MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 616/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 616         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 27 august 2012

 

SUMAR

 

ACTE ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Hotărârea nr. 6 din 21 august 2012 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi la confirmarea rezultatelor acestuia

 

* Opinie separată

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

14. - Ordonanţă pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

200. - Ordin al ministrului administraţiei şi internelor pentru modificarea şi completarea Normativului privind asigurarea tehnică de marină a structurilor deţinătoare de nave din Ministerul Administraţiei si Internelor, aprobat prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 636/2008

 

206. - Ordin al ministrului administraţiei şi internelor pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei informare şi relaţii publice, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 296/2011

 

1.119. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind deschiderea şi funcţionarea conturilor pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile şi a fondurilor de la bugetul de stat, în cadrul obiectivului convergenţă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.561/2011

 

ACTE ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 6

din 21 august 2012

referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi la confirmarea rezultatelor acestuia

 

În conformitate cu prevederile art. 146 lit. i) din Constituţie, ale art. 46 alin. (1) şi ale art. 47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi ale art. 45 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională s-a întrunit în Plen pentru a verifica dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 Iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului.

CURTEA

constată că, în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale menţionate, este competentă să verifice respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi să confirme rezultatul acestui referendum.

I. În ceea ce priveşte procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului:

1. Contestaţii şi cereri prealabile

1.1. Curtea a examinat o serie de contestaţii şi cereri prealabile formulate cu privire la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.

1.2. Contestaţiile au fost formulate de: Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul în Bucureşti. Acestea au format obiectul dosarelor nr. 1.289 1/2012 şi, respectiv nr. 1.291-1.294 1/2012 pe rolul Curţii Constituţionale, fiind respinse, ca neîntemeiate, prin Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, publicată în Monitorul Oficia! al României, Partea I, nr. 546 din 3 august 2012.

1.3. Cererile prealabile depuse înainte de şedinţa Plenului Curţii din 1 august 2012 au fost examinate în şedinţa din acea dată. Din documentele depuse de autorii cererilor, documente provenite de la instituţiile cu activitate relevantă în materia referendumului (Autoritatea Electorală Permanentă, Institutul Naţional de Statistică), au rezultat date contradictorii, faţă de cele comunicate oficial de Biroul Electoral Central, cu privire la numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. Ca urmare, Curtea a constatat necesitatea unor lămuriri suplimentare din partea autorităţilor publice cu competenţe în această materie şi a dispus o serie de măsuri în acest sens, astfel cum se va arăta în cele ce urmează, la pct. 2.

1.4. Alte cereri depuse la dosarul cauzei de diverse persoane şi organizaţii neguvernamentale, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele interimar al Senatului, respectiv de domnul Traian Băsescu, preşedintele suspendat al României, au fost examinate cu caracter prealabil, Curtea stabilind, pentru considerentele menţionate în cuprinsul încheierii de şedinţă din data de 21 august 2012, că aspectele invocate în cuprinsul acestora nu prezintă relevanţă pentru hotărârea pe care urmează să o adopte cu privire la referendum.

2. Solicitarea de informaţii în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului

2.1. În acest sens, Curtea Constituţională s-a adresat, în temeiul art. 46 şi 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, următoarelor autorităţi:

2.2. Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu Adresa nr. 5.264 din 1 august 2012, solicitându-i să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, dacă listele electorale permanente au fost actualizate potrivit legii şi data actualizării acestora;

2.3. Institutului Naţional de Statistică, cu Adresa nr. 5.265 din 1 august 2012, solicitându-i să transmită următoarele informaţii: dacă pot fi comunicate actele oficiale ale recensământului populaţiei din anul 2011 şi numărul cetăţenilor români cu drept de vot la data de 29 iulie 2012;

2.4. Autorităţii Electorale Permanente, cu Adresa nr. 5.295 din 2 august 2012, solicitându-i să comunice următoarele informaţii: dacă listele electorale permanente au fost actualizate potrivit legii şi data actualizării acestora şi numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

2.5. Examinând răspunsurile formulate de Min sterul Administraţiei şi Internelor, Institutul Naţional de Statistică şi Autoritatea Electorală Permanentă la solicitările dispuse de Curtea Constituţională în şedinţele din 1 şi 2 august 2012, făcute publice şi consemnate în încheierile de la acele date, Curtea Constituţională a constatat că şi aceste răspunsuri conţin date contradictorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât Min sterul Administraţiei şi Internelor, după comunicarea, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.271 din 1 august 2012, a numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente (18.292.514 persoane), a revenit cu precizări suplimentare prin Adresa nr. 5.273 din 2 august 2012, în care a învederat Curţii că există date care „pot fi de natură să afecteze numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente” şi c㠄nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”.

2.6. În consecinţă, constatând că nu putea fi stabilit, cu certitudine, pe baza datelor existente, numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru a se verifica dacă referendumul a fost valabil în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului Curtea a dispus, în şedinţa Plenului din 2 august 2012, amânarea dezbaterilor pentru data de 12 septembrie 2012 şi formularea unei solicitări către Guvernul României pentru a comunica, până la data de 31 august 2012, numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate.

3. Preschimbarea termenelor de judecată

3.1. În şedinţa Plenului Curţii Constituţionale din 3 august 2012, termenul de judecată a fost preschimbat, din oficiu, de la data de 12 septembrie 2012 la data de 31 august 2012,”În vederea asigurării soluţionării, cu celeritate, a acestei cauze şi văzând că termenul acordat Guvernului, în şedinţa din 2 august 2012, pentru comunicarea datelor necesare soluţionării cauzei este 31 august 2012”.

3.2. În şedinţa Plenului Curţii Constituţionale din 14 august 2012, la solicitarea Preşedintelui suspendat al României, domnul Traian Băsescu, termenul de judecată a fost preschimbat de la data de 31 august 2012 la data de 21 august 2012,”În vederea asigurării soluţionării cu celeritate a acestei cauze, pentru a evita prelungirea situaţiei de instabilitate politică care se răsfrânge direct asupra economiei naţionale”.

4. Măsurile dispuse Guvernului şi răspunsul acestei autorităţi publice

4.1. În şedinţa din 2 august 2012, Curtea a cerut ca Guvernul să dispun㠄măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 este valabil În conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului”. Solicitarea dispusă în şedinţa Curţii Constituţionale din 2 august 2012 a fost transmisă Guvernului României cu Adresa nr. 5.305 din 3 august 2012.

4.2. Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a primului-ministru al Guvernului României, care a avut loc la data de 3 august 2012, respectiv declaraţiile în sensul declanşării, în baza Adresei Curţii Constituţionale nr. 5.305 din 3 august 2012, a unui nou recensământ al populaţiei, Curtea a decis să revină, în data de 6 august 2012, cu o precizare constând în indicarea temeiului legal al acestei actualizări, şi anume art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Astfel cum rezultă chiar din formularea acestei adrese, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.306 din 6 august 2012, ea nu a cuprins o nouă solicitare adresată Guvernului, astfel cum s-a interpretat ulterior în mass-media şi de către acesta, ci doar o precizare pentru a evita acţiunea care se preconiza a fi întreprinsă de către Guvern, de amploarea unui nou recensământ, acţiune care nu îşi găsea justificarea în solicitarea Curţii şi niciun temei legal în dispoziţiile care guvernează organizarea şi desfăşurarea referendumului.

4.3. Prin Scrisoarea înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.412 din 14 august 2012, primul-ministru al Guvernului s-a adresat Curţii Constituţionale invocând o contradicţie care ar fi existat între adresele Curţii Constituţionale nr. 5.305 din 3 august 2012 şi nr. 5.306 din 6 august 2012, precum şi confuzia care ar fi fost determinată de cea de-a două adresă, totodată, Curtea a fost informată cu privire la faptul că în şedinţa Guvernului din 7 august 2012 s-a aprobat Memorandumul privind măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente.

4.4. Plenul Curţii Constituţionale, întrunit în data de 14 august 2012, în temeiul art. 50-51 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a examinat scrisoarea primului-ministru al Guvernului României. Prin Hotărârea nr. 5 din 14 august 2012, Curtea a precizat din nou solicitarea sa, cu referire la temeiul legal anterior invocat, indicând şi datele de referinţă pentru operaţiunea de actualizare a listelor electorale permanente care ar fi trebuit întreprinsă sau care urma a fi întreprinsă în termenul acordat de Curte, după caz. Procedura actualizării listelor electorale permanente şi datele de referinţă pentru procesul de actualizare rezultă cu evidenţă din cuprinsul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, potrivit căruia „Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992, respectiv ale Legii nr. 70/1991, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului”. Amânarea cauzei şi termenul acordat de Curtea Constituţională, ca urmare a examinării cererilor prealabile depuse la dosarul cauzei, au fost tocmai pentru realizarea unei actualizări a listelor electorale permanente, în situaţia în care actualizarea nu s-a realizat potrivit legii, situaţie care rezulta din răspunsurile formulate de autorităţile publice la solicitările Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea a precizat c㠄prin Adresa nr. 5.305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012) conform dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. [...] Acolo unde această operaţiune nu s-a executat, urmează a se realiza în termenul acordat de Curte”. Totodată, Curtea a stabilit că listele electorale permanente sunt, potrivit art. 2 alin. (1) \\\. c) din Legea nr. 370/2004, „listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv.

4.5. Prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională CU nr. 5.451 din 20 august 2012, Guvernul, sub semnătura primului-ministru, a transmis un răspuns la solicitarea Curţii.

4.6. În cuprinsul răspunsului formulat, Guvernul a precizat, mai întâi, c㠄la data de 1 august 2012, prin Adresa nr. 74.618/VPD, Ministerul Administraţiei şi Internelor a transmis Curţii Constituţionale numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, confirmând conţinutul Adresei Ministerului Administraţiei şi Internelor înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 5,271 din 1 august 2012.

4.7. În continuare, Guvernul a comunicat Curţii Constituţionale o serie de date rezultate în baza comunicărilor oficiale aparţinând unor instituţii publice, după cum urmează:

Date primite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor

- Conform comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, „34.654 persoane trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor locale din listele electorale permanente utilizate la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României”, după cum urmează: persoane decedate - 26.066; persoane având statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate - 4.475; persoane care au pierdut cetăţenia română - 151; persoane fără drept de vot - 3.414; persoane bolnave psihic, care şi-au pierdut drepturile electorale - 199; persoane cu corecţii CNP - 349.

- Conform comunicării primite de la Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţia Prefectului, există un număr de 512.379 persoane ale căror acte de identitate au expirat şi nu au fost reînnoite până în ziua votului inclusiv.

Date primite de la Ministerul Afacerilor Externe

- Din datele centralizate până la momentul transmiterii adresei există un număr de 3.052.397 persoane cu drept legal de şedere în afara României, dintre care: 1.101.809 cetăţeni români majori cu drept legal de şedere în afara României, conform datelor oficiale comunicate de 17 state, 1.468.369 cetăţeni români cu drept legal de şedere, conform datelor comunicate de autorităţile din 29 de state, cu privire la care datele oficiale primite nu fac distincţia dintre cetăţenii români majori şi cei minori, 482.219 cetăţeni români cu drept legal de şedere, conform evaluărilor făcute de misiunile diplomatice ale României în alte 44 de state, cu privire la care datele oficiale primite nu fac distincţia dintre cetăţenii români majori şi cei minori. Se arată că, potrivit datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, populaţia României are un procent general de 18,3% minori;

- Cu privire la datele comunicate de Ministerul Afacerilor Externe, se face următoarea precizare importantă: „din numărul total de 3.052.397 persoane comunicat de către Ministerul Afacerilor Externe, 469.810 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, 4.475 se regăseau încă în listele electorale la data de 10 iulie 2012 şi sunt menţionaţi în prezenta la punctul I lit. b

4.8. Curtea constată, mai întâi, că scrisoarea primită de la Guvern nu răspunde solicitării de a se comunica „numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012)”, ci prezintă o serie de date, privitoare la diverse categorii de persoane.

4.9. Datele comunicate, în cea mal mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte.

4.10. Astfel, numărul de persoane ale căror acte de identitate au expirat nu priveşte această solicitare, întrucât expirarea actelor de identitate, în sine, nu determină eliminarea persoanelor în cauză de pe listele electorale permanente. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, listele electorale permanente cuprind „cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv) legislaţia electorală nefăcând nicio distincţie care să permită interpretarea potrivit căreia expirarea actului de identitate atrage eliminarea persoanelor care îndeplinesc condiţiile menţionate de pe aceste liste. Curtea reţine că doar exercitarea dreptului de vot este condiţionată de prezentarea unui act de identitate valabil, nu însă şi existenţa acestui drept. Sancţiunea prevăzută de lege pentru nesolicitarea eliberării unei noi cărţi de identitate, obligaţie prevăzută de art. 19 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, este amenda contravenţională, în condiţiile art. 43 lit. b) din acelaşi act normativ, iar nu decăderea din dreptul de a vota sau radierea de pe listele electorale permanente.

4.11. Tot astfel, nu priveşte solicitarea formulată de Curte numărul persoanelor „cu drept legal de şedere în afara României” al căror domiciliu se află în România, întrucât aceste persoane sunt cuprinse în listele electorale permanente, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004, mai sus citate, coroborate cu dispoziţiile art. 7 alin. (1) din acelaşi act normativ, potrivit căruia „Listele electorale permanente se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite”. Acest temei juridic este invocat şi de Guvern în răspunsul său, în care se face distincţie între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cei cu domiciliul în străinătate

4.12. Potrivit datelor comunicate de Guvern, din numărul total de 3.052.397 cu drept de şedere în afara României, au domiciliul în străinătate numai 469.810 cetăţeni români, restul până la 3.052.397 fiind cetăţeni români cu domiciliul în România.

4.13. Potrivit aceloraşi date comunicate de Guvern, din numărul de 469.810 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, numai 4.475 cetăţeni se regăseau pe listele electorale permanente la data de 10 iulie 2012 şi, prin urmare, numai cu acest număr (din numărul total de 3.052.397 comunicat) ar fi trebuit actualizate aceste liste. Guvernul mai precizează că acest număr - 4.475 cetăţeni - este deja luat în calcul la punctul I b din scrisoarea sa, fiind cuprins în comunicarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, adică în numărul total de 34.654 persoane care trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de

evidenţă a persoanelor din listele electorale permanente utilizate la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012.

4.14. În concluzie, singurul număr care, potrivit datelor comunicate de Guvern, poate fi luat în considerare la actualizarea listelor electorale permanente, este acesta din urmă, respectiv 34.654 persoane, reprezentând: persoane decedate, persoane având statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, persoane care au pierdut cetăţenia română, persoane fără drept de vot, persoane bolnave psihic care şi-au pierdut drepturile electorale, persoane cu corecţii CNP. De altfel, numai cu privire la aceste persoane se arată de către Guvern c㠄trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din subordinea consiliilor locale, din listele electorale permanente utilizate la referendumul naţional din data de 29 Iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României.”

II. În ceea ce priveşte confirmarea rezultatelor referendumului

1. Curtea constată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii”, una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. Aceste condiţii sunt prevăzute în art. 5 alin. (2) şi, respectiv, art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Potrivit art. 5 alin. (2) din lege, „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” iar, potrivit art. 10, „Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.”

2. Din datele comunicate Curţii Constituţionale de către Biroul Electoral Central, cu privire la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, rezultă următoarele:

 

 

Cifre absolute

Procente

a) numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum:

18.292.464

100.00%

b) numărul participanţilor:

8.459.053

46.24%

c) numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul „DA”:

7.403.836

87.52%

d) numărul voturilor valabil exprimate ia răspunsul „NU”:

943.375

11.15%

e) numărul voturilor nule:

111.842

1.32%

 

3. Din examinarea documentelor transmise de Biroul Electoral Central rezultă că referendumul s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege, neînregistrârdu-se încălcări sau incidente de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului.

4. Examinarea contestaţiilor şi a cererilor prealabile formulate în cadrul acestei proceduri nu a relevat diferenţe faţă de datele consemnate de Biroul Electoral Central şi nici încălcări sau incidente de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului.

5. Scrisoarea Guvernului României din data de 20 august 2012, mai sus analizată, relevă o diferenţă în minus de 34.654 persoane faţă de numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente transmis de Biroul Electoral Central, persoane cu privire la care se arată că trebuie radiate de către primari şi serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor din listele electorale permanente utilizate la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012.

6. Cu privire la aceste date comunicate de Guvern, Curtea Constituţională constată că nu are atribuţii în procedura actualizării listelor electorale permanente şi, prin urmare, nu poate opera modificări în liste electorale. Ceea ce poate constata Curtea, potrivit competenţei sale, este numai dacă diferenţa de date transmisă este de natură să conducă la îndeplinirea sau neîndeplinirea cvorumului de prezenţă la vot, respectiv la modificarea rezultatului referendumului. Or, este evident, din compararea datelor comunicate de Biroul Electoral Central, respectiv de Guvern, că nu există o astfel de situaţie.

7. Ca urmare, având în vedere că la referendumul naţional din data de 29 iulie 2012, din totalul de 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 persoane, ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în temeiul dispoziţiilor arh 146 lit. i) din Constituţie, ale art. 11 alin. (1) lit. B.c), ale art. 46 alin. (1) şi ale art. 47 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi ale art. 5 alin. (2) şi art. 45 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare,

Cu majoritatea de voturi prevăzută de art. 47 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

1. Constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a fost respectată.

2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 persoane (46 24%), din care 7.403.836 (87.52%) au răspuns „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României”, iar 943.375 (11.15%) au răspuns „NU”.

3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

4. La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează interimatul domnului George-Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României

5. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României.

Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

Dezbaterea a avut loc la data de 21 august 2012 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru. Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán, Tudorel Toader, judecători.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Dezacordul exprimat în raport cu hotărârea de invalidare a rezultatelor referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin „erata” din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 2 august 20121, „erat㔠la adoptarea căreia nu am fost consultaţi, procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională.

În acest sens, evidenţiem faptul că, pe de o parte, prin Hotărârea nr. 3 din 2 august 2012, Curtea Constituţională a statuat în sensul că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate „au dreptul de a vota în mod liber în străinătate pe listele electorale suplimentare”, iar „raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare ia referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”, iar, pe de altă parte, erata completatoare face referire la „listele electorale cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”, aşadar indiferent de domiciliu.

Soluţia adoptată este contrară şi celor statuate prin pct. 2 din Hotărârea nr. 4 din 14 august 2012, hotărâre prin care, cu majoritate de voturi, Curtea a statuat următoarele - „completarea operată de către judecătorul raportor nu influenţează şi nu poate influenţa hotărârea pe care Curtea Constituţională o va adopta conform art. 47 alin. (1) din Legea nr. 47/1992”.

Pe de altă parte, în jurisprudenţa sa referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului, „Curtea reţine că cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot în secţiile de votare aflate în străinătate sunt înscrişi pe liste electorale suplimentare2”.

Potrivit art. 25 alin. (22) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului „pentru corecta desfăşurare a referendumului, Biroul Electoral Central emite hotărâri în interpretarea legii, hotărâri care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea /”.

În baza acestui text, Biroul Electoral Central a adoptat Hotărârea nr. 34H din 28 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2012, prin care a stabilit c㠄în cazul referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României sunt aplicabile prevederile titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare. În măsura în care Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, nu dispune altfel”.

Art. 26 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 prevede că listele electorale permanente „se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe top cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”.

Potrivit art. 27 alin. (2) din aceeaşi lege, în listele electorale suplimentare vor fi trecuţi cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, cetăţenii români care arată că au reşedinţa prin prezentarea paşaportului simplu sau a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.

Listele electorale permanente sunt definite prin prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, în care se statuează că acestea „se întocmesc pe comune, oraşe şi municipii, după caz, şi cuprind toţi alegătorii care domiciliază în comuna, oraşul sau municipiul pentru care ele au fost întocmite”.

În sensul legii, starea de fapt (domiciliază) se suprapune peste starea de drept (au domiciliul), motiv pentru care cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate nu pot fi incluşi în listele electorale permanente, însă îşi pot exercita dreptul de vot fiind cuprinşi în listele electorale suplimentare. Prin urmare includerea în listele electorale permanente a celor 1.101.809 cetăţeni români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate, la care se adaugă o parte dintre ceilalţi 1.468.369 cetăţeni aflaţi în aceeaşi situaţie, dintre care unii sunt minori este de natură să afecteze rezultatul referendumului.

Soluţia este promovată şi prin Liniile directoare privind alegerile, adoptate de către Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare de la Veneţia, din 5-6 iulie 2002, prin care la art. 1 1.2 se prevede c㠄o listă electorală suplimentară poate permite să voteze persoanelor care şi-au schimbat domiciliul”.

Considerăm că listele electorale permanente nu pot cuprinde nici pe cei 512.379 cetăţeni români cu drept de vot ale căror acte de identitate au expirat, fără a fi reînnoite până în ziua votului. Aceasta deoarece, în sensul art. 2 lit. d) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, actele de identitate trebuie să fie valabile în ziua votării. În caz contrar, menţinerea acestei categorii de persoane pe listele electorale permanente este de natură să consacre o nouă categorie, a celor care nu îşi pot exercita dreptul de vot, persoane care în mod obiectiv vor fi absente. În ipoteza în care dreptul de vot este exercitat pe baza unei cărţi de identitate provizorie, respectivele persoane sunt trecute şi pe liste electorale suplimentare.

Faţă de cele expuse, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

Pornind de la continua scădere a populaţiei României, de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului.

 

Judecător,

Judecător,

Judecător,

Ion Predescu

Acsinte Gaspar

Tudorel Toader

 


1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 3 august 2012.

2 Hotărârea nr. 4 din 23 mai 2007 asupra contestaţiei referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 8 iunie 2007.

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.2 din Legea nr. 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. 1. - Bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2012, aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 294/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 22 decembrie 2011, se modifică potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.

Art. 2. - (1) Influenţele asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, detaliate la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli pe capitole şi titluri, sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2012 se majorează la venituri cu suma de 155.539 mii lei prin majorarea veniturilor curente cu suma de 398.804 mii lei şi diminuarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat cu suma de 243.265 mii lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 155.539 mii lei.

(3) Sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2012 se majorează la venituri cu suma de 56.770 mii lei, se majorează la cheltuieli cu suma de 245 mii lei, iar excedentul se majorează cu 56.525 mii lei.

Art. 3. - (1) Influenţele asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2012, detaliate la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli pe capitole şi titluri, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2012 aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj se diminuează la venituri cu suma de 199.260 mii lei, prin majorarea veniturilor curente cu suma de 27.879 mii lei, diminuarea veniturilor din încasări din rambursarea împrumuturilor acordate cu suma de 2.000 mii lei şi diminuarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat cu suma de 225.139 mii lei, iar la cheltuieli se diminuează cu suma de 199.260 mii lei.

(3) Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale instituit prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, se majorează la venituri cu suma de 10.481 mii lei, excedentul majorându-se cu aceeaşi sumă.

Art. 4 - (1) Defalcarea influenţelor asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe ordonatorii principali de credite ai acestui buget este prevăzută în anexele nr. 1/01,1/03 şi 1/04.

(2) Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze influenţele aprobate şi să introducă modificările prevăzute de prezenta ordonanţă în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetul asigurărilor pentru şomaj şi în anexele la acestea pe anul 2012.

(3) Concomitent cu introducerea modificărilor aprobate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe nu se mai reţin sume în proporţie de 10% în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Ordonatorii principali de credite, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, comunică Ministerului Finanţelor Publice detalierea modificărilor aprobate.

Art. 5 - Se autorizează ordonatorii principali de credite ai bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetului asigurărilor pentru şomaj ca, în cursul anului, în funcţie de situaţiile specifice apărute, să introducă în cadrul titlurilor de cheltuieli, articole şi alineate noi, cu sume care se asigură prin redistribuire cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate la titlul de cheltuieli respectiv.

Art. 6 - Anexele nr. 1, 1/01, 1/03, 1/04 şi 2*) fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

 

Bucureşti, 23 august 2012.

Nr. 14.


*) Anexele nr. 1. 1/01,1/03. 1/04 şi 2 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1

 

 

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

pe anul 2012

 

 

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normativului privind asigurarea tehnică de marină a structurilor deţinătoare de nave din Ministerul Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 636/2008

În temeiul ari. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008» cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul administraţiei si internelor emite următorul ordin:

Art. I. - Normativul privind asigurarea tehnică de marină a structurilor deţinătoare de nave din Ministerul Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 636/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 şi 804 bis din 2 decembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu următorul cuprins:

„Art. 211. - Inspectorul tehnic este personal cu studii şj expertiză de specialitate în domeniul naval, abilitat să execute, în mod pertinent şi independent, activităţile menţionate mai jos şi cele nominalizate prin dispoziţii ale structurilor tehnice de specialitate şi cu competenţă de înzestrare, astfel:

a) elaborează proiectele normelor tehnice de construcţie şi reparaţie pentru navele Ministerului Administraţiei şi Internelor, care nu au fost construite după reguli ale unui registru de clasificare sau ale unei autorităţi specializate în domeniu şi formularistica necesară desfăşurării activităţii, corespunzător destinaţiei şi particularităţilor constructive, pentru exploatarea şi navigaţia în siguranţă;

b) efectuează supravegherea tehnică, acordă certificate recunoscute la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi elaborează documentele necesare pentru navele proprii prin care să ateste respectarea cerinţelor, normelor emise de structura de specialitate pentru inspecţie şi supraveghere tehnică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, convenţiilor şi reglementărilor interne şi internaţionale privind siguranţa navelor şi navigaţiei, ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi prevenirea poluării;

c) efectuează inspecţii tehnice la navele şi mijloacele plutitoare aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor în conformitate cu cerinţele convenţiilor şi reglementărilor interne şi internaţionale privind siguranţa navelor şi navigaţiei, ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi prevenirea poluării;

d) face propuneri Direcţiei generale logistică, prin rapoarte tehnice, privind anularea sau retragerea certificatelor acordate navelor când acestea prezintă defecţiuni repetate care nu pot fi remediate;

e) asigură, după caz, analizarea şi aprobarea unor documentaţii tehnice şi de execuţie pentru construcţia, repararea, transformarea şi modernizarea navelor şi mijloacelor de mobilitate navală aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi a materialelor şi echipamentelor destinate acestora, pentru care se asigură supravegherea tehnică, clasificarea şi certificarea în conformitate cu normele tehnice aprobate;

f) întocmeşte baze de date tehnice pentru navele şi mijloacele plutitoare din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor care fac obiectul inspecţiei, supravegherii tehnice, certificării; desfăşoară activităţi de analiză şi sinteză pe baza informaţiilor din bazele de date.”

2. Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 40. - (1) Evidenţa statistică a navelor din înzestrarea unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor se ţine de către structura tehnică de specialitate centrală. Inspectoratele generale şi celelalte unităţi necuprinse în componenţa acestora ţin evidenţa nominală şi statistică a navelor din dotarea unităţilor subordonate.

(2) Evidenţa nominală şi statistică a navelor şi mijloacelor plutitoare se ţine pe formulare conform modelelor prevăzute în anexa nr. 2, respectiv anexa nr. 3, care se înaintează inspectoratelor generale sau, după caz, unităţilor necuprinse în componenţa acestora, până la 15 decembrie a fiecărui an, cu soldul de la 1 decembrie.

(3) Inspectoratele generale şi celelalte unităţi necuprinse în componenţa acestora înaintează, către structura tehnică de specialitate centrală, evidenţa nominală şi statistică a navelor, până la 25 decembrie a fiecărui an. Modificările survenite la cele două evidenţe se comunică până la 25 iunie a fiecărui an.

(4) Anual, cu ocazia înaintării situaţiilor privind evidenţa statistică a navelor, structurile deţinătoare de nave informează Direcţia generală logistică. În scris, cu privire la contractele de inspecţie şi supraveghere tehnică a navelor, încheiate cu organizaţiile recunoscute, aşa cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) Iii I) din Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 249/2011 privind inspecţia, supravegherea tehnică şi certificarea navelor maritime care arborează pavilionul român şi efectuează voiajuri internaţionale.”

3. Articolul 70 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 70. - (1) Pentru fiecare navă se constituie dosarul tehnic care conţine: inventarele navei, procesele-verbale de predare-primire, actele de gestiune, actele de constatare tehnică, certificatele de siguranţă sau de clasă, precum şi orice alte documente care prezintă interes pentru cunoaşterea permanentă a stării tehnice a navei.

(2) Inventarele navei se avizează, în cazul în care acestea sunt întocmite de către constructor, de către unităţile cu atribuţii de înzestrare. În cazul în care acestea nu există, se întocmesc de către unitatea/structura deţinătoare a navei. În acestea se înscriu toate bunurile materiale, sculele şi dispozitivele cu care este echipată nava de către constructor, iar unităţile beneficiare vor completa inventarele cu alte materiale care echipează suplimentar nava, în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează evidenţa contabilă cantitativ-valorică a bunurilor materiale în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3) Prin acte de gestiune se înţelege totalitatea documentelor folosite pentru distribuirea pieselor şi materialelor necesare executării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la nava respectivă.

(4) Actul de constatare tehnică se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 12 de comisia pentru constatări tehnice în toate situaţiile când se impune înlocuirea la navă a agregatelor şi pieselor de schimb înainte de îndeplinirea duratei normale de utilizare.

(5) Certificatul de siguranţă al construcţiei şi al echipamentelor mijlocului naval/Permisul de navigaţie al mijlocului naval reprezintă documentul în care se consemnează rezultatele inspecţiilor tehnice, specificându-se dacă elementele verificate se încadrează în parametrii de exploatare şi dacă mijlocul naval este apt în continuare pentru îndeplinirea misiunilor conform destinaţiei acestora.

(6) Certificatul de clasă reprezintă documentul emis de o organizaţie recunoscută care atestă că structura corpului, maşinile şi instalaţiile navei, corespunzătoare tipului şi destinaţiei acesteia, sunt în conformitate cu regulile şi reglementările elaborate şi publicate de respectiva organizaţie.”

4. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 105. - (1) Acţiunea de recepţie denumită recepţia pe faze de construcţie/fabricaţie reprezintă activitatea de control a lucrărilor executate pe faze tehnologice de constructor, desfăşurată de beneficiar prin comisii alcătuite din specialişti tehnici, respectiv personal din compartimentele de asigurare tehnică de marină din structurile unităţilor centrale de logistică, a structurilor cu competenţă pentru înzestrare şi, după caz, specialişti din Compartimentul de inspecţii tehnice, constituite la nivelul structurilor tehnice de specialitate centrale şi al celor cu competenţe de înzestrare din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Pe toată durata desfăşurării lucrărilor se urmăreşte deplina conformitate cu cerinţele specificaţiilor tehnice ale lucrărilor de construcţie, modernizare sau reparaţie capitală a navelor ori mijloacelor plutitoare.

(2) Recepţia unei lucrări din listă se face de către membrii comisiei numiţi de către preşedintele acesteia. La recepţia fiecărui agregat sau instalaţie reparată se urmăreşte atât execuţia fizică, cât şi funcţionarea în parametri a acestora.

(3) în cazul în care se constată că parametrii de funcţionare sunt necorespunzători, se consemnează despre acest lucru în caietul de comunicări, recepţia urmând a se relua după remedierea deficienţelor. La terminarea recepţiei se întocmeşte şi semnează un proces-verbal de recepţie.”

5. La articolul 109, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins:

„(11) Sistemul de inspecţii şi supravegheri tehnice reprezintă totalitatea organismelor, normelor tehnice şi procedurilor de lucru aplicabile, dotărilor specifice, destinate verificării şi constatării asigurării calităţilor nautice şi evolutive, navigării în condiţii de siguranţă, respectării standardelor privind poluarea mediului înconjurător şi a normelor de securitate a muicii la bordul navelor.

(12) Inspecţiile tehnice cuprind activităţile de verificare şi constatare efectuate la corpul navelor, instalaţiile, sistemele, agregatele şt aparatura de bord, în conformitate cu documentaţia tehnică a mijlocului naval. Aceste activităţi se vor desfăşura la ieşirea navei din şantierul naval periodic, neprevăzut sau atunci când sunt impuse de reglementările în vigoare.

(13) Supravegherea tehnică cuprinde activităţile de urmărire, control şi evaluare a calităţii lucrărilor şi serviciilor în raport cu normele tehnice şi procedurile emise de structura de specialitate şi societăţile de clasificare pentru respectarea convenţiilor internaţionale privind siguranţa navigaţiei si a mediului înconjurător.”

6. La articolul 109, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Normele tehnice privind sistemul de inspecţii şi supravegheri tehnice, specifice navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, se emit prin dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi se aplică navelor Poliţiei de Frontieră Române, precum şi celorlalte structuri care au încheiate protocoale cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.”

7. Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 110. - (1) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră organizează, prin structurile tehnice proprii, activitatea de inspecţii tehnice şi supravegheri la navele din dotare.

(2) Pentru planificarea anuală a activităţilor de inspecţie şi supraveghere tehnică a mijloacelor de mobilitate navală, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţile necuprinse în structura acestora transmit la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, până la 10 noiembrie a fiecărui an, centralizarea solicitărilor structurilor subordonate în vederea întocmirii Planului anual de inspecţii şi supravegheri tehnice.

(3) în scopul coordonării eficiente a activităţilor de inspecţii şi supravegheri tehnice, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră transmite pentru avizare către Serviciul tehnic din cadrul Direcţiei generale logistică Planul anual de inspecţii şi supravegheri tehnice. După aprobarea planului de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, un exemplar se transmite la Serviciul tehnic din cadrul Direcţiei generale logistică pentru monitorizarea lucrărilor.”

8. Articolul 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 111. - (1) Inspectorii tehnici vor fi cooptaţi şi pentru desfăşurarea altor activităţi din domeniul asigurării tehnice de marină, în baza ordinelor eşaloanelor superioare şi atribuţiilor specifice.

(2) La producerea evenimentelor de navigaţie, şefii structurilor cu atribuţii în promovarea propunerilor de constituire a comisiilor de investigare, în cazul în care nu dispun de inspectori tehnici, solicită Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră nominalizarea acestora în comisiile respective, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 10-13 din Instrucţiunile ministrului administraţiei şi internelor nr. 171/2011 privind investigarea evenimentelor de navigaţie produse cu nave. ambarcaţiuni sau mijloace plutitoare aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3) Pentru efectuarea activităţii specifice, inspectorii tehnici au acces la bordul navelor, cu respectarea prevederilor cap. V - Reguli la bordul navelor din Regulamentul serviciului la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 307/2009, precum şi la întreaga documentaţie tehnică a navelor.”

9. După articolul 112 se Introduc două noi articole, articolele 1121 şi 1122, cu următorul cuprins:

„Art. 1121. - (1) Dacă dotarea şi exploatarea navelor prezintă un grad de complexitate major, competenţele privind efectuarea inspecţiei, supravegherii tehnice şi certificării asupra îndeplinirii prevederilor convenţiilor internaţionale privind siguranţa construcţiei navelor şi prevenirea poluării marine, pot fi delegate, parţial ori total, Autorităţii Navale Române şi/sau organizaţiilor recunoscute, în baza notei justificative a Bazei de Reparaţii Nave Brăila şi a contractelor încheiate între structurile deţinătoare de nave ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi respectivele organizaţii.

(2) Navele care efectuează misiuni internaţionale trebuie să posede un certificat de clasă emis de una dintre organizaţiile recunoscute, în baza notei justificative a compartimentului cu atribuţii pe linia asigurării tehnice de marină din cadrul structurii cu atribuţii de înzestrare.

Art. 1122. - Structurile în care îşi desfăşoară activitatea personalul care îndeplineşte atribuţiile inspectorilor tehnici asigură pregătirea şi atestarea acestora în centre de pregătire ale Autorităţii Navale Române sau ale organizaţiilor recunoscute autorizate.”

10. În anexa nr. 4, la punctul I „înregistrarea navelor şi mijloacelor plutitoare”, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 31, cu următorul cuprins:

„31 - În situaţia neacordării vizei tehnice de către inspectorii tehnici, la propunerea Bazei de Reparaţii Nave Brăila, Direcţia generală logistică dispune retragerea temporară a certificatului de înregistrare, cu înştiinţarea inspectoratelor generale, dacă se constată riscuri majore pentru siguranţa navigaţiei sau protecţia mediului.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Dusa

 

Bucureşti, 16 august 2012.

Nr. 200.

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Direcţiei informare şi relaţii publice, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 296/2011

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul administraţiei si internelor emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare al Direcţiei informare şi relaţii publice, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 296/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2012, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Direcţia este în coordonarea secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul şi are în subordine directă Centrul Cultural al MA.I. şi Centrul Multimedia.”

2. La articolul 18, litera e) va avea următorul cuprins:

„e) planifică şi execută controale tematice la entităţile MA.I. pentru domeniile informare şi relaţii publice, potrivit planului de control şi mandatului aprobate de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul;”.

3. La articolul 19 alineatul (1), litera h) va avea următorul cuprins:

„h) planifică şi execută controale tematice la entităţile MA.I. pentru domeniile informare şi relaţii publice potrivit planului de

control şi mandatului aprobate de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul;”.

4. În anexa nr. 3 litera A punctul 4, subpunctul 4.1 va avea următorul cuprins:

„4.1. relaţii ierarhice: este subordonat direct secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul şi are în subordine directă întregul personal al Direcţiei, precum şi pe şeful Centrului Cultural al M.A.I. şi pe şeful Centrului Multimedia;”.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Dusa

 

Bucureşti, 22 august 2012.

Nr. 206.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind deschiderea şi funcţionarea conturilor pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile şi a fondurilor de la bugetul de stat, în cadrul obiectivului convergenţă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.561/2011

 

Având în vedere prevederile:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi util zarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- cap. V din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind

gestionarea financiară a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 218/2012,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - Instrucţiunile privind deschiderea şi funcţionarea conturilor pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile şi a fondurilor de la bugetul de stat, în cadrul obiectivului convergenţă, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.561/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 26 septembrie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Punctul 1 „Introducere” se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. Introducere

Cadrul instituţional, legal şi tehnic, conform căruia instrumentele structurale sunt gestionate pentru obiectivul convergenţă, este stabilit prin:

- Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul (UE) nr. 1.311/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului în ceea ce priveşte anumite dispoziţii referitoare la gestiunea financiară pentru anumite state membre care se confrunta cu dificultăţi grave sau sunt ameninţate de astfel de dificultăţi cu privire la stabilitatea lor financiară;

- Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi util zarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 218/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă;

- Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului afacerilor europene nr. 1.022/851/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 141 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi util zarea acestora pentru obiectivul convergenţă.

În vederea derulării operaţiunilor necesare finanţării programelor operaţionale prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC) în cadrul obiectivului convergenţă, Trezoreria Statului deschide conturi în moneda naţională la dispoziţia Autorităţii de Certificare şi Plată, autorităţilor de management şi beneficiarilor finali. Aceste conturi se deschid şi funcţionează potrivit prezentelor instrucţiuni.”

2. La punctul 2 „Deschiderea conturilor”, după punctul 2.3 se introduce un nou punct, punctul 2.4, cu următorul cuprins:

„2.4. Sumele primite suplimentar de la Comisia Europeană în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.311/2011 şi sumele reconstituite conform art. 1 alin (1) din Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului afacerilor europene nr. 1.022/851/2012 se virează în contul 20.45.01.22 «Sume primite în cadrul mecanismului top-up», deschis pe codul de identificare fiscală al fiecărui ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management.”

3. La punctul 3 „Funcţionarea conturilor”, subpunctul 3.1.2 se modifică si va avea următorul cuprins:

„3.1.2. Plăţi:

- sumele în lei transferate de Autoritatea de Certificare şi Plată în conturile programelor operaţionale corespunzătoare 54.01.01.01... 54.01.01.07 «Disponibil din fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea Programului Operaţional...»;

- echivalentul în lei al sumelor primite suplimentar de la Comisia Europeană în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.311/2011 şi al sumelor reconstituite conform art. 1 alin. (1) din Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului afacerilor europene nr. 1.022/851/2012 se transferă în contul de venituri al bugetului de stat 20.45.01.22 «Sume primite în cadrul mecanismului top-up».”

4. La punctul 3 subpunctul 3.9.1, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

,,f) sume transferate de ordonatorul principal de credite în structura căruia funcţionează Autoritatea de management din contul 23 «Cheltuieli ale bugetului de stat».”

5. La punctul 4 „Efectuarea operaţiunilor de către Autoritatea de Certificare şi Plată şi Trezoreria Operativă Centrală”, punctul 4.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„4.3. Decontarea ordinelor de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) pentru transferul sumelor între celelalte conturi prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 218/2012 se efectuează după cum urmează:

(1) Autoritatea de Certificare şi Plată transmite Trezoreriei Operative Centrale ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) în original, astfel:

a) în ziua T, până la ora 13,30, pentru plăţile de mare valoare şi plăţile interne (locale şi intertrezorerii);

b) în ziua T, până la ora 12,00, pentru plăţile de mică valoare.

(2) Trezoreria Operativă Centrală procesează şi decontează ordinele de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) în ziua T.”

Art. II. - Autoritatea de Certificare şi Plată şi Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Liviu Voinea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 august 2012.

Nr. 1.119.