iniţiativă. În aceeaşi perioadă comitetele judeţene de iniţiativă vor aproba programul de pregătire şi desfăşurare a alegerilor.

Comitetul Naţional de Iniţiativă monitorizează, pe parcursul alegerilor, activitatea comitetelor judeţene de iniţiativă.

Comitetul Naţional de Iniţiativă solicită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale lista cu persoanele care vor face parte din comisiile electorale şi birourile electorale.

Comitetul Naţional de Iniţiativă soluţionează sesizările comitetelor judeţene de iniţiativă.

B. Comitetul judeţean de iniţiativă

Comitetul judeţean de iniţiativă se întruneşte în şedinţe ordinare, la convocarea preşedintelui, ori de câte ori este nevoie. Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor comitetului

judeţean de iniţiativă. În prima şedinţă îşi desemnează preşedintele.

Comitetul judeţean de iniţiativă:

a) în termen de 10 zile de la data numirii, delimitează circumscripţiile electorale pentru alegerea colegiilor judeţene ale camerelor agricole;

b) desemnează, în termen de 20 de zile de la data delimitării circumscripţiilor electorale, membrii comisiilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale de secţie;

c) urmăreşte ca, în termen de 30 de zile de la data stabilirii alegerilor, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ocoalele silvice private şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura să pună la dispoziţia comisiilor electorale de circumscripţie listele electorale;

d) preia de la comisiile electorale de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la finalizarea alegerilor, procesele-verbale cu rezultatele alegerilor pe circumscripţiile electorale ale camerelor agricole.

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA*)

susţinătorilor pentru candidatul...................................................................

(prenumele şi numele candidatului)

ca membru al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene.......................................

 

Nr. crt.

Semnătura

Numele

Prenumele

Data naşterii

Denumirea actului de

identitate

Seria actului de identitate

Numărul

actului de identitate

Domiciliul/ Reşedinţa (str., nr., comuna/ oraşul/ municipiul, sectorul/judeţul)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnatul ................................................................................ (prenumele şi numele), domiciliat în .................................................................... născut la data de .................................................. în comuna/oraşul/municipiul ..................................................., judeţul ................................ posesor al C.I./B.I. seria ........ nr. ................................... declar pe propria răspundere că toate datele şi semnăturile cuprinse în prezenta listă, care are un număr de...............poziţii, corespund realităţii,

 

Data

.........................

Semnătura

.........................


*) Lista este act public şi se află sub incidenţa Codului penal.

 

ANEXA Nr. 4

 

STATUT-CADRU

al camerelor agricole judeţene şi al Camerei Agricole Naţionale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generate

 

Art. 1. - (1) Camerele agricole sunt instituţii private de interes public, nonprofit, apolitice, cu personalitate juridică, constituite cu, scopul:

a) acordării consultanţei tehnice, economice, juridice, funciare şi altele asemenea persoanelor fizice sau persoanelor juridice din domenii ale agriculturii şi conexe;

b) promovării politicii agricole comune, a programelor naţionale de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale şi aplicate, cu toate ramurile ei conexe;

c) formării profesionale, extensiei, consultanţei în domeniile agriculturii şi conexe.

(2) Camerele agricole judeţene au sediul în reşedinţele de judeţ, iar Camera Agricolă Naţională în Bucureşti. Sediul camerelor agricole poate fi schimbat în baza prevederilor prezentei legi.

(3) Pentru realizarea atribuţiilor prevăzute Ia art. 6 alin. (4) din prezenta lege comitetele de iniţiativă judeţene şi Comitetul Naţional de Iniţiativă vor prelua sediile camerelor agricole desfiinţate, conform prevederilor art. 14 alin. (5) şi art. 15 din prezenta lege.

Art. 2. - Camerele agricole sunt instituţii cu caracter consultativ obligatoriu în domeniul lor de activitate. Camerele agricola reprezintă partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă.

 

CAPITOLUL II

Membrii camerelor agricole

 

Art. 3. - (1) Poate deveni membru, cu drepturi depline, al camerelor agricole judeţene orice cetăţean român sau cetăţean străin al unui stat membru al Uniunii Europene, care este rezident în România, desfăşoară activitate cu profil agricol ori asimilat, este agricultor, silvicultor, piscicultor, crescător de animale sau desfăşoară activităţi în industria alimentară şi se regăseşte în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a ocoalelor silvice private sau Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura.

(2) Calitatea de membru al camerelor agricole judeţene este personală, inalienabilă şi netransmisibilă, neputând trece la succesori.

(3) Evidenţa membrilor va fi ţinută în Registrul de evidenţă a membrilor aflat la sediul Camerei Agricole Naţionale, pe judeţe, precum şi într-un fişier special, care cuprinde datele de identificare şi schimbările intervenite în cadrul camerelor agricole judeţene.

(4) în Registrul de evidenţă a membrilor pot fi înscrişi fără drept de vot, ca membri de onoare, persoane fizice sau persoane juridice, altele decât cele cu drepturi depline, din instituţii de învăţământ şi cercetare, cercetători, cadre didactice, membri ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, ai Academiei Române şi din alte instituţii de profil.

(5) Alte prevederi cu privire la calitatea de membru al camerelor agricole judeţene pot fi stabilite respectând prevederile art. 8 din prezenta lege.

Art. 4. - Membrii camerelor agricole au următoarele drepturi:

a) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere;

b) să îşi exprime, prin vot, opţiunea faţă de proiectele supuse dezbaterii;

c) să fie informaţi permanent şi corect cu privire la activitatea Camerei Agricole Naţionale;

d) să iniţieze propuneri de activităţi şi să le supună aprobării organelor de conducere;

e) să participe la toate activităţile Camerei Agricole Naţionale;

f) alte drepturi, în conformitate cu prevederile legale şi ale prezentului statut-cadru.

Art. 5. - Membrii camerelor agricole au următoarele obligaţii:

a) să respecte prevederile prezentului statut-cadru şi hotărârile organelor de conducere;

b) să acţioneze în mod consecvent şi loial, în vederea realizării obiectivelor Camerei Agricole Naţionale;

c) alte obligaţii stabilite de organele de conducere.

 

CAPITOLUL III

Atribuţiile camerelor agricole

 

Art. 6. - Camerele agricole judeţene au următoarele atribuţii:

1. reprezintă interesele fermierilor în relaţiile cu reprezentanţii consiliilor locale şi primăriilor;

2. certifică statutul de producător agricol;

3. asigură consultanţă juridică de specialitate celor pe care îi reprezintă;

4. reprezintă interesele camerei agricole judeţene în relaţia cu instituţiile judeţene, cu instituţiile deconcentrate şi descentralizate ale ministerelor în teritoriu şi ale consiliului judeţean;

5. acordă asistenţă, consultanţă şi elaborează proiecte pentru accesarea fondurilor europene, de susţinere a producătorilor agricoli şi a altor programe de finanţare;

6. organizează activităţi de popularizare şi asistenţa tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde;

7. asigură consultanţă cu caracter economic de management al fermei, de marketing şi comercializare;

8. avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole, precum şi scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră;

9. pot elabora documentaţiile pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor;

10. elaborează documentaţiile pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere;

11. avizează tăierile de nuci din afara fondului forestier;

12. avizează tăierile vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional;

13. oferă servicii fermierilor înscrişi în registrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în vederea absorbţiei fondurilor, plăţii directe, plăţii pentru zone defavorizate, plăţii compensatorii pentru măsurile de agromediu şi pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate, atât din bugetul Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional;

14. aplică la nivel judeţean politica de formare profesională, organizează cursuri de calificare, specializare, perfecţionare, pentru formarea continuă a ferm ieri lor, la solicitarea Camerei Agricole Naţionale;

15. asigură consultanţă cu privire la aplicarea tehnologiilor în fermele arondate;

16. asigură consultanţă fermierilor care doresc să îşi dezvoltate programe de investiţii noi şi modernizare;

17. realizează materiale audiovizuale, emisiuni radio-TV la nivel judeţean;

18. realizează fluxul informaţional cu înştiinţarea Camerei Agricole Naţionale prin editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate.

Art. 7. - Camera Agricolă Naţională are următoarele atribuţii:

1. reprezintă interesele Camerei Agricole Naţionale şi camerelor agricole judeţene în raport cu toate instituţiile statului şi cu oricare alte organisme publice sau private naţionale, europene ori internaţionale;

2. promovează iniţiativele camerelor agricole judeţene având ca partener Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

3. În baza propunerilor camerelor agricole judeţene elaborează planuri şi strategii sectoriale judeţene şi naţionale;

4. contribuie la elaborarea, promovarea şi implementarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală, având ca partener Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor;

5. aprobă nivelul cotizaţiilor membrilor;

6. colaborează cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale la elaborarea programelor de formare profesională;

7. nominalizează câte un consilier pentru Min sterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice;

8. deleagă atribuţii pentru camerele agricole judeţene, altele decât cele prevăzute la art. 18 din prezenta lege;

9. desfăşoară campanie de promovare şi diseminare a Programului Operaţional pentru Pescuit şi a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală;

10. asigură monitorizarea, împreună cu Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a modului de implementare a proiectelor;

11. preia unele atribuţii mandatate de către autorităţile publice centrale;

12. Înfiinţează fonduri mutuale şi credite rurale;

13. Încheie contracte de prestări de servicii cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu alte entităţi;

14. Înfiinţează şi administrează direct sau prin contractare serviciul naţional de extensie agricolă;

15. prestează direct sau prin contractare către fermieri serviciul de consiliere obligatoriu, prevăzut în legislaţia europeană;

16. stabileşte politica de personal a reţelei naţionale de camere agricole;

17. Înfiinţează, achiziţionează şi/sau gestionează institute, staţiuni sau companii cu obiect de activitate în cercetarea agricolă fundamentală/aplicată şi inovare;

18. Încheie contracte de cercetare fundamentală/aplicată şi inovare cu institute, staţiuni şi companii de cercetare din domeniul agricol din România şi din străinătate;

19. gestionează proiecte cu finanţare europeană, naţională sau internaţională în domeniul cercetării fundamentale şi aplicate, inclusiv proiecte în cascadă, în vederea sporirii competitivităţii sectorului agricol din România;

20. angajează personalul Serviciului operaţional administrativ (SOA), cu excepţia personalului economico-administrativ, prin Departamentul recrutare din cadrul Camerei Agricole Naţionale, în vederea constituirii unui personal de elită pentru serviciile agricole;

21. aprobă la nivel naţional şi judeţean structura serviciului naţional de extensie a agriculturii în România;

22. aprobă organigrama de funcţionare a SOA la nivel naţional şi judeţean;

23. defineşte şi aplică planul naţional de formare continuă prin cursuri de calificare, specializare şi perfecţionare a fermierilor;

24. defineşte şi aplică politica de comunicare la nivel naţional şi judeţean;

25. asigură organizarea producătorilor agricoli, consultanţă şi/sau servicii de contabilitate şi managementul financiar la nivelul fermei;

26. asigură asistenţă juridică celor pe care îi reprezintă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare;

27. oferă sprijin în organizarea şi consolidarea, la nivel naţional, a formelor asociative din agricultură, silvicultură, cooperative, grupuri de producători şi altele asemenea;

28. organizează seminare, simpozioane, târguri, expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profit în ţară şi în străinătate;

29. promovează produsele şi serviciile româneşti din domeniu, în ţară şi în străinătate;

30. elaborează planuri şi strategii sectoriale judeţene şi naţionale în domeniile prevăzute la art. 2 alin. (1) din prezenta lege;

31. Încheie înţelegeri, protocoale şi parteneriate interne şi internaţionale;

32. organizează activităţi de perfecţionare profesională a personalului camerelor agricole judeţene;

33. asigură activitatea de inovare în domeniul asistenţei tehnice acordate agricultorilor şi identifică noi surse de finanţare a camerelor agricole judeţene;

34. Îndeplineşte şi alte competenţe stabilite prin lege sau prin statut.

 

CAPITOLUL IV

Camerele agricole judeţene

 

Art. 8. - (1) Camerele agricole judeţene constituite în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărui judeţ vor fi formate din colegiul judeţean şi biroul permanent.

(2) Colegiul judeţean al camerelor agricole judeţene este forumul decizional format din 25 de reprezentanţi repartizaţi în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din prezenta lege.

(3) Biroul permanent al colegiului judeţean este format din 7 membri, din care: un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi 4 membri. Aceştia se aleg prin vot direct, secret şi succesiv de membrii colegiului judeţean al camerelor agricole judeţene, în următoarea ordine: preşedinte, vicepreşedinte şi membri. Secretarul este desemnat de preşedinte, dintre ceilalţi membri ai biroului. Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul trebuie să fie fermieri, absolvenţi cu studii superioare şi cu o vechime de 10 ani în domeniile de activitate prevăzute în prezenta lege.

(4) Colegiile judeţene ale camerelor agricole judeţene se convoacă la propunerea preşedintelui biroului permanent sau a unei treimi din numărul membrilor colegiului.

(5) Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi membru din biroul permanent al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene sunt incompatibile cu funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau membru al biroului permanent al Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale.

(6) în cazul în care un post de membru al colegiului judeţean al camerei agricole judeţene devine vacant, locul va fi ocupat de următorul candidat înscris pe lista care l-a propus şi în procesul-verbal de constatare a rezultatelor alegerilor.

{7) Organizarea alegerilor şi a sistemului electiv pentru camerele agricole se face în conformitate cu prevederile art. 6-10 şi art. 11 din prezenta lege.

 

CAPITOLUL V

Camera Agricolă Naţională

 

Art. 9. - Camera Agricolă Naţională se constituie la nivel naţional şi este formată din:

a) Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale;

b) Prezidiul Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale;

c) Biroul permanent al Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale.

Art. 10. - Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale este forumul decizional constituit din membrii colegiilor judeţene ale camerelor agricole şi 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale.

Art. 11. - (1) Prezidiul Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale este format din cei 42 de preşedinţi ai camerelor agricole judeţene şi din cei 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale, care poate fi convocat în şedinţă ordinară cel puţin o dată pe lună.

(2) Biroul permanent al Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale este format din 9 membri, din care: un preşedinte, un prim-vicepreşedinte, 2 vicepreşedinţi, un secretar şi 4 membri aleşi. Alegerile se vor efectua conform prevederilor art. 12 alin. (2) din prezenta lege.

(3) Preşedintele Camerei Agricole Naţionale este preşedintele Prezidiului şi Biroului permanent, având funcţia asimilată funcţiilor de demnitate publică.

{4) Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale se întruneşte în şedinţa extraordinara cef puţfn o data pe an, la convocarea preşedintelui, a prim-vicepreşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor.

 

 

CAPITOLUL VI

Serviciul operaţional administrativ

 

Art. 12. - Serviciul operaţional administrativ al camerelor agricole judeţene şi al Camerei Agricole Naţionale este constituit din personalul contractual angajat prin concurs de cunoştinţe şi aptitudini specifice.

Art. 13. - (1) Personalul serviciului operaţional al camerelor agricole judeţene este alcătuit din minimum 7 specialişti, selectaţi prin concurs de Camera Agricolă Naţională, prin Departamentul de recrutare, şi angajaţi prin selecţie din numărul celor admişi de camerele agricole judeţene.

(2) Face excepţie de la prevederile alin. (1) personalul economico-administrativ care este angajat de camerele agricole judeţene.

Art. 14. - (1) Directorii camerelor agricole judeţene vor fi desemnaţi din rândul personalului recrutat pe bază de concurs, cu specializare în domeniul managementului.

(2) Directorii sunt numiţi cu titlu provizoriu; după 3 ani de mandat ei pot fi confirmaţi cu titlu definitiv.

Art. 15. - (1) Serviciul operaţional administrativ al Camerei Agricole Naţionale este alcătuit din minimum 19 specialişti angajaţi prin concurs de cunoştinţe de specialitate şi aptitudini.

(2) Directorul general al Camerei Agricole Naţionale se recrutează dintre specialiştii prevăzuţi la alin. (1), cu specializare în domeniul managementului.

Art. 16. - Organigrama şi atribuţiile serviciului operaţional agricol al camerelor agricole judeţene şi al Camerei Agricole Naţionale vor fi stabilite de Biroul permanent al Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale în următoarea şedinţă după constituire, urmând să fie aprobate ulterior.

 

 

CAPITOLUL VII

Sancţiuni

 

Art. 17. - (1) Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale se pronunţă cu privire la sancţiunile aplicate membrilor şi confirmă sau infirmă hotărârile de suspendare, pronunţate de organele de conducere ale camerelor agricole judeţene.

(2) Sancţiunile ce pot fi aplicate membrilor sunt următoarele:

a) suspendarea dreptului de vot pe timp limitat sau suspendarea din calitatea de membru al organelor de conducere ale camerelor agricole;

b) excluderea din camerele agricole.

(3) Excluderea din camerele agricole poate avea loc din următoarele motive:

a) lipsa de participare la constituirea finanţării prevăzute la art. 20 din prezenta lege;

b) lipsa de activitate prin neparticipare la acţiuni, conform atribuţiilor;

c) neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a hotărârilor organelor de conducere ale camerelor agricole.

 

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

 

Art. 18. - Eventualele litigii cu persoane fizice şi persoane juridice se vor soluţiona pe cale amiabilă sau, după caz, prin instanţele de judecată.

Art. 19. - Camerele agricole judeţene pot înfiinţa camere agricole zonale, pe principiul înfiinţării camerelor agricole judeţene.

Art. 20. - Camerele agricole pot înfiinţa sau deţine societăţi comerciale potrivit legislaţiei în vigoare.

Art. 21. - Dispoziţiile prezentului statut-cadru se completează cu normele legale în vigoare în materie.

Art. 22. - Dispoziţiile prezentului statut-cadru se modifică şi se completează după înfiinţarea camerelor agricola, cu respectarea prevederilor art. 8 din prezenta lege.

 

ANEXA Nr. 5

 

BULETIN DE VOT

 

Nr. crt.

CANDIDAŢI

1) .................................................

………………………………….

 

 

 

Numele

Prenumele

 

 

 

 

 

 

Spaţiu pentru aplicarea ştampilei „votat”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


1) Denumirea formei asociative agricole, a patronatului, a sindicatului, a proprietarilor de păduri/composesorate, a staţiunilor de cercetare/învăţământ, a cooperativelor agricole, a reprezentanţilor fermierilor tineri cu vârsta de până la 30 de ani, a reprezentanţilor fermierilor şi a medicilor veterinari.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 283/2010 şi care se aplică ca dispoziţie proprie a acesteia:

Art. II. - (1) Comitetul Naţional de Iniţiativă şi comitetele judeţene de iniţiativă ale camerelor agricole vor organiza primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole în maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi în baza ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(2) Termenul prevăzut la art. 6 alin. (1) şi termenul de 30 de zile prevăzut la art. 9 alin. (7) din Legea nr. 283/2010, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, curg de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”