MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 598/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 598         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 21 august 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 651 din 19 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, coroborate cu cele ale anexei nr. 4 la aceeaşi ordonanţă

 

Decizia nr. 652 din 19 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

 

Decizia nr. 665 din 26 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii

 

Decizia nr. 668 din 26 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

850. - Hotărâre pentru aprobarea graficului şi modalităţii de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

 

851. - Hotărâre privind rectificarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2012

 

853. - Hotărâre privind aprobarea sumelor necesare Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru contractarea şi implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE 2006 Anvelopa nealocată şi Programului PHARE 2006 Securitate nucleară

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.107. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative şi procedurale

 

1.273. - Ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-CNS „Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere” - volumul IV „Sisteme de supraveghere şi de evitare a coliziunii”, ediţia 1/2012

 

1.308. - Ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii pentru interzicerea utilizării armelor cu muniţie cu proiectil împotriva păsărilor şi animalelor în perimetrul aeroporturilor civile din România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 651

din 19 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Ordonanţa

Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua

de drumuri naţionale din România, coroborate cu cele ale anexei nr. 4 la aceeaşi ordonanţă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Sărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, coroborate cu cele ale anexei nr. 4 la aceeaşi ordonanţă, excepţie ridicată de S.C.A. Haşotti şi Asociaţii din Bucureşti în Dosarul nr. 3.175/1.748/2011 al Judecătoriei Cornetu şi care constituie obiectul Dosarului nr. 206D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, precizând că îşi menţine valabilitatea, mutatis mutandis, Decizia Curţii Constituţionale nr. 57 din 26 ianuarie 2012. Menţionează, de asemenea, faptul că valoarea prejudiciului prezumat absolut ca fiind suferit de autoritatea rutieră e determinat în mod obiectiv în funcţie de masa autovehiculului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.175/1748/2011, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, coroborate cu cele ale anexei nr. 4 la aceeaşi ordonanţa, excepţie ridicată de S.C.A. Haşotti şi Asociaţii din Bucureşti, într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute prin art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că nu este explicată raţiunea instituirii unui tarif de despăgubire, ca sancţiune complementară pe lângă amendă şi reţinerea certificatului de înmatriculare. Arată că nu au fost explicate nici criteriile în funcţie de care s-au stabilit valorile nominale diferenţiate pe categorii de autovehicule. Obligarea la plata tarifului de despăgubire, care nu reprezintă altceva decât contravaloarea rovinietei pe o perioadă de 1 an, aduce atingere dreptului de proprietate privată protejat prin Constituţie şi tratatele europene la care România este parte şi care se aplică în mod prioritar faţă de dreptul intern. Precizează că noţiunea de despăgubire implică logic existenţa unui prejudiciu, despre care susţine că nu există în realitate.

Judecătoria Cornetu apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că pentru o contravenţie se poate aplica numai o sancţiune principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare. Or, în situaţia de faţă, prin stricta aplicare a dispoziţiilor legale s-ar ajunge la aplicarea unor sancţiuni disproporţionat de mari faţă de gradul de pericol social al faptelor săvârşite. Consideră că textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 25 alin. (1) care instituie dreptul la libera circulaţie, art. 45 care prevede accesul liber al persoanei la o activitate economică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional. În opinia sa, aplicarea şi executarea unei sancţiuni pecuniare, deşi determină direct o diminuare a patrimoniului celui sancţionat, nu atrag automat o încălcare a dispoziţiilor constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private. Totodată, apreciază că textul de lege criticat nu este de natură a influenţa în vreun fel piaţa şi libertatea economică. În plus, arată că sancţiunea amenzii contravenţionale şi obligativitatea achitării unui tarif de despăgubire, instituite de legiuitor pentru nerespectarea dispoziţiilor legale, nu încalcă dreptul la liberă circulaţie, ci au ca scop repararea unei fapte ilicite, aceea de a utiliza o infrastructură rutieră fără achitarea obligaţiilor legale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, coroborate cu cele ale anexei nr. 4 la aceeaşi ordonanţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, astfel cum au fost modificate şi completate prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 30 ianuarie 2010. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 8 alin. (3): „(3) Contravenientul are obligaţia de a achita, pe lângă amenda contravenţională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcţie de tipul vehiculului folosit fără a depune rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.”;

- Anexa nr. 4: „CUANTUMUL tarifului de despăgubire aplicabil în cazul lipsei rovinietei valabile

 

 

Tipul vehiculului

Tarif de despăgubire - euro -

A

Autoturisme

28

B

Vehicule de transport marfă cu 0,01 mai mic decât MTMA mai mic sau egal cu 3,51

96

C

a) Vehicule de transport marfă cu 3,51 mai mic decât MTMA mai mic sau egal cu 7,51

b) Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

320

D

a) Vehicule de transport marfă cu 7,51 mai mic decât MTMA mai mic decât 12,01

b) Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul

auto)

560

E

Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egal cu 12,01, cu maximum 3 axe (inclusiv)

720

F

Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egal cu 12,01, cu minimum 4 axe (inclusiv)

1.210”

 

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 11 Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 Dreptul de proprietate privată, art. 136 Proprietatea şi art. 148 Integrarea în Uniunea Europeană.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2012, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002.

Cu acel prilej, Curtea a observat că, distinct de sancţiunea amenzii, textul de lege criticat prevede că în sarcina contravenientului se reţine şi obligaţia de a achita, cu titlu de tarif de despăgubire, o anumită sumă de bani, precizată în anexa nr. 4 la ordonanţă, în funcţie de tipul vehiculului care a fost folosit fără a deţine rovinieta valabilă, adică în lipsa documentului sau înregistrării în format electronic care atestă achitarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. Curtea a constatat că obligarea la plata acestui tarif de despăgubire este o consecinţă a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite, respectiv utilizarea reţelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu cauzat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Curtea a reţinut că, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, actele normative pot cuprinde, pe lângă amenda contravenţională ca sancţiune de drept administrativ, şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru prejudiciile pricinuite prin săvârşirea contravenţiei. Ţinând cont de acest cadru general, reprezentat de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, legiuitorul a prevăzut, prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, obligaţia plăţii unui tarif de despăgubire fix, pe categorii de autovehicule, în sarcina utilizatorilor români şi străini ai reţelei de drumuri naţionale din România ce se află în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Curtea reţine că, în concepţia actului normativ criticat, utilizatorul a săvârşit o faptă ilicită (folosirea drumului naţional fără rovinieta), prin care a cauzat un prejudiciu reţetei de drumuri naţionale prin uzarea şi degradarea acestora şi, totodată, există un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, acesta fiind rezultatul direct al acţiunii de folosire a drumurilor naţionale fără plata rovinietei. Prin urmare, stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiată pe dreptul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România de a beneficia de repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită săvârşită de utilizator.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia este interzisă aplicarea a două sancţiuni principale pentru aceeaşi faptă, că tariful de despăgubire nu are natura unei sancţiuni contravenţionale, ci a unei modalităţi de acoperire a unui prejudiciu material. De aceea, posibilitatea cumulării răspunderii contravenţionale cu răspunderea civilă delictuală şi, subsecvent, impunerea achitării concomitente a unei amenzi contravenţionale şi a unui tarif de despăgubire se justifică prin diferenţa esenţială dintre fundamentele fiecărui tip de răspundere. Astfel, dacă în cazul răspunderii contravenţionale se urmăreşte sancţionarea unei conduite ilicite, prin stabilirea răspunderii civile se tinde la repararea prejudiciului produs unui anumit subiect de drept, în speţă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

Totodată, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003, aceasta este persoană juridică română de interes strategic naţional, care desfăşoară, în principal, activităţi de interes public naţional în domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor. De aceea, stabilirea pe cale legală a tarifului de despăgubire se impune în vederea asigurării unei modalităţi eficiente de recuperare a prejudiciului suferit, în considerarea importanţei protejării reţelei de drumuri naţionale din România şi a necesităţii menţinerii acesteia într-o stare care să ofere deopotrivă siguranţă circulaţiei şi condiţii optime pentru desfăşurarea traficului rutier.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, considerentele mai sus menţionate constituie argumente în sensul respingerii ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate în cauza de faţă, având în vedere că diminuarea patrimoniului contravenientului ca urmare a aplicării textelor de lege criticate nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci reprezintă consecinţa nesocotirii unor norme legale pe care acesta avea obligaţia să le respecte, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, coroborate cu cele ale anexei nr. 4 la aceeaşi ordonanţă, excepţie ridicată de SC.A. Haşotti şi Asociaţii din Bucureşti în Dosarul nr. 3.175/1.748/2011 al Judecătoriei Cornetu.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 652

din 19 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Constantin Marin şi Petrică Tutuianu în Dosarul nr. 14.304/212/2009 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 331 D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, apreciind că este incident art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că autorul acesteia nu îşi motivează criticile.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 14.304/212/2009, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Constantin Marin şi Petrică Tutuianu într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a nulităţii somaţiilor de desfiinţare a unor construcţii cu destinaţia garaj.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că textul de lege criticat contravine art. 20 Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 Accesul liber la justiţie din Constituţie, fără să argumenteze această afirmaţie.

Judecătoria Constanţa - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât desfiinţarea construcţiei este o sancţiune pentru nerespectarea consecinţelor negative în cazul unor construcţii necorespunzătoare, sancţiunea vizând în egală măsură toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie. Apreciază că prevederile de lege criticate nu îngrădesc dreptul părţilor interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de toate garanţiile specifice unui proces echitabil şi nu afectează dreptul de proprietate, astfel cum este reglementat de Legea fundamentală.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, invocând cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în sensul că simpla enumerare în susţinerea excepţiei a unor prevederi constituţionale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, reiterând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 1.124 din 23 septembrie 2010, nr. 1.344 din 22 octombrie 2009 şi nr. 656 din 5 octombrie 2006.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 376/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 13 octombrie 2006, şi prin Legea nr. 261/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 16 iulie 2009. Textul criticat are, în prezent, următorul conţinut:

- Art. 33: „(1) Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului, cât şi construcţiile, lucrările şi amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află construcţia, fără emiterea unei autorizaţii de desfiinţare, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.

(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se poate declanşa din oficiu de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află construcţia sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului aparţinând domeniului public sau privat al statului.

(3) în cazul neîndeplinirii de către autoritatea administraţiei publice competente a procedurii de desfiinţare, în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării prevăzute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al terenului aparţinând domeniului public ori privat al statului va putea trece de îndată la desfiinţarea construcţiilor executate fără autorizaţie de construire.

(4) Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, oraşelor ori comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competente, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.

(5) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) autorităţile publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societăţii comerciale specializate în astfel de lucrări, în condiţiile legii.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 20 Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi la art. 21 Accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia s-au limitat la a invoca dispoziţiile art. 20 şi art. 21 din Legea fundamentală, fără a arăta în ce constau, în opinia lor, neconcordanţele dintre textul supus controlului de constituţionalitate şi prevederile din Constituţie menţionate. În aceste condiţii, faţă de lipsa unei reale motivări a excepţiei de neconstituţionalitate şi ţinând cont de prevederile art. 10 a in. (2) din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”, excepţia urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Aceasta a fost soluţia pe care, în mod constant, Curtea a pronunţat-o, în jurisprudenţa sa, când a fost confruntată cu situaţii similare celei de faţă.

Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţita de dovezile depuse de părţi»„.

De asemenea, în acelaşi sens, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a observat, printre altele, că „Aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat”.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Constantin Marin şi Petrică Tutuianu în Dosarul nr. 14.304/212/2009 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 665

din 26 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, excepţie ridicată, din oficiu, de către Judecătoria Novaci în Dosarul nr. 1527267/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 204D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 376D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, excepţie ridicată, din oficiu, de către Judecătoria Novaci în Dosarul nr. 373/267/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 376D/2012 la Dosarul nr. 204D/2012.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu măsura conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 376D/2012 la Dosarul nr. 204D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât critica formulată vizează modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 2 martie 2011 şi 1 februarie 2012, pronunţate în dosarele nr. 152/267/2011 şi nr. 373/267/2011, Judecătoria Novaci a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, excepţie ridicată din oficiu în cauze având ca obiect soluţionarea unor sesizări prin care se solicită reexaminarea unor sancţiuni contravenţionale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 nu reglementează un raport între amenda aplicată şi numărul de ore de activitate în folosul comunităţii ce trebuie prestate, ceea ce duce la aplicarea de către instanţe a sancţiunii contravenţionale a prestării unei activităţi în folosul comunităţii în cuantum uri diferite pentru persoane care au săvârşit aceeaşi contravenţie sau, cu ocazia comutării sancţiunii amenzii contravenţionale în sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, la aplicarea de cuantumuri diferite de ore de muncă pentru persoane care au săvârşit aceeaşi contravenţie şi au primit pedepse cu amenda contravenţională în cuantumuri egale sau asemănătoare.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 sunt constituţionale, neîncălcând dispoziţiile art. 16 şi art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală şi nici pe cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar că, în realitate, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa reclamă omisiunea legiuitorului de a fi reglementat un raport între amenda contravenţională aplicată şi numărul de ore ce trebuie prestat ca activitate în folosul comunităţii. Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa actele normative supuse controlului, motiv pentru care excepţia este inadmisibilă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 30 august 2002.

Se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şt a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002 este criticată sub aspectul lipsei reglementării unui raport între amenda aplicată şi numărul de ore de activitate în folosul comunităţii ce trebuie prestate, ceea ce duce la aplicarea de către instanţe a sancţiunii contravenţionale a prestării unei activităţi în folosul comunităţii în cuantumuri diferite.

Astfel, Curtea reţine că excepţia ridicată nu vizează aspecte de constituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002, ci aduce în discuţie o lacună legislativă fără relevanţă constituţională. Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, excepţie ridicată, din oficiu, de către Judecătoria Novaci în dosarele nr. 152/267/2011 şi nr. 373/267/2011.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 668

din 26 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „King Club” - S.R.L din Vaslui în Dosarul nr. 26.054/245/2011 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 221 D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei Societatea Comercială „King Club” - S.R.L. din Vaslui a depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 26.054/245/2011, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „King Club” - S.R.L. din Vaslui într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii prin care s-a solicitat anularea unui proces-verbal de contestare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute la art. 60 lit. c) din Legea nr. 333/2003 şi înlocuirea amenzii contravenţionale aplicate cu sancţiunea avertismentului.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 prevăd efectuarea transporturilor tuturor categoriilor de bunuri în prezenţa unor persoane înarmate, fapt ce aduce atingere dreptului la integritatea psihică a persoanelor implicate, contravenind dispoziţiilor art. 22 din Constituţie. Totodată, în accepţiunea textului legal criticat, transporturile trebuie efectuate în timpul zilei, aspect ce încalcă libera circulaţie, prevăzută la art. 25 din Legea fundamentală, şi că acestea pot fi efectuate conform unor planuri de pază a căror elaborare este obligatorie, obligaţie ce încalcă libertatea economică, garantată la art. 45 din Constituţie. Se susţine, de asemenea, încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, respectiv îngrădirea dreptului de proprietate al persoanei juridice asupra bunurilor supuse transportului, prin condiţionarea efectuării acestuia de obţinerea unui aviz, fapt ce îngrădeşte dreptul de dispoziţie asupra bunurilor în cauză.

Judecătoria Iaşi - Secţia civilă opinează că textele criticate sunt constituţionale. Se arată, astfel, că prevederile art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 nu îngrădesc accesul liber la o activitate economică, ci stabilesc cadrul legal al exercitării unei astfel de activităţi, având ca scop garantarea efectuării transporturilor în condiţii de siguranţă atât pentru angajaţii persoanelor juridice transportatoare, cât şi pentru bunurile transportate. Se afirmă, totodată, că textele criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate asupra bunurilor transportate, obligaţia obţinerii unui aviz neafectând niciunul dintre dezmembrămintele dreptului de proprietate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele criticate sunt constituţionale, acestea având ca finalitate protecţia persoanelor implicate în efectuarea transporturilor şi protejarea bunurilor supuse acestor operaţiuni. Se arată că libertatea economică poate fi asigurată numai prin instituirea de către legiuitor a unor reguli menite să asigure un climat de disciplină economică, căruia operatorii economici este necesar să i se conformeze şi că, prin urmare, prevederile art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 nu sunt de natură a încălca normele constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile procurorului, dispozitive legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, care au următorul cuprins: „(1) Paza transporturilor de bunuri şi valori sau a celor cu caracter special se organizează şi se execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliţiei, care este obligatoriu şi în cazul modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităţilor la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele aparţinând unor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale.

(2) Prin planul de pază se stabilesc în principal: bunurile şi valorile de transportat, condiţiile de mediu adecvate naturii bunurilor şi valorilor care se transportă, situaţia operativă, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază, consemnul general şi particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice şi de autoapărare, modul de acţiune în diferite situaţii, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(3) De regulă, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter special se efectuează pe timp de zi.

(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel puţin o persoană înarmată, în cadrul localităţii, şi de minimum două, în afara acesteia.

Se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 22 referitor la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, ale art. 25 privind libera circulaţie, ale art. 45 cu privire la libertatea economică şi ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu poate reţine critica potrivit căreia textele criticate, prin măsurile impuse, aduc atingere dreptului de dispoziţie al proprietarului bunurilor sau valorilor transportate, ca atribut al dreptului de proprietate privată reglementat la art. 44 din Constituţie. Astfel, Curtea constată că proprietarul bunurilor sau al valorilor transportate poate dispune oricând de acestea, valabilitatea actelor juridice de dispoziţie nefiind afectată de măsurile de siguranţă impuse în vederea efectuării transportului; pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, astfel încât legiuitorul, în scopul asigurării securităţii transporturilor, poate reglementa măsuri care să vizeze efectuarea transporturilor de bunuri şi valori sau de bunuri cu caracter special, respectiv numai în timpul zilei, în prezenţa a cel puţin unei persoane înarmate în interiorul localităţii şi a minimum două în afara localităţii, conform unui plan de pază întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori sunt transportate împreună cu unitatea prestatoare, cu avizul poliţiei, care este obligatoriu chiar şi în cazul modificării acestui plan.

Măsurile de protecţie reglementate prin textele criticate au ca scop efectuarea transporturilor de bunuri şi valori sau a bunurilor cu caracter special în condiţii de siguranţă, atât pentru angajaţii persoanelor juridice transportatoare, cât şi pentru bunurile sau valorile transportate. Acest scop poate fi dedus şi din expunerea de motive a legii criticate, în care legiuitorul face referire în mod expres la necesitatea diminuării numărului de infracţiuni contra patrimoniului şi contra persoanei săvârşite în sfera transporturilor de bunuri şi valori.

Pentru aceste motive, Curtea nu poate reţine nici critica autorului excepţiei conform căreia prevederile art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 aduc atingere libertăţii economice, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, aceasta se exercită în condiţiile legii, fiind de competenţa legiuitorului stabilirea unor norme de protecţie precum cele supuse analizei, cu privire la efectuarea transporturilor de bunuri şi valori sau bunuri cu caracter special.

În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei conform căreia măsurile criticate încalcă libera circulaţie, Curtea constată că aceasta vizează libertatea persoanei şi nu libera circulaţie a mărfurilor, art. 25 din Constituţie nefiind, astfel, incident în cauză.

Referitor la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia rea izarea transporturilor în prezenţa unor persoane înarmate ar afecta integritatea psihică a persoanelor care efectuează operaţiunile de transport, Curtea reţine că art. 22 din Constituţie nu este incident în cauză, ipoteza sa normativă nevizând situaţia din speţă.

Prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu suit, de asemenea, incidente în cauză, întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept fundamental.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1)-(4) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, excepţie ridicată de Societatea Comercială „King Club” - S.R.L. din Vaslui în Dosarul nr. 26.054/245/2011 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea graficului şi modalităţii de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Sumele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate se restituie lunar în perioada septembrie 2012 - septembrie 2013, conform următorului grafic:

 

Nr. crt.

Luna pentru care se face restituirea

Luna în care se face restituirea

1.

Aprilie 2011

Septembrie 2012

2.

Mai 2011

Octombrie 2012

3.

Iunie 2011

Noiembrie 2012

4.

Iulie 2011

Decembrie 2012

5.

August 2011

Ianuarie 2013

6.

Septembrie 2011

Februarie 2013

7.

Octombrie 2011

Martie 2013

8.

Noiembrie 2011

Aprilie 2013

9.

Decembrie 2011

Mai 2013

10.

Ianuarie 2012

Iunie 2013

11.

Februarie 2012

Iulie 2013

12.

Martie 2012

August 2013

13.

Aprilie 2012

Septembrie 2013

 

Art. 2. - Restituirea sumelor prevăzute la art. 1 se efectuează potrivit prevederilor Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 772/163/198/2012 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2012 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

p. Ministrul sănătăţii,

Alexandru Rafila,

secretar de stat

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Liviu Voinea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 august 2012.

Nr. 850.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind rectificarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2012

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 11 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Bugetul Trezoreriei Statului pe anul 2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.139/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 23 noiembrie 2011, se majorează la venituri cu suma de 343.534 mii lei, la cheltuieli cu suma de 398.477 mii lei, rezultând un excedent de 95.428 mii lei.

Art. 2. - Structura bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2012, rectificat, este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - După intrarea în vigoare a prevederilor prezentei hotărâri se repartizează şi creditele bugetare reţinute potrivit art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru,

ministrul finanţelor publice,

Liviu Voinea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 august 2012.

Nr. 851.

 

ANEXĂ

 

BUGETUL TREZORERIEI STATULUI, RECTIFICAT, PE ANUL 2012

 

- mii lei -

Capitol

Subcapitol/
Paragraf

Titlu/ Articol

Alineat

Denumire indicator

Program actualizat

Influente +/-

Program 
rectificat

0

1

2

3

4

5

6

7=6+5

 

 

 

 

VENITURI

685.345,0

343.534,0

1.028.879,0

 

 

 

 

I. Venituri curente

685.345,0

343.534,0

1.028.879,0

 

 

 

 

C. VENITURI NEFISCALE

685.345,0

343.534,0

1.028.879,0

 

 

 

 

C1. Venituri din proprietate

682.324,0

342.705,0

1.025.029,0

31.09

 

 

 

Venituri din dobânzi

682.324,0

342.705,0

1.025.029,0

 

01

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte bugete

241.926,0

-5.374,0

236.552,0

 

02

 

 

Venituri din dobânzi aferente Trezoreriei Statului de la alte sectoare

427.634,0

315.764,0

743.398,0

 

03

 

 

Alte venituri din dobânzi

12.764,0

32.315,0

45.079,0

 

 

 

 

C2. Vânzări de bunuri si servicii

3.021,0

829,0

3.850,0

35.09

 

 

 

Amenzi, penalităţi si confiscări

200,0

800,0

1.000,0

 

04

 

 

Majorări de întârziere pentru venituri nevărsate la termen

200,0

800,0

1.000,0

36.09

 

 

 

Diverse venituri

2.821,0

29,0

2.850,0

 

50

 

 

Alte venituri

2.821,0

29,0

2.850,0

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

534.974,0

398.477,0

933.451,0

 

 

 

 

a) Clasificaţia funcţională

 

 

 

 

 

 

 

Partea a I a - Servicii publice generale

534.974,0

398.477,0

933.451,0

51.09

 

 

 

Autorităţi publice si acţiuni externe

40.481,0

0,0

40.481,0

 

01

 

 

Autorităţi executive si legislative

40.481,0

0,0

40.481,0

 

01 03

 

 

Autorităţi executive

40.481,0

0,0

40.481,0

55.09

 

 

 

Tranzacţii privind datoria publica si împrumuturi

494.493,0

398.477,0

892.970,0

 

 

 

 

b. Clasificaţia economica

 

 

 

50.09

 

 

 

CHELTUIELI

534.974,0

398.477,0

933.451,0

51.09

 

 

 

AUTORITATI PUBLICE SI ACTIUNI EXTERNE

40.481,0

0,0

40.481,0

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

32.416,0

0,0

32.416,0

 

 

20

 

Titlul II Bunuri si servicii

32.324,0

0,0

32.324,0

 

 

20.01

 

Bunuri si servicii

27.451,0

0,0

27.451,0

 

 

 

01

Furnituri de birou

3.096,0

 

3.096,0

 

 

 

02

Materiale pentru curăţenie

171,0

 

171,0

 

 

 

03

Încălzit, iluminat si forţa motrica

5.089,0

 

5.089,0

 

 

 

04

Apa, canal si salubritate

435,0

 

435,0

 

 

 

05

Carburanţi si lubrifianţi

1 304,0

 

1.304,0

 

 

 

06

Piese de schimb

316,0

 

316,0

 

 

 

07

Transport

32,0

 

32,0

 

 

 

08

Posta, telecomunicaţii, radio, tv, internet

1.302,0

 

1.302,0

 

 

 

09

Materiale si prestări de servicii cu caracter funcţional

10.928,0

 

10.928,0

 

 

 

30

Alte bunuri si servicii pentru întreţinere si funcţionare

4.778,0

 

4.778,0

 

 

20.02

 

Reparaţii curente

1.123,0

0,0

1.123,0

 

 

20.05

 

Bunuri de natura obiectelor de inventar

2.064,0

0,0

2.064,0

 

 

 

30

Alte obiecte de inventar

2.064,0

 

2.064,0

 

 

20.11

 

Cărţi, publicaţii si materiale documentare

33,0

0,0

33,0

 

 

20.30

 

Alte cheltuieli

1.653,0

0,0

1.653,0

 

 

 

03

Prime de asigurare non-viata

705,0

 

705,0

 

 

 

04

Chirii

948,0

 

948,0

 

 

59

 

Titlul IX Alte cheltuieli

92,0

0,0

92,0

 

 

59.17

 

Despăgubiri civile

92,0

 

92,0

 

 

70

 

Cheltuieli de capital

8.065,0

0,0

8.065,0

 

 

71

 

Titlul X Active nefinanciare

8.065,0

0,0

8.065,0

 

 

71.01

 

Active fixe

8.065,0

0,0

8.065,0

 

 

 

02

Maşini, echipamente si mijloace de transport

3.500,0

 

3.500,0

 

 

 

03

Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale

4.565,0

 

4.565,0

55.09

 

 

 

TRANZACTII PRIVIND DATORIA PUBLICA SI IMPRUMUTURI

494.493,0

398.477,0

892.970,0

 

 

01

 

CHELTUIELI CURENTE

494.493,0

398.477,0

892.970,0

 

 

30

 

Titlul III - Dobânzi

494.493,0

398.477,0

892.970,0

 

 

30.01

 

Dobânzi aferente datoriei publice interne

350.000,0

342.947,0

692.947,0

 

 

 

01

Dobânzi aferente datoriei publice interne directe

350.000,0

342.947,0

692.947,0

 

 

30.03

 

Alte dobânzi

144.493,0

55.530,0

200.023,0

 

 

 

04

Dobânzi la depozite si disponibilităţi păstrate în contul trezoreriei statului

144.493,0

55.530,0

200.023,0

 

 

 

 

Excedent

150.371,0

-54.943,0

95.428,0


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea sumelor necesare Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru contractarea şi implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE 2006 Anvelopa nealocată şi Programului PHARE 2006 Securitate nucleară

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2009 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru contractarea şi implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE, aprobată prin Legea nr. 31/2010,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suma de 4.200 mii lei pentru contractarea şi implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE 2006 Anvelopă nealocată şi Programului PHARE 2006 Securitate nucleară, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru care Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare are calitatea de autoritate de implementare şi beneficiar.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) se suportă integral din bugetul aprobat pe anul 2012 al Secretariatului General al Guvernului pentru Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare la titlul „Alte transferuri”, alineatul „Programe PHARE şi alte programe cu finanţare nerambursabilă”.

Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 alin. (1) include taxa pe valoarea adăugată şi alte cheltuieli potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2009 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru contractarea şi implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE, aprobată prin Legea nr. 31/2010.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 844/2011 privind aprobarea sumelor necesare Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare pentru contractarea şi implementarea proiectelor necontractate din fondurile Programului PHARE 2006 Anvelopă nealocată şi Programului PHARE 2006 Securitate nucleară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 31 august 2011.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Jan Moraru

p. Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor

Nucleare,

Daniel-Bogdan Crăciunoiu

p. Ministrul afacerilor europene,

Răzvan Cotovelea,

secretar de stat

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Liviu Voinea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 august 2012.

Nr. 853.

 

ANEXĂ

 

PROIECTELE NECONTRACTATE

din fondurile Programului PHARE 2006 Anvelopă nealocată şi Programului PHARE 2006 Securitate nucleară, pentru care Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare are calitatea de autoritate de implementare si beneficiar

 

a) PHARE 2006/018-147.05.01 „Îmbunătăţirea capacităţii de autorizare a Comisiei Naţionale Pentru Controlul Activităţii Nucleare (CNCAN) în contextul tehnicilor noi utilizate în aplicaţiile medicale” - proiect de asistenţă tehnică în valoare de 1.570 mii lei, destinat achiziţiilor de servicii pentru elaborare de norme, reglementări, ghiduri, pentru instruirea personalului CNCAN şi a utilizatorilor acceleratoarelor liniare (fizicieni medicali din spitale);

b) PHARE 2006/018-411.03.02 „Întărirea capabilităţii tehnice a Autorităţii de Reglementare în Domeniul Nuclear din România

(CNCAN) în dezvoltarea practicilor de radioprotecţie” - proiect de asistenţă tehnică în valoare de 2.630 mii lei, destinat achiziţiilor de servicii pentru elaborarea de proceduri interne specifice privind evaluarea securităţii radiologice în scopul sprijinirii CNCAN în activitatea de radioprotecţie, inclusiv în practicile de inspecţie; achiziţiilor de servicii pentru instruirea personalului în vederea îmbunătăţirii capabilităţii personalului CNCAN care lucrează în domeniul radioprotecţiei.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative şi procedurale

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere prevederile art. 43 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin prezentul ordin se stabilesc categoriile de acte administrative fiscale şi procedurale, emise de către organele fiscale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prin intermediul centrului de imprimare masivă, valabile fără semnătura şi ştampila organului emitent, îndeplinind cerinţele aplicabile actelor administrative şi procedurale.

Art. 2. - Actele administrative şi procedurale prevăzute la art. 1 sunt următoarele:

1. Titlul executoriu;

2. Somaţie;

3. Decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii;

4. Înştiinţare privind stingerea creanţelor fiscale;

5. Adresă de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti;

6. Adresă de înştiinţare privind înfiinţarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti;

7. Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităţilor băneşti;

8. Decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit;

9. Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice;

10. Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice;

11. Decizie de impunere din oficiu;

12. Înştiinţare de compensare;

13. Înştiinţare de restituire;

14. Document de restituire;

15. Decizie de impunere privind recalcularea impozitului pe veniturile din salarii;

16. Decizie privind restituirea sumelor reprezentând cheltuieli cu bursele private;

17. Decizie de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele şi contribuţiile cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă;

18. Notificare privind îndeplinirea condiţiilor pentru declararea ca inactiv potrivit prevederilor art. 781 alin. (1) fit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

19. Notificare privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA, potrivit prevederilor art. 153 alin. (8), art. 1531 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

20. Notificare privind nedepunerea în termen a declamaţiilor de impozite, taxe şi contribuţii;

21. Notificare privind modul de completare a declaraţiilor de impozite, taxe şi contribuţii;

22. Notificare privind nedepunerea în termen a declaraţiilor de venit;

23- Notificare privind modul de completare a declaraţi lor de venit.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, următoarele acte normative se abrogă:

a) Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.364/2007 privind emiterea prin intermediul mijloacelor informatice a unor acte administrative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 8 octombrie 2007;

b) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1,430/2004 privind emiterea prin intermediul mijloacelor informatice a unor acte administrative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 4 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală de tehnologia informaţiei, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, administraţiile finanţelor publice pentru contribuabilii mijlocii, administraţiile finanţelor publice ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 13 august 2012.

Nr. 1.107.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR-CNS „Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere” - volumul IV „Sisteme de supraveghere şi de evitare a coliziunii”, ediţia 1/2012

 

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română RACR-CNS „Operarea sistemelor de comunicaţii, navigaţie, supraveghere” - volumul IV „Sisteme de supraveghere şi de evitare a coliziunii”, ediţia 1/2012, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Răducu Valentin Preda,

secretar de stat

 

Bucureşti, 3 august 2012.

Nr. 1.273.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru interzicerea utilizării armelor cu muniţie cu proiectil împotriva păsărilor şi animalelor în perimetrul aeroporturilor civile din România

 

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,

în temeiul prevederilor art. 4 lit. f) şi ale art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se interzice utilizarea în perimetrul aeroporturilor civile din România a armelor cu muniţie cu proiectil în activităţile de îndepărtare a păsărilor şi animalelor care pot periclita siguranţa zborului.

Art. 2. - Administratorii aeroporturilor civile din România vor dispune măsuri pentru îndepărtarea păsărilor şi animalelor din perimetrul aeroportuar, care reprezintă pericol pentru siguranţa zborului, cu respectarea prevederilor art. 1,

Art. 3. - (1) Administratorii aeroporturilor civile din România vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

(2) Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” va modifica în mod corespunzător documentele de informare aeronautică şi va supraveghea ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Răducu Valentin Preda,

secretar de stat

 

 

Bucureşti, 13 august 2012.

Nr. 1.308.