MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 815/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 815         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 5 decembrie 2012

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M. 142. – Ordin al ministrului apărării naţionale privind declasificarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unor ordine ale ministrului apărării naţionale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind declasificarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unor ordine ale ministrului apărării naţionale

 

 

Având în vedere prevederile art. 23 alin. (1) şi art. 24 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 1 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se declasifică informaţiile secrete de serviciu cuprinse în:

a) Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 87/2008*) pentru aprobarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 2008;

b) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 57/2009*) pentru modificarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 87/2008, intrat în vigoare la data de 1 iunie 2009;

c) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 15/2010*) pentru modificarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 87/2008, modificat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 57/2009, intrat în vigoare la data de 1 februarie 2010;

d) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 27/2012*) pentru modificarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 87/2008, cu modificările ulterioare, intrat în vigoare la data de 30 martie 2012;

e) Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 92/2008*) pentru aprobarea "R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate", intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 2008;

f) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 50/2009*) pentru completarea "R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate", aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 92/2008, intrat în vigoare la data de 1 iulie 2009.

Art. 2. - (1) Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordinului ministrului apărării nr. M. 87/2008 pentru aprobarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", prevăzut în anexa nr. 1, forma consolidată, în extras, potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României.

(2) Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordinului ministrului apărării nr. M. 92/2008 pentru aprobarea "R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate", forma consolidată, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul apărării naţionale,

Sebastian Huluban,

secretar de stat

 

Bucuresti, 23 noiembrie 2012

Nr. M.142


*) Ordinele nr. M.S. 87/2008, M.S. 57/2009, M.S. 15/2010, M.S. 27/2012, M.S. 92/2008 şi M.S. 50/2009 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece au fost clasificate potrivit legii.

 

ANEXA Nr. 1

 

MINISTERUL APĂRĂRII

 

ORDIN

pentru aprobarea „R.G.-2, Regulamentul serviciului interior”

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă „R.G.-2, Regulamentul serviciului interior”*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ordinul intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2008.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă „R.G.-2, Regulamentul serviciului interior”, ediţia 2002, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.1/2002**), cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Ordinul va fi tipărit şi difuzat de către Direcţia operaţionalizare, generare şi evaluare forţe din Statul Major General până la unităţi, instituţii şi formaţiuni militare.

 

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 29 august 2008.

Nr. M.87.


*) Se publică forma declasificată a Ordinului ministrului apărării nr. M.S. 87/2008 care conţine modificările dispuse prin ordinele ministrului apărării naţionale nr. M.S. 57/2009, M.S. 15/2010 şi M.S. 27/2012.

**) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.1/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări din sectorul de apărare a ţării şi securitate naţională.

 

REGULAMENTUL SERVICIULUI INTERIOR

 

 

CAPITOLUL I

Principii generale

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Regulamentul serviciului interior stabileşte regulile generale, responsabilităţile şi modul de organizare şi executare a serviciului interior în obiectivele militare pentru coordonarea activităţilor, îndeplinirea misiunilor, asigurarea respectării ordinii interioare, menţinerea capacităţii de acţiune şi asigurarea pazei acestora.

..................................................................................................

Art. 3. - În obiectivele militare puse la dispoziţia forţelor altor state, serviciul interior se organizează şi execută în conformitate cu acordurile încheiate între statul român şi statele respective.

Art. 4. - Sensul unor termeni şi expresii utilizate în prezentul regulament este precizat în anexa nr. 1.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Serviciul interior: scop şi conţinut

 

Art. 5. - Serviciul interior are scopul de a asigura respectarea ordinii interioare în obiectivele militare, menţinerea capacităţii de acţiune, paza acestora.

................................................................................................

 

SECŢIUNEA a 3-a

Selecţionarea şi numirea personalului din serviciul interior

 

Art. 13. - (1) Selecţionarea personalului pentru executarea serviciului interior se face anual, în luna noiembrie sau ori de câte ori este nevoie, din rândul întregului personal al unităţii şi al studenţilor/elevilor/cursanţilor din cadrul instituţiilor militare de învăţământ, de către şeful de stat major, împreună cu comandanţii de subunităţi, medicul şi psihologul unităţii sau psihologul care are arondată unitatea pentru asigurarea cunoaşterii şi asistenţei psihologice. Selecţionarea personalului de serviciu pe companie/similare se face de către comandantul companiei/similare

................................................................................................

Art. 16. - Se interzice numirea/introducerea în serviciul interior a persoanelor care:

a) nu au participat la activitatea de pregătire la specificul obiectivului militar;

b) nu au avut asigurat timp de odihnă de cel puţin 8 ore în noaptea precedentă intrării în serviciu;

c) nu sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical şi suferă de afecţiuni care ar pune în pericol propria viaţă sau a altora dacă ar deţine ori ar folosi arme şi muniţii;

d) au probleme personale, cunoscute de comandantul unităţii şi care pot influenţa negativ executarea serviciului;

e) sunt cercetate pentru abateri grave ori împotriva lor s-a început urmărirea penală;

f) au săvârşit una din contravenţiile pentru care legea prevede revocarea dreptului de procurare, deţinere sau, după caz, portul şi folosirea armelor;

g) sunt sub influenţa băuturilor alcoolice, produselor sau substanţelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală.

Art. 17. - Personalul care lipseşte din unitate o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice se numeşte în serviciul interior numai după ce execută o pregătire cu durata de 2-3 ore în acest sens.

Art. 18. - (1) Persoanele care în ziua intrării în serviciu nu sunt apte pentru executarea serviciului interior, din diferite motive, sunt înlocuite cu altele din cadrul subunităţii/unităţii, cu aprobarea comandantului obiectivului militar

(2) Înlocuirea unor persoane pe timpul executării serviciului interior se face cu personal din cadrul subunităţii/unităţii, apt pentru îndeplinirea serviciului, pregătit şi verificat de către persoana desemnată prin ordinul de zi pe unitate

(3) Înlocuirea unor persoane din serviciul de pază sau de intervenţie, în afara orelor de program, se execută de către ofiţerul de serviciu, pe baza tabelului cu personalul stabilit de comandantul subunităţii/formaţiunii care asigură serviciul respectiv.

Art. 19. - Personalului din serviciul interior îi este interzis să se sustragă de la îndeplinirea atribuţiilor serviciului, chiar dacă îi este pusă viaţa în pericol, integritatea corporală sau sănătatea.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Planificarea şi evidenţa personalului din serviciul interior

................................................................................................

Art. 21. - Numărul zilelor de serviciu interior va fi, pe cât posibil, egal pentru fiecare persoană.

Art. 22. - Evidenţa personalului din serviciul interior pe obiectivul militar se ţine de către persoana numită cu planificarea serviciilor, iar pe subunitate, de către administratorul acesteia.

................................................................................................

 

SECŢIUNEA a 6-a

Controlul medical şi asistenţa psihologică.

...............................................................................................

Art. 27. - Personalul nominalizat pentru executarea serviciului interior, în cursul unui an de instrucţie, este evaluat psihologic o dată, în luna noiembrie, la care se mai adaugă alte evaluări/reevaluări, în următoarele situaţii:

a) la sfârşitul perioadei de pregătire, personalul nou-angajat care urmează să fie numit în serviciul interior;

b) înaintea efectuării primului serviciu, personalul care a lipsit din unitate pe o perioadă mai mare de 30 de zile;

c) la sfârşitul perioadei de aviz nefavorabil pentru personalul astfel evaluat;

d) la terminarea concediului medical de refacere a personalului care a fost internat pentru tulburări psihice sau psihosomatice, în vederea numirii în serviciul interior;

e) la recomandarea/solicitarea comandantului obiectivului militar, pentru situaţiile particulare individuale/specifice;

f) la solicitarea expresă a personalului care execută serviciul interior.

Art. 28. - Rezultatele obţinute în urma evaluării/reevaluării vor fi consemnate în ordinul de zi pe unitate.

Art. 29. - În situaţia în care o persoană aflată în serviciul interior se confruntă cu unele evenimente emoţionale puternice, se recomandă înlocuirea temporară a acesteia din serviciu şi asigurarea unui program de asistenţă psihologică de către persoane specializate.

..............................................................................................

 

SECŢIUNEA a 10-a

Timpul pentru odihnă şi pentru recuperare după executarea serviciului interior

 

Art. 42. - Personalul numit în serviciul interior nu este angrenat în misiuni/activităţi militare în noaptea care precedă intrarea în serviciu.

Art. 43. - (1) Personalul din serviciul interior are dreptul la odihnă pe timpul nopţii

(2) Personalul din serviciul de permanenţă se odihneşte, astfel:

a) ofiţerul de serviciu, cel mult 4 ore, prin alternanţă cu ajutorul său;

b) celelalte persoane din serviciul de permanenţă, cel mult 6 ore, conform precizărilor din atribuţiile serviciului respectiv.

Art. 44. - Personalul din serviciul de pază, atunci când serviciul de pază este organizat pe schimburi şi are durata de 24de ore şi mai mare, se odihneşte pe etape de cel puţin două ore, după graficul întocmit de comandantul pazei şi aprobat de ofiţerul de serviciu pe obiectivul militar, astfel încât timpul total de odihnă într-o zi de serviciu să fie de cel mult 6 ore pentru fiecare persoană din pază.

Art. 45. - Personalul din serviciul de intervenţie, care execută serviciul cu durata de 24 de ore, se odihneşte pe timpul nopţii în limita a cel mult 8 ore, conform precizărilor din documentele intervenţiei.

Art. 46. - (1) Personalul din serviciul de permanenţă şi pază şi, după caz, cel din serviciul de intervenţie, pe timpul odihnei, îşi poate scoate încălţămintea şi vestonul

(2) Lenjeria de pat din camera pentru odihna personalului din serviciul de permanenţă, serviciul de intervenţie şi serviciul de pază organizat pe schimburi se înlocuieşte zilnic, obligatoriu.

Art. 47. - (1) Personalul care intră în serviciul interior şi iese din serviciu în zile lucrătoare beneficiază de recuperare în ziua în care iese din serviciu

(2) Personalul care intră în serviciul interior în zile lucrătoare şi iese din serviciu în zile nelucrătoare beneficiază de recuperare în prima zi lucrătoare după ieşirea din serviciu

(3) Personalul care intră în serviciul interior şi iese din serviciu în zile nelucrătoare beneficiază de două zile recuperare în primele zile lucrătoare după ieşirea din serviciu

(4) Personalul care intră în serviciul interior în zile nelucrătoare şi iese din serviciu în zile lucrătoare beneficiază de două zile recuperare, în primele zile lucrătoare, prima zi fiind cea în care iese din serviciu

(5) În cazuri excepţionale, la ordinul sau cu aprobarea comandantului obiectivului, personalul care iese din serviciu poate executa diverse misiuni, situaţie în care se precizează prin ordin de zi data recuperării

(6) Personalul care asigură serviciul de permanenţă la domiciliu nu beneficiază de recuperare

(7) Personalul unităţii, nominalizat pentru executarea intervenţiei în timpul programului, nu poate fi învoit şi nu beneficiază de recuperare

(8) Militarii care execută serviciul de pază şi intervenţie în ture, precum şi personalul ce încadrează dispeceratul tehnic beneficiază de recuperare conform graficului de executare a serviciului

(9) Militarii care execută serviciul de pază permanent, prevăzut la art. 8 alin. (4), beneficiază de recuperare conform prevederilor actelor normative în vigoare, corespunzător numărului de ore lucrate suplimentare

(10) Durata de muncă stabilită pentru militarii care execută serviciul de pază şi intervenţie în ture, precum şi pentru personalul ce încadrează dispeceratul tehnic va putea fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 3 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

 

SECŢIUNEA a 11-a

Echipamentul şi materialele personalului din serviciul interior

 

Art. 48. - (1) Ţinuta personalului din serviciul interior se stabileşte de către comandantul obiectivului militar, prin documentele ce reglementează fiecare categorie şi tip de serviciu, în funcţie de anotimp, starea vremii şi condiţiile specifice de îndeplinire a serviciului

(2) Personalul din serviciul de permanenţă şi comandantul pazei poartă pe mâneca stângă, deasupra cotului, o banderolă de culoarea uniformei categoriilor de forţe ale armatei sau mozaic de culori, lungă de 30-40 de centimetri şi lată de 10 centimetri, pe care sunt aplicate, din material alb, iniţialele denumirii serviciului respectiv

(3) Prin documentele pazei şi intervenţiei, personalului i se stabileşte modul de ridicare şi de purtare a căştilor, completelor de protecţie şi a vestelor antiglonţ, acolo unde sunt asigurate.

.................................................................................................

 

SECŢIUNEA a 12-a

Încăperile destinate personalului din serviciul interior

 

Art. 51. - Personalul din serviciul interior îşi desfăşoară activitatea în spaţiul special destinat acestui scop.

Art. 52. - Încăperile trebuie să fie dotate cu mobilier, instalaţii electrice, sanitare şi echipamente de comunicaţii şi informatică conform normelor în vigoare, iar aparatura de recepţie a emisiunilor radio şi de televiziune, unde este cazul, se propune de către şeful de stat major şi se aprobă de comandantul obiectivului militar.

Art. 53. - Orice dotare suplimentară, care ajută la îndeplinirea misiunilor sau la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, este admisă cu aprobarea comandantului obiectivului militar.

.................................................................................................

 

CAPITOLUL III

Serviciul de pază

.................................................................................................

 

SECŢIUNEA a 8-a

Somaţii şi identificări

 

Art. 124. - Orice persoană, formaţie militară sau civilă care se îndreaptă/apropie spre/de post, în conformitate cu precizările din consemnul particular, este somată, oprită şi/sau identificată până la sosirea comandantului pazei sau a caporalului de schimb.

Art. 125. - (1) Somaţiile legale sunt:

a) Stai!;

b) Stai că trag!;

c) tragerea unui foc de armă în plan vertical

(2) Somaţia legală se face, astfel:

a) din poziţia pentru luptă, adecvată situaţiei, luată în apropierea locaşului de tragere sau a unei adăpostiri, prin cuvântul „Stai!”;

b) dacă persoana sau grupul de persoane se opreşte, santinela, cu voce puternică, dă indicaţiile potrivit consemnului: „Înaintaţi!” sau „Ocoliţi spre dreapta/stânga!”, iar la nevoie însoţeşte cuvintele cu gestul, indicând direcţia de urmat;

c) în caz de nesupunere, santinela înarmată somează, din nou, prin cuvintele „Stai că trag!”; militarul neînarmat din postul de control acţionează conform consemnului particular şi, în ambele cazuri, militarii înştiinţează corpul de pază folosind semnalele şi mijloacele de semnalizare/înştiinţare/anunţare prevăzute pentru o asemenea situaţie;

d) dacă cel/cei în cauză nu se supune/supun nici de această dată, santinela somează prin tragerea unui foc de armă în sus, în plan vertical;

e) dacă persoana/grupul de persoane nu se supune în urma somaţiei legale, santinela poate face uz de armă;

f) atunci când persoana/grupul de persoane se opreşte după a doua somaţie ori la tragerea focului de armă în sus, santinela îi/le indică cu voce tare să arunce obiectele pe care le are/au în mâini, după care rosteşte: „Stânga-mprejur, mâinile sus”, poziţie în care persoana/grupul de persoane stă imobilizată/stau imobilizate, până la sosirea comandantului pazei sau a caporalului de schimb ori a şefului patrulei pentru identificare.

Art. 126. - (1) Pentru identificare se procedează astfel:

a) după ce persoana somată s-a oprit, santinela o întreabă: „Cine-i?”;

b) dacă i se răspunde de către una dintre persoanele căreia i se subordonează sau de către şeful patrulei, santinela comandă: „Comandantul pazei/caporalul de schimb/şeful patrulei, la mine, ceilalţi pe loc!”;

c) pe timp de noapte, santinela cere persoanei să îşi lumineze faţa, prin expresia: „Luminaţi-vă faţa!”;

d) dacă nu a recunoscut niciuna dintre persoanele prevăzute la lit. b), santinela o opreşte şi îi cere parola, prin comanda: „Stai! Parola!”;

e) dacă parola primită corespunde, santinela dă „răspunsul”, mânuieşte arma „la picior”, „la umărul drept” sau în toc şi, după caz, raportează: „Domnule... gradul, la postul meu nu s-a întâmplat nimic deosebit”, iar dacă s-a întâmplat ceva, raportează ce anume;

f) apoi, comandantul pazei/caporalul de schimb/şeful patrulei se adresează persoanelor care îl însoţesc prin comanda: „Înaintaţi!”;

g) persoanele care îl însoţesc pe comandantul pazei/caporalul de schimb/şeful patrulei se apropie la 4-5 paşi de santinelă

(2) Când santinela constată că persoana care s-a prezentat drept comandantul pazei/caporalul de schimb sau şeful patrulei îi este necunoscută, somează legal, iar în caz de nesupunere poate face uz de armă

(3) La întrebările persoanelor sosite în control, santinela răspunde scurt, timp în care militarul însoţitor supraveghează postul respectiv.

Art. 127. - (1) Când la unul din posturi este imobilizată o persoană necunoscută, santinela o ţine sub observaţie şi cheamă una dintre persoanele cărora le este subordonată sau patrula

(2) La chemarea santinelei, comandantul pazei sau caporalul de schimb numeşte din schimbul aflat în repaus/patrulă 1-2 militari ca însoţitori, comandă încărcarea armelor, apoi se deplasează pe itinerar, cât mai repede, la postul respectiv. În situaţia în care este chemată patrula, şeful patrulei raportează comandantului pazei şi acţionează potrivit ordinului acestuia

(3) Comandantul pazei/Şeful patrulei preia persoana imobilizată/persoanele imobilizate, îl informează pe ofiţerul de serviciu şi procedează conform ordinelor acestuia.

...................................................................................................

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 164. - (1) Comandanţii obiectivelor militare, după caz, vor lua măsuri pentru limitarea utilizării terminalelor de telefonie mobilă de către personalul din serviciul de permanenţă

(2) Se interzic deţinerea şi utilizarea terminalelor de telefonie mobilă de către personalul din serviciul de pază şi serviciul de intervenţie pe timpul executării serviciului.

Art. 165. - Implementarea sistemelor tehnice de securitate, precizate în prezentul regulament, se realizează, gradual, pe baza planurilor multianuale de securizare a obiectivelor militare conform programelor majore stabilite de directorii de programe.

Art. 166. - Comandanţii de la toate eşaloanele asigură fondurile financiare necesare punerii în aplicare a prezentului regulament.

Art. 167. - Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

(art. 4)

 

GLOSAR

 

Administratorul de subunitate este militarul, de regulă, din rândul subofiţerilor, care este gestionarul subunităţii.

Arme şi muniţii letale sunt armele şi muniţiile prin a căror utilizare se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor şi care sunt prevăzute în categoriile B-D din anexa la Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările ulterioare.

Arme şi muniţii neletale sunt armele şi muniţiile destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement ori autoapărare, confecţionate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei categorii şi armele vechi.

Comandant al obiectivului militar - se înţelege şef/comandant al unităţii militare, după caz.

Cazarma reprezintă totalitatea construcţiilor, instalaţiilor de orice fel, terenuri aferente, terenuri pentru cazarea şi desfăşurarea activităţilor militarilor.

Formaţiune militară este o structură militară neorganică, eterogenă, cu funcţionalitate temporară: detaşament, patrulă. Valoarea organizatorică se poate exprima convenţional, de exemplu: detaşament de valoare a două plutoane.

Forţe specializate sunt forţele militare aparţinând unor structuri cu destinaţie specială, dotate şi instruite pentru a desfăşura operaţiuni specifice în spaţiul controlat.

Medicamente psihotrope sunt medicamente cu efect asupra sistemului nervos central şi care influenţează gândirea, voinţa, reflexele şi simţurile în sensul diminuării sau anulării lor.

Obiectiv militar reprezintă zona strict delimitată în care îşi desfăşoară activitatea una sau mai multe unităţi militare, în cazărmi dispuse din punct de vedere geografic, diferit ori în acelaşi loc şi pentru care se organizează un sistem de pază şi intervenţie unitar, sub comanda şi controlul unui comandant/şef unic.

În categoria „obiectiv militar” se includ imobilele, echipamentele, instalaţiile, cum ar fi cazărmi, tabere sau raioane de dispunere a uneia ori mai multor unităţi militare, depozite, gări, porturi, aeroporturi, aerodromuri, lucrări de artă, poligoane, nave, ambarcaţiuni, aeronave, transporturi militare, aflate în proprietatea sau administrarea ori încredinţate pentru pază şi apărare Ministerului Apărării Naţionale.

Ordinea interioară reprezintă starea de normalitate regulamentară, care se asigură şi se realizează prin desfăşurarea activităţilor din cazarmă, potrivit principiilor şi normelor statornicite prin reglementările în vigoare.

Paza reprezintă totalitatea acţiunilor prin care se asigură securitatea unui obiectiv militar.

Post de pază/control reprezintă tot ceea ce i se încredinţează unui militar de pază, precum şi locul sau porţiunea de teren în care acesta îşi îndeplineşte consemnul. Santinela este militarul din pază, pe timpul cât îşi desfăşoară serviciul în postul încredinţat.

Sistemul de pază reprezintă totalitatea elementelor pentru supraveghere, apărare, intervenţie, împreună cu relaţiile dintre acestea.

Unitatea militară reprezintă structura militară cu denumire, stat de organizare şi indicativ propriu.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

MINISTERUL APĂRĂRII

 

ORDIN

pentru aprobarea R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare, ministrul apărării emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă „R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate”*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Ordinul intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2008

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă „R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate”, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.42/2000, cu modificările şi completările ulterioare**).

Art. 3. - Ordinul va fi tipărit şi difuzat de către Direcţia operaţionalizare, generare şi evaluare forţe din Statul Major General până la unităţi, instituţii şi formaţiuni militare.

 

Ministrul apărării,

Teodor Viorel Meleşcanu

 

Bucureşti, 17 septembrie 2008.

Nr. M.92.

 

Regulamentul de ordine interioară în unitate

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Apărarea intereselor statului român este dreptul şi obligaţia fiecărui cetăţean al României, indiferent de naţionalitate, convingeri politice sau religioase. În calitatea sa de apărător al intereselor statului, militarul este obligat să respecte în întreaga sa activitate Constituţia României, legile statului, obiceiurile războiului şi prevederile actelor normative specifice armatei.

Art. 2. - (1) Regulamentul de ordine interioară stabileşte relaţiile dintre militari, regulile de conduită a militarilor în diferite situaţii, obligaţiile militarilor şi cerinţele care stau la baza relaţiilor dintre militari, precum şi dispoziţii privind desfăşurarea activităţilor în unităţile militare

(2) Termenii folosiţi în prezentul regulament au următorul înţeles:

a) militar - cadru militar în activitate, cadru militar în rezervă sau în retragere, pe timpul cât poartă uniforma militară ori este concentrat/mobilizat, soldat şi gradat profesionist, soldat şi gradat rezervist voluntar sau soldat/gradat în rezervă când este încorporat/concentrat/mobilizat, student ori elev al instituţiilor militare de învăţământ - cu excepţia elevilor colegiilor militare liceale*);

b) modul - persoana, compartimentul, biroul, secţia şi/sau serviciul, după caz;

c) prin „comandant”, în sensul prezentului regulament, se înţelege şi „şef”, după caz.

Art. 3. - Atribuţiile militarilor cu funcţii de conducere sau execuţie, precum şi cele corespunzătoare altor funcţii şi module care nu au fost menţionate în prezentul regulament se stabilesc prin acte normative specifice/ordin de zi pe unitate.

Art. 4. - Prezentul regulament se aplică în toate structurile Armatei României.


*) Pentru elevii colegiilor militare liceale se aplică şi normele de organizare şi funcţionare proprii.

 

CAPITOLUL II

Tipuri de relaţii şi comportamentul personalului din Armata României

 

SECŢIUNEA 1

Relaţiile dintre militari

 

Art. 5. - (1) Îndatoririle militarilor sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile ţării şi de prezentul regulament

(2) Îndatoririle principale ale cadrelor militare sunt prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare

(3) Îndatoririle principale ale soldaţilor şi gradaţilor profesionişti sunt prevăzute în Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Relaţiile dintre comandanţi şi subordonaţi

Art. 6. - Relaţiile dintre militari se stabilesc prin sistemul de conexiuni interumane impus de specificitatea organismului militar. Relaţiile între militari se bazează pe disciplină, respect şi încredere, se cristalizează şi se consolidează prin instrucţie şi prin îndeplinirea îndatoririlor.

Art. 7. - Relaţiile personalului unităţii militare sunt: ierarhice şi de colaborare/cooperare.

Art. 8. - (1) Comandanţii sunt cei cărora li se subordonează, chiar şi temporar, militarii şi/sau civilii pe linie de serviciu; comandantul cu funcţia imediat superioară unui subordonat se numeşte comandant nemijlocit

(2) Comandanţii structurilor militare cu funcţii ierarhice superioare comandantului nemijlocit al unui subordonat sunt pentru acesta comandanţi direcţi.

Art. 9. - (1) După gradele pe care le au, militarii sunt, unii faţă de alţii, superiori, egali sau inferiori în grad

(2) În Armata României, ierarhia gradelor militare este stabilită prin statutul cadrelor militare şi prin statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti.

Art. 10. - În cazul executării unei activităţi/unui serviciu în comun de către mai mulţi militari care nu sunt subordonaţi unii faţă de alţii şi când relaţiile de subordonare dintre ei nu au fost stabilite, este considerat comandant militarul cel mai mare în grad; la grade egale, militarul cel mai mare în funcţie; la funcţii şi grade egale, militarul care face parte din eşalonul superior.

2. Darea şi executarea ordinelor

Art. 11. - (1) Ordinul este o cerinţă imperativă, dat în conformitate cu actele normative şi stă la baza oricărei acţiuni/activităţi militare; el este cel mai important act al funcţionării structurii militare şi de aceea implică cea mai mare responsabilitate

(2) Comandantul dă ordine şi este obligat să controleze executarea lor; el poartă întreaga răspundere pentru legalitatea şi urmările ordinelor sau dispoziţiilor date; ordinul dat nu trebuie să contravină obiceiurilor războiului, convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte

(3) Comandantul care dă ordinul este obligat să se convingă că subordonatul l-a înţeles şi să asigure toate condiţiile pentru a fi executat

(4) Ordinul trebuie să fie scurt, clar şi precis; dacă este necesar, ordinul va fi completat cu datele necesare pentru a fi executat întocmai şi la timp.

Art. 12. - (1) Pe linie de subordonare, ordinele se dau, de regulă, prin comandantul nemijlocit; şeful de modul poate da ordine numai pe linia atribuţiilor sale

(2) Dreptul de a anula sau a schimba un ordin îl are numai persoana care l-a emis ori comandantul acestuia, cu obligaţia de a-l informa pe comandantul care l-a dat

(3) Când un comandant dă un ordin unui subordonat, trecând peste comandantul nemijlocit al acestuia, subordonatul care a primit ordinul îl execută şi îi raportează despre aceasta comandantului său nemijlocit. Comandantul care a dat ordinul este obligat să îl informeze pe comandantul nemijlocit al militarului care execută ordinul

(4) După primirea ordinului, militarul răspunde: „Am înţeles!”, apoi trece la executarea lui. Dacă nu a înţeles ordinul primit, raportează: „Nu am înţeles. Vă rog să repetaţi ordinul!” sau numai ce nu a înţeles din ordin. După executarea ordinului primit, militarul este obligat să îi raporteze de îndeplinirea lui comandantului de la care a primit ordinul

(5) În cazul în care militarul constată că nu poate executa ordinul, nu poate executa ordinul la timp sau aşa cum a fost dat, este obligat să îi raporteze imediat această situaţie comandantului care i-a dat ordinul.

Art. 13. - (1) Când un militar este în curs de executare a unui ordin şi primeşte de la un alt comandant direct, mai mare în funcţie, un alt ordin, care împiedică executarea ordinului primit anterior, îi raportează despre aceasta comandantului care i-a dat noul ordin, iar dacă acesta menţine totuşi ordinul dat, militarul îl execută. După executarea noului ordin, militarul le raportează atât comandantului care i l-a dat, cât şi comandantului care a dat primul ordin

(2) Comandantul trebuie să îi informeze pe subordonaţi asupra gradului de dificultate/periculozitate al executării ordinelor, să permită manifestarea iniţiativei în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi să intervină atunci când constată că se încalcă prevederile actelor normative în vigoare.

3. Salutul militar

Art. 14. - (1) Salutul este un semn de respect şi demnitate personală, de politeţe militară şi onoare

(2) Militarul este obligat să salute, în orice împrejurare, pe comandanţi şi pe superiorii în grad, respectând prevederile „Regulamentului instrucţiei de front”, cu următoarele excepţii:

a) când se află la conducerea autovehiculului, navei sau a aeronavei;

b) când, pe timpul executării unor activităţi, salutul poate produce riscuri în desfăşurarea acestora;

c) când este pe linia de tragere, la examene sau în cazul existenţei unor afecţiuni care împiedică executarea salutului;

d) în sălile de mese ale unităţilor

(3) Militarii cu acelaşi grad sunt obligaţi să se salute reciproc, astfel:

a) cel mai nou în grad, pe cel mai vechi în grad; când nu se cunosc, cel care observă primul salută;

b) cel mai mic în funcţie, pe cel mai mare în funcţie, când se cunosc;

c) soldaţii şi gradaţii profesionişti, pe elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, cu excepţia celor din colegiile militare liceale;

d) militarii-bărbaţi salută militarii-femei;

e) militarul care este singur salută pe cel care merge însoţit de alte persoane;

f) militarul care intră într-o încăpere sau se găseşte în mişcare salută pe cel care este în interior sau stă pe loc

(4) Militarul salutat, indiferent de grad şi funcţie, este obligat să răspundă la salut

(5) Răniţii îmbrăcaţi în uniformă militară, cei cărora starea sănătăţii nu le permite să salute prin ducerea mâinii drepte la coifură sau la tâmplă ori atunci când sunt descoperiţi salută prin înclinarea şi întoarcerea capului spre cel salutat

(6) Militarii armatelor străine, în uniformă, sunt salutaţi după regulile stabilite pentru armata noastră. La grade egale, militarii români salută primii.

Art. 15. - (1) Dacă este chemat sau doreşte să raporteze ceva unui comandant/superior în grad care se află într-o încăpere, subordonatul/inferiorul în grad, după ce bate la uşă şi i se permite accesul, se descoperă, intră, salută, se prezintă şi raportează motivul pentru care a venit

(2) Militarii din serviciul interior, când se prezintă la comandant pentru schimbare, salută, raportează de predarea/primirea serviciului şi acţionează în raport cu ordinele primite. La plecare, militarii salută şi apoi părăsesc încăperea.

Art. 16. - (1) Între militari se folosesc următoarele formule de salut:

a) de la subordonat sau inferior în grad la comandant sau superior în grad: soldaţii şi gradaţii profesionişti: „Să trăiţi domnule/doamnă, domnişoară... gradul !”; cadrele militare: „Am onoarea să vă salut, domnule/doamnă, domnişoară... gradul !”;

b) între militari egali în grad: „Vă salut, domnule/doamnă, domnişoară... gradul !”;

c) de la comandant sau superior în grad la subordonat sau inferior în grad: „Bună ziua/dimineaţa/seara, domnule/doamnă domnişoară... gradul !”

(2) Când comandantul salută o unitate/subunitate, se adresează cu formula: „Bună ziua/dimineaţa/seara!”, la care militarii care sunt în formaţie răspund cu formula: „Să trăiţi!”. În cazul formaţiilor/subunităţilor constituite numai din cadre, la adunări şi convocări ale cadrelor militare desfăşurate în încăperi, comandantul primeşte numai raportul, personalul aflându-se în poziţia „drepţi”

(3) În relaţiile dintre ei, militarii folosesc aceleaşi formule de salut şi în situaţia când sunt în ţinută civilă.

Art. 17. - (1) Când un superior în grad sau în funcţie intră într-o zi pentru prima dată în încăpere, militarul care îl observă primul previne personalul prin cuvântul „Atenţiune!”, la care cei prezenţi iau poziţia „drepţi”, iar cel mai mare în funcţie/grad prezintă raportul

(2) Cu permisiunea persoanei care a intrat în încăpere, militarul care a dat raportul comandă „Continuaţi!” sau „Luaţi loc!”, după caz

(3) În situaţia în care persoana sosită se adresează unui militar, acesta se prezintă menţionând funcţia, gradul şi numele, după care răspunde la întrebare

(4) La ieşirea din încăpere a comandantului sau a superiorului în grad, militarii iau poziţia „drepţi”, la comanda celui mai mare în grad sau funcţie dintre militarii rămaşi în încăpere

(5) Când într-o încăpere intră mai mulţi comandanţi sau superiori în grad, care nu sunt cunoscuţi de cel care trebuie să dea raportul, acesta prezintă raportul celui care a intrat primul în încăpere.

Art. 18. - Pe timpul servirii hranei, la intrarea comandanţilor, militarii nu încetează activitatea. Ofiţerul de serviciu sau, în lipsa acestuia, cel mai mare în funcţie ori în grad îl întâmpină şi se prezintă. Când persoana sosită se adresează unui militar, acesta se prezintă, fără să se ridice de la masă, după care răspunde la întrebare.

Art. 19. - (1) Când se intonează Imnul naţional al României sau imnurile altor state, în cadrul unor ceremonialuri militare, precum şi pe timpul prezentării onorului la drapel, soldaţii şi gradaţii profesionişti aflaţi în formaţie prezintă onorul la comandă, cei cu armament îl mânuiesc pentru onor, iar cadrele militare salută. Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii constituiţi în subunităţi nu salută, ci iau poziţia „drepţi”. În afara formaţiei, militarii iau poziţia „drepţi” şi salută. Persoanelor civile participante la activităţi li se va preciza ca pe timpul intonării imnului să aibă o comportare decentă, să se ridice în picioare, iar bărbaţii să se descopere

(2) În timpul oficierii serviciului religios, tot personalul se descoperă, mai puţin garda drapelului de luptă.

Art. 20. - (1) Când comandantul felicită sau aduce mulţumiri unui militar pentru probleme de serviciu, militarul răspunde: „Servesc Patria!”

(2) Când comandantul felicită o unitate/subunitate, militarii acesteia răspund prin: „Ura!” prelung, repetat de 3 ori, iar când li se aduc mulţumiri, răspund prin: „Servim Patria!”.

4. Prezentarea militarilor în faţa comandanţilor sau superiorilor în grad/funcţie

Art. 21. - La prezentarea în faţa comandantului sau superiorului în grad, militarul aplică prevederile Regulamentului instrucţiei de front.

Art. 22. - În faţa unui comandant/superior în grad sosit în unitate se prezintă numai comandantul unităţii. Celelalte persoane se prezintă doar când comandantul sau superiorul în grad sosit în unitate se adresează direct lor, precum şi atunci când au fost date dispoziţii speciale în acest sens.

Art. 23. - (1) Militarii se prezintă în faţa comandantului nemijlocit:

a) când sunt mutaţi în unitate sau numiţi într-o nouă funcţie;

b) când sunt mutaţi din unitate sau au predat o funcţie;

c) la plecarea în misiune/delegaţie/detaşare, permisie sau în concediu, precum şi la înapoiere;

d) la plecarea/înapoierea în/din spital, dacă starea sănătăţii permite;

e) dacă sunt chemaţi;

f) când au probleme de raportat;

g) când sunt trecuţi în rezervă/retragere

(2) În situaţiile arătate mai sus, militarii, după ce salută, se adresează comandantului astfel:

a) cadrele militare: „Domnule/Doamnă/Domnişoară... gradul, sunt ............... funcţia, gradul, numele, am onoarea să mă prezint cu ocazia ...............”;

b) soldaţii şi gradaţii profesionişti: „Domnule/Doamnă/Domnişoară... gradul, sunt ............... funcţia, gradul, numele, mă prezint cu ocazia ...............”

(3) Când se prezintă unui comandant care îl cunoaşte, militarul nu îşi mai spune funcţia, gradul şi numele

(4) Prezentarea cadrelor militare în faţa comandantului se face în ţinută de oraş/serviciu, în haine civile sau în ţinuta de instrucţie, după caz.

Art. 24. - Cadrele militare se prezintă în faţa comandantului unităţii când sunt mutate în/din unitate sau trecute în rezervă/retragere. La sosirea în unitate a cadrelor mutate/repartizate, comandantul unităţii sau locţiitorul acestuia le prezintă personalului din unitate, la prima adunare; în faţa subunităţilor la care sunt repartizaţi, sunt prezentaţi de comandanţii nemijlociţi.

5. Prezentarea militarilor cu ocazia controalelor sau a altor activităţi

Art. 25. - Dacă persoana sosită în control sau pentru alte activităţi ordonate de eşalonul superior este egală sau mai mare în grad decât comandantul unităţii/subunităţii, ultimul se prezintă celui sosit; când însă persoana sosită în control este inferioară în grad, aceasta se prezintă comandantului unităţii/subunităţii, informându-l asupra scopului sosirii.

Art. 26. - Când cel care execută controlul vine în subunitate împreună cu comandantul unităţii, raportul se dă celui care execută această activitate, dacă este egal sau mai mare în grad decât comandantul.

Art. 27. - Dacă pe timpul controlului soseşte un comandant mai mare în grad decât cel care execută această activitate, raportul îl dă comandantul unităţii/subunităţii, iar cel care execută controlul se prezintă. SECŢIUNEA a 2-a Relaţiile dintre militari şi personalul civil cu funcţii de conducere

Art. 28. - Militarii pot fi faţă de personalul civil în relaţie de şef, de subordonat sau pe funcţii similare, conform statului de organizare.

Art. 29. - În cazul executării unei activităţi de serviciu, în comun, de către militari şi personalul civil, care pe linie de serviciu nu sunt subordonaţi unii faţă de alţii, cel mai mare în funcţie este considerat şef. La funcţii egale, militarul conduce activitatea.

Art. 30. - (1) Militarii şi personalul civil, indiferent de grad şi funcţie, se salută folosind formula „Bună ziua/dimineaţa/seara domnule/doamnă/domnişoară... gradul pentru militari/funcţia pentru personalul civil!”

(2) Militarii când se prezintă folosesc aceeaşi formulă de adresare ca la salut, la care mai adaugă gradul şi numele

(3) Personalul civil când se prezintă foloseşte aceeaşi formulă de adresare ca la salut, adăugând numai numele; la funcţii egale, personalul civil bărbat salută primul. SECŢIUNEA a 3-a Comportarea militarilor în diferite situaţii

Art. 31. - În relaţiile dintre ei, militarii sunt obligaţi să respecte regulile de politeţe militară. Militarii se adresează unul altuia, astfel: comandantul sau superiorul în grad, subordonatului sau inferiorului în grad, cu „Dumneavoastră” sau „Dumneata”, iar subordonatul sau inferiorul în grad comandantului sau superiorului în grad şi egali în grad, cu „Dumneavoastră”.

Art. 32. - (1) Când un militar se adresează altui militar îşi spune gradul şi numele fără a-şi specifica arma sau titlul ştiinţific. Când se adresează subordonaţilor şi inferiorilor în grad, în probleme de serviciu, comandanţii şi superiorii în grad îi numesc pe cei dintâi după grad şi nume sau numai după grad, eventual, adăugând înaintea gradului cuvântul „Domnule/Doamnă/Domnişoară”

(2) Când se adresează comandanţilor sau superiorilor în grad, subordonaţii sau inferiorii în grad adăugă înaintea gradului cuvântul „Domnule/Doamnă/Domnişoară”. Atunci când sunt mai multe cadre militare sau la adunarea acestora, comandantul sau superiorul în grad foloseşte formula: „Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri”

(3) Când un militar doreşte să se adreseze altui militar în prezenţa unui comandant sau superior în grad, salută, apoi cere permisiunea acestuia astfel: „Domnule/Doamnă/Domnişoară... gradul, vă rog să îmi permiteţi să mă adresez domnului/doamnei/domnişoarei... gradul, numele ”.

Art. 33. - (1) Când o unitate/subunitate în formaţie, cu Drapel de luptă, se deplasează pe lângă militari izolaţi sau în grup aflaţi în mişcare, aceştia se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută până când acesta trece. Dacă întâlnesc o unitate/subunitate fără Drapel de luptă, ei salută fără a se opri

(2) În cazul când întâlnesc un cortegiu funerar însoţit de trupe, militarii izolaţi se opresc, se întorc cu faţa spre acesta şi salută până ce a trecut carul mortuar şi garda care îl însoţeşte. Dacă întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii se descoperă pe timpul trecerii carului mortuar

(3) Când întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii aflaţi în formaţie se opresc la comandă, se întorc cu faţa la acesta, se descoperă, rămânând în această poziţie până la trecerea carului mortuar

(4) Când intră într-un lăcaş de cult sau participă la activităţi religioase, cu sau fără ceremonii militare, militarii se descoperă, mai puţin garda drapelului de luptă, şi se comportă conform convingerilor lor fără a întreprinde acte ori acţiuni de învrăjbire religioasă.

Art. 34. - (1) Pe stradă, în instituţii publice, săli de aşteptare, gări, parcuri, stadioane şi în unităţi sanitare, militarul în uniformă salută numai prin ducerea mâinii drepte la coifură sau, dacă este descoperit, prin ducerea mâinii drepte la tâmplă

(2) La intrarea în săli de spectacole sau în localuri publice, militarul se descoperă, iar când trece pe lângă un comandant ori un superior în grad, salută prin înclinarea capului

(3) Atunci când pe lângă un militar aflat într-o sală de spectacole sau într-un local public trece un comandant ori un superior în grad, acesta, fără a se ridica în picioare, salută prin înclinarea capului

(4) În mijloacele de transport în comun, militarii salută comandantul sau superiorul în grad prin înclinarea capului

(5) În toate situaţiile militarul trebuie să aibă o atitudine decentă şi să nu aducă ofense camarazilor sau altor persoane cu care intră în contact.

Art. 35. - (1) Pe trotuar, cel care însoţeşte pe comandant sau un superior în grad va merge pe partea dinspre carosabil, iar când sunt mai mulţi militari, comandantul ori superiorul în grad va fi încadrat de aceştia

(2) La diferite adunări, spectacole sau convocări în cadrul unităţii ori în garnizoană, militarii superiori în grad sau în funcţie, când nu s-au dat alte dispoziţii, ocupă locurile începând cu rândurile din faţă

(3) Dacă la întâlnirea cu un comandant sau superior în grad subordonatul ori inferiorul în grad nu poate trece pe lângă acesta din cauza spaţiului îngust, el este obligat să îi lase trecerea liberă; dacă este necesar ca superiorul în grad sau comandantul să fie depăşit, trebuie să i se ceară permisiunea, astfel: „Domnule/Doamnă/Domnişoară... gradul, vă rog să îmi permiteţi să trec”.

Art. 36. - (1) Militarii nu au voie să ţină mâinile în buzunare, să se aşeze sau să fumeze în prezenţa unui comandant ori a unui superior în grad şi funcţie, fără permisiunea acestuia. De asemenea, nu au voie să fumeze în formaţie şi pe stradă, când sunt îmbrăcaţi în uniformă

(2) Militarii au voie să fumeze în cazarmă, în tabere sau în cartiruire numai în locurile special amenajate

(3) În afara unităţii, militarii în uniformă nu au voie să transporte sacoşe sau pachete voluminoase.

Art. 37. - (1) Când se află în societate, dacă nu se cunosc, militarii trebuie să se prezinte reciproc în mod discret. Dacă au grade diferite, inferiorii în grad se prezintă superiorilor în grad, astfel:

a) cadrele militare: „Am onoarea să mă prezint. Sunt ... gradul şi numele ”;

b) soldaţii şi gradaţii profesionişti, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau soldaţii/gradaţii în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi/mobilizaţi, studenţii şi elevii din instituţiile militare de învăţământ: „Domnule/Doamnă/Domnişoară ... gradul, sunt ... gradul şi numele ”

(2) La grade egale se prezintă cel care a sosit ultimul.

Art. 38. - Trimiterea, înmânarea sau oferirea de cadouri de către militarul subordonat la comandant şi de la militarul inferior în grad la militarul superior în grad este interzisă.

 

CAPITOLUL III

Conducerea unităţii militare pe timp de pace

 

SECŢIUNEA 1

Comandantul unităţii militare

 

Art. 39. - (1) Comandantul unităţii militare este persoana cu autoritate învestită legal, care exercită actul de comandă asupra personalului structurilor subordonate, precum şi asupra celui aflat temporar în subordine. El reprezintă unitatea militară şi trebuie să fie model de exigenţă, moralitate, pregătire profesională, fermitate, iniţiativă şi principialitate

(2) Comandantul poartă întreaga răspundere pentru capacitatea operaţională a unităţii militare, disciplina şi starea morală a personalului din subordine, integritatea patrimoniului şi Drapelul de luptă al unităţii.

Art. 40. - Comandantul unităţii militare, în exercitarea actului de comandă, poate atribui, temporar, prin delegare de competenţă, o parte din atribuţiile şi responsabilităţile sale unor persoane subordonate.

Art. 41. - (1) Comandantul unităţii militare organizează, pentru îndeplinirea misiunilor care îi revin, consilii militare/şedinţe de lucru în funcţie de eşalon, lunar, săptămânal sau ori de câte ori situaţia o impune, cu persoanele cu funcţii de conducere, anunţând din timp temele şi subiectele care urmează a fi discutate

(2) La consiliile militare/şedinţele de lucru pot participa, în afara cadrelor de conducere, şi alte cadre militare şi personal civil care pot să contribuie la rezolvarea temelor de pe ordinea de zi.

Art. 42. - (1) Activităţile care se desfăşoară la luarea în primire a comenzii unei unităţi militare sunt precizate în anexa nr. 1

(2) Angajamentul care se semnează de către comandant este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 43. - Comandantul unităţii militare are următoarele atribuţii:

a) asigură capacitatea operaţională a unităţii;

b) conduce activităţile de întocmire şi executare a planurilor de instrucţie, de alertare, de mobilizare şi intervenţie şi ia măsuri de actualizare a acestora;

c) stabileşte şi urmăreşte respectarea orarului zilnic şi folosirea integrală a timpului prevăzut pentru instrucţie;

d) conduce activitatea de resurse umane şi de perfecţionare a pregătirii profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi de apreciere/promovare a subordonaţilor pe baza calităţilor profesionale şi morale ale acestora;

e) organizează, conduce şi îndrumă nemijlocit activităţile structurilor militare subordonate privind planificarea, executarea şi evaluarea instrucţiei şi exerciţiilor;

f) asigură promovarea, la termenele ordonate sau prevăzute în actele normative în vigoare, a rapoartelor, sintezelor, dărilor de seamă, situaţiilor şi a altor documente solicitate de eşaloanele superioare;

g) ia măsuri pentru rezolvarea rapoartelor/cererilor şi propunerilor subordonaţilor sau le propune pentru soluţionare la eşaloanele superioare;

h) asigură condiţii pentru participarea militarilor la slujbele confesiunii căreia îi aparţin, conform convingerilor lor religioase;

i) analizează periodic starea de sănătate a efectivelor subordonate;

j) organizează şi execută controale inopinate la subordonaţi, în scopul cunoaşterii permanente a nivelului de pregătire, al evaluării nivelului de cunoaştere şi a modului de respectare a prevederilor actelor normative în vigoare;

k) ordonă măsuri pentru eliminarea disfuncţionalităţilor constatate de comisiile de control;

l) raportează comandantului eşalonului superior modul de îndeplinire a misiunilor şi sarcinilor primite, deciziile luate şi modul de îndeplinire a acestora, precum şi alte aspecte care prezintă interes şi îi informează pe subordonaţi şi pe cei cu care cooperează în părţile ce îi privesc;

m) urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind utilizarea eficientă a fondurilor aprobate prin buget şi prezentarea la timp a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară;

n) asigură condiţiile pentru o bună administrare a cazărmii;

o) verifică măsurile de apărare împotriva incendiilor pentru obiectivele şi bunurile materiale pe care le deţine unitatea;

p) creează, când este cazul, condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor privind reconversia personalului militar din subordine;

q) stabileşte zile şi intervale orare pentru primirea subordonaţilor la raport şi a cetăţenilor în audienţă, controlează şi analizează modul de rezolvare a rapoartelor, cererilor şi reclamaţiilor primite;

r) ia măsuri pentru creşterea prestigiului unităţii în garnizoană, dezvoltă relaţiile dintre militari şi civili în limitele competenţei sale profesionale şi participă la viaţa culturală, ştiinţifică şi administrativă a localităţii;

s) dezvoltă relaţii cu mass-media potrivit prevederilor actelor normative specifice şi strategiei de comunicare a eşaloanelor superioare;

t) stabileşte regulile de acces specifice în unitate şi de primire a vizitatorilor, în conformitate cu prevederile anexei nr. 3;

u) informează locţiitorul/şeful de stat major cu datele necesare preluării comenzii;

v) solicită sprijinul ofiţerului de contrainformaţii şi securitate militară pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor generate de spionaj, sabotaj, subversiune, terorism şi crimă organizată, precum şi pentru realizarea măsurilor de protecţie a forţei; cooperează permanent cu ofiţerul de contrainformaţii şi securitate militară când sesizează aspecte privind apărarea naţională şi siguranţa militară;

w) sesizează Direcţia contrainformaţii şi securitate militară în maximum 24 de ore de la producerea unui incident de securitate;

x) răspunde de implementarea şi respectarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul structurii proprii şi al celor subordonate;

y) asigură organizarea activităţii modulului documente clasificate şi, după caz, a componentei Sistemului Militar de Registre, conform normelor;

z) răspunde de modul de îndeplinire de către personalul din subordine a responsabilităţilor rezultate din aplicarea dispoziţiilor legale, care stau la baza realizării managementului financiar-contabil;

aa) răspunde de modul de organizare şi executare a controlului intern;

ab) răspunde de modul de organizare şi executare a activităţilor de securitate şi sănătate în muncă, protecţie a mediului, supraveghere tehnică şi metrologie legală, conform legislaţiei în vigoare;

ac) asigură organizarea modulului de securitate, coordonează activitatea acestuia şi îndeplineşte responsabilităţile pe linie de securitate, conform normelor în vigoare;

ad) facilitează accesul ofiţerilor de contrainformaţii desemnaţi în obiectivele, încăperile şi la datele şi informaţiile necesare desfăşurării activităţii specifice;

ae) organizează cooperarea, pe probleme de securitate, între modulul propriu de securitate şi modulul de contrainformaţii;

af) raportează comandantului eşalonului ierarhic superior măsurile întreprinse pentru soluţionarea situaţiilor sau a cazurilor semnalate în informările prezentate de structurile şi ofiţerii de contrainformaţii.

Art. 44. - Comandantul apără şi respectă onoarea şi demnitatea subordonaţilor.

Art. 45. - (1) Comandantul unităţii militare ordonă înscrierea în ordinul de zi pe unitate, în fiecare zi lucrătoare, a ordinelor/dispoziţiilor date în exercitarea şi executarea atribuţiilor ce îi revin

(2) Ordinul de zi pe unitate se redactează în Registrul pentru înscrierea ordinelor de zi pe unitate sau poate fi tehnoredactat pe o staţie de lucru PC independentă, acreditată conform reglementărilor în vigoare pentru prelucrarea şi stocarea informaţiilor clasificate nivel „SECRET”. Regulile privind redactarea/tehnoredactarea ordinului de zi pe unitate sunt prevăzute în anexa nr. 4

(3) De la obligaţia de a redacta/tehnoredacta ordinul de zi pe unitate în fiecare zi lucrătoare, prevăzută la alin. (1), se exceptează unităţile militare a căror activitate nu necesită emiterea zilnică a unor ordine/dispoziţii pe problemele precizate la pct. 1.1 din anexa nr. 4.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Locţiitorul comandantului unităţii militare

 

Art. 46. - Locţiitorul comandantului unităţii militare exercită atribuţiile comandantului, pe timpul cât acesta lipseşte.

Art. 47. - Pentru a asigura continuitatea conducerii, locţiitorul comandantului unităţii militare se informează permanent despre ordinele date şi primite de către comandantul unităţii în toate domeniile de activitate şi îi prezintă propuneri de executare a acestora.

Art. 48. - (1) Locţiitorul comandantului unităţii militare coordonează activitatea de relaţii internaţionale în cadrul unităţii, acolo unde este cazul

(2) Locţiitorului comandantului unităţii militare îi pot fi stabilite de către comandant şi alte atribuţii care îi dau dreptul de a da ordine întregului personal al unităţii.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Şeful de stat major

 

Art. 49. - Şeful de stat major se subordonează nemijlocit comandantului unităţii militare şi răspunde de întreaga activitate de stat major.

Art. 50. - Şeful de stat major este autoritate învestită să conducă statul major şi are următoarele atribuţii:

a) organizează, conduce şi analizează periodic activitatea statului major;

b) organizează, conduce şi îndrumă nemijlocit activităţile de pregătire pentru ridicarea capacităţii operaţionale, asigurarea capacităţii de reacţie imediată, de alertă, de mobilizare şi de intervenţie;

c) planifică şi execută controale la structurile subordonate;

d) organizează transmiterea la timp, la structurile subordonate, a ordinelor comandantului unităţii şi ale comandanţilor eşaloanelor superioare şi controlează îndeplinirea lor;

e) conduce şedinţele de perfecţionare a pregătirii cadrelor militare din statul major conform reglementărilor în vigoare;

f) organizează paza şi apărarea Drapelului de luptă al unităţii şi controlează periodic starea accesoriilor acestuia;

g) îndrumă şi controlează activitatea privind întocmirea şi actualizarea documentelor de evidenţă nominală şi numerică a efectivelor;

h) organizează şi controlează modul de executare a serviciului interior;

i) organizează paza bunurilor materiale care se transportă în/din unitate;

j) verifică modul de depozitare, conservare şi întreţinere a armamentului, muniţiei şi tehnicii militare de la stoc şi de la serviciu, în conformitate cu actele normative în vigoare;

k) coordonează activitatea pentru elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor în domeniul culturii şi educaţiei militarilor, precum şi a celor de pregătire psihologică pentru luptă a personalului;

l) cunoaşte în permanenţă situaţia efectivelor de militari, existentul şi starea tehnicii militare, a muniţiei şi a mijloacelor de transport;

m) avizează orarul unităţii conform reglementărilor în vigoare şi îl prezintă comandantului pentru aprobare;

n) coordonează executarea instructajului*) ofiţerului de serviciu pe unitate înainte de intrarea acestuia în serviciu, îi înmânează secretul vechi şi nou; asigură pregătirea şefilor de detaşamente/echipe care pleacă în diferite misiuni;

o) organizează şi verifică redactarea la timp a ordinului de zi pe unitate, a registrului istoric şi a jurnalului acţiunilor militare, când este cazul;

p) organizează aprovizionarea unităţii cu materiale de stat major şi instrucţie şi verifică modul de folosire a acestora;

q) ia măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite pe linia perfecţionării sistemului informaţional şi automatizării conducerii trupelor;

r) controlează existentul, mânuirea, păstrarea şi actualizarea actelor normative specifice, doctrinelor, manualelor, hărţilor şi regulamentelor militare aflate în unitate.


*) Instructajul ofiţerului de serviciu este coordonat de locţiitorul comandantului structurii, acolo unde nu există funcţia de şef de stat major prevăzută în statul de organizare.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile modulelor funcţionale din cadrul unităţii

 

Art. 51. - Şefii de module răspund de instruirea, de mobilizarea, ieşirea la alertă şi de disciplina militară a modulelor şi, de asemenea, răspund de pregătirea de specialitate din domeniul lor de competenţă pentru întregul personal al unităţii şi de colaborarea cu celelalte module pentru îndeplinirea misiunilor.

1. Modulul de personal

Art. 52. - Modulul de personal are următoarele atribuţii:

a) analizează gradul de încadrare cu personal a structurii şi prezintă propuneri comandantului unităţii militare pentru decizii în acest sens;

b) consiliază comandantul unităţii militare în domeniul resurse umane pentru funcţiile din competenţa acestuia şi din structurile subordonate, privind numirea în şi eliberarea din funcţii, mutarea, detaşarea, trecerea în rezervă sau înaintarea în gradul următor a cadrelor militare, conferirea de decoraţii şi titluri de onoare;

c) analizează şi prezintă propuneri comandantului unităţii militare privind perfecţionarea pregătirii personalului prin cursuri;

d) evaluează situaţia resurselor umane şi colaborează cu centrele militare judeţene şi zonale privind activitatea de recrutare şi de reconversie a personalului, potrivit responsabilităţilor stabilite în actele normative specifice;

e) întocmeşte, pe baza precizărilor eşalonului superior, programe de selecţie şi recrutare şi de reconversie profesională;

f) stabileşte necesarul de rezervişti care trebuie să execute pregătirea, potrivit legii, şi prezintă propuneri în acest sens;

g) formulează propuneri de soluţionare a cererile privind mutarea, detaşarea, trecerea în rezervă a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti;

h) întocmeşte şi actualizează planul de mobilizare al unităţii pe baza concepţiei comandantului unităţii militare, în colaborare cu şefii de module şi sub îndrumarea nemijlocită a şefului de stat major;

i) propune şefului de stat major şi şefilor de module măsuri privind asistenţa psihomorală, socială şi religioasă a personalului din subordine, în condiţii de pace şi criză;

j) culege, analizează datele şi elaborează aprecieri/recomandări privind disciplina militară;

k) organizează activitatea şefilor structurilor din subordine, potrivit reglementărilor în vigoare;

l) face propuneri privind repartizarea efectivelor la unităţi şi subunităţi;

m) urmăreşte modul de rezolvare a rapoartelor, cererilor, sesizărilor şi reclamaţiilor personalului militar şi civil;

n) coordonează redactarea ordinului de zi şi face alocarea/scoaterea la/de la drepturile de personal;

o) pune la dispoziţia ofiţerului de contrainformaţii şi securitate datele necesare pentru verificarea corectitudinii datelor înscrise în fişele personale întocmite de către personalul militar şi civil;

p) ţine evidenţa nominală a personalului militar şi civil din subordine care deţine titlul de specialist de clasă.

2. Modulul de informaţii

Art. 53. - Modulul de informaţii are următoarele atribuţii:

a) culege, centralizează, analizează şi prelucrează informaţiile primite şi prezintă, periodic, în cadrul unităţii elementele noi referitoare la organizarea, înzestrarea şi procedeele de acţiune ale armatelor altor state, evoluţiile fenomenului militar contemporan şi ale factorilor de risc şi ameninţare la adresa intereselor naţionale şi a structurii din care face parte;

b) elaborează, periodic, analize/sinteze şi studii informative pe care le înaintează eşaloanelor superioare şi le prezintă cadrelor din unitate în procesul de pregătire;

c) participă la experimentarea noilor tipuri de tehnică şi echipamente militare prevăzute să intre în dotarea unităţilor/subunităţilor din domeniul său de responsabilitate;

d) urmăreşte aplicarea normelor de înzestrare şi asigurare a bazei materiale a instrucţiei specifice, elaborând propuneri de perfecţionare în concordanţă cu misiunile ordonate.

3. Modulul de operaţii şi instrucţie

Art. 54. - Modulul de operaţii şi instrucţie are următoarele atribuţii:

a) elaborează documentele operative necesare ridicării capacităţii operaţionale şi asigurării capacităţii de reacţie imediată a unităţii;

b) elaborează documentele operative privind intervenţia cu trupe şi tehnică la obiectivele stabilite de către eşalonul superior;

c) elaborează documentele operative pentru trecerea unităţii la îndeplinirea unei misiuni;

d) întocmeşte planul de antrenare al unităţii în vederea pregătirii pentru ridicarea capacităţii operaţionale şi asigurarea capacităţii de reacţie imediată;

e) elaborează documentele necesare pentru intervenţie în condiţiile stării de urgenţă şi stării de asediu;

f) participă la elaborarea planului de mobilizare a unităţii;

g) planifică, organizează, îndrumă, controlează şi evaluează executarea serviciului interior;

h) organizează şi controlează executarea serviciului de luptă permanent;

i) coordonează şi verifică instrucţia de comandament, organizează şi conduce instrucţia individuală şi instrucţia colectivă a personalului din comandamentul unităţii;

j) planifică şi coordonează desfăşurarea instrucţiei psihomorale a personalului unităţii;

k) elaborează, în colaborare cu şefii de module, documentele de planificare, executare şi evaluare a instrucţiei de comandament, a pregătirii cadrelor unităţii şi înmânează, la timp, comandanţilor de unităţi/subunităţi extrase din aceste documente;

l) urmăreşte îndeplinirea planului instrucţiei/cu principalele activităţi ale unităţii, a rezultatelor obţinute, analizează periodic procesul de instrucţie şi face propuneri pentru îmbunătăţirea lui;

m) elaborează documentele pentru exerciţiile la care participă sau pe care le conduce, prezentând totodată comandantului unităţii militare măsurile de asigurare a acţiunilor de luptă şi de protecţie a forţei, precum şi cele de protecţie a mediului pe timpul organizării, pregătirii şi desfăşurării acestor activităţi;

n) organizează şi conduce şedinţe şi exerciţii demonstrative şi de instructaj metodic la acele categorii de instrucţie la care s-au constatat deficienţe şi la temele cu conţinut complex;

o) verifică starea de întreţinere şi de funcţionare a elementelor tehnice ale bazei materiale de instrucţie din poligoane/tancodromuri;

p) coordonează activităţile de tradiţii militare şi educaţie civică, cultural-educative şi sportive din unitate;

q) urmăreşte şi evaluează realizarea obiectivului de performanţă privind reacţia de tip rapid, îndeplinirea unor misiuni izolate, protecţia populaţiei şi a mediului, starea de pregătire profesională, fizică şi psihică a personalului;

r) verifică modul de completare a registrului istoric al unităţii şi a jurnalului acţiunilor militare;

s) organizează, planifică şi elaborează documentele/planurile, respectiv ordinele specifice şi coordonează activităţile de prevenire şi combatere a acţiunilor antisociale, subversive şi/sau teroriste.

4. Modulul de logistică

Art. 55. - Modulul de logistică are următoarele atribuţii:

a) planifică şi coordonează aprovizionarea cu toate categoriile de materiale;

b) organizează şi verifică evidenţa operativă şi statistică, unde este cazul, privind existentul, starea, vechimea în serviciu, declasarea, scoaterea din funcţiune, casarea şi valorificarea bunurilor materiale;

c) planifică şi organizează exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile la tehnica şi materialele din dotarea unităţii;

d) organizează, coordonează şi asigură transporturile în folosul propriu şi al unităţilor subordonate;

e) asigură depozitarea, întreţinerea, conservarea bunurilor materiale şi hrănirea efectivelor, conform normelor în vigoare;

f) planifică, organizează şi conduce întreaga activitate productivă, cu respectarea normelor de protecţie a mediului, securitate şi sănătate în muncă, supraveghere tehnică şi metrologie legală;

g) planifică şi asigură materialele necesare acţiunilor sanitaro-antiepidemice, celor privind igiena muncii şi de protecţie a sănătăţii personalului;

h) fundamentează necesarul de fonduri ale acestui modul, în vederea proiectării bugetului pe anul următor;

i) asigură şi completează stocul de materiale şi piese de schimb necesare desfăşurării activităţii unităţii.

5. Modulul de comunicaţii şi informatică

Art. 56. - Modulul de comunicaţii şi informatică are următoarele atribuţii:

a) asigură planificarea, operarea şi mentenanţa sistemului de comunicaţii şi informatic necesare exercitării conducerii şi controlul funcţionării acestuia;

b) asigură aplicarea măsurilor de securitate a informaţiilor INFOSEC în sistemele de comunicaţii şi informatice prin personalul de specialitate;

c) coordonează activitatea unităţilor/subunităţilor de transmisiuni şi de informatică;

d) informează modulul de operaţii şi instrucţie cu privire la starea de operativitate a sistemelor de comunicaţii şi informatică şi ia măsuri pentru remedierea deranjamentelor;

e) evaluează periodic eficacitatea sistemelor de comunicaţii şi informatică şi ia măsuri de perfecţionare a acestora;

f) stabileşte măsurile organizatorice şi tehnice pentru asigurarea interoperabilităţii între sistemul propriu de comunicaţii şi informatic şi alte sisteme cu care acesta interacţionează;

g) urmăreşte utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare din domeniul comunicaţiilor şi informaticii;

h) asigură relaţionarea cu organele de telecomunicaţii teritoriale;

i) asigură administrarea resurselor informatice şi a mijloacelor electronice de prelucrare, stocare, distribuţie, securizare şi prezentare a acestora.

6. Modulul financiar-contabil

Art. 57. - (1) Activitatea financiar-contabilă se organizează potrivit legislaţiei, regulamentelor şi normelor specifice domeniului financiar-contabil şi se execută în cadrul structurilor specializate, prin care se realizează, în principal, următoarele:

a) planificarea financiară;

b) execuţia bugetară;

c) operaţiile de casă;

d) decontările;

e) salarizarea personalului militar şi civil;

f) organizarea şi conducerea contabilităţii;

g) inventarierea elementelor de activ şi de pasiv;

h) reevaluarea patrimoniului;

i) controlul financiar intern şi controlul financiar preventiv propriu;

j) alte activităţi specifice

(2) Modulul financiar-contabil este structura de specialitate din cadrul unităţii prin care se asigură managementul financiar-contabil şi îndeplinirea sarcinilor financiar-contabile ce revin comandantului unităţii militare, în calitate de ordonator de credite

(3) Modulul financiar-contabil are, în principal, următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară;

b) organizează şi conduce execuţia bugetară pe baza principiilor, regulilor şi legislaţiei specifice domeniului finanţelor publice;

c) asigură utilizarea cu economicitate, eficienţă şi eficacitate a fondurilor publice alocate prin buget;

d) asigură desfăşurarea activităţilor specifice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;

e) coordonează activităţile specifice domeniului economic şi financiar-contabil de la nivelul compartimentelor de specialitate;

f) furnizează comandantului unităţii militare şi altor structuri interesate date şi informaţii cu privire la execuţia bugetului, nivelul stocurilor, estimări ale solicitărilor de resurse financiare;

g) desfăşoară activităţile şi acţiunile specifice stabilirii şi plăţii drepturilor băneşti cuvenite personalului;

h) asigură organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii, organizarea inventarierii generale a elementelor de activ şi de pasiv;

i) întocmeşte şi înaintează la termenul stabilit situaţiile financiare trimestriale/anuale, precum şi alte situaţii periodice, pe baza datelor rezultate din execuţia bugetară şi din contabilitate;

j) asigură organizarea controlului intern în domeniul financiar-contabil, precum şi a controlului financiar preventiv propriu asupra tuturor operaţiunilor economice şi financiar-contabile care se supun acestui tip de control;

k) şeful modulului financiar-contabil consiliază comandantul unităţii militare în scopul luării deciziilor optime, pe probleme specifice managementului financiar-contabil, în principal, cu privire la formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi cu privire la responsabilităţile unităţii militare în procesul bugetar;

l) îndeplineşte alte sarcini stabilite de comandant, specifice domeniului financiar-contabil, conform legislaţiei în vigoare.

7. Modulul/Structura de securitate militară/securitatea informaţiilor

Art. 58. - La nivelul fiecărei unităţi militare funcţionează structura de securitate subordonată nemijlocit comandantului unităţii militare, pentru implementarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, ale cărei atribuţii principale sunt prevăzute de normele privind protecţia informaţiilor clasificate în Armata României.


* Personalul de informare şi relaţii publice numit prin cumul de funcţii sau care are responsabilităţi pe linie de informare şi relaţii publice stabilite prin ordinul de zi pe unitate îndeplineşte aceleaşi atribuţii ca şi personalul încadrat pe funcţii distincte.

 

8. Modulul de informare şi relaţii publice

Art. 59. - Modulul de informare şi relaţii publice încadrat pe funcţii distincte* are atribuţiile prevăzute în instrucţiunile privind activitatea de informare şi relaţii publice în Armata României.

9. Modulul asistenţă religioasă/Preotul militar

Art. 60. - (1) Modulul asistenţă religioasă/Preotul militar este îndrumătorul religios şi spiritual în unitate, desfăşurându-şi activitatea pe baza unui program integrat în planul de activitate al unităţii, aprobat de comandantul unităţii militare

(2) Modulul asistenţă religioasă/Preotul militar are atribuţiile prevăzute în instrucţiunile privind activitatea de asistenţă religioasă în Armata României.

10. Modulul de cunoaştere şi asistenţă psihologică

Art. 61. - Modulul de cunoaştere şi asistenţă psihologică are atribuţiile prevăzute în instrucţiunile privind activitatea de psihologie în Armata României.

11. Consilierul comandantului pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor

Art. 62. - Consilierul comandantului pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor are următoarele atribuţii:

a) îl consiliază pe comandantul unităţii militare în probleme vizând instruirea, perfecţionarea, dezvoltarea în cariera militară, moralul şi calitatea vieţii militarilor aflaţi în aria de responsabilitate;

b) îl informează pe comandantul unităţii militare asupra tuturor problemelor cu impact asupra operativităţii unităţii: nivelul de instruire, ordinea şi disciplina militară, starea de sănătate, nivelul calităţii vieţii şi moralul personalului din domeniul de responsabilitate, starea armamentului, tehnicii şi echipamentului individual din dotarea acestuia;

c) contribuie la cunoaşterea şi îndeplinirea standardelor de performanţă, instruire şi comportament militar pentru personalul din domeniul de responsabilitate;

d) contribuie la aplicarea întocmai a ordinelor şi precizărilor comandantului unităţii militare în vederea asigurării îndeplinirii misiunii principale, precum şi a celor vizând instruirea individuală şi realizarea coeziunii pentru luptă;

e) participă la întocmirea planurilor de instruire şi programelor şi formulează propuneri pentru optimizarea lor, înainte de a fi aprobate;

f) participă la şedinţele de lucru ale comandantului unităţii militare, în care se iau decizii care vizează personalul aflat în domeniul de responsabilitate;

g) desfăşoară discuţii individuale cu maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, pentru a le cunoaşte problemele pe linia serviciului şi în afara acestuia şi participă la adunările fără ordine de zi ale acestor categorii de personal;

h) monitorizează programul de educaţie fizică militară a personalului din domeniul de responsabilitate, cooperând în acest sens cu modulul specializat şi cu medicul unităţii;

i) îi consiliază pe maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti din unitate în ceea ce priveşte cariera militară, perfecţionarea prin studii şi cursuri şi, eventual, pentru trecerea în corpul ofiţerilor/subofiţerilor;

j) face propuneri comandantului unităţii militare şi şefilor de structuri cu responsabilităţi în domeniu, pentru organizarea de activităţi educative, profesionale sau recreative cu şi pentru maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, contribuind la dezvoltarea spiritului de corp al acestor categorii de personal militar;

k) informează comandantul unităţii militare şi prezintă propuneri de soluţionare a problemelor sociale ale categoriilor de personal aflate în responsabilitate, referitoare la spaţiul locativ, asigurare medicală, probleme familiale, refacerea capacităţii de muncă şi nivelul de trai;

l) urmăreşte modul în care sunt respectate tradiţiile militare şi normele de port regulamentar al ţinutei militare de către personalul din domeniul de responsabilitate;

m) participă, conform hotărârii comandantului unităţii militare, la activităţile practice şi exerciţiile desfăşurate de subunităţile/unităţile organice şi/sau subordonate;

n) însoţeşte comandantul unităţii militare pe timpul controalelor, inspecţiilor şi la ceremoniile şi activităţile oficiale, potrivit hotărârii acestuia, şi contribuie la menţinerea unor relaţii bune cu autorităţile publice locale;

o) se interesează de modul cum sunt acordate drepturile cuvenite personalului din domeniul de responsabilitate şi informează pe cale ierarhică, dacă este cazul, asupra unor situaţii deosebite pe această linie;

p) monitorizează şi îndrumă activitatea consilierilor comandantului şi a subofiţerilor de companie/similare de la eşaloanele subordonate şi colaborează cu alţi consilieri, de la acelaşi nivel ierarhic, pentru perfecţionarea activităţii specifice.

12. Modulul Muzica militară

Art. 63. - Şeful muzicii militare are următoarele atribuţii:

a) organizează, pregăteşte şi conduce fanfara la toate activităţile din unitate şi din garnizoană;

b) organizează activitatea formaţiilor de orchestră alcătuite din subofiţeri muzicanţi şi soldaţi şi gradaţi profesionişti din unitate şi din garnizoană;

c) organizează şi prezintă concerte cu fanfara şi cu alte formaţii artistice în unitate şi în garnizoană.

13. Modulul juridic

Art. 64. - Modulul juridic are atribuţiile prevăzute în instrucţiunile privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Armata României. SECŢIUNEA a 5-a Atribuţiile personalului cu diferite funcţii în cadrul subunităţii

Art. 65. - (1) Comandantul de subunitate răspunde de organizarea şi executarea instrucţiei şi a exerciţiilor, de starea de operativitate şi de mobilizare a subunităţii, de educare, disciplina militară, de starea morală şi sănătatea personalului, de prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, de protecţia mediului pe timpul activităţilor subunităţii, de starea tehnică şi de întreţinere a armamentului şi tehnicii din dotare, precum şi de activitatea gospodărească a subunităţii

(2) Comandantul de subunitate este comandantul întregului personal din subordine şi este obligat să îl cunoască, să respecte demnitatea subordonaţilor, să evalueze în orice moment starea de pregătire a subunităţii şi a fiecăruia dintre subordonaţii săi şi să ia toate măsurile ce se impun pentru menţinerea acesteia în standardele stabilite.

Art. 66. - Comandantul de subunitate are următoarele atribuţii:

a) organizează, îndrumă şi desfăşoară instrucţia forţelor din subordine, pe baza planului instrucţiei subunităţii;

b) execută şedinţe de pregătire cu comandanţii subunităţilor subordonate nemijlocit;

c) asigură şi controlează desfăşurarea activităţilor conform programului orar al unităţii;

d) ia măsuri pentru menţinerea ordinii şi disciplinei militare în subunitate;

e) instruieşte şi controlează personalul subunităţilor destinate pentru serviciul interior;

f) organizează şi desfăşoară activităţi culturale, sportive şi de educaţie ostăşească cu subordonaţii;

g) verifică starea bunurilor şi a tehnicii subunităţii şi ia măsuri pentru întreţinerea şi menţinerea acestora în stare de funcţionare;

h) verifică periodic, conform actelor normative în vigoare, existenţa, condiţiile de păstrare şi manipulare ale întregului armament şi ale muniţiei aflate asupra subunităţii;

i) controlează modul de întreţinere şi exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor folosite de subunitate, precum şi realizarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

j) ţine evidenţa nominală a rezultatelor obţinute de personalul din subordine şi a specialităţii de clasă pe care o deţine.

Art. 67. - Subofiţerul de companie/similare are rolul de a-l consilia pe comandantul de companie/similare în problemele ce privesc militarii din corpul maiştrilor militari, subofiţerilor şi soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, de a asigura asistenţă administratorului de subunitate, şi are următoarele atribuţii:

a) contribuie la cunoaşterea şi îndeplinirea standardelor de performanţă, instruire şi comportament militar de către maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti din subunităţi;

b) informează comandantul de companie/similare asupra tuturor problemelor cu impact asupra operativităţii subunităţii: nivelul de instruire, ordinea şi disciplina militară, starea de sănătate, nivelul calităţii vieţii şi moralul personalului din domeniul de responsabilitate, starea armamentului, tehnicii şi echipamentului individual;

c) contribuie la executarea ordinelor şi precizărilor comandantului de companie/similare pentru asigurarea îndeplinirii misiunii principale, precum şi a celor privind instruirea individuală şi realizarea coeziunii pentru luptă a subunităţii;

d) participă la întocmirea planului instrucţiei subunităţii şi face propuneri pentru optimizarea lui;

e) participă, în cadrul subunităţii, la adunările în care se iau decizii ce vizează personalul din domeniul de responsabilitate;

f) contribuie la asigurarea condiţiilor necesare şi monitorizează programul de educaţie fizică militară a personalului din domeniul de responsabilitate;

g) se informează şi furnizează comandantului de companie/similare date despre subofiţerii, maiştrii militari şi soldaţii şi gradaţii profesionişti angrenaţi în diverse forme de pregătire profesională şi îl consiliază în cazul trimiterii unora dintre aceştia la cursuri sau în misiuni, precum şi în cazul acordării unor recompense;

h) informează comandantul de companie/similare asupra problemelor sociale ale personalului aflat în domeniul de responsabilitate, referitoare la spaţiul locativ, asigurarea medicală, problemele familiale, refacerea capacităţii de muncă, nivelul de trai şi prezintă propuneri de soluţionare;

i) asigură asistenţă administratorului de subunitate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, hrănire, echipare şi educare ale personalului din domeniul de responsabilitate;

j) participă şi se implică, conform hotărârii comandantului, la activităţile practice şi exerciţiile desfăşurate de companie/similare şi subunităţile organice;

k) urmăreşte modul în care sunt respectate tradiţiile militare şi normele de port regulamentar al ţinutei militare de către maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti din subunitate.

Art. 68. - Administratorului de subunitate i se stabileşte prin ordin de zi pe unitate programul zilnic.

Art. 69. - Administratorul de subunitate are următoarele atribuţii principale:

a) verifică şi evaluează permanent necesarul şi starea materialelor din gestiune, ia măsuri pentru menţinerea lor în stare de folosinţă şi raportează comandantului subunităţii lipsurile şi disfuncţionalităţile;

b) răspunde de gestionarea, starea de întreţinere şi păstrare a materialelor subunităţii, a armamentului, muniţiei şi a tehnicii militare, precum şi de asigurarea hrănirii efectivelor, când primeşte această sarcină;

c) asigură toate materialele necesare desfăşurării şedinţelor de instrucţie a subunităţii, potrivit ordinelor comandantului acesteia;

d) asigură subunităţile cu armament, muniţie, tehnică şi alte materiale, conform normelor de înzestrare;

e) ţine evidenţa militarilor, materialelor subunităţii, armamentului şi a tehnicii militare;

f) asigură muniţia necesară subunităţii pentru executarea tragerilor, exerciţiilor tactice, serviciului de pază şi face verificarea acesteia la terminarea activităţilor respective;

g) organizează şi asigură executarea curăţeniei şi menţinerea acesteia în toate încăperile şi sectoarele repartizate subunităţii;

h) urmăreşte respectarea de către soldaţii şi gradaţii profesionişti a regulilor pentru folosirea şi întreţinerea instalaţiilor din încăperi, încălzirea sobelor, prevenirea şi stingerea incendiilor în locul de dispunere a subunităţii şi menţinerea în stare bună a mijloacelor respective;

i) urmăreşte respectarea de către soldaţii şi gradaţii profesionişti a regulilor de protecţie a mediului în cadrul subunităţii;

j) distribuie la timp şi în totalitate, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, drepturile materiale;

k) rămâne la comanda subunităţii când ofiţerii din cadrul subunităţii lipsesc.

Art. 70. - La subunitatea care nu are încadrată funcţia de administrator de subunitate sau acolo unde acesta lipseşte, pentru conducerea programului se numeşte ca înlocuitor un gradat, căruia i se subordonează întregul efectiv de soldaţi şi gradaţi profesionişti.

Art. 71. - Soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt subordonaţi nemijlocit comandantului de grupă/piesă/echipaj/echipă şi răspund de executarea întocmai şi la timp a îndatoririlor ce le revin, având următoarele atribuţii principale:

a) să aibă un nivel ridicat de pregătire la instrucţia militară generală, instrucţia militară de specialitate şi la instrucţia tactică, pentru a fi în măsură să acţioneze eficient pe câmpul de luptă sau în oricare împrejurări, în acţiuni de stabilitate şi de sprijin, umanitare ori altele ordonate de comandantul lor;

b) să îşi formeze deprinderile necesare de a acţiona potrivit specializării lor;

c) să cunoască prevederile regulamentelor militare, în părţile ce îi privesc, şi să execute în mod exemplar îndatoririle ce le revin;

d) să cunoască şi să aplice principiile dreptului războiului, normele de drept umanitar;

e) să cunoască şi să respecte regulile de purtare a uniformei militare, să întreţină şi să păstreze în stare bună de funcţionare bunurile încredinţate;

f) să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele comandanţilor lor, până la comandantul de mare unitate inclusiv;

g) să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă şi să raporteze comandanţilor lor şi personalului medico-sanitar în cazul contactării unei boli contagioase;

h) să informeze ofiţerul de contrainformaţii şi securitate care asigură unitatea militară, imediat, despre prezenţa în zonă a unor obiecte, maşini şi persoane suspecte, acţiuni de fotografiere şi/sau filmare a obiectivelor şi activităţilor militare, desfăşurate de cetăţeni străini şi autohtoni, reţinând cât mai multe detalii despre aceştia şi mijloacele de deplasare folosite.

Art. 72. - Militarii nu au voie să părăsească locul de dispunere al unităţii decât în condiţiile prevăzute de regulament.

Art. 73. - (1) Persoanele cu diferite funcţii din cadrul unităţii/subunităţii, în afară de atribuţiile prevăzute în acest regulament, se conduc în activitatea lor după prevederile regulamentelor şi instrucţiunilor de specialitate. De asemenea, în funcţie de sarcinile unităţii/subunităţii şi de specificul muncii, comandanţii pot stabili pentru subordonaţii lor, prin ordin de zi pe unitate, şi alte atribuţii, care vor fi în concordanţă cu prevederile legilor, ale dreptului umanitar, ale regulamentelor şi instrucţiunilor în vigoare, precum şi cu principiile stabilite în prezentul regulament

(2) Pe timpul exerciţiilor sau al altor activităţi, pentru funcţiile nenominalizate în prezentul regulament se întocmesc atribuţii funcţionale specifice de către statul major/şeful de modul şi se aprobă de către comandantul unităţii militare

(3) Atribuţiile funcţionale ale tuturor funcţiilor, nominalizate sau nenominalizate, se înscriu în fişa postului.

Art. 74. - Fiecare militar, indiferent de treapta ierarhică pe care se găseşte, răspunde de modul de îndeplinire a îndatoririlor generale şi a atribuţiilor funcţionale, precum şi de faptele sale.

 

CAPITOLUL IV

Activitatea zilnică în unitate

 

Art. 75. - (1) Activităţile zilnice în unitate se aprobă de comandantul unităţii militare prin programul orar al unităţii. În timpul liber şi în zilele de repaus se organizează şi se desfăşoară activităţi culturale, de asistenţă religioasă, sportive, gospodăreşti, concursuri pe specialităţi şi pe categorii de instrucţie. Aceste activităţi se stabilesc în funcţie de preferinţele militarilor/studenţilor/elevilor şi se prevăd într-un program aprobat de comandantul unităţii militare

(2) La începerea programului de instrucţie/terminarea apelului de seară se ridică/coboară drapelul României, potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 76. - (1) Şedinţele de instrucţie şi celelalte activităţi zilnice încep şi se termină la orele stabilite prin programul orar al unităţii. Când temperatura aerului scade sub minus 15şC sau depăşeşte 37şC, pe viscol ori vânt puternic, programul de instrucţie se poate desfăşura, cu aprobarea comandantului unităţii militare, în încăperi sau, prin alternanţă, în încăperi şi în afara acestora

(2) Şedinţele de pregătire încep cu instructajul de securitate şi sănătate în muncă, specific activităţilor care urmează să se desfăşoare.

Art. 77. - (1) Programul de lucru al militarilor şi personalului civil din armată se stabileşte, în zilele lucrătoare, în limita a 8 ore zilnic. Aducerea acestora la serviciu sau reţinerea în afara orelor de program se face numai cu aprobarea comandantului unităţii militare, orele efectuate fiind recuperate în zilele lucrătoare. Aprobarea se dă în registrul special destinat, unde se specifică ziua şi intervalul orar în care se va efectua recuperarea

(2) Pe timpul executării exerciţiilor, tragerilor, alertelor, participării la controale, programul de lucru se stabileşte de către persoanele care le-au ordonat; când aceste activităţi se desfăşoară neîntrerupt mai multe zile, durata de muncă stabilită pentru militari şi personalul civil din armată va putea fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 3 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică numai militarilor şi personalului civil din armată care execută activităţi pe teritoriul naţional.

Art. 78. - În ziua premergătoare celor declarate sărbători legale, sigilarea încăperilor începe la ordinul comandantului unităţii militare prin aplicarea Planului de măsuri, în conformitate cu ordinele şi dispoziţiile în vigoare.

Art. 79. - (1) Raportul companiei/similare se execută zilnic, la terminarea programului de instrucţie din prima parte a zilei, cu întregul efectiv al subunităţii. Plutoanele independente, care sunt în subzistenţa unor companii, execută raportul împreună cu acestea

(2) Pe timpul exerciţiilor tactice sau al altor activităţi cu o durată mai mare de 12 ore, raportul companiei/similare nu se execută

(3) La raportul companiei/similare nu participă militarii din serviciul de permanenţă, serviciul de luptă, cei internaţi în infirmeria unităţii şi cei scutiţi medical care nu se pot deplasa sau echipa regulamentar.

Art. 80. - (1) La raportul companiei/similare, de regulă, se execută:

a) prezentarea personalului numit în serviciul de permanenţă pe unitate şi subunitate;

b) nominalizarea militarilor care au obţinut rezultate foarte bune la activităţile executate de către subunitate şi a celor care au manifestat dezinteres sau au fost sancţionaţi disciplinar;

c) ieşirea/scoaterea la raport a militarilor care au probleme de rezolvat;

d) alte probleme care interesează personalul subunităţii

(2) Raportul companiei/similare se încheie cu prezentarea personalului din serviciul interior pentru ziua următoare, cu precizările comandantului pentru activităţile care urmează să se desfăşoare şi cu aducerea la cunoştinţă a ordinelor primite.

Art. 81. - (1) În cazul ieşirii la raport a militarilor, comandantul de companie/similare stabileşte măsurile impuse de fiecare situaţie şi rezolvă toate problemele ridicate de aceştia pentru care are competenţă, iar soluţiile vor fi comunicate întregului personal sau, după caz, celor interesaţi

(2) În cazul în care rezolvarea problemelor raportate nu este de competenţa comandantului de companie/similare, acesta întreprinde toate demersurile necesare pentru rezolvarea problemelor de către persoanele competente.

Art. 82. - Asigurarea continuităţii conducerii activităţilor în unitate, în afara orelor de program, se organizează conform regulamentului serviciului interior.

Art. 83. - (1) Anual, se execută două apeluri generale pe unitate, la care este obligat să participe personalul militar prezent la program

(2) Data şi ora executării apelului general se precizează în ordinul de zi pe unitate

(3) La semnalul muzicii/trompetului, „Adunarea pentru apel”, unitatea se adună pe platoul de adunare, cu întregul efectiv, fără armament, în formaţia în linie sau în careu. Cadrele militare din comandamentul unităţii, împreună cu fanfara, se adună la flancul drept al formaţiei, iar comandanţii de subunităţi, la flancul drept al subunităţilor pe care le comandă

(4) La apelul general pe unitate, subunitatea de pază se scoate în faţa corpului de pază, înarmată, dar fără muniţie

(5) La sosirea comandantului unităţii militare, locţiitorul comandantului prezintă raportul. După primirea raportului, comandantul salută unitatea şi ordonă începerea apelului. Apelul se execută nominal, pe subunităţi, de către comandanţii acestora, iar rezultatul se raportează numeric, pe cale ierarhică, comandantului unităţii militare

(6) După terminarea apelului general, comandantul unităţii militare comandă „Drepţi!”, muzica/gorniştii dă/dau semnalul „Terminarea apelului”, la care comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, salută. În continuare, militarii, împreună cu fanfara, cântă Imnul naţional al României, după care se defilează, pe subunităţi.

Art. 84. - (1) Apelul de seară se execută la ora stabilită prin programul orar al unităţii, după caz. La apelul de seară participă militarii prezenţi la program, mai puţin cei din serviciul interior, cei internaţi în infirmerie şi cei scutiţi medical care nu se pot deplasa. La semnalul „Adunarea pentru apel”, militarii se adună pe platoul de adunare, fără armament, în formaţia „în linie” sau „în careu”

(2) Pe timp nefavorabil - temperatură sub minus 20şC, ploaie, ceaţă densă - la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate, apelul de seară se execută în dormitoare

(3) Apelul de seară se execută nominal pe subunităţi, de către gradaţii de serviciu, care, la terminarea apelului, raportează ofiţerului de serviciu pe unitate efectivul prezent şi absent

(4) După terminarea apelului de seară, subunităţile trec la executarea programului de seară.

Art. 85. - În zilele de repaus şi în ziua premergătoare acestora, după apelul de seară, se pot organiza vizionări de spectacole, filme şi alte activităţi cu caracter cultural. În zilele de repaus, deşteptarea poate fi dată mai târziu decât în zilele lucrătoare, la ora stabilită de comandantul unităţii militare.

Art. 86. - Militarii se deplasează la sala de mese la ora prevăzută în program, de voie, echipaţi regulamentar; se interzice intrarea militarilor în sălile de mese îmbrăcaţi cu mantale, scurte, salopete de lucru, îmbrăcăminte specială sau cu capul acoperit.

Art. 87. - Introducerea şi consumul băuturilor alcoolice în unităţile militare sunt permise numai în condiţiile stabilite de actele normative, în spaţii organizate în incinta cazărmii, astfel încât să nu se afecteze desfăşurarea activităţilor din program, ordinea şi disciplina militară.

Art. 88. - Introducerea şi consumul băuturilor alcoolice în corpul de pază, tabere, poligoane de instrucţie şi aerodromuri, pe terenurile de instrucţie sau în punctele de lucru, în dispozitivele de luptă, pe timpul îndeplinirii unei misiuni şi în serviciul interior sunt interzise.

 

CAPITOLUL V

Ţinuta militarilor

 

SECŢIUNEA 1

Reguli referitoare la portul uniformei militare şi al hainelor civile

 

Art. 89. - (1) Abrogat*

(2) Uniforma militarilor trebuie să fie permanent curată, bine întreţinută şi ajustată. Comandanţii sunt obligaţi să ia toate măsurile pentru a asigura echipamentul potrivit fiecărui militar şi să pretindă subordonaţilor să aibă o ţinută regulamentară în toate împrejurările.

Art. 90. - Abrogat.*

Art. 91. - Cadrele militare pot să îşi ajusteze, să îşi repare şi să îşi calce echipamentul la atelierul unităţii militare din care fac parte, în condiţiile stabilite prin actele normative în vigoare.

Art. 92. - În perioada cât poartă uniforma militară, cadrele militare în rezervă sau în retragere sunt obligate să respecte regulile disciplinei militare şi să se conformeze prevederilor regulamentelor militare.

Art. 93. - Abrogat*.

Art. 94. - (1) Mantalele/Scurtele şi beretele/şepcile de instrucţie/căciulile se păstrează pe cuiere. Îmbrăcămintea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, a elevilor şi studenţilor, destinată pentru lucru, se păstrează în spaţii special destinate. În tabere, pe timpul încartiruirii, pe timpul odihnei, îmbrăcămintea se aşează ordonat pe taburete/noptiere/în dulapuri, iar încălţămintea pe holuri, coridoare sau în uscătorie

(2) Se interzice păstrarea în dormitoare a echipamentului şi obiectelor cu miros neplăcut şi persistent - salopete de lucru, harnaşament, pături pentru cai, alte obiecte.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Portul semnului personal de identitate şi al bijuteriilor

 

Art. 95. - (1) Semnul personal de identitate se poartă obligatoriu, de întregul personal al armatei, pe timpul desfăşurării activităţilor, la pace, în situaţii de criză şi la război, cu excepţia celor de educaţie fizică militară

(2) Precizările privind forma, conţinutul, confecţionarea, inscripţionarea, distribuirea, portul, retragerea şi distrugerea semnului de identitate sunt prevăzute în anexa nr. 5.

Art. 96. - (1) Pe timpul executării serviciului şi când poartă uniformă militară, militarii-bărbaţi pot purta inele la degetele mâinilor şi lănţişoare la gât fără să se vadă din cămaşă/cămaşă-bluză

(2) Militarii-femei pot purta inele pe degetele mâinilor, cercei la urechi şi lănţişoare la gât.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Îngrijirea frizurii şi a feţei

 

Art. 97. - (1) Frizura militarilor bărbaţi trebuie să fie decentă, cu părul tăiat scurt în regiunea cefei şi a tâmplelor, iar perciunii să nu depăşească mijlocul pavilionului urechilor

(2) Bărbieritul feţei se face ori de câte ori este nevoie, pentru ca obrazul să fie proaspăt ras; purtarea mustăţii este facultativă; mustaţa trebuie tunsă scurt, astfel încât să nu depăşească colţurile gurii. (21) Pentru îndeplinirea unor misiuni, cu aprobarea comandantului/şefului, militarii bărbaţi pot purta barbă

(3) În fiecare unitate sau obiectiv militar compus din mai multe unităţi se poate destina o încăpere corespunzătoare pentru frizerie, unde tunsul personalului unităţii va fi asigurat contra cost.

Art. 98. - Pe timpul cât poartă uniforma militară, militarilor-femei le este interzisă purtarea părului lung despletit, vopsitul părului în culori stridente, prinderea părului cu obiecte inestetice, purtarea perucilor, meşelor, unghiilor false sau exagerat de lungi şi machierea stridentă.

 

CAPITOLUL VI

Sănătatea militarilor

 

SECŢIUNEA 1

Igiena şi asistenţa medicală

 

Art. 99. - (1) Sănătatea militarilor se asigură prin punerea în aplicare a unui program strict individualizat de fortificare fizică şi psihică şi prin respectarea regulilor sanitar-igienice, luarea măsurilor profilactice şi antiepidemice, efectuarea controlului medical periodic, a consultaţiilor şi a tratamentelor medicale

(2) Comandanţii şi personalul medical sunt obligaţi să asigure fortificarea fizică şi psihică a întregului personal şi să îi educe pe militari în spiritul respectării cu stricteţe a regulilor de igienă.

Art. 100. - (1) Regulile de igienă privesc atât militarul, cât şi colectivitatea în care trăieşte

(2) Regulile de igienă colectivă cuprind:

a) păstrarea curăţeniei în dormitoare, spălătoare, grupuri sanitare şi alte încăperi sau locuri de folosinţă comună, precum şi pe terenul unde este dispusă unitatea;

b) aerisirea încăperilor şi fumatul numai în locurile special destinate;

c) acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare;

d) igiena alimentaţiei la blocul alimentar şi depozitul de alimente;

e) igiena mediului ambiant prin strângerea şi evacuarea reziduurilor lichide şi solide.

Art. 101. - Îmbăierea elevilor şi studenţilor se face cel puţin de două ori pe săptămână, iar a bucătarilor, brutarilor şi a întregului personal care execută activităţi ce provoacă murdărirea corpului, zilnic. Cei aflaţi în serviciul de permanenţă sau cei absenţi din diferite motive sunt reprogramaţi şi trimişi la baie de către administratorul de subunitate ori de înlocuitorul său.

Art. 102. - (1) Spălarea lenjeriei se face conform instrucţiunilor de specialitate. Lenjeria de corp şi prosoapele se schimbă de două ori pe săptămână, iar cea de pat, săptămânal

(2) Etuvarea îmbrăcămintei, lenjeriei de corp şi de pat se execută la termenele stabilite coordonat de şeful modulului logistic sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea medicului.

Art. 103. - (1) Controlul medical de medicină generală al personalului care lucrează permanent în bucătării, săli de mese, popote, brutării, depozite de alimente, instalaţii de aprovizionare cu apă, băi, spălătorii, precum şi al sanitarilor se face de către medic, lunar sau de câte ori impune situaţia, la infirmeria unităţii

(2) În toate spaţiile de preparare şi servire a hranei, conducătorii acestora sau persoanele special desemnate au obligaţia de a verifica zilnic starea de igienă individuală a personalului şi de a depista persoanele care prezintă febră, tulburări digestive ori infecţii acute ale nasului, gâtului sau pielii. Aceste persoane nu vor fi primite la locul de muncă decât cu avizul medical

(3) Toate persoanele care lucrează la prelucrarea, manipularea, transportul, servirea sau desfacerea alimentelor sunt obligate să se prezinte ori să anunţe personalul medical al unităţii în cazul în care au febră, tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii şi să nu îşi reia activitatea decât după primirea avizului medical.

Art. 104. - Militarii vor fi examinaţi obligatoriu de medicul unităţii, prin grija comandanţilor de subunităţi, la intrarea în serviciul de pază.

Art. 105. - Comandantul subunităţii comunică medicului observaţiile sale cu privire la starea sănătăţii subordonaţilor.

Art. 106. - Controlul medical periodic al cadrelor militare se execută conform reglementărilor în vigoare, iar rezultatele acestuia vor fi consemnate în fişa de aptitudine de către medicul de medicina muncii în a cărui zonă de responsabilitate se află unitatea.

Art. 107. - (1) Vaccinarea întregului personal al unităţii se execută, la ordin, în funcţie de contextul epidemiologic; vaccinările se consemnează în ordinul de zi pe unitate, în registrul de vaccinări şi în carnetele de sănătate ale personalului

(2) Unităţile dispuse în raioane cu risc epidemiologic crescut execută vaccinările în funcţie de recomandările epidemiologice.

Art. 108. - În caz de îmbolnăvire, militarul este obligat să informeze despre aceasta comandantul său nemijlocit şi să solicite asistenţă medicală. Comandantul care a sesizat că subordonatul său este suspect de a fi bolnav este obligat să solicite imediat intervenţia medicului.

Art. 109. - (1) Dacă în unitate se ivesc cazuri de boli contagioase, medicul unităţii îi raportează despre aceasta comandantului unităţii militare şi ia măsuri pentru identificarea, izolarea şi spitalizarea bolnavilor, executarea dezinfecţiei în subunităţi, supravegherea persoanelor venite în contact cu bolnavii şi intensificarea controlului sanitar-igienic

(2) La nevoie, în unitate se declară carantină

(3) Pe timpul carantinei, în interiorul unităţii se interzic adunările, se amenajează izolatoare suplimentare şi se aplică măsuri profilactice individuale şi colective.

Art. 110. - Dacă în locuinţa unui cadru militar, soldat sau gradat profesionist ori personal civil din armată se îmbolnăveşte o persoană de o boală contagioasă, acesta este obligat să informeze despre aceasta comandantul nemijlocit şi să se prezinte pentru control la medicul unităţii.

Art. 111. - Trimiterea unui militar pentru expertiza medico-militară se face de către medicul unităţii, cu aprobarea comandantului unităţii militare.

Art. 112. - (1) Consultaţia medicală şi tratamentul ambulatoriu se fac la cabinetul medical al unităţii de către personalul medico-sanitar, la orele stabilite prin programul orar al unităţii, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale

(2) Tratamentele ambulatorii care nu necesită prezenţa medicului se pot face de către personalul sanitar pe baza recomandărilor medicale.

Art. 113. - (1) Elevii şi studenţii militari trimişi pentru consultaţie medicală sunt însoţiţi de sanitarul subunităţii sau de gradatul de serviciu pe subunitate

(2) După acordarea asistenţei medicale, medicul consemnează datele referitoare la starea de sănătate în registrul de consultaţii sau în foaia de observaţie clinică, iar datele legate de internări în spitale, concedii medicale, clasări se comunică Compartimentului resurse umane, pentru înscrierea acestora în dosarul personal

(3) Militarii care prezintă o urgenţă medico-chirurgicală sunt trimişi imediat la cabinetul medical al unităţii ori la spitalul militar sau civil cel mai apropiat; în timpul orelor de program, urgenţele medico-chirurgicale sunt asistate medical pe timpul evacuării.

Art. 114. - (1) Tratamentul medical prin internare se face în staţionarul cu paturi al unităţii ori în spitalele militare sau civile unde militarii sunt trimişi pe baza biletului de internare semnat de comandantul şi medicul unităţii militare

(2) În cazul internării de urgenţă, unitatea va trimite în cel mult 3 zile lucrătoare biletul însoţit, dacă este cazul, de procesul-verbal de constatare a accidentului

(3) Pentru cei internaţi cu afecţiuni psihice, biletul de internare va fi însoţit de o notă de relaţii cuprinzând observaţiile medicului unităţii, caracterizările şefilor direcţi/nemijlociţi ai celui în cauză şi declaraţiile persoanelor din anturaj care au asistat la manifestările patologice ale bolnavului, precum şi alte documente medicale anterioare

(4) În afara orelor de program, urgenţele medico-chirurgicale se evacuează la cea mai apropiată unitate sanitară cu paturi, documentele de internare urmând a fi întocmite prin grija personalului medico-sanitar al unităţii

(5) La externarea din unităţi sanitare civile, militarii vor fi reinternaţi, după caz, în spitalul militar căruia îi este arondată unitatea, pentru stabilirea situaţiei medico-militare sau în vederea acordării de concedii medicale de recuperare

(6) Militarii grav bolnavi şi cei cu afecţiuni psihice cu discernământul alterat vor fi însoţiţi atât la internare, cât şi la externare de militari/personal asigurat de unităţile de care aparţin.

Art. 115. - (1) La internarea şi cu 3 zile înainte de externarea elevilor/studenţilor militari, spitalele militare vor anunţa unităţile de care aceştia aparţin în scris. În situaţii excepţionale, când din motive obiective militarul nu poate fi externat la data comunicată în scris, anunţarea se face prin telefon sau fax

(2) Medicii de unităţi vor urmări prezentarea militarilor la spital pentru internare şi înapoierea acestora la unitate după externare şi vor raporta comandanţilor

(3) Pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, comunicarea se va face numai la internarea de urgenţă, fără bilet de internare, iar la externarea acestora, prin biletul de ieşire din spital

(4) Când se constată că militarul internat în spital suferă de o boală infecto-contagioasă, dar a fost trimis pentru internare cu alt diagnostic, spitalul militar este obligat să comunice unităţii această constatare

(5) La externarea din spital, toate categoriile de personal, cu excepţia celor netransportabile, sunt obligate să se prezinte la unitate cu documentele de ieşire din spital.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Scutirile şi concediile medicale

 

Art. 116. - (1) Scutirea cadrelor militare de la programul de instrucţie/de serviciu/de lucru, pentru caz de boală, se propune de medicul unităţii, de sanitarul-şef la unităţile neîncadrate cu medic, sau de către medicul de familie dacă acesta este altul decât medicul de unitate. Scutirile medicale acordate de unităţile sanitare sunt luate în evidenţă de către serviciul medical al unităţii, consemnându-se în ordinul de zi pe unitate

(2) Scutirea medicală care se acordă elevilor şi studenţilor poate fi totală sau parţială, consemnându-se în carnetul de serviciu

(3) Scutirea medicală totală se efectuează prin internare în infirmeria unităţii, sub supraveghere medicală. Scutirea medicală parţială presupune limitarea temporară a participării la unele activităţi care pot produce agravarea bolii, conform recomandării medicale

(4) Cadrele militare în activitate pot beneficia de scutiri medicale pentru unele activităţi din programul unităţii, la recomandarea medicului de unitate sau a comisiei de expertiză medico-militară, după caz, cu aprobarea comandantului unităţii militare.

Art. 117. - (1) Scutirea medicală acordată cadrelor militare de personalul sanitar este de 1-3 zile, cu drept de prelungire până la 7 zile; scutirile medicale acordate de spitalele militare pot avea o durată de 1-15 zile, fără a se întocmi certificat medical

(2) Scutirile medicale ale cadrelor militare şi concediile medicale se consemnează în ordinul de zi pe unitate

(3) Scutirea medicală se ia în evidenţă de către modulul de personal, pentru cadrele militare, şi de către comandantul subunităţii pentru elevii şi studenţii militari

(4) Comandantul unităţii militare este informat despre recomandarea medicului referitoare la starea sănătăţii militarilor şi a personalului civil din armată.

Art. 118. - (1) Durata concediilor medicale acordate unui cadru militar în activitate nu poate depăşi 180 de zile într-un interval de 365 de zile, cu excepţia anumitor boli, stabilite de către Comisia de expertiză medico-militară, în care durata poate depăşi 180 de zile. În această situaţie bolnavul se internează în spitalul militar teritorial la 90 de zile de absenţe, pentru stabilirea situaţiei medico-militare

(2) Pe biletul de internare în spital medicul unităţii va menţiona, obligatoriu, numărul zilelor de absenţă de la program din motive medicale, în ultimele 365 de zile.

Art. 119. - Internările, scutirile şi concediile medicale, clasările şi alte date cu privire la starea de sănătate a cadrelor militare se consemnează în carnetul de sănătate şi în memoriul original.

 

CAPITOLUL VII

Învoiri, permisii, concedii

 

Art. 120. - (1) Militarii beneficiază de permisii şi concedii conform prevederilor anexei nr. 6. Durata unei învoiri pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti şi pentru elevii şi studenţii militari poate fi de până la 48 de ore, iar a unei permisii de până la 10 zile

(2) Durata concediului de odihnă pentru militari este cea stabilită de reglementările în vigoare

(3) Numărul de zile acordate ca învoiri şi permisii nu se scade din numărul de zile prevăzute pentru concediul de odihnă

(4) Toţi militarii care pleacă în învoiri mai mari de 12 ore, în permisii şi în concedii se înscriu în ordinul de zi pe unitate

(5) Pe timpul permisiilor şi concediilor, militarii au asupra lor ordinul de serviciu şi documentele de identitate - cartea de identitate/legitimaţia militară/carnetul de serviciu

(6) Militarii sunt obligaţi să raporteze adresa exactă unde se găsesc pe timpul permisiilor şi concediilor, precum şi modalitatea prin care pot fi găsiţi

(7) Elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ sunt învoiţi pe bază de legitimaţie de învoire, care se păstrează la comandantul de subunitate şi se înmânează înainte de plecarea în învoire

(8) În cursul săptămânii, în timpul programului, învoirile se acordă doar pentru cazuri deosebite, cu aprobarea comandantului unităţii militare.

Art. 121. - (1) Dacă pe timpul concediului/permisiei se ivesc situaţii neprevăzute ce nu pot fi soluţionate pe durata acestuia/acesteia, militarul îi raportează telefonic sau prin fax comandantului care i-a aprobat concediul/permisia. Comandantul unităţii militare poate prelungi concediul/permisia sau poate acorda o nouă permisie, după caz, pentru rezolvarea problemei apărute. La înapoiere, militarul prezintă documentele prin care justifică prelungirea permisiei

(2) În cazul unor întârzieri din concedii sau permisii cauzate de producerea unor dezastre ori de întreruperea circulaţiei mijloacelor de transport, militarul raportează telefonic sau prin fax situaţia creată şi solicită organelor locale ori celor de transport să facă menţiunile respective pe ordinul de serviciu

(3) La declararea mobilizării sau a stării de război, militarii aflaţi în învoire, permisie ori concediu, cu excepţia concediilor medicale, întrerup din proprie iniţiativă învoirea, permisia sau concediul şi se prezintă imediat la unităţile lor.

Art. 122. - (1) Învoirea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti se face de către comandantul unităţii militare

(2) Permisiile pentru toate categoriile de militari, în cazurile prevăzute la anexa nr. 6, se acordă numai de către comandantul unităţii militare din care aceştia fac parte. Pentru comandanţii de unităţi, permisiile se aprobă de către comandantul eşalonului superior

(3) Pentru obţinerea unei învoiri sau permisii, militarii se adresează pe cale ierarhică comandanţilor care au dreptul de a o aproba

(4) Concediile de odihnă pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti şi personalul civil din armată se acordă potrivit planificării aprobate de comandantul unităţii militare

(5) Cheltuielile de transport pentru ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti care beneficiază de învoiri sau permisii se suportă de către aceştia

(6) Pe timpul învoirilor, permisiilor şi concediilor, militarii pot fi cazaţi, împreună cu familiile, în căminele de garnizoană, respectându-se instrucţiunile în vigoare

(7) În afara orelor de program militarii şi personalul civil din armată părăsesc garnizoana cu înştiinţarea comandantului nemijlocit şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, care va consemna într-un registru special locul, perioada, mijlocul de transport, înlocuitorul la comandă, fără ca părăsirea garnizoanei să fie considerată învoire/permisie

(8) În zilele nelucrătoare, militarii şi personalul civil din armată părăsesc garnizoana, fără ca aceasta să fie considerată învoire/permisie, cu înştiinţarea comandantului/şefului nemijlocit, care se consemnează în registrul special destinat în acest scop. În unităţile dislocabile numărul celor care părăsesc garnizoana nu trebuie să depăşească o treime din efectiv.

Art. 123. - (1) Planificarea concediilor de odihnă ale cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, pentru anul următor, se întocmeşte până la 15 noiembrie a anului în curs şi se aprobă conform reglementărilor în vigoare

(2) Concediile se stabilesc eşalonat, în tot cursul anului, cu respectarea prevederilor actelor normative, ţinându-se seama de interesele serviciului şi de nevoile personale ale cadrelor, fără ca numărul celor aflaţi în acelaşi timp în concediu să depăşească o treime din efectiv

(3) La cererea celor în cauză, concediul de odihnă poate fi fracţionat în cel mult 3 părţi. Una dintre acestea va avea o durată de cel puţin două treimi din numărul total al zilelor de concediu de odihnă şi se va efectua în lunile iulie-august. În această perioadă nu se vor planifica activităţi care să necesite prezenţa personalului din majoritatea structurilor armatei sau a mai mult de o treime din cadrul unei structuri şi se poate depăşi efectivul de o treime specificat la alin. (2)

(4) Dacă se solicită plecarea în concediu pentru a urma un tratament medical în staţiune, fracţiunea de concediu va fi stabilită de medic

(5) În instituţiile militare de învăţământ, concediile de odihnă ale cadrelor didactice se programează în funcţie de programul de învăţământ

(6) Cadrele militare şi soldaţii şi gradaţii profesionişti au dreptul la documente militare de transport dus-întors gratuite sau la contravaloarea acestora şi la primirea soldei cu anticipaţie pentru efectuarea concediului de odihnă, potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 124. - (1) Concediile de odihnă se efectuează la data planificată. Modificarea perioadei concediului de odihnă, atunci când este cazul, se face de către comandantul care a aprobat planificarea şi numai în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Concediul planificat la sfârşitul lunii decembrie se poate continua în cursul lunii ianuarie a anului următor

(2) Dacă, din motive temeinice, concediul de odihnă nu a putut fi efectuat în cursul anului calendaristic pentru care se cuvine, acesta va fi acordat în anul următor, cu toate drepturile aferente, iar în situaţii deosebite, poate fi compensat în bani, cu aprobarea comandantului eşalonului imediat superior

(3) Cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor profesionişti al căror concediu de odihnă a fost întrerupt prin ordinul comandantului unităţii militare li se rambursează cheltuielile de transport sau se eliberează noi documente de transport pentru continuarea concediului, în condiţiile stabilite prin reglementările legale

(4) Concediul de odihnă suplimentar, de studii, de maternitate, precum şi pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă conform dispoziţiilor specifice.

Art. 125. - Soldaţii şi gradaţii profesionişti pot beneficia de învoiri după două săptămâni de la data începerii instrucţiei individuale de bază, numai după ce au fost instruiţi privind respectarea secretului de stat şi de serviciu şi au semnat un angajament în acest sens.

 

CAPITOLUL VIII

Rapoarte personale

 

Art. 126. - (1) Orice militar poate solicita sprijinul comandanţilor pentru rezolvarea problemelor personale şi are dreptul să facă un raport personal în legătură cu acţiunile unor comandanţi sau cu dispoziţiile pe care le consideră nelegale

(2) Rapoartele personale care conţin propuneri, sesizări, reclamaţii sau cereri pot fi verbale ori în scris. Cele scrise trebuie semnate; cele care nu conţin datele de identificare nu vor fi luate în considerare, fiind socotite nule, indiferent de conţinutul lor.

Art. 127. - Raportul personal trebuie să fie făcut în limitele politeţii militare, să se refere numai la problemele care pot fi probate cu dovezi şi să privească strict persoana militarului în cauză.

Art. 128. - (1) Militarii prezintă rapoartele personale comandanţilor nemijlociţi. Dacă obiectul raportului personal depăşeşte competenţa comandantului nemijlocit, solicită ca el să fie înaintat şi comandanţilor ierarhici sau să fie scoşi la raportul acestora. Niciun comandant nemijlocit sau direct nu are dreptul să interzică subordonatului să iasă la raportul comandantului ierarhic imediat superior, fiind obligat să îi îndeplinească această solicitare

(2) Raportul personal care conţine reclamaţia împotriva unui comandant se face în scris şi se adresează comandantului imediat superior celui reclamat

(3) În raportul personal scris trebuie să se menţioneze toate datele necesare care să îi permită comandantului să ia o hotărâre fără să mai fie nevoie să îl cheme pe solicitant la raport. Dacă este necesară o cercetare amănunţită, în vederea clarificării unui caz complicat, comandantul poate chema militarul la raport.

Art. 129. - (1) Comandantul este obligat să primească rapoartele personale prezentate de militari şi să acorde toată atenţia rezolvării legale a acestora, manifestând înţelegere şi solicitudine. Atunci când problemele la care se referă militarul nu se încadrează în prevederile legilor şi regulamentelor în vigoare, comandantul trebuie să îi explice motivele pentru care cererea sa nu poate fi soluţionată favorabil

(2) Comandantul care audiază rapoartele personale comunică rezolvarea lor direct militarilor în cauză, iar problemele de ordin general le poate aduce la cunoştinţa întregii unităţi/subunităţi.

Art. 130. - (1) Comandantul nemijlocit este obligat să analizeze raportul personal al subordonatului şi să ia măsuri pentru a-l rezolva. Dacă raportul personal nu este de competenţa sa pentru rezolvare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare îl va înainta organului competent, comunicându-i despre aceasta şi militarului în cauză

(2) Se interzice trimiterea raportului personal pentru rezolvare/cercetare persoanelor ale căror acţiuni l-au provocat.

Art. 131. - (1) Răspunsurile asupra modului de rezolvare a rapoartelor personale se comunică, verbal sau în scris, celor interesaţi, de către comandantul în competenţa căruia revine soluţionarea acestora, în termen de 30 de zile de la data prezentării

(2) În mod excepţional, pentru anumite rapoarte personale cu caracter de propuneri, sesizări sau reclamaţii ce nu pot fi soluţionate în timpul stabilit, comandantul poate prelungi cu maximum 15 zile termenele de soluţionare şi are obligaţia de a aduce acest lucru la cunoştinţa autorului.

Art. 132. - (1) Militarul care nu a primit răspuns la raportul său în termenul prevăzut are dreptul să se adreseze, verbal sau în scris, comandantului nemijlocit celui căruia i-a adresat raportul personal

(2) Dacă a primit răspunsul la raport, dar acesta nu îl satisface şi este convins că problema nu a fost analizată pe baza legilor şi reglementărilor în vigoare, militarul poate să se adreseze, cu un raport personal, comandantului nemijlocit celui căruia i-a adresat raportul personal anterior, menţionând şi răspunsurile primite de la eşaloanele ierarhice cărora li s-a adresat.

Art. 133. - (1) Cu ocazia controalelor, militarii pot raporta verbal direct preşedintelui comisiei de control

(2) Militarii care nu au fost prezenţi în unitate pe timpul controlului pot trimite, ulterior, un raport personal scris direct preşedintelui comisiei de control, în termen de maximum 10 zile de la terminarea controlului.

Art. 134. - (1) Preşedintele comisiei comunică din timp unităţii controlate ziua, ora şi locul unde audiază rapoartele personale ale militarilor, precum şi locul unde se fac înscrierile

(2) Audierea se face confidenţial sau pe timpul revistei de front. Cei care doresc pot preda, în acelaşi timp, şi raport personal scris

(3) Preşedintele comisiei de control rezolvă rapoartele personale ce intră în competenţa sa şi comunică rezultatul persoanei în cauză. Rapoartele personale a căror rezolvare nu este de competenţa sa, precum şi acelea care necesită o cercetare sunt trimise, odată cu propunerile sale, organului competent

(4) Militarul care, prin raportul său, face intenţionat o sesizare, reclamaţie sau cerere pe bază de date ireale ori încalcă regulile politeţii militare în redactarea sau prezentarea verbală a acestuia răspunde disciplinar ori penal, după caz

(5) Comandantul care comite un abuz faţă de un subordonat, pentru că acesta a făcut o reclamaţie sau o sesizare, răspunde disciplinar ori penal, după caz

(6) Militarul care a aflat de pregătirea sau de comiterea unor abateri ori infracţiuni trebuie să raporteze imediat, pe cale ierarhică, în concordanţă cu gravitatea faptelor, putându-se adresa pe cale ierarhică până la ministrul apărării.

Art. 135. - (1) Comandantul unităţii militare execută lunar adunări fără ordine de zi, pe categorii de militari şi cu personalul civil din armată

(2) La începutul fiecărei adunări, comandantul unităţii militare informează personalul de modul în care au fost soluţionate problemele ridicate în şedinţa anterioară.

Art. 136. - Comandanţii de la toate eşaloanele sunt obligaţi să controleze odată cu disciplina militară şi modul cum se rezolvă rapoartele personale ale militarilor, propunerile, sesizările, reclamaţiile şi cererile cetăţenilor.

Art. 137. - Evidenţa rapoartelor personale ale militarilor, propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor scrise sau prezentate verbal cu ocazia audienţelor va fi consemnată în registre destinate acestui scop.

 

CAPITOLUL IX

Activităţi festive

 

SECŢIUNEA 1

Depunerea Jurământului militar

 

Art. 138. - (1) Jurământul militar se depune de către fiecare militar la intrarea sa în rândurile forţelor armate, după ce şi-a însuşit principalele îndatoriri ce îi revin, semnificaţiile Jurământului militar, ale Drapelului de luptă şi cerinţele disciplinei militare

(2) După rostirea Jurământului militar elevilor instituţiilor de învăţământ militar, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti şi cadrelor militare li se înmânează insigna-simbol a jurământului militar, însoţită de certificatul acesteia semnat de comandantul unităţii militare.

Art. 139. - (1) Depunerea Jurământului militar are loc, în principiu, într-o zi de repaus, după 8 săptămâni de la începerea perioadei/anului de instrucţie/învăţământ, la data stabilită prin ordinul ministrului apărării, şi se înscrie în ordinul de zi pe unitate

(2) Cu această ocazie se pot prezenta participanţilor exerciţii demonstrative, precum şi condiţiile de hrănire şi cazare ale militarilor.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Prezentarea Drapelului de luptă

 

Art. 140. - (1) Drapelul de luptă al unităţii se prezintă tuturor militarilor, studenţilor şi elevilor instituţiilor militare de învăţământ din anul I, la începutul seriei de instrucţie/anului de învăţământ

(2) Prezentarea Drapelului de luptă se face de către comandantul unităţii militare.

Art. 141. - Militarii din unităţile şi formaţiunile care nu au Drapel de luptă participă la ceremonialul de prezentare a acestuia la una dintre unităţile din garnizoană.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Sărbătorirea zilei naţionale, zilei armatei, patronului spiritual al categoriei de forţe ale armatei/armei şi/sau specialităţii/unităţii

 

Art. 142. - Unităţile, marile unităţi şi instituţiile militare de învăţământ îşi pot alege/stabili patroni spirituali. Aceştia pot fi personalităţi istorice sau militare, personaje legendare sau biblice ale căror trăsături, atitudini, spiritualitate sau conotaţie simbolică se asociază cu specificul, tradiţiile, activitatea ori aspiraţiile respectivei structuri militare.

Art. 143. - (1) Patronul spiritual se aprobă de către ministrul apărării cu avizul Comisiei de heraldică şi denumiri şi poate fi reprezentat heraldic prin embleme sau însemne indicatoare afişate la intrarea în unitate, pe frontispiciul clădirii principale din cazarmă şi pe ecusoanele purtate pe uniformă

(2) Pentru patronul spiritual se stabileşte o zi, care poate corespunde cu alte zile festive sau comemorative.

Art. 144. - De ziua patronului spiritual se organizează reviste de front, ceremonii religioase, adunări festive, întreceri sportive, spectacole evocatoare, vizite la instituţii de cultură, mese festive, cu participarea cadrelor militare şi a familiilor acestora. La activităţi pot fi invitaţi veterani de război, reprezentanţi ai cultelor, ai administraţiei publice locale, ai instituţiilor şi organizaţiilor de cultură sau obşteşti.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Ziua veteranilor unităţii

 

Art. 145. - În scopul consolidării spiritului de corp peste generaţii, în respectul înaintaşilor, în fiecare unitate se organizează anual, în zi nelucrătoare, „ZIUA VETERANILOR UNITĂŢII”.

Art. 146. - Evenimentul se desfăşoară, în principiu, în unitate, după un program care va cuprinde următoarele activităţi:

a) întâlnirea veteranilor, în cadru festiv, cu personalul militar şi civil al unităţii;

b) prezentarea condiţiilor de instruire, a tehnicii militare moderne, poligoanelor, sălilor de specialitate, echipamentelor, a condiţiilor de viaţă ale militarilor şi a unor exerciţii demonstrative;

c) evocarea principalelor momente din viaţa participanţilor, legate de activităţile desfăşurate în unitate;

d) organizarea de activităţi cultural-sportive.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Ziua porţilor deschise

 

Art. 147. - Pentru asigurarea transparenţei şi deschiderii Armatei faţă de societate, în unităţi se instituie „ZIUA PORŢILOR DESCHISE”, o dată pe an.

Art. 148. - (1) Locurile din unitate unde se organizează activităţile prilejuite de „ZIUA PORŢILOR DESCHISE” sunt:

a) locul de dispunere a Drapelului de luptă;

b) biroul comandantului unităţii militare;

c) sala de adunări;

d) capela militară;

e) muzeul ori sala tradiţiilor unităţii militare;

f) clubul şi biblioteca;

g) baza sportivă;

h) sala de mese;

i) dormitoarele;

j) sălile de clasă;

k) sălile destinate pregătirii de specialitate şi laboratoarele din instituţiile militare de învăţământ;

l) terenurile de instrucţie

(2) În funcţie de dotarea cu tehnică de luptă şi echipament militar a unităţii respective se pot organiza expoziţii de armament şi/sau tehnică de luptă.

Art. 149. - Activităţile prilejuite de „ZIUA PORŢILOR DESCHISE” se organizează în perimetrul unităţii, exceptând compartimentele/spaţiile de lucru unde se desfăşoară activităţi cu caracter clasificat.

Art. 150. - (1) Accesul persoanelor sau al grupurilor de persoane în unitatea militară se face după înscrierea acestora în registrul de vizitatori, pe baza documentelor de identitate sau a tabelelor prezentate de conducătorul grupului de elevi ori de tineri, vizate prin semnătură şi ştampilă de către comandantul unităţii militare

(2) Copiii personalului militar în activitate şi ai personalului civil din armată, care nu posedă carte de identitate, vor avea acces pe baza permisului de intrare al părinţilor. SECŢIUNEA a 6-a Înmânarea armei militarilor

Art. 151. - Înmânarea armei militarilor constituie un eveniment important în viaţa acestora, fiind un moment festiv pentru întreaga unitate. Cu această ocazie se scoate drapelul de luptă, iar comandantul unităţii militare prezintă cadrele cu funcţii de conducere.

Art. 152. - (1) Armamentul individual care urmează a fi înmânat este aşezat pe mese dispuse în faţa subunităţii

(2) Comandantul de subunitate ia arma cu mâna dreaptă de gâtul patului, cu mâna stângă de baza ţevii, cu încărcătorul îndreptat în jos, şi o înmânează fiecărui militar nou-sosit, rostind: „În numele Patriei, îţi înmânez arma!”. Militarul care primeşte arma o apucă cu mâna stângă de gâtul patului, cu mâna dreaptă de baza ţevii, răspunzând: „Servesc Patria!”

(3) Pe timpul desfăşurării activităţii, comandantul unităţii militare ori locţiitorul sau şeful de stat major trece pe la subunităţi şi înmânează, personal, armele unor militari

(4) Festivitatea se încheie cu o alocuţiune a comandantului unităţii militare privind semnificaţia activităţii desfăşurate. SECŢIUNEA a 7-a Începerea anului de instrucţie/învăţământ cu o nouă serie de soldaţi şi gradaţi profesionişti

Art. 153. - (1) Festivitatea începerii anului de instrucţie/universitar/şcolar, pentru instituţiile de învăţământ, are loc în prima zi lucrătoare a anului/prima zi a anului universitar/şcolar, la începerea programului, cu participarea întregului efectiv al unităţii. La activitate pot participa şi reprezentanţi ai eşaloanelor superioare

(2) Data începerii instrucţiei în şcolile de aplicaţie/centrele de pregătire/unităţile de instrucţie specifice armelor/serviciilor/specialităţilor militare cu o nouă serie de soldaţi şi gradaţi profesionişti se stabileşte prin ordinul şefilor statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei

(3) La ora fixată, unitatea se adună în formaţia „în linie” sau „în careu”, în funcţie de numărul subunităţilor, cu Drapelul de luptă la flancul drept

(4) Comandantul unităţii militare/Reprezentantul eşalonului superior este întâmpinat şi i se prezintă onorul şi raportul. El trece în revistă unitatea, se întoarce în faţa şi la centrul formaţiei şi salută. După răspunsul la salut se dau comenzile „La picior-ARM!” şi „Pe loc-REPAUS!”.

Art. 154. - Comandantul unităţii militare/Reprezentantul eşalonului superior prezintă militarilor rezultatele obţinute de unitate în anul de instrucţie încheiat/seria anterioară şi obiectivele de îndeplinit pentru anul de instrucţie/seria care începe.

Art. 155. - La finalul festivităţii, unitatea militară prezintă onorul la Drapelul de luptă, apoi subunităţile defilează şi se deplasează la câmpul de instrucţie, cu cântec. În această zi, instrucţia se desfăşoară, de regulă, în teren. SECŢIUNEA a 8-a Activităţi organizate la clubul unităţii, sala de tradiţii militare/filiale ale Muzeului Militar Naţional

Art. 156. - (1) Clubul de unitate este destinat pentru organizarea activităţilor culturale, artistice, de divertisment şi recreare pentru studenţi, elevi şi soldaţi şi gradaţi profesionişti. La club se pot desfăşura şi unele activităţi pentru cadrele militare şi familiile acestora, în garnizoanele în care nu funcţionează cercuri militare

(2) Clubul funcţionează, de regulă, în instituţiile militare de învăţământ şi în unităţi de tip batalion/similare. În celelalte unităţi/formaţiuni, activităţile specifice clubului se organizează în sălile stabilite de comandanţi şi amenajate în acest scop. În cadrul clubului se poate amenaja un bar, unde militarii pot consuma răcoritoare, cafea şi unele băuturi slab alcoolice

(3) Spaţiile necesare clubului trebuie să cuprindă de regulă biblioteca, săli de jocuri, de audiţii şi lectură şi staţia de radioamplificare.

Art. 157. - (1) Sala de tradiţii militare a unităţii se înfiinţează la brigăzi, regimente şi batalioane cu aprobarea şefului statului major al categoriei de forţe ale armatei sau a comandantului comandamentului de armă şi este destinată cultivării tradiţiilor de luptă ale armatei, armei şi unităţii, precum şi dezvoltării respectului pentru valorile specifice instituţiei ostăşeşti şi cultului pentru eroii neamului

(2) În sala tradiţiilor se expun, respectând principiile muzeografice, obiecte, uniforme, armament, tehnică, decoraţii, insigne, documente, fotografii şi alte materiale referitoare la trecutul unităţii, de la înfiinţare şi până în actualitate. Tematica expoziţională pune în evidenţă transformările de ordin organizatoric, participarea la campanii militare, eroii şi marile personalităţi ale unităţii, evoluţia dotării şi înzestrării, principalele misiuni îndeplinite de-a lungul anilor, inclusiv cele cu caracter economic şi social

(3) La instituţiile militare de învăţământ şi la comandamentele de mari unităţi, în funcţie de nivelul patrimoniului, dotarea tehnico-materială, resursele financiare şi personalul specializat, cu aprobarea ministrului apărării, se pot înfiinţa filiale ale Muzeului Militar Naţional. Acestea fac parte din reţeaua muzeală militară şi sunt deschise atât pentru militari, cât şi pentru public.

 

CAPITOLUL X

Cazarea militarilor

 

SECŢIUNEA 1

Întreţinerea cazărmilor

 

Art. 158. - Terenurile şi construcţiile din cazarmă, precum şi toate încăperile clădirilor, ocupate sau aflate în conservare, vor fi menţinute permanent în ordine şi curăţenie prin grija subunităţilor/compartimentelor ce le au în primire. Gestionarea şi întreţinerea construcţiilor din unitate se asigură de către administratorul cazărmii.

Art. 159. - (1) Curăţenia încăperilor şi a sectoarelor exterioare se execută zilnic, de regulă, dimineaţa, de către personalul stabilit, sub conducerea gradatului de serviciu pe subunitate sau a unui gradat ori subofiţer, în timpul prevăzut prin orarul unităţii, potrivit instrucţiunilor primite de la administratorul cazărmii. Personalul care execută curăţenia nu este scutit de programul de instrucţie

(2) Cel puţin o dată pe săptămână se execută curăţenia generală în cazarmă şi în toate încăperile, sub conducerea administratorilor de subunitate. Pe timpul curăţeniei generale, lenjeria de pat şi saltelele se scot în curte, se scutură şi se aerisesc.

Art. 160. - Mobilierul unei camere nu poate fi mutat în altă cameră ori clădire sau dintr-o subunitate în alta fără aprobarea administratorului cazărmii.

Art. 161. - (1) Inventarul, instalaţiile şi utilajele din centrale termice, spălătorii, bucătării, brutării, săli de mese, magazii de alimente vor fi păstrate în ordine şi curate, respectându-se cu stricteţe regulile de folosire, întreţinere şi igienă

(2) După întrebuinţare, vesela se sterilizează prin fierbere, iar periodic se dezinfectează

(3) Pe timpul verii, ferestrele de la bucătării, săli de mese, magazii de alimente, spaţii cu activitate permanentă cum sunt serviciul de permanenţă şi de pază sau tura, serviciul de luptă permanent vor fi prevăzute cu plase din metal, textile ori din mase plastice.

Art. 162. - (1) Grupurile sanitare trebuie să fie întreţinute curate, dezinfectate zilnic şi să aibă o bună aerisire şi iluminare

(2) Spălătoarele vor fi prevăzute cu lavoare/chiuvete şi băiţe pentru picioare. Lângă spaţiile cu activităţi productive cum sunt atelierele, parcurile auto, brutăriile, bucătăriile şi spălătoriile se montează duşuri cu apă caldă

(3) În lipsa instalaţiei de alimentare cu apă şi de canalizare, în spălătoare se montează recipiente pentru apă, cu capac, prevăzute cu o instalaţie simplă de colectare, distribuţie şi evacuare a apei.

Art. 163. - În fiecare spălător se montează robinete sau armături pentru băut apă. Când nu există în apropiere instalaţii de alimentare permanentă cu apă, în încăperile locuite se amplasează vase emailate sau inoxidabile cu apă potabilă, prevăzute cu robinete şi capace închise cu lacăt, care se spală şi se umplu zilnic cu apă, sub supravegherea gradatului de serviciu pe subunitate, care păstrează cheile de la lacăt.

Art. 164. - Pentru fumat se amenajează locuri speciale, în exteriorul clădirilor, cu avizul cadrului tehnic din unitate cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor.

Art. 165. - (1) În sectorul fiecărei companii/similare trebuie să se afişeze pe un panou, într-un loc vizibil, următoarele:

a) orarul zilnic al unităţii;

b) programul săptămânal de instrucţie;

c) repartiţia pentru întreţinere a sectoarelor subunităţii;

d) extrasul din planul înviorării cu variante, loc, ţinută;

e) tabelul cu rândul la serviciu al gradaţilor de serviciu pe companie/similare, plantoanelor;

f) instrucţiunile proprii de apărare împotriva incendiilor, planurile de evacuare pentru persoane şi bunuri materiale;

g) alte documente pe care comandantul subunităţii le apreciază ca necesare sau sunt ordonate de eşaloanele superioare

(2) Ferestrele de la stradă vor asigura mascarea activităţii din interior

(3) În încăperile de la etaj, precum şi în cele de la parterul clădirilor care au subsoluri funcţionale se interzic deplasarea militarilor în cadenţă sau în pas alergător ori fugă, precum şi dispunerea unor fişete sau dulapuri masive şi subansamble grele de la tehnica de luptă ori transport.

Art. 166. - (1) Încăperile şi podurile trebuie să aibă două rânduri de chei. Cheile de la încăperile subunităţilor, inclusiv de la poduri, se păstrează un rând la gradatul de serviciu, iar al doilea rând la comandantul subunităţii

(2) Când subunitatea pleacă din garnizoană, cheile de la încăperi se predau la ofiţerul de serviciu pe unitate

(3) Cheile de la birourile şi fişetele cadrelor din comandamentul unităţii se păstrează un rând la persoana care le foloseşte, iar al doilea rând la ofiţerul de serviciu, în cutii sigilate

(4) Cheile de la magaziile, depozitele, remizele, atelierele şi laboratoarele unităţii se păstrează la ofiţerul de serviciu pe unitate, în cutii sigilate

(5) Predarea şi primirea cheilor se fac de către persoanele împuternicite.

1. Încălzirea şi aerisirea încăperilor

Art. 167. - (1) Începerea perioadei de încălzire a încăperilor în sezonul rece şi programul orar de încălzire pe încăperi, în funcţie de destinaţia acestora, se stabilesc prin ordin de zi pe unitate, după verificarea şi revizia instalaţiilor, a sobelor şi curăţarea coşurilor de fum, lucrări aprobate de administratorul cazărmii

(2) Încetarea perioadei de încălzire se consemnează prin ordin de zi pe unitate.

Art. 168. - (1) Încălzirea sobelor din dormitoare se va termina cu o oră înainte de ora stingerii. În încăperile folosite ca săli de specialitate, birouri, cancelarii de subunităţi sau pentru alte scopuri, încălzirea sobelor se face în orele stabilite prin ordinul de zi pe unitate. În sobele din spălătoare, focul se aprinde de către planton, la ordinul gradatului de serviciu, cu o oră înainte de ora deşteptării

(2) Lemnele şi cărbunii pentru încălzitul sobelor se păstrează în lăzi dispuse în locuri anume destinate

(3) Aprinderea focului la sobele încălzite cu gaze naturale se face de către militarii instruiţi în acest scop

(4) Instalarea de sobe provizorii sau construirea altora se face cu aprobarea administratorului cazărmii şi, după caz, a unităţii teritoriale de construcţii şi domenii militare

(5) Exploatarea centralelor termice se face numai cu personal autorizat în condiţiile stabilite prin norme. Programul de funcţionare a centralelor termice se stabileşte de către administratorul cazărmii, în funcţie de programul unităţii şi de temperatura mediului exterior

(6) Pentru supravegherea focului în sobe se numesc, prin ordin de zi pe unitate, militari care, în prealabil, vor fi instruiţi asupra regulilor de încălzire a sobelor şi asupra măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Aceştia, în orele în care se face focul în sobă, nu mai execută alte activităţi

(7) Programul orar de încălzire, persoanele care supraveghează încălzitul sobelor şi instrucţiunile de exploatare a acestora se afişează la loc vizibil, pe perete, în apropierea sobelor.

Art. 169. - Se interzic folosirea sobelor defecte, improvizate sau neverificate, lăsarea acestora fără supraveghere pe timpul încălzirii, folosirea combustibilului lichid la aprinderea focului în sobele încălzite cu lemne şi cărbuni, menţinerea în funcţiune a sobelor cu uşiţa de la focar deschisă, precum şi spargerea lemnelor în încăperi, pe coridoare sau pe scări.

Art. 170. - În perioada de încălzire a încăperilor, uşile şi ferestrele acestora sunt etanşate, folosindu-se pentru aerisire un număr limitat de ferestre. Termometrele se fixează pe pereţii interiori ai încăperilor, departe de sobe şi instalaţii de încălzire, la înălţimea de 1,50 m faţă de pardoseală.

Art. 171. - (1) Aerisirea încăperilor se face de către plantoane, sub supravegherea gradatului de serviciu pe subunitate. În dormitoare, aerisirea se face înainte de culcare şi după deşteptare

(2) Pe timpul verii, podurile şi subsolurile clădirilor se aerisesc în permanenţă. Iarna, aerisirea acestora se execută după programul stabilit de comandantul subunităţii.

Art. 172. - (1) Deschiderea ferestrelor pentru aerisire se face, de regulă, atunci când militarii au ieşit din încăperi. Dacă militarii trebuie să rămână în încăperi, ferestrele se deschid numai pe o singură parte a încăperilor şi se fixează obligatoriu

(2) Instalaţiile de ventilaţie existente trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare, pentru a asigura aerisirea corespunzătoare a încăperilor

(3) Instalaţiile de aer condiţionat, acolo unde există, se folosesc potrivit precizărilor stabilite de administratorul cazărmii.

2. Iluminatul cazărmii

Art. 173. - (1) În cazarmă se asigură iluminatul exterior şi interior. Iluminatul interior este de lucru, de serviciu ori veghe. Modul şi programul de iluminare se stabilesc de către administratorul cazărmii în funcţie de programul unităţii, de perioada din zi cu lumină naturală şi de condiţiile specifice de lucru din încăperi

(2) Iluminatul de serviciu ori veghe se asigură în dormitoare, pe coridoare, scări şi în grupurile sanitare, pe timpul când militarii dorm, precum şi în alte locuri stabilite de comandantul unităţii, la propunerea administratorului cazărmii. În grupurile sanitare, iluminatul de serviciu se asigură de la lăsarea întunericului până în zorii zilei

(3) Dacă iluminarea se face cu petrol, lămpile de serviciu ori veghe ard cu lumina normală. Abajururile sau globurile lămpilor şi ale becurilor de serviciu ori veghe din dormitoare au culoarea albastră

(4) Iluminatul exterior al intrării în cazarmă, precum şi al altor zone, stabilite de comandantul unităţii, se asigură de la lăsarea întunericului până în zorii zilei.

Art. 174. - (1) Pentru cazurile de întrerupere temporară a iluminatului electric, în unitate şi la subunităţi trebuie să existe lămpi, felinare sau alte mijloace de iluminare. Numărul şi locul acestora se stabilesc de către administratorul cazărmii

(2) Sarcina menţinerii în stare de funcţionare a instalaţiilor electrice de iluminat revine administratorului cazărmii, prin personalul specializat din subordine, iar a lămpilor, felinarelor sau a altor mijloace de iluminare, administratorului de subunitate şi gradatului de serviciu

(3) În încăperile unde pe timpul alertelor se desfăşoară activităţi, toate ferestrele vor fi prevăzute cu mijloace pentru camuflarea luminilor. SECŢIUNEA a 2-a Cazarea militarilor

Art. 175. - (1) Cazarea militarilor în rezervă pe timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi, a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti care parcurg modulul instruirii individuale ori modulul perfecţionării instruirii de specialitate, a ofiţerilor studenţi, elevilor, studenţilor şi cursanţilor instituţiilor militare de învăţământ se asigură în spaţiile anume destinate din cazărmi, separat, potrivit corpului militar din care fac parte

(2) Este interzisă cazarea temporară sau permanentă a militarilor ori a personalului civil din armată în spaţii din cazarmă cu altă destinaţie

(3) În situaţii deosebite, cu aprobarea comandantului unităţii, în anumite birouri pot fi introduse paturi pentru odihna cadrelor

(4) În cazarmă pot fi cazate cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti şi personalul civil participanţi la convocări sau la activităţi similare, numai atunci când în căminele de garnizoană ori în hoteluri nu este posibilă cazarea. În această situaţie, unitatea militară organizatoare va asigura spaţiile necesare şi dotarea corespunzătoare a acestora

(5) În cazarmă pot fi cazaţi, cu aprobarea comandanţilor, soldaţii şi gradaţii profesionişti care nu au domiciliul stabil în garnizoană, pe o perioadă determinată de timp, în pavilioane care sunt în prezent neutilizate şi care au destinaţia, prin construcţie, de spaţii de cazare sau au fost transformate ulterior pentru această utilitate.

Art. 176. - Paturile se dispun la o depărtare de cel puţin 50cm faţă de pereţii exteriori ai încăperii, aliniate, astfel încât să existe loc pentru taburet/noptieră, iar spaţiul dintre rânduri să permită adunarea militarilor. Paturile vor fi uniforme şi prevăzute cu tăbliţe individuale pe care se înscriu gradul, numele, prenumele militarului şi subunitatea din care face parte.

Art. 177. - (1) Armamentul, echipamentul şi lenjeria se curăţă numai în încăperile sau locurile stabilite, amenajate corespunzător

(2) Pentru curăţatul încălţămintei, la intrarea în clădiri, se asigură ştergătoare de picioare. SECŢIUNEA a 3-a Particularităţi privind cazarea şi activităţile în tabere de instrucţie, în cartiruire şi pe timpul transporturilor militare

1. Cazarea în tabere de instrucţie

Art. 178. - În tabere de instrucţie, trupele se dispun în clădiri şi/sau în corturi. Locul pentru instalarea taberei de instrucţie trebuie ales, pe cât posibil:

a) în apropierea unui curs de apă, însă în afara zonei inundabile;

b) aproape de o staţie de cale ferată şi de cel puţin un drum auto;

c) departe de centre aglomerate şi de construcţii industriale;

d) central faţă de terenurile de instrucţie şi în apropierea poligonului de tragere;

e) în terenuri cu acoperire naturală.

Art. 179. - (1) În perioada pregătirii pentru ieşirea în tabăra de instrucţie, statul major al unităţii va obţine acordul de mediu pentru activitatea care se va desfăşura de la agenţia teritorială de mediu şi autorităţile din zonă. Locul pentru tabăra de instrucţie se alege în afara zonelor sau ariilor protejate prin lege şi a terenurilor în proprietate privată. Prin ordin de zi pe unitate se numesc un administrator al taberei de instrucţie şi o comisie pentru rezolvarea tuturor problemelor tehnice, ecologice, pe timpul staţionării şi al eventualelor litigii

(2) Pe timpul taberei de instrucţie se interzic tăierea de material lemnos, contaminarea surselor de apă, împrăştierea deşeurilor de orice natură, poluarea aerului, solului şi apei şi se vor lua măsuri de prevenire a distrugerii culturilor, vegetaţiei, faunei, căilor de comunicaţie şi a zonelor protejate

(3) La terminarea taberei de instrucţie se iau măsuri de refacere a mediului deteriorat şi se soluţionează eventualele litigii apărute.

Art. 180. - (1) Tabăra de instrucţie organizată în corturi se împarte în porţiuni dreptunghiulare prin linii longitudinale şi transversale, care servesc în acelaşi timp şi drept căi de acces. Flancurile şi frontul taberei de instrucţie trebuie să se găsească la o distanţă de cel puţin 40-50 m faţă de drumurile publice

(2) În adâncime, tabăra de instrucţie se împarte în fâşii prin 3 linii paralele cu frontul acesteia, linia din faţă, linia din mijloc şi linia din spate. Distanţa dintre linii, în adâncime, este determinată de mărimea şi sistemul de dispunere a corturilor, construcţiilor şi instalaţiilor necesare

(3) Pentru circulaţia autovehiculelor pe roţi şi a celor pe şenile se amenajează câte un drum de spate de-a lungul taberei de instrucţie, prin folosirea căilor de acces deja existente.

Art. 181. - (1) Tabăra de instrucţie se împarte prin linii transversale, perpendiculare pe frontul ei

(2) Liniile transversale se trasează între subunităţi. Porţiunea din tabăra de instrucţie cuprinsă între liniile transversale, de la linia din faţă până la drumul din spate, poartă denumirea subunităţii care este dispusă în prima fâşie

(3) În prima fâşie, între linia din faţă şi cea din mijloc, se dispun subunităţile, în corturi sau în barăci, în ordinea lor numerică

(4) În fâşia a doua, între linia din mijloc şi cea din spate, se dispun statul major al unităţii, centrul de comunicaţii, punctul medical, bucătăriile şi sălile de mese

(5) Drapelul de luptă se păstrează într-un cort special destinat, dispus lângă cel al comandantului unităţii militare

(6) În fâşia a treia, între linia din spate şi drumul din spate, se dispun depozitele, atelierele şi alte construcţii de gospodărie

(7) Materialul de artilerie, tancurile, automobilele şi tractoarele se dispun în parcuri, amenajate între linia din spate şi drumul din spate, la flancurile frontului taberei de instrucţie. Sectoarele de teren pentru amenajarea parcurilor se stabilesc de către comandantul marii unităţi/unităţii sau de către comandantul taberei de instrucţie

(8) Parcurile din tabăra de instrucţie cuprind aceleaşi sectoare ca şi cele ale parcurilor permanente

(9) Depozitele de muniţie şi explozivi se dispun în afara limitelor taberei de instrucţie, la distanţele prevăzute de reglementările în vigoare.

Art. 182. - (1) Locurile pentru corturi se amenajează de-a lungul frontului subunităţii, câte 3 sau câte două. Intervalele de front dintre marginile corturilor vecine sunt de 2,5 m, iar distanţa în adâncime, de 5 m

(2) Pentru lucrul şi cazarea cadrelor militare şi a personalului civil se va destina un număr de corturi în funcţie de capacitatea acestora. Pentru administratorul de subunitate se destinează un cort separat, iar soldaţii şi gradaţii profesionişti se cazează împreună cu subunităţile lor

(3) Pe linia ultimului rând de corturi ale fiecărei companii se amenajează un teren pentru adunarea subunităţii

(4) Pe linia rândului 2 de corturi se dispun corturi pentru ofiţerul de serviciu pe unitate, iar corturile pentru pază se instalează în fâşia a doua

(5) În prima fâşie, în spatele corturilor companiilor, se amenajează locurile pentru păstrarea apei de băut, se instalează spălătoarele, iar înapoia acestora, corturile cu rastele pentru armament, în apropierea cărora se amenajează locurile pentru întreţinerea acestuia

(6) Umbrelele-ciupercă pentru plantoanele de serviciu se instalează pe linia din faţă, câte una la flancurile drept şi stâng ale companiilor/similare

(7) Terenurile pentru sport se amenajează, de regulă, înaintea liniei din faţă, în dreptul fiecărei subunităţi. În funcţie de condiţiile locale, frontul taberei poate să nu fie în linie dreaptă, iar intervalele dintre subunităţi pot să fie mai mari sau mai mici

(8) Dacă personalul se dispune în barăci, intervalele dintre acestea trebuie să fie de cel puţin 20 m

(9) Tabăra de instrucţie se amenajează şi se dotează cu mijloacele necesare stingerii incendiilor şi intervenţiei în caz de dezastre.

2. Cazarea în cartiruire

Art. 183. - (1) În cartiruire, unităţile/subunităţile se instalează în clădirile diferitelor instituţii de stat sau particulare, precum şi în locuinţele populaţiei, de comun acord cu reprezentanţii administraţiei publice locale, în baza ordinelor de predare emise de centrele militare zonale/judeţene

(2) După dispunerea în cartiruire sunt interzise mutările dintr-un imobil în altul fără aprobare.

Art. 184. - (1) Localităţile stabilite pentru cartiruire se cercetează, înainte de dispunere, din punct de vedere sanitaro-epidemic

(2) Înainte ca spaţiile destinate să fie ocupate, comandantul companiei/similare ia măsuri de curăţenie şi dezinfectare, apoi repartizează în ele personalul, tehnica şi materialele.

Art. 185. - (1) Plutoanele se dispun, pe cât posibil, grupate

(2) Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se rezervă încăperi separate, în apropierea subunităţilor subordonate lor

(3) Cazarea militarilor se face în case nelocuite sau în încăperi separate de cele ocupate de civili

(4) Tehnica militară se grupează pe subunităţi şi se adăposteşte pe terenuri virane şi străzi, în parcuri, curţi şi livezi, care asigură o bună mascare

(5) În raionul de dispunere a companiilor se stabilesc încăperi şi porţiuni de teren pentru desfăşurarea programului de instrucţie.

Art. 186. - (1) Depozitele se instalează în clădiri separate, situate în locuri asigurate împotriva incendiilor

(2) Pentru bucătării, brutării şi băi se stabilesc încăperi separate, iar dacă nu este posibil, acestea se instalează la o astfel de depărtare faţă de clădiri încât să nu poată provoca incendii.

Art. 187. - Pentru aprovizionarea cu apă potabilă şi pentru prepararea hranei se stabilesc surse de apă, luându-se măsuri de pază permanentă şi de protecţie a lor împotriva contaminării.

3. Ordinea interioară în tabăra de instrucţie

Art. 188. - Programul zilnic în tabăra de instrucţie se stabileşte de către comandantul acesteia, pe baza ordinului dat de comandantul unităţii militare.

Art. 189. - Numărul militarilor care pot fi învoiţi din tabăra de instrucţie se stabileşte de către comandantul acesteia. Comandantul taberei de instrucţie are dreptul să reducă numărul de învoiri sau să le sisteze, temporar, pentru toţi militarii din cadrul acesteia.

Art. 190. - (1) În tabăra de instrucţie se organizează paza surselor de aprovizionare cu apă potabilă. Cursurile de apă se folosesc numai dacă nu se poate asigura aprovizionarea cu apă din puţuri forate

(2) Este interzisă spălarea autovehiculelor pe cursurile de apă, aceasta făcându-se numai în locurile special amenajate

(3) Apa pentru băut, spălat şi prepararea hranei se va lua din amonte de localităţi şi întreprinderi, se va filtra, purifica prin fierbere sau clorinare şi se va folosi numai cu avizul medicului.

Art. 191. - (1) Locurile şi planificarea subunităţilor pentru scăldatul personalului se stabilesc de comandantul taberei de instrucţie. Locurile se marchează cu jaloane sau semne plutitoare, se amenajează cu podeţe, plaje improvizate, umbrare şi se asigură cu mijloace de salvare şi de acordare a primului ajutor medical

(2) Pentru prevenirea înecului se organizează o echipă de înotători de serviciu. În scopul acordării primului ajutor, la locurile de scăldat se numeşte un medic sau un sanitar de serviciu

(3) Pe timpul scăldatului, comandanţii de subunităţi sau detaşamente organizează supravegherea, de pe mal, a militarilor.

Art. 192. - (1) Limitele raionului taberei de instrucţie, dincolo de care se interzice ieşirea personalului, se stabilesc de către comandantul acesteia şi se comunică prin ordin de zi pe tabăra de instrucţie

(2) Teritoriul taberei de instrucţie trebuie să fie menţinut în ordine şi curăţenie, iar liniile acesteia, drumurile şi potecile dintre corturi, pe timp uscat, vor fi stropite cu apă.

Art. 193. - (1) Pe toate drumurile din tabăra de instrucţie se instalează indicatoare de circulaţie pentru autovehicule, precum şi panouri de avertizare, prevenire şi respectare a măsurilor de protecţie a mediului de către personalul acesteia

(2) Pentru autovehiculele pe şenile se stabilesc căi de acces separate.

4. Programul zilnic în tabăra de instrucţie

Art. 194. - (1) Pentru toate unităţile/subunităţile din tabăra de instrucţie, deşteptarea se stabileşte la aceeaşi oră

(2) Raportul, inspecţia de dimineaţă şi apelul de seară se execută în locurile stabilite de comandantul taberei de instrucţie.

Art. 195. - (1) Pentru apelul de seară, la semnalul „Adunarea pentru apel”, gradaţii de serviciu şi plantoanele se adună în faţa corturilor/barăcilor, iar subunităţile, în locul stabilit de comandantul taberei de instrucţie

(2) Pe timp nefavorabil, cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe tabăra de instrucţie, apelul de seară se poate face în corturi sau încăperi.

Art. 196. - Comandantul taberei de instrucţie va adapta activităţile de instrucţie la condiţiile specifice de dispunere şi stare a vremii, luând toate măsurile de prevenire a accidentelor.

5. Programul zilnic în cartiruire

Art. 197. - (1) În fiecare încăpere se numeşte un şef din rândul militarilor cartiruiţi. Şeful încăperii răspunde de disciplina militară, ordinea interioară, integritatea bunurilor, precum şi de respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor

(2) Se interzice folosirea bunurilor populaţiei sau ale instituţiilor publice fără consimţământul proprietarilor şi fără aprobarea comandanţilor nemijlociţi. Militarii sunt obligaţi să protejeze bunurile populaţiei, precum şi mediul înconjurător din zona în care sunt cartiruiţi.

Art. 198. - (1) Pe timpul dispunerii în cartiruire, armamentul se păstrează în încăperi amenajate în acest scop, iar obiectele personale şi lenjeria militarilor, în raniţe

(2) În caz de alertă, în raionul de dispunere a fiecărei unităţi se stabilesc puncte de adunare pe subunităţi. Comandanţii de subunităţi şi şefii de încăperi sunt obligaţi să stabilească ieşirile din încăperi şi căile de acces spre punctele de adunare

(3) Pentru celelalte activităţi care privesc ordinea interioară şi programul militarilor se vor respecta regulile stabilite în prezentul regulament, adaptate la situaţia concretă.

6. Particularităţi privind transporturile militare

Art. 199. - (1) Pentru executarea transportului pe căile de comunicaţie rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene, unitatea se organizează pe coloane ori pe eşaloane

(2) Trupele care se transportă sunt obligate să asigure paza şi securitatea tehnicii militare, materialelor şi mijloacelor de transport şi să păstreze cu stricteţe disciplina militară şi secretul pe timpul transportului.

Art. 200. - Prin ordin de zi pe unitate, în raport cu efectivele şi tehnica transportate, la fiecare coloană/eşalon de transport se numesc comandantul coloanei/eşalonului, şeful logisticii, ajutorul comandantului pentru asigurarea de luptă, medicul sau sanitarul şi medicul ori tehnicianul veterinar.

Art. 201. - (1) Comandantul unităţii militare/subunităţii care se transportă pe căi de comunicaţie maritime sau fluviale, de comun acord cu comandantul detaşamentului de nave de transport/comandanţii de nave, stabileşte modul de îmbarcare şi de dispunere a subunităţilor în compartimentele navelor, organizarea serviciului de permanenţă şi activităţile ce se vor desfăşura pe timpul transportului, precum şi modul de participare a efectivelor şi tehnicii militare, care se transportă, la realizarea unor măsuri de asigurare de luptă

(2) Comandantul unităţii militare/subunităţii care se transportă cu aeronave, de comun acord cu comandantul eşalonului de zbor, stabileşte modul de îmbarcare şi de dispunere a militarilor şi a materialelor, regulile de siguranţă pe timpul transportului, precum şi modul de participare a efectivelor şi tehnicii militare, care se transportă, la realizarea unor măsuri de asigurare de luptă.

Art. 202. - Comandantul coloanei/eşalonului de transport execută cu întregul personal instructajul privind modul de comportare şi regulile de prevenire a accidentelor pe timpul transportului.

Art. 203. - (1) Se interzice transportul în cadrul coloanei/eşalonului de transport al persoanelor şi materialelor care nu aparţin unităţii/subunităţii ce se transportă, cu excepţia acelora care fac parte din organele de transporturi militare

(2) Accesul personalului administraţiei transporturilor şi al organelor de transporturi militare, pentru efectuarea unor lucrări şi verificarea gradului de siguranţă la/în vagoanele eşalonului/pe navă, se face cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe eşalon

(3) Accesul militarilor şi civililor, români şi străini, precum şi al materialelor acestora la bordul aeronavelor militare româneşti se execută conform regulamentelor specifice emise de autoritatea aeriană militară română.

Art. 204. - Militarii care au pierdut eşalonul de transport trebuie să se prezinte imediat la şeful organului de transporturi militare sau la şeful staţiei/portului în care au rămas, să raporteze indicativul de transport şi cauzele care au dus la pierderea eşalonului, solicitând ajutor pentru a ajunge la unitatea lor.

7. Atribuţiile personalului cu diferite funcţii pe timpul transportului

Art. 205. - Comandantul coloanei/eşalonului de transport răspunde de siguranţa transportului, de respectarea ordinii şi disciplinei pe timpul transportului şi staţionării, precum şi de ajungerea la destinaţie în timpul ordonat, cu întregul personal, cu toate autovehiculele, tehnica de luptă şi materialele.

Art. 206. - Comandantul coloanei de autovehicule are următoarele atribuţii:

a) organizează coloana astfel încât aceasta să cuprindă autovehiculele cu posibilităţi de deplasare egale şi cu încărcături utile uniforme, în funcţie de misiunea încredinţată;

b) execută instructajul cu şefii şi cu conducătorii de autovehicule, cărora le precizează misiunea, itinerarul de deplasare, măsurile de securitate şi sănătate în muncă pe timpul transportului, ordinea de încolonare şi dispunerea în raionul de concentrare sau staţionare;

c) organizează controlul tehnic al autovehiculelor şi ia măsuri de remediere a defecţiunilor constatate;

d) organizează sau execută, în prealabil, recunoaşteri pe itinerarele insuficient cunoscute ori pe sectoarele de drum greu accesibile.

Art. 207. - Comandantul eşalonului de transport are următoarele atribuţii:

a) pune în execuţie documentele de transport întocmite de modulul de logistică;

b) asigură executarea îmbarcării şi debarcării eşalonului de transport în mod organizat şi la termenul fixat;

c) urmăreşte luarea în primire a instalaţiilor şi materialelor din vagoane şi compartimente/la nave, păstrarea acestora şi predarea lor în întregime la staţiile/porturile de debarcare;

d) organizează conducerea, asigurarea materială, tehnică şi medicală a eşalonului, serviciul pe eşalon şi ia măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor;

e) numeşte în cadrul eşalonului echipe de încărcare-descărcare, de restabilire a circulaţiei, iar în cazul accidentelor ia măsuri de salvare;

f) în cazul deraierilor, incendiilor, înzăpezirilor, surpării terasamentelor şi altor evenimente ia măsuri de înlăturare a urmărilor şi participă la restabilirea cât mai rapidă a circulaţiei;

g) în cazul decesului unei persoane, predă decedatul la cel mai apropiat spital militar sau civil, împreună cu obiectele personale ale acestuia, iar în cazul deceselor violente efectuează, în prealabil, cercetarea cazului;

h) îl înştiinţează pe şeful comenduirii de transporturi militare despre militarii rămaşi în staţie/port, precizând indicativul eşalonului de transport, numele celor rămaşi şi staţia/portul;

i) organizează, la una din opririle făcute pe timpul apropierii de staţia de debarcare, alimentarea/încălzirea pe timp de iarnă şi pornirea motoarelor autovehiculelor;

j) supraveghează respectarea regulilor de protecţie a mediului pe timpul transportului;

k) organizează, în toate etapele, siguranţa nemijlocită a transportului pe baza dispoziţiilor eşalonului superior;

l) dacă este posibil, ia măsuri de redistribuire a persoanelor şi materialelor în cazul aeronavelor care sunt nevoite să întrerupă misiunea de transport şi să aterizeze în alt loc decât cel de destinaţie.

Art. 208. - În cazul defectării unor vagoane pe parcurs, comandantul eşalonului de transport cere înlocuirea lor. Dacă vagoanele defecte nu pot fi înlocuite, personalul din aceste vagoane se repartizează, temporar, în alte vagoane ale trenului. În cazul defectării unui vagon cu tehnică militară, dacă nu este posibilă transbordarea în timp util pe un alt vagon, acesta se scoate din garnitură şi se lasă cu pază militară. După transbordare, prin grija şefului organului de transporturi militare, se vor lua măsuri ca vagonul să se ataşeze, pe parcurs sau în staţia de debarcare, la unitatea de origine, depunând documentele necesare plăţii transportului.

Art. 209. - (1) Comandantul subunităţii care se transportă se subordonează comandantului coloanei sau al eşalonului de transport

(2) Pe timpul transportului, pe lângă îndatoririle prevăzute în prezentul regulament, comandantul subunităţii este obligat:

a) să repartizeze tehnica şi personalul subunităţii pe autovehiculele, vagoanele sau compartimentele destinate pentru subunitatea sa;

b) să comunice personalului din subunitate indicativul eşalonului şi persoanele cu diferite funcţii în cadrul coloanei/eşalonului;

c) să numească şefi de autovehicule, de vagoane şi de compartimente, personalul pentru echipele speciale şi din serviciul de permanenţă;

d) să conducă personal îmbarcarea şi debarcarea subunităţii sale, să asigure dispunerea şi fixarea corectă a tehnicii militare pe materialul rulant, pe nave sau pe autovehicule;

e) să verifice periodic starea tehnicii militare fixate pe materialul rulant sau pe navă.

Art. 210. - Răspunderea privind luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor o au comandanţii/şefii de la toate eşaloanele pentru obiectivele, bunurile materiale şi valorile pe care le deţine unitatea militară, cu orice titlu, conform normelor de apărare împotriva incendiilor în Ministerul Apărării Naţionale.

Art. 211. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.


* Art. 89 alin. (1), art. 90 şi 93 au fost abrogate prin dispoziţiile art. 2 lit. b) din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 72/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 19 iulie 2012.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

(art. 42)

 

NUMIREA LA COMANDA UNITĂŢILOR MILITARE

 

Numirea la comandă se face pe bază de ordin. Predarea-primirea funcţiei de comandant de unitate militară se execută în baza ordinului de zi pe unitate, în prezenţa unui reprezentant al eşalonului superior.

Odată cu predarea-primirea funcţiei, comandantul eşalonului superior verifică, printr-o comisie numită de el, starea generală a unităţii militare, starea materialelor şi a tehnicii militare de la serviciu şi de la stoc, precum şi modul de gospodărire a acesteia. Cu acest prilej, se întocmeşte actul de predare-primire a funcţiei.

În actul de predare-primire a funcţiei se menţionează efectivul control şi cel prezent, concluziile asupra stării morale, sănătăţii, disciplinei, nivelul instrucţiei, gradul de operativitate şi de pregătire pentru mobilizare a unităţii, procentajul asigurării cu tehnică militară şi alte materiale, condiţiile de cazare, starea bazei materiale, a poligoanelor şi a terenurilor de instrucţie, situaţia economico-financiară, starea unităţii militare din punctul de vedere al protecţiei mediului. În plus, se vor menţiona predarea-primirea cazărmii, cu terenurile, construcţiile şi instalaţiile aferente potrivit dosarului tehnic, precum şi starea tehnică şi de întreţinere a acestora. Actul de predare-primire a funcţiei se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de comandantul care primeşte şi de comandantul care predă comanda unităţii militare.

Comandantul care a luat în primire funcţia raportează în scris comandantului eşalonului superior, anexând, pentru avizare, actul de predare-primire.

Exemplarul nr. 1 al actului de predare-primire rămâne la eşalonul superior, iar exemplarul nr. 2 se trimite unităţii militare.

Cu prilejul luării în primire, comandantul nou-numit în funcţie ia cunoştinţă de rapoartele şi de problemele personale ale subordonaţilor.

Pe timpul predării-primirii funcţiei, noul comandant este direct răspunzător de activităţile din unitate.

La luarea în primire a funcţiei, comandantul/şeful unităţii sau marii unităţi militare este obligat să semneze un angajament individual, în faţa reprezentantului eşalonului superior care participă la predarea-primirea funcţiei. După semnare, acesta se păstrează împreună cu exemplarul nr. 2 al actului de predare-primire a funcţiei la structura de documente clasificate în dosarul comandantului.

Comandantul subunităţii/Şeful modulului execută personal predarea-primirea funcţiei, pe baza ordinului de zi pe unitate, întocmind şi semnând actul de predare-primire. Acest act se întocmeşte într-un exemplar şi are conţinutul adaptat la specificul subunităţii sau al compartimentului.

Termenul pentru predarea şi primirea funcţiei, precum şi modalitatea de desfăşurare a acestei activităţi se stabilesc conform prevederilor actelor normative în vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

(art. 42)

 

ANGAJAMENT

de luare în primire a comenzii unităţii/marii unităţi

 

Angajament

 

Subsemnatul, ................................................................................, numit prin ordinul ....................... în funcţia de comandant/şef al Unităţii militare nr. ................, îmi asum întreaga răspundere pentru asigurarea desfăşurării activităţi lor în unitate conform prevederilor legilor, regulamentelor militare, ordinelor eşaloanelor superioare şi mă oblig:

1. să acţionez cu fermitate pentru menţinerea în permanenţă a capacităţii de luptă a unităţii;

2. să iau măsurile necesare pentru asigurarea utilizării integrale şi cu eficienţă maximă a resurselor umane, materiale şi financiare, în vederea realizării planului cu principalele activităţi/instrucţiei;

3. să veghez ca în unitate să fie menţinută disciplina militară regulamentară;

4. să asigur integritatea patrimoniului unităţii, să urmăresc în permanenţă menţinerea tehnicii şi armamentului în stare de funcţionare. Am luat cunoştinţă de dispoziţiile legale privind răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, în cazul încălcării obligaţiilor reieşite din atribuţiile funcţionale.

 

Data .....................

Semnătura

.............................

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

(art. 42)

 

ACCESUL ÎN UNITATEA MILITARĂ ŞI PRIMIREA VIZITATORILOR

 

I. Accesul în unitatea militară

1. Accesul în unitatea militară este permis numai pe la punctul de control. În unităţile militare unde sunt mai multe intrări se vor lua măsuri pentru reducerea acestora la strictul necesar, iar accesul vizitatorilor se va executa numai printr-o singură intrare. În cadrul aceleiaşi cazărmi sau aceluiaşi obiectiv militar se va delimita accesul persoanelor pe zone. Accesul se face pe bază de delegaţie permanentă pentru control sau delegaţie de serviciu, permis de acces permanent ori bilet de intrare, cu consemnarea în Registrul de intrare în unitate a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor. Toate persoanele sunt obligate să prezinte documentele de acces atât la intrarea, cât şi la ieşirea din unitate. Se interzice reţinerea la punctul de control a legitimaţiei militare, permisului de acces sau a altor acte de identitate pe care le prezintă acestea. Personalul de serviciu pe punctul de control sau de acces prezintă vizitatorilor regulile minime de securitate şi sănătate în muncă specifice unităţii, întocmite de personalul de specialitate, iar aceştia semnează de luare la cunoştinţă în registrul de vizitatori, la rubrica „Observaţii”.

2. Comandantul unităţii militare stabileşte regulile cu privire la circulaţia, ordinea interioară în incinta cazărmii şi locurile unde au acces persoanele străine de unitate.

3. Modelul permisului de acces permanent în unitatea militară se stabileşte de către comandantul marii unităţi militare sau de şeful structurii din structura centrală, pentru unităţile subordonate.

În mod obligatoriu, permisul de acces permanent cuprinde gradul, numele şi prenumele cu iniţiala tatălui, fotografia posesorului tip carte de identitate, data emiterii, seria şi numărul buletinului de identitate sau ale cărţii de identitate, semnătura comandantului unităţii militare ori a persoanei împuternicite în acest scop şi locul pentru vize. Pe fotografie trebuie să se distingă gradele militare.

Accesul în unitatea militară al ofiţerilor, maiştrilor militari, subofiţerilor, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti şi personalului civil din armată care aparţin unităţii militare respective se face pe baza permisului de acces permanent sau a cardului de acces în cazul unităţilor militare care deţin sisteme integrate de securitate.

4. Permisele de acces permanent sau cardurile de acces în unităţile militare sunt emise şi luate în evidenţă de structura de securitate, pe baza aprobării comandantului unităţii militare respective.

Periodic, şeful structurii de securitate verifică existenţa şi autenticitatea permiselor de acces permanent sau a cardurilor de acces ale personalului militar şi civil, prin confruntarea acestora cu documentele personale de identitate.

La mutare sau la încetarea raporturilor de muncă, permisele de acces permanent se ridică şi se anulează de către unitatea militară care le-a emis.

Militarilor care au fost înaintaţi în grad li se schimbă permisele de acces permanent în termen de 30 de zile de la data respectivă.

5. În cazul pierderii unui permis de acces permanent, cel în cauză este obligat să raporteze neîntârziat comandantului unităţii militare, care va ordona să se aplice pe toate permisele de categoria celui pierdut o viză provizorie, până la emiterea unui nou tip de permis. Până la înlocuirea permiselor, persoana care l-a pierdut primeşte un permis de acces provizoriu. După preschimbare, permisele înlocuite se retrag.

Evidenţa permiselor pierdute sau sustrase se ţine de către unitatea militară emitentă, iar personalul din serviciul pe punctul de control este atenţionat asupra cazului de pierdere a permisului, pentru a preveni eventuala lui folosire de către alte persoane.

6. Accesul militarilor şi al persoanelor civile care nu aparţin unităţii militare este permis cu aprobarea comandantului sau a persoanelor stabilite de comandant; intrarea în unitate se face pe baza biletului de intrare/ecusonului VIZITATOR, eliberat de personalul de serviciu pe punctul de control, numai după ce acesta a verificat datele din legitimaţia militară sau cartea de identitate. Biletul de intrare este valabil o singură dată, în ziua emiterii, şi se restituie la punctul de control, la ieşire. La plecare, persoana la care s-a permis accesul vizează biletul de intrare, precizând ora sosirii şi a plecării.

Vizitatorii, la intrarea în unitatea militară, predau la punctul de control telefoanele mobile, agendele electronice, precum şi orice altfel de mijloace electronice cu posibilităţi de înregistrare a sunetelor şi imaginilor. Acestea vor fi restituite numai la plecarea din unitate.

Persoanele străine de unitatea militară vor fi însoţite, obligatoriu, la modulul şi la persoana pentru care s-a dat aprobare, precum şi de la acestea până la ieşirea din unitate. Se interzice deplasarea persoanelor respective neînsoţite în alte sectoare de activitate în afara celor pentru care s-a emis documentul de intrare.

Carnetele cu biletele de intrare/matca împreună cu cele detaşate/vârf se predau după consumare la organul documente clasificate, unde se păstrează timp de 6 luni, după care se distrug cu proces-verbal.

În cazul convocărilor, bilanţurilor sau altor activităţi la care participă mai mult de 5 persoane din afara unităţii militare, accesul în cazarmă se face pe bază de tabel nominal, aprobat de comandantul unităţii militare, în care vor fi trecute gradul, numele şi prenumele, unitatea şi numărul legitimaţiei militare, seria şi numărul buletinului ori cărţii de identitate. Persoanele trecute în tabel se înscriu, obligatoriu, de către personalul punctului de control în Registrul de intrare a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor în unitate.

Ofiţerii care au sarcini permanente de control au acces în unităţile militare pe baza delegaţiei permanente de control sau a delegaţiei de serviciu, eliberată şi semnată de comandantul unităţii militare care are drept de control, fără a li se mai elibera bilet de intrare în unitate şi fără a mai fi înscrişi în Registrul de intrare a persoanelor străine şi de evidenţă a vizitatorilor în unitate.

Când în unitate sosesc, fără să fie anunţaţi, ministrul apărării, şeful Statului Major General, secretarii de stat, şeful Corpului de control şi inspecţie, secretarul general, generali, amirali şi comandanţi ai eşaloanelor superioare, precum şi persoanele care conduc controlul unităţii, personalul de serviciu pe punctul de control îi întâmpină, se prezintă, îi legitimează şi raportează imediat ofiţerului de serviciu pe unitate. Dacă sosirea persoanelor arătate mai sus este anunţată, acestea sunt întâmpinate de către comandantul unităţii militare la intrarea principală în unitate. În această situaţie, personalul de serviciu pe punctul de control nu mai face legitimarea şi verificarea documentelor de intrare.

În ambele situaţii, acestor persoane nu li se eliberează bilete de intrare.

Persoanele străine de unitatea militară care au aprobare să viziteze unele sectoare din cadrul acesteia sau pentru a participa la diferite solemnităţi cu caracter militar sunt însoţite şi se deplasează numai pe traseele stabilite şi aprobate de către comandantul unităţii.

7. Accesul/Ieşirea în/din unitatea militară al/a autovehiculelor se face pe la intrarea ordonată de comandantul unităţii militare, sub supravegherea personalului de serviciu de la această intrare sau de la punctul de control şi numai după ce s-au verificat documentele care permit intrarea/ieşirea în/din unitatea militară. Încărcătura autovehiculelor, vehiculelor hipo şi a altor mijloace de transport se verifică de către personalul de la punctul de control, iar accesul/ieşirea este permis/permisă numai dacă aceasta corespunde cu cea specificată în documentele legale.

Persoanele străine de unitatea militară care sosesc cu autovehicule au acces numai după ce sunt legitimate şi li se eliberează bilete de intrare în unitate. Parcarea autovehiculelor se face pe locul stabilit de comandantul unităţii militare.

Intrarea şi parcarea mijloacelor de transport, proprietate personală, în incinta unităţii militare sunt permise numai cu aprobarea comandantului acesteia.

Accesul rezerviştilor în unitatea militară pentru executarea pregătirii militare se face potrivit ordinelor comandantului unităţii militare.

Accesul personalului diplomatic şi al membrilor birourilor ataşaţilor militari acreditaţi în România se face în baza adresei Secţiei legături militare externe din Ministerul Apărării Naţionale, în care se vor menţiona seria şi numărul actului de identitate pentru fiecare membru al delegaţiei şi însoţitorul permanent din partea acestei secţii.

II. Primirea vizitatorilor

Vizitarea studenţilor şi elevilor este permisă în zilele de repaus, cel mai târziu până la apelul de seară. În situaţia când vizitatorii sunt din alte localităţi decât cea în care este dispusă unitatea militară, vizitarea este permisă şi în cursul săptămânii, dar numai după terminarea programului de instrucţie/învăţământ.

Subofiţerul sau gradatul de serviciu pe punctul de control ori ajutorul acestuia conduce vizitatorii în locul/camera special amenajat/amenajată cu mese şi scaune, îi înscrie într-un registru special destinat, după care îi anunţă pe cei vizaţi.

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

(art. 42)

 

REGULI DE REDACTARE

a ordinului de zi pe unitate

 

1. Ordinul de zi pe unitate se elaborează în fiecare zi lucrătoare şi este semnat de către comandantul unităţii militare, locţiitorul comandantului şi şeful de stat major.

Întocmirea lui se face pe capitole, astfel:

1.1. Capitolul I cuprinde probleme de comandament care se referă, în principal, la:

a) numirea personalului din serviciul pe unitate şi modificările care survin pentru ziua următoare, iar pentru zilele de repaus şi prima zi lucrătoare care urmează după acestea, se face în ziua care precedă prima zi de repaus;

b) datele privind organizarea şi desfăşurarea instrucţiei, numiri de comisii de control în acest domeniu, înaintări în grad, depunerea jurământului militar şi altele asemenea;

c) mişcările zilnice ale personalului - mutări, detaşări, plecări - se va specifica itinerarul de deplasare sau sosiri în ori din misiuni, concedii şi permisii, învoiri mai mari de 12 ore, trecerea în rezervă, primirea militarilor pentru completări scutiri medicale şi altele asemenea;

d) numirile în funcţii ale cadrelor militare şi soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, încadrarea în muncă a personalului civil sau desfacerea contractelor de muncă încheiate cu aceştia;

e) seriile ordinelor de serviciu date în folosinţă.

1.2. Capitolul II se referă la probleme de natură administrativă, cum sunt:

a) declasarea, casarea şi scăderea bunurilor materiale;

b) problemele medicale, mişcările de bunuri materiale sanitare şi veterinare;

c) alocarea şi scoaterea de la drepturi de hrană şi băneşti;

d) ordinele de imputare şi de soluţionare a contestaţiilor;

e) comisiile de cercetare administrativă, comisiile de inventariere şi alte comisii stabilite prin reglementările în vigoare, persoanele care execută controlul financiar preventiv.

1.3. Capitolul III se referă la primirile sau predările de armament şi muniţie, declasările, casările şi scăderile de muniţie şi ordinele referitoare la întreţinerea, păstrarea şi conservarea armamentului.

1.4. Capitolul IV cuprinde primirile sau predările de tehnică militară şi ordinele referitoare la exploatarea, întreţinerea şi repararea tuturor categoriilor de tehnică militară.

1.5. Capitolul V se referă la problemele legate de înzestrarea cu tehnică de toate categoriile.

2. Proiectele ordinului de zi pe unitate pe fiecare capitol se redactează de către o persoană stabilită de comandantul sau şeful unităţii militare din cadrul fiecărui modul, într-un carnet concept sau, în cazul în care volumul informaţiilor este mare, pe suport magnetic.

În situaţia când informaţiile se transmit pe suport magnetic, acesta trebuie să fie înregistrat corespunzător nivelului de clasificare al informaţiilor ce vor fi transmise. Pentru aprobarea înscrierii în ordinul de zi pe unitate, informaţiile vor fi listate, luate în evidenţă în anexa nr. 18 „Registrul pentru evidenţa documentelor dactilografiate”, aprobate şi predate, conform reglementărilor în vigoare, împreună cu suportul magnetic, persoanei care este numită de comandant/şef pentru întocmirea ordinului de zi pe unitate din ziua respectivă. După integrarea proiectului în ordinul de zi pe unitate, persoana care integrează returnează suportul magnetic şi listingul proiectului ordinului de zi pe unitate persoanei care l-a întocmit, iar după înapoiere această persoană va şterge informaţiile de pe suportul magnetic şi va distruge documentele dactilografiate, conform prevederilor legale în vigoare, împreună cu personalul compartimentului documente clasificate.

După aprobarea ordinului de zi pe unitate, formatul electronic al acestuia va fi şters de către o comisie formată din responsabilul cu elaborarea ordinului de zi pe unitate şi şeful autorităţii operaţionale pentru securitatea sistemelor informatice şi de comunicaţii. Periodic, şeful structurii de securitate verifică ştergerea fişierelor care au stat la baza redactării ordinului de zi pe unitate. Proiectele ordinului de zi pe unitate care se referă la administrarea bunurilor materiale şi băneşti vor fi vizate pentru controlul financiar preventiv, conform reglementărilor în vigoare, se analizează cu locţiitorul comandantului şi şeful de stat major al unităţii militare, apoi sunt prezentate de cel care le-a redactat comandantului/şefului unităţii militare pentru a aproba înscrierea lor în ordinul de zi pe unitate.

3. La redactarea/tehnoredactarea ordinului de zi pe unitate se vor avea în vedere următoarele:

3.1. Capitolele din ordinul de zi pe unitate sunt înscrise/tehnoredactate în fiecare zi lucrătoare de către persoana numită în ordinul de zi pe unitate nr. 1 şi redactate în registrul special sau listate pe file de hârtie format A4 sau A3, cu cel puţin două ore înainte de terminarea programului, astfel încât să se permită luarea la cunoştinţă de către persoanele precizate de comandantul unităţii militare.

3.2. Din punct de vedere tehnic, staţia de lucru independentă va fi formată din calculator şi imprimantă A4 sau A3. Accesul la această staţie de lucru se execută conform precizărilor comandantului, pe baza reglementărilor în vigoare.

Ordinul de zi pe unitate se tehnoredactează cu produsul „Microsoft Office Word”, utilizând fontul „Times New Roman”, mărimea 14, în limba română, cu diacritice, spaţiere „La un rând”/„Single” şi setarea paginii astfel: margini - „Sus”/„Top” = 20 mm, „Jos”/„Bottom” = 20 mm, „La stânga”/„Left” = 25 mm, „La dreapta”/„Right” = 15 mm; orientare - „Tip portret”/„Portrait”; pagini - „Margini în oglindă”/„Mirror margins”. Nu sunt admise completări, ştersături, corecturi sau înlocuiri de pagini, după semnarea ordinului de zi de către comandantul unităţii militare.

3.3. La comandamentele de mari unităţi şi instituţii militare, ordinul de zi pe unitate este scris sau tehnoredactat de către o persoană din modulul personal, la eşaloanele superioare marilor unităţi, precum şi la structurile centrale ale Ministerului Apărării Naţionale de către o persoană din birourile/secţiile secretariat, iar la comandamentele care nu au astfel de birouri/secţii de către cel care ţine evidenţa personalului.

3.4. Persoanele stabilite de comandantul unităţii militare iau cunoştinţă de conţinutul ordinului de zi pe unitate sub semnătură şi răspund de comunicarea lui, în părţile de interes, întregului personal din subordine.

4. Registrul de ordine de zi pe unitate se înregistrează, se mânuieşte şi se păstrează conform instrucţiunilor în vigoare.

5. Pentru întocmirea, înregistrarea şi gestionarea ordinului de zi pe unitate prin tehnoredactare se procedează astfel:

5.1. La începutul anului calendaristic se înregistrează, în anexa nr. 17 „Registrul unic pentru evidenţa materialelor necesare desfăşurării activităţii cu documente”, prevăzut în P.I.C.-1 „Norme privind protecţia informaţiilor clasificate în Armata României”, un număr de file, estimat a se folosi pe parcursul anului, pentru înscrierea ordinului de zi pe unitate. Pe fiecare filă se înscriu nivelul de clasificare şi numărul curent al paginii, în ordine crescătoare.

În cazul în care la sfârşitul anului au rămas file care au fost înregistrate pentru înscrierea ordinului de zi pe unitate şi nu au fost folosite, acestea se vor distruge, conform precizărilor legale în vigoare, consemnându-se despre aceasta în anexa nr. 17 „Registrul unic pentru evidenţa materialelor necesare desfăşurării activităţii cu documente”.

5.2. Filele redactate se păstrează într-o mapă specială la modulul/personalul responsabil cu redactarea ordinului de zi pe unitate.

5.3. După efectuarea verificării anuale a documentelor clasificate, înregistrate în anul precedent, ordinul de zi pe unitate se clasează şi se păstrează conform instrucţiunilor arhivistice în vigoare. Ordinul de zi pe unitate tehnoredactat poate fi clasat şi arhivat, astfel:

a) în mapă-tip, care poate fi formată din mai multe volume, numerotate în ordine crescătoare;

b) sub formă de registru, prin legarea, şnuruirea şi copertarea filelor folosite pentru înscrierea ordinului de zi.

 

ANEXA Nr. 5

la regulament

(art. 42)

 

SEMNUL PERSONAL DE IDENTITATE

 

1. Forma şi conţinutul

Semnul personal de identitate este format dintr-o plăcuţă confecţionată din metal uşor, antialergic, rezistent la ardere şi cu posibilitatea de a fi divizată în două părţi prin rupere, la care se ataşează un lănţişor de purtare şi are forma şi conţinutul prevăzute în schemele următoare*):

 

SCHEMA 1

 

SCHEMA 2

 


*) Schemele sunt reproduse în facsimil.

 

2. Fişa tehnică

Fişa tehnică privind confecţionarea semnului personal de identitate, inscripţionarea şi aprovizionarea acestuia se execută la solicitarea statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de armă pentru efectivele din subordine, precum şi pentru efectivele structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, prin grija Comandamentului logistic întrunit.

3. Distribuirea şi portul

Semnul de identitate face parte din inventarul unităţii şi se distribuie inscripţionat personalului militar în activitate şi personalului civil din armată de către compartimentul personal al unităţii în care este încadrat, conform normelor de echipare şi înzestrare cu bunuri materiale specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale în timp de pace şi la război.

Rezerviştii primesc semnul personal de identitate pe timpul mobilizării structurilor în care sunt încadraţi.

Semnul personal de identitate se poartă la gât, pe un lănţişor, fără a fi expus la vedere, pe sub îmbrăcăminte.

Este interzisă purtarea la gât a semnului personal de identitate pe timpul activităţilor de educaţie fizică militară. În situaţia pierderii, deteriorării sau furtului semnului personal de identitate, posesorul raportează comandantului direct şi solicită, prin raport scris, confecţionarea unui nou semn de identitate, iar cheltuielile aferente se suportă de persoana în cauză.

4. Retragerea

În cazul decesului personalului pe timpul îndeplinirii misiunilor, plăcuţa se va rupe longitudinal în două jumătăţi, din care una va fi recuperată şi predată comandantului acestuia, care o va înainta, ierarhic, la compartimentul de personal al unităţii, iar cealaltă jumătate va fi depusă împreună cu rămăşiţele decedatului.

Semnul personal de identitate se retrage de la titular de către compartimentul de personal, în următoarele situaţii:

a) la trecerea în rezervă sau direct în retragere;

b) la transferarea în afara Ministerului Apărării Naţionale;

c) la încetarea contractului de angajare;

d) la scoaterea din evidenţă de către centrul militar;

e) după demobilizarea unităţilor.

Semnele personale de identitate ce au aparţinut cadrelor militare trecute în rezervă vor fi trimise centrelor militare pe raza cărora îşi stabilesc domiciliul, odată cu memoriile originale şi fişele de evidenţă, de către compartimentele de personal ale unităţilor respective.

La repartizarea cadrelor militare în rezervă, pentru completarea unităţilor la mobilizare şi război, centrele militare trimit unităţilor respective, odată cu fişele de evidenţă tip B, şi semnele personale de identitate ale acestora.

5. Distrugerea

Semnul personal de identitate retras de la posesorul decedat/trecut direct în retragere/căruia i-a încetat contractul, în condiţiile legii, se distruge în unitatea militară gestionară de către o comisie numită prin ordin de zi pe unitate, din care face parte, în mod obligatoriu, o persoană din compartimentul de personal.

Semnul personal de identitate retras de la personalul scos din evidenţa centrului militar se distruge în cadrul acestuia de către o comisie numită prin ordin de zi pe unitate de către comandantul centrului militar, din care face parte, în mod obligatoriu, o persoană din compartimentul evidenţă mobilizare şi rechiziţii.

Scăderea din gestiune a semnului personal de identitate se face pe bază de proces-verbal, în care se menţionează şi datele de identificare inscripţionate, semnat de membrii comisiei şi aprobat de comandantul unităţii militare.

 

ANEXA Nr. 6

la regulament

(art. 120, 122)

 

PERMISIILE MILITARILOR ŞI ÎNTRERUPEREA CONCEDIULUI DE ODIHNĂ

 

I. Acordarea permisiilor militarilor

1. Pentru ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi soldaţi şi gradaţi profesionişti

1.1. Permisii, cu durata de până la 10 zile, pentru probleme personale se acordă:

a) la încheierea căsătoriei şi la naşterea copiilor;

b) la mutarea familiei dintr-o localitate/garnizoană în alta;

c) în caz de accidentare sau îmbolnăvire gravă a unuia dintre membrii familiei;

d) în situaţia unor dezastre care au afectat domiciliul celui în cauză, al părinţilor, socrilor ori copiilor acestuia;

e) pentru ajutarea părinţilor, socrilor infirmi sau înaintaţi în vârstă, la rezolvarea unor probleme de importanţă majoră;

f) în cazul decesului unui membru al familiei, părinţi, fraţi, surori sau bunici ai acestuia ori ai soţiei/soţului;

g) în cazul căsătoriei copiilor, fraţilor sau surorilor acestuia, precum şi ai soţiei/soţului;

h) pentru alte situaţii sau evenimente excepţionale, de natură să justifice permisia solicitată.

1.2. Permisii, cu durata de 3 zile, se acordă la intervale de o lună pentru:

a) deplasarea la familie - soţie, soţ, copii - în cazul când aceasta domiciliază în altă localitate;

b) deplasarea în centre urbane a cadrelor care execută serviciul în mediul rural.

De aceste permisii beneficiază şi personalul militar care urmează cursuri la instituţii militare de învăţământ sau de perfecţionare.

Evidenţa permisiilor acordate cadrelor se ţine în foaia matricolă de către ofiţerul cu activitatea de personal, care răspunde de înscrierea cu exactitate a datelor.

II. Chemarea cadrelor militare şi a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti la serviciu în timpul efectuării concediului de odihnă

1.  Chemarea la serviciu în timpul efectuării concediului de odihnă se poate face, în mod excepţional, după cum urmează:

1.1. la ordinul comandantului unităţii militare care a aprobat concediul, în următoarele cazuri:

a) dislocarea unităţii sau a subunităţii din care face parte cel aflat în concediu;

b) constatarea unor nereguli la locul său de muncă de producerea cărora este direct răspunzător, iar înlăturarea lor nu este posibilă în lipsa sa;

c) dispariţia unui document clasificat care se afla în păstrarea celui plecat în concediu;

d) când se dispune trecerea în rezervă a ofiţerului, maistrului militar, subofiţerului sau încetarea contractului de angajare a soldatului şi gradatului profesionist;

e) când a comis o faptă penală ori sancţionabilă disciplinar, pentru a cărei elucidare se impun măsuri urgente;

f) când au loc dezastre sau incendii, iar pentru înlăturarea urmărilor acestora se impune prezenţa sa la unitate;

g) la primirea indicativului de alertă;

1.2. la ordinul comandantului eşalonului imediat superior celui care a aprobat concediul de odihnă, în alte cazuri decât cele prevăzute la pct. 1.1;

1.3. la declararea stării de război sau a mobilizării, precum şi în situaţii deosebite stabilite de ministrul apărării, concediile de odihnă, de studii, vacanţele şi permisiile se suspendă, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte de îndată la unităţile militare de care aparţin.

2. Fiecare chemare din concediu se consemnează în ordinul de zi pe unitate, precizându-se motivul care a determinat-o.

Când chemarea are loc în condiţiile prevăzute la pct. 1.2, se mai menţionează numărul, data ordinului şi cine îl emite. Dacă cel chemat din concediu se află într-o staţiune de odihnă sau de tratament, se înscrie în ordinul de zi, pentru a beneficia de noi documente gratuite de transport şi de rambursarea cheltuielilor legate de cazare, hrănire, transport.

De regulă, imediat după încetarea cauzelor pentru care au fost chemate la serviciu în timpul efectuării concediului de odihnă, cadrele militare şi soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt trimişi să îşi continue concediul sau sunt reprogramaţi, în raport cu nevoile celor în cauză şi ale unităţii militare.