MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 574/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 574         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 13 august 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 531 din 22 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2), (31) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Decizia nr. 582 din 5 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4813 alin, (1), (2) şi (4) şi art. 4814 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere

 

Decizia nr. 585 din 5 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

757. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Şotânga, judeţul Dâmboviţa

 

758. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Ghindăoani, judeţul Neamţ

 

807. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

164. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind stabilirea nivelului taxei pentru acordarea drepturilor de plantare din rezervele judeţene şi din rezerva naţională

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 531

din 22 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2), (31) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan Cătălin Moldoveanu în Dosarul nr. 1.604/226/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 76D/2012.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, avocat Oana Tănăsică, cu delegaţie la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 189D/2012 şi nr. 211D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ciprian Cornel Apăfăian si Ioan Cătălin Moldoveanu în dosarele nr. 8.550/320/2010 şi nr. 12.379/281/2010 ale Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi ale Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 370D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. X din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, excepţie ridicată de Graţian Tonea în Dosarul nr. 27.463/325/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi în dosarele nr. 451 D/2012 şi nr. 517D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Mihai Alfred Laurenţiu Antonio si Minodor Tiran în dosarele nr. 9.474/299/CV/2010şi nr. 2.652/237/2011 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Gura Humorului.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 189D/2012, nr. 211 D/2012, nr. 370D/2012, nr. 451 D/2012, nr. 517D/2012 la Dosarul nr. 76D/2012.

Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 189D/2012, nr. 211 D/2012, nr. 370D/2012, nr. 451 D/2012, nr. 517D/2012 la Dosarul nr. 76D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a rămas fără obiect în urma admiterii acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public arată că prin. Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a fost admisă, astfel încât solicită respingerea acesteia, ca devenită inadmisibilă. Solicită, de asemenea, respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, apreciind că aceasta nu este motivată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 11 noiembrie 2011, 21 noiembrie 2011, 1 februarie 2012, precum si prin deciziile civile nr. 1.738 din 16 decembrie 2011, nr. 265 din 19 ianuarie 2012 şi nr. 1.540 din II octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 1.604/226/2011, nr. 8.550/320/2010, nr. 2.652/237/2011, nr. 12.379/281/2010, nr. 9.474/299/CV/2010 şi nr. 27.463/325/2010, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Judecătoria Gura Humorului, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, iar Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. X din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Excepţia a fost ridicată de Ioan Cătălin Moldoveanu, Ciprian Cornel Apăfăian, Graţian Tonea, Mihai Alfred Laurenţiu Antonio în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor declarate împotriva unor sentinţe civile prin care s-au respins plângerile formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi de Minodor Tiron într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de acelaşi act normativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin, în esenţă, referitor la prevederile art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, următoarele:

Textul de lege criticat aduce atingere accesului liber la justiţie, egalităţii în drepturi, dreptului la un proces echitabil şi art. 129 din Constituţie referitor la folosirea căilor de atac, deoarece elimină posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează plângerea împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei la regimul circulaţiei pe drumurile publice. Totodată, acesta se aplică discriminatoriu, deoarece, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, alte categorii de contravenienţi beneficiază de calea de atac a recursului. Aşa fiind, art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă o restrângere excesivă a drepturilor cetăţenilor, cu încălcarea prevederilor art. 53 din Legea fundamentală.

Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului asimilează contravenţiile „acuzaţiilor în materie penală”, impunând asigurarea dreptului la apărare şi aplicarea prezumţiei de nevinovăţie în conformitate cu rigorile normei penale.

Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoria Gura Humorului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, deoarece partea interesată este lipsită de posibilitatea efectivă de a se adresa unei instanţe imparţiale şi independente prin introducerea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii. Diferenţa de tratament juridic invocata de recurent are un caracter raţional şi obiectiv, principiul egalităţii în faţa legii presupunând un tratament identic pentru toate persoanele sancţionate contravenţional în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, comparaţia neputându-se face cu persoane sancţionate în baza altor tipuri de acte normative. Exercitarea căilor de atac se face, potrivit art. 129 din Constituţie, „în condiţiile legii”, lăsând legiuitorului o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte instituirea acestora, deoarece dreptul de acces la o instanţă nu implică automat şi dreptul de acces la mai multe grade de jurisdicţie.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că, în măsura în care sunt înfrânte principiile constituţionale ale egalităţii de tratament în faţa legii pentru toţi cetăţenii şi liberul acces la justiţie în toate etapele procesuale, nu doar pentru fondul cauzei, se poate aprecia că textul de lege criticat este neconstituţional.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este constituţional, deoarece eliminarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată, în primă instanţă, plângerea contravenţională nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, care nu are semnificaţia, în toate cazurile, a accesului la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. De asemenea, reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa instanţei naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie.

Mai mult, prevederile legale criticate constituie norme de procedură, or, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalităţile instituite de lege.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile avocatului prezent şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorii excepţiei, îl constituie prevederile art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, introduse prin pct. 2 al art. X din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, precum şi cele ale art. X pct. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 202/2010.

Curtea, având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, constată că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 118 alin. (2), (31) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, introduse prin art. X pct. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Acestea au următorul cuprins; „(2) Plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data pronunţării hotărârii judecătoreşti. [...]

(31) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă.

(4) în termen de 15 zile de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat să se prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere.”

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale, prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că acestea sunt neconstituţionale.

Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul pronunţării instanţei de contencios constituţional asupra excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

2. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textele constituţionale invocate nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate datorită lipsei de legătură cu textele de lege criticate.

În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, făcând referire la jurisprudenţa sa, a observat că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi”. Prin urmare, Curtea va respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Ioan Cătălin Moldoveanu în Dosarul nr. 1.604/226/2011 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ciprian Cornel Apăfăian în Dosarul nr. 8.550/320/2010 al Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ioan Cătălin Moldoveanu în Dosarul nr. 12.379/281/2010 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Graţian Tonea în Dosarul nr. 27.463/325/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Mihai Alfred Laurenţiu Antonio în Dosarul nr. 9.474/299/CV/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi de Minodor Tiron în Dosarul nr. 2.652/237/2011 al Judecătoriei Gura Humorului.

2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Graţian Tonea în Dosarul nr. 27.463/325/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 


*) Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 a fost publicată în Monitorul Oficia al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 582

din 5 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4813 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 4814 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4813 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 4814 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Liga Formatorilor Auto Timiş în Dosarul nr. 313/59/2010 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 822D/2011 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii că partea Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate în motivarea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 313/59/2010, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4813 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 4814 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Liga Formatorilor Auto Timiş, într-o cauză civilă având ca obiect anularea unui ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate instituie un regim discriminatoriu nejustificat între două categorii de persoane având acelaşi obiect de activitate, respectiv între şcolile auto, care sunt societăţi comerciale, şi instructorii auto, care funcţionează ca persoane fizice autorizate. În acest sens, arată că pregătirea teoretică şi practică în vederea obţinerii permisului de conducere se poate realiza şi cu instructori de practică atestaţi şi autorizaţi, dar numai în situaţia obligatorie în care aceştia încheie un contract de prestări de servicii cu o şcoală de conducători auto.

Mai mult, precizează că, prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.019/2009, s-a stabilit că instructorul autorizat poate încheia cu o singură şcoală de conducători auto autorizată contract de prestări servicii, acesta urmând să răspundă în faţa persoanei desemnate care conduce şi organizează activitatea şcolii de conducători auto cu privire la respectarea clauzelor contractuale.

Mai arată că interpretarea în sensul că plata întregului tarif aferent pregătirii în vederea obţinerii permisului de conducere va fi făcută, în toate situaţiile, numai către şcoala de conducători auto, indiferent de modalitatea de asigurare a pregătirii practice, constituie un tratament discriminatoriu, care are ca efect restrângerea drepturilor cu caracter economic, şi anume dreptul la muncă şi libertatea economică.

Susţine că, de fapt, a fost chiar desfiinţată o întreagă categorie socio-profesională, prin transformarea instructorilor auto în angajaţi ai unor societăţi comerciale, deşi această situaţie este strict interzisă de dispoziţiile art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, potrivit cărora persoana fizică autorizată nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează potrivit art. 16, chiar dacă colaborarea este exclusivă.

De asemenea, susţine că există o discriminare şi între persoanele fizice autorizate care, potrivit art. 2 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, pot desfăşura orice formă de activitate economică permisă de lege, în mod individual şi independent, pe de o parte, şi între instructorii auto persoane fizice autorizate, pe care textele de lege criticate îi transformă, în fapt, în angajaţi ai şcolilor auto, subordonându-i, astfel, unor societăţi comerciale - persoane juridice cu acelaşi obiect de activitate pe care ar trebui să îl desfăşoare în mod concurenţial.

Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că, în opinia sa, nu este nesocotit niciunul dintre textele constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate conţinând anumite condiţii ce trebuie îndeplinite de persoanele care concură la siguranţa circulaţiei, printre care se numără şi instructorul de pregătire practică. Menţionează că activităţile de transport rutier trebuie să se desfăşoare astfel încât să fie respectate reglementările în vigoare privind condiţiile de lucru, de exploatare a vehiculelor rutiere, a infrastructurii rutiere, precum şi condiţiile privind siguranţa circulaţiei. Arată că textele de lege criticate nu încalcă principiul egalităţii, acestea aplicându-se tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei, fără privilegii şi fără discriminări. Consideră că nu pot fi reţinute nici criticile referitoare la încălcarea dreptului la muncă sau a libertăţii economice.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile 4813 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 4814 alin. (11 şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobată prin Legea nr. 102/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 10 din Legea nr. 218/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, şi prin art. I pct. 1, 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri şi de persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 13 aprilie 2010. La data ridicării excepţiei, textele de lege criticate aveau următoarea redactare:

- Art. 4813 alin. (1), (2) şi (4): „(1) Pregătirea teoretică şi practică a unei persoane în vederea obţinerii permisului de conducere sau a unei noi categorii ori subcategoria acestuia se realizează numai într-o şcoală de conducători auto autorizată, în condiţiile existenţei unui contract încheiat între persoană şi şcoala respectivă, potrivit dispoziţiilor legale.

(2) Pregătirea teoretică şi practică se efectuează, în şcolile prevăzute la alin. (1), cu propriii profesori de legislaţie rutieră atestaţi şi proprii instructori de pregătire practică atestaţi. (...)

(4) Persoana prevăzută la alin. (1) poate efectua pregătirea practică numai după finalizarea pregătirii teoretice în şcoala respectivă.”;

- Art. 4814 alin. (1) şi (3): „(1) Pregătirea practică în vederea obţinerii permisului de conducere pentru categoriile A, B şi BE şi subcategorii ale acestora, efectuată de şcolile autorizate, se poate realiza şi cu instructori de pregătire practică atestaţi, care sunt persoane fizice înregistrate la oficiul registrului comerţului, atestate şi autorizate de către autoritatea competentă, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii. (...)

(3) Instructorul prevăzut la alin. (1) poate efectua activitate de pregătire practică a persoanelor, în condiţiile prevăzute la art. 4813 alin. (4), numai pe baza unui contract de prestări de servicii încheiat de instructor cu şcoala respectivă, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu modificările ulterioare.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege Ce formează obiect al acesteia contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (2) teza întâi care garantează proprietatea, art. 44 alin. (8) care interzice confiscarea averii dobândite licit, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 57 privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) potrivit căruia economia României este o economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă, în care statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 a fost abrogată expres prin prevederile art. 93 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011.

În aceste condiţii, Curtea urmează să verifice incidenţa în cauză a celor statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare”din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.

În acest scop, Curtea reţine că obiectul acţiunii litigioase în soluţionarea căreia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate îl reprezintă cererea de anulare parţială, pe calea contenciosului administrativ, a anexelor nr. 3 şi 5 din Ordinul ministrului transportului şi infrastructurii nr. 1.019/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea instructorilor de pregătire practică şi a profesorilor de legislaţie rutieră, a Normelor privind autorizarea şcolilor de conducători auto, a Metodologiei privind autorizarea instructorilor de pregătire practică, a Programei de şcolarizare şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a cursurilor de pregătire teoretică şi practică în vederea obţinerii permisului de conducere.

Aşadar, în litigiul de contencios administrativ dedus judecăţii a fost contestat un act administrativ unilateral cu caracter normativ, acţiunea fiind introdusă de o asociaţie a instructorilor de pregătire practică atestaţi, respectiv Liga Formatorilor Auto Timiş. Întrucât nu s-a urmărit apărarea, recunoaşterea sau repararea unui drept sau interes concret, individual determinat, care să fi fost eventual vătămat printr-un act administrativ cu caracter individual a cărui anulare să fie solicitată instanţei de contencios administrativ, Curtea constată că nu se poate pune în discuţie problema aplicării ultraactive a legii în cauză, potrivit principiului tempus regit actum. aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011.

Prin urmare, faţă de obiectul cauzei în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în speţă, din perspectiva dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, abrogarea textelor de lege criticate constituie o cauză de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4813 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 4814 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, excepţie ridicată de Liga Formatorilor Auto Timiş în Dosarul nr. 313/59/2010 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şî fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 585

din 5 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer,

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gemis Invest” - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 1.490/275/2011 al Judecătorfei Panciu şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.327D/2011 al Curţii Constituţionale,

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu sunt nesocotite dispoziţiile constituţionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.490/275/2011, Judecătoria Panciu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gemis Invest” - SRL. din Constanţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat îl pune în imposibilitatea de a-şi exercita prerogativele dreptului de proprietate. Arată că acesta aduce atingere şi principiului bunei-credinţe consacrat de Constituţie, care este aplicabil şi autorităţilor publice, şi, totodată, îngrădeşte libertatea comerţului şi creează un cadru nefavorabil pentru valorificarea potenţialului comercial. Susţine că „obligarea unei societăţi care cumpără bunuri de un anumit fel pe care le înstrăinează altei societăţi în vederea valorificării de către aceasta după dezmembrare, dar se poate verifica circuitul acestor bunuri până la valorificarea reală şi implicit confiscarea mărfii, deşi nu s-a dovedit caracterul ilicit, constituie un mijloc de limitare gravă a libertăţii comerţului şi a cadrului instituţionalizat de exercitare a actelor de vânzare-cumpărarea comercială”. Mai arată că, în opinia sa, sancţiunile pentru contravenţiile la regimul rutier sunt mult mai aspre decât cele pentru infracţiunile la acelaşi regim.

Judecătoria Panciu nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege ce formează obiectul acesteia nu conţine dispoziţii de natură să afecteze niciuna dintre prevederile constituţionale invocate. Prin nerespectarea maselor/dimensiunilor admise la transport potrivit condiţiilor de exploatare a drumurilor, în raport cu capacitatea portantă a acestora şi cu caracteristicile tehnice ale vehiculelor, s-ar ajunge la degradarea rapidă a drumurilor publice şi la punerea în pericol a tuturor participanţilor la trafic, precum şi a vehiculelor şi bunurilor transportate de aceştia în cazul evenimentelor rutiere generate ca urmare a încălcării obligaţiilor ce revin transportatorilor, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional. Astfel, apreciază că nu se încalcă dreptul de acces liber la justiţie, întrucât contravenientul are deplină libertate de a formula plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie şi să beneficieze, în faţa instanţei, de toate garanţiile unui proces echitabil. Dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale privind dreptul de proprietate, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege, şi nici nu sunt de natură să aducă atingere liberului acces al persoanelor la o activitate economică sau liberei iniţiative, ci, dimpotrivă, reprezintă o concretizare a prevederilor art. 45 din Constituţie. Precizează că stabilirea unei contravenţii şi sancţionarea acesteia cu amendă reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului, dând expresie preocupării statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale

Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, modificate prin pct. 39 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2010. Textul de lege criticat are următorul conţinut: „(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale, şi se sancţionează după cum urmează: (...) p) efectuarea de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depăşirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe şi/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la prezenta ordonanţă, cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei”.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege ce formează obiect al acesteia contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (2) teza întâi care garantează proprietatea, art. 44 alin. (8) care interzice confiscarea averii dobândite licit, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 57 privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 135 alin. (1) şi (2) lit. a) potrivit căruia economia României este o economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă, în care statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat califică drept contravenţie la regimul drumurilor fapta constând în efectuarea de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depăşirea anumitor mase maxime admise, dacă nu a fost comisă în asemenea împrejurări încât să fie considerată infracţiune potrivit legii penale, stabilind, totodată, şi sancţiunea corespunzătoare, respectiv amenda între anumite limite, acolo precizate. O astfel de prevedere nu pune în discuţie dreptul de proprietate privată garantat prin art. 44 alin. (2) din Constituţie. Niciuna dintre prerogativele acestuia - posesia, folosinţa şi dispoziţia - nu este afectată prin prevederea de lege supusă controlului de constituţionalitate. Textul criticat nu are în vedere confiscarea respectivelor bunuri, astfel că invocarea art. 44 alin. (8) din Legea fundamentală este i relevantă.

În ceea ce priveşte critica prin raportare la art. 45 din Constituţie, Curtea constată că nu este întemeiată, libertatea economică trebuind exercitată în condiţiile legii, ceea ce presupune respectarea anumitor reguli stabilite prin lege, între care se înscrie şi cea cuprinsă în textul criticat.

Referitor la critica privitoare la pretinsa disproporţie între sancţiunile prevăzute pentru infracţiunile şi contravenţiile la regimul rutier, se poate constata că aceasta reprezintă o opţiune a legiuitorului, pe care Curtea nu o poate cenzura.

Curtea observă că autorul excepţiei nu motivează critica referitoare la pretinsa încălcare a prevederilor art. 57 din Constituţie referitoare la exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, limitându-se la o simplă afirmaţie în acest sens. Or, din textul de lege criticat nu se poate desprinde o contradicţie vizibilă cu dispoziţiile constituţionale menţionate, care să nu mai fie necesar a fi demonstrată. De aceea, având în vedere că nu se poate reţine în mod rezonabil o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei pentru a motiva pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat. A se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012.

În fine, Curtea observă că dispoziţiile art. 21 privind accesul liber la justiţie şi cele ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei nu au incidenţă în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Gemis Invest” - S.R.L. din Constanţa în Dosarul nr. 1.490/275/2011 al Judecătoriei Panciu.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Şotânga, judeţul Dâmboviţa

În temeiul ari. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Şotânga, judeţul Dâmboviţa, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea elementelor stemei şi semnificaţia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 25 iulie 2012.

Nr. 757.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Şotânga, judeţul Dâmboviţa

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Şotânga, judeţul Dâmboviţa

 

Descrierea stemei

Stema comunei Şotânga, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de brâu undat de argint,

în partea superioară se află o ramură de stejar şi o ramură de tei, de aur, care se încrucişează în partea de jos, în săritoare.

În vârful scutului se află un munte de argint, cu o gură de mină neagră, peste care broşează două ciocane, din acelaşi metal.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Ramura de stejar semnifică bogăţia silvică a zonei.

Ramura de tei face referire la Teiş, sat component al comunei.

Brâul undat reprezintă râul Ialomiţa.

Muntele cu gura de mină face referire la mineritul care s-a practicat în zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusa în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Ghindăoani, judeţul Neamţ

În temeiul ari. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Ghindăoani, judeţul Neamţ, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU,

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 25 iulie 2012.

Nr. 758.

 

ANEXA Nr. 1*)

STEMA

comunei Ghindăoani, judeţul Neamţ

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Ghindăoani, judeţul Neamţ

 

Descrierea stemei

Stema comunei Ghindăoani se compune dintr-un scut triunghiular tăiat cu marginile rotunjite.

În cartierul 1, sus, în câmp roşu se află două spade încrucişate aurii,

în cartierul 2, jos, în câmp argintiu se află 3 ghinde, aşezate două în partea de sus şi una dedesubt, poziţionată între ele, colorate în fond verde, inclusiv capacele.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Scutul triunghiular respectă convenţia naţională privind stemele comunale.

Spadele încrucişate amintesc de lupta de la Hindău din anul 1395.

Cele 3 ghinde semnifică etimologia numelui localităţii - Ghindăoani.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Beba Veche, Belinţ, Boldur, Curtea, Dudeştii Noi, Gavojdia, Gottlob, Livezile şi Niţchidorf, judeţul Timiş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.9.*)

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.9.

(3) Anexele nr. 1.1-1.9 şi 2.1-2.9 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

 

Bucureşti, 31 iulie 2012.

Nr. 807.


*) Anexele nr. 1.1-1.9 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Beba Veche, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Beba Veche, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Beba Veche, potrivit anexei nr. 1,1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu maginile rotunjite, tăiat de o furcă lată de aur.

În partea superioară se află un cocoş de aur, în mers, înarmat şi limbat.

În centrul scutului, pe furcă, se află un obelisc ridicat pe un postament cu trei trepte, de culoare roşie.

În vârful scutului, pe furcă, se află imaginea unui pod roşu, cu patru arce de boltă - mâner de paner.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Furca sugerează locul în care se întâlnesc cele trei ţări - România, Serbie şi Ungaria, iar cocosul ilustrează zicala potrivit căreia cântecul cocoşului este auzit în cele trei ţări.

Obeliscul „Triplex Confinium, ridicat în 4 mai 1920, în urma Tratatului de la Trianon, sugerează punctul de întâlnire al frontierelor celor trei ţâri.

Podul, numit „Podul Răbii” sau „Podul Grâului”, a fost construit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi trecea peste un braţ, azi secat, al râului Mureş.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Belinţ, judeţul Timiş

 

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Belinţ, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Belinţ, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, scartelat de o cruce de aur.

În partea superioară, în dreapta, se află un cap de înger cu două aripi, de argint.

În partea superioară, în stânga, se află patru spice de grâu, de aur.

În vârful scutului, în dreapta, se află o harpă de aur.

În vârful scutului, în stânga, se află o carte deschisă, de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

îngerul reprezintă sigiliul vechi al localităţii, folosit în secolul al XVIII-lea.

Spicele simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul de spice reprezintă numărul satelor componente.

Harpa face referire la Corul din Chizătău, iar cartea face parte din viaţa spirituală a locuitorilor.

Cartea a făcut parte din viaţa spirituală a locuitorilor comunei, pe care a îmbogăţit-o constant.

Crucea face aluzie la evenimentele care au influenţat dezvoltarea bisericii pe teritoriul comunei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.3

 

STEMA

comunei Boldur, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.3

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Boldur, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Boldur, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, scartelat în cruce, în contrasmalţuri.

În partea superioară, în dreapta şi în stânga, se află câte o pecete paleocreştină de aur.

În vârful scutului, în câmp roşu, se află un spic de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Pecetea face referire la pristolnicul descoperit în satul Jabar, factor important în răspândirea creştinismului.

Spicul de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Crucea care împarte scutul simbolizează importanţa pe care biserica şi credinţa o au în viaţa locuitorilor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.4

 

STEMA

comunei Curtea, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.4

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Curtea, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Curtea, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, în câmp roşu, se află un cocoş de aur flancat de două spice de grâu de aur, care se întretaie în partea inferioară.

În vârful scutului, în câmp albastru, se află o biserică văzută din faţă, cu turnul central cu acoperiş în două ape şi doi contraforţi.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Cocoşul reprezintă sigiliul localităţii din perioada secolelor al XVIII-lea-al XIX-lea.

Spicele de grâu fac referire la ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Brâul undat simbolizează râul Bega, care traversează localitatea.

Aşezământul de cult reprezintă biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 15

 

STEMA

comunei Dudeştii Noi, judeţul Timiş

 

ANEXA Nr. 2.5

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Dudeştii Noi, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Dudeştii Noi, potrivit anexei nr. 15, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie de aur.

În partea superioară se află o broască ţestoasă de aur, mergând spre stânga, în câmp verde.

Fascia este încărcată cu o rindea neagră, flancată de câte o frunză de dud verde.

În partea inferioară, se află un războinic peceneg, înarmat cu sabie, arc şi săgeţi, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Broasca ţestoasă face referire la importanţa terenului mlăştinos pe care se află localitatea, în perioada 1722-1742, fiind cotat la un preţ bun, datorită comerţului cu broaşte ţestoase.

Rindeaua simbolizează una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, prelucrarea lemnului.

Frunzele de dud fac aluzie la denumirea localităţii.

Războinicul peceneg aminteşte de vechiul nume al localităţii „Besenyo”, localitatea fiind înfiinţată de populaţia pecenegă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.6

 

STEMA

comunei Gavojdia, Judeţul Timiş

 

 

ANEXA Nr. 2.6

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Gavojdia, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Gavojdia, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bară de un brâu undat de argint.

În partea superioară, în câmp roşu, se află cinci spice de grâu de aur.

În partea stângă, în câmp albastru, se află silueta unei biserici de argint cu trei ferestre şi o uşă, închise şi cu un turn cu două ferestre, tot închise.

Scutul este timbrat de o coroană murată de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Spicele de grâu semnifică ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.

Brâul undat reprezintă râul Timiş, care străbate localitatea.

Clădirea reprezintă biserica de lemn cu hramul „înălţarea Domnului”, construită în anul 1792.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1,7

 

STEMA

comunei Gottlob, judeţul Timiş

 

 

ANEXA Nr. 2.7

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Gottlob, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Gottlob, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie îngustă.

În partea superioară, în câmp albastru, se află un înger în picioare, cu mâinile împreunate, rugându-se, de argint.

Fascia de aur este încărcată cu trei pepeni cu două frunze, pe două vrejuri, toate verzi.

În partea inferioară, în câmp verde, se află un mănunchi de spice de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

îngerul este preluat din sigiliile folosite pe documentele emise de primărie, în trei variante, în anii 1794, 1830 şi 1836.

Pepenii cu vrejuri şi mănunchiul de spice de grâu simbolizează una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

Anexa Nr. 1.8

 

STEMA

comunei Livezile, judeţul Timiş

 

 

Anexa Nr. 2.8

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Livezile, Judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Livezile, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în centru, se află un ostaş, îmbrăcat în armură, cu sabie şi scut, de argint. El poartă cămaşă cu glugă de zale şi vestă ţintată.

Ostaşul este înconjurat de patru pomi de aur.

În partea inferioară se află un pod de aur deasupra unui brâu undat de argint, dublat.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Ostaşul este preluat din vechile peceţi ale satului aparţinător Dolaţ, de la 1817 şi 1833. Ţinuta evocă faptul că localitatea este atestată documentar la 1322.

Podul face parte din arealul localităţii, folosit ca element de apărare a localităţii.

Cei patru pomi fructiferi dau denumirea localităţii şi indică numărul de etnii.

Verdele, aurul şi argintul simbolizează bogăţia solului şi subsolului zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.9

 

STEMA

comunei Niţchidorf, judeţul Timiş

 

 

ANEXA Nr. 2.9

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Niţchidorf, judeţul Timiş

 

Descrierea stemei

Stema comunei Niţchidorf, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.

Câmpul verde al scutului este despărţit de cel azur de o pajeră de argint, înclinată dextra.

Pe pajeră se află un inel înaripat roşu. Colţul de sus al pajerei este acoperit de un coif de turnir de argint.

În vârful scutului, în câmp verde, se află o inimă din care cresc trei flori; sub inima înflorită sunt încrucişate două ramuri de tuia, toate de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Culorile verde şi albastru simbolizează pământul şi cerul.

Ecusonul cu inel înaripat, casca şi argintul sunt preluate din blazonul familiei Niczky, care dă denumirea localităţii.

Aurul simbolizează bunăstarea ce se dobândeşte prin muncă tenace.

Înclinaţia pajerei semnifică faptul că poziţia privilegiată a familiei este anterioară datei dobândirii titlului de conte de către Niczky Kristof, care a avut loc în anul 1765.

Inima înflorită şi ramurile de tuia sunt elemente preluate de pe sigiliile folosite de autorităţile locale.

Cele trei flori indică prezenţa unei rezervaţii în zonă, care protejează laleaua pestriţă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind stabilirea nivelului taxei pentru acordarea drepturilor de plantare din rezervele judeţene şi din rezerva naţională

 

Văzând Referatul de aprobare al Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole nr. 1.209 din 10 iulie 2012,

în baza prevederilor art. 85k alin. (1) lit. (b) din Regulamentul (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP*) şi ale art. 5 lit. c) şi art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Nivelul taxei pentru acordarea drepturilor de plantare din rezervele judeţene şi din rezerva naţională este de 200 lei/hectar.

(2) Taxa se va plăti în contul IBAN nr. RO83TREZ7025009XXX011247, C.I.F. 26318890, Trezoreria Sector 2, beneficiar Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, adresa: Şos. Iancului nr. 49, sectorul 2, Bucureşti, cod 021719.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 3 august 2012.

Nr. 164.