MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 824/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 824         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 7 decembrie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 831 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), art. 36 al art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1897 primi taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 837 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1834 asupra cambiei şi bietului la ordin

 

Decizia nr. 839 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1987 privind taxele judiciare de timbru

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

79. - Ordonanţa de urgentă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa s Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţa acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţa Târgu Mureş

 

1.162. - Hotărâre pentru modificarea art.14 din Hotărârea Guvernului nr. 546/2005 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie si Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” – S.A., a unor măsuri pentru punerea în aplicare a strategiei, precum şi privind constituirea Comisiei pentru coordonarea privatizării acestei societăţi şi a art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 528/2007 privind unele măsuri pentru derularea si finalizarea privatizării Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - SA.

 

1.163. - Hotărâre pentru aprobarea elementelor principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, a numărului acţiunilor şi a preţului unitar al acţiunii în cadrul procesului de exercitare, de către Societatea Comercială de Distribuţie al Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” – S.A. Bucureşti, a opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziţionarea si subscrierea de acţiuni la Societatea Comerciala dala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - SA

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.639. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice privind completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice

 

1.697. - Ordin al ministrului transporturilor şi Infrastructurii pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate romane

 

6.151. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind înfiinţarea Centrului Naţional de Excelenţă Baia Mare pentru pregătirea elevilor şi elevelor la disciplina sportivă rugby

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 831

din 11 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), art. 36 şi art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), art. 36 şi art. 74 «lin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comerciala „Energie&Eko Pyt” - S.R.L din Bucureşti în Dosarul nr. 3.310/4/2008, al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 816D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând În acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia, respectiv Decizia nr. 4-3 din 10 mai 2012. Totodată, arata că posibilitatea atacării aparat cu recurs a hotărârilor judecătorului-sindic reprezintă te nai o garanţie şi o aplicare a principiului dublului grad de jurisdicţie, nefiind încălcat nici dreptul de proprietate, întrucât, orice creditor diligent are posibilitatea de a se înscrie la masa credală atunci când are de valorificat o creanţă certa lichidă şi exigibilă, acesta neputând invoca propria culpă ori faptul că nu poate obţine valorificarea creanţelor datorită suspendării oricărei acţiuni judiciare sau extrajudiciare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 aprilie 2012. pronunţata în Dosarul nr. 3.310/4/2008., Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civila a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), art. 36 şi art. 74 alin. (2) din Legea nr. 8S/2006 privind procedura Insolvenţei, excepţie ridicata de Societatea Comercială „Energie&Eko Pyt” - S.R.L. din Bucureşti într-o cauza întemeiată pe prevederile Legii nr. 85/2006.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţa, următoarele:

- prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 sunt contrare art. 126 alin. (6) din Constituţie, deoarece golesc de conţinut principiul dublului grad de jurisdicţie ca urmare a faptului că sunt definitive şi executorii, înlăturând a priori dublul grad de jurisdicţie, fiind puse în executare înainte de verificarea legalităţii primei hotărâri;

- prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2), întrucât îngrădesc valorificarea dreptului de creanţă, fie şi temporar;

- prevederile art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 încalcă dispoziţiile art. 36 din Constituţie, în măsura în care este interpretat ca fiind obstrucţionat dreptul la vot al creditorului în adunarea generală a creditorilor în absenţa unei hotărâri irevocabile.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă optează în sensul ca excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele do vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 12 alin. (1), art. 36 şi art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 sunt constituţionale, iar în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din aceeaşi lege apreciază că aceasta este inadmisibilă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţionala a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992. să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. astfel cum reiese din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (1), art. 36 şi art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:

- Art. 12 alin. (1): „(1) Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii ele pot fi atacate separat cu recurs.”

- Art. 36: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau - Art. 74 alin. (2): „(2) După înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartiţii de sume în caz de faliment în procedura simplificată.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 36 privind dreptul de vot, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 126 alin. (6) privind instanţele judecătoreşti.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a invocat în faţa Instanţei judecătoreşti, pe lângă prevederile reţinute în dispozitivul încheierii de sesizare, şi neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, însă instanţa de judecată a respins ca Inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, motivând că aceste prevederi sunt abrogate.

Totodată, se reţine că prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a constatat că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.

Într-o asemenea situaţie, autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate avea posibilitatea să uzeze de prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, în sensul de a ataca cu recurs încheierea la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare, în măsura în care ar fi dorit sesizarea Curţii Constituţionale şi menţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Legea nr. 85/2006.

Aşadar, Curtea observă că nu a fost învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi, prin urmare, nu are competenţa de a se pronunţa asupra acesteia.

2. În ceea ce priveşte critica prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, considerate de autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate ca fiind contrare art. 126 alin. (6) din Constituţie, ca urmare a faptului că hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii şi sunt puse în executare înainte de a fi exercitată calea de atac. aceasta nu poate fi reţinută.

Dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 stabilesc că hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii şi pot fi atacate separat cu recurs. Or, se constată că prin reglementarea criticată se prevede posibilitatea de a formula separat recurs împotriva hotărârilor judecătorului-sindic, fiind tocmai o consacrare a dublului grad de jurisdicţie.

De altfel, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat, de principiu, că Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicţie ale unui proces, în acest sens fiind, spre exemplu Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficiat al României. Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004.

Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum şi art. 129, care prevede că, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”, atribute exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, regulile de procedură cu aplicabilitate generală, dar şi unele reguli speciale, în considerarea unor situaţii deosebite, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atât.

În acest sens sunt şi prevederile an. 8 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 85/2006, care stabilesc anumite derogări de la prevederile generale de procedură, respectiv ale Codului de procedură civilă şi anumite excepţii de la suspendarea hotărârilor judecătorului-sindic de către instanţa de recurs.

3. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, Curtea observă că nu este întemeiată întrucât aceste prevederi nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2), sens în care este şi jurisprudenţa constantă a Curţii, spre exemplu, Decizia nr. 161 din 28 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 24 aprilie 2012.

Astfel, Curtea, cu referire la jurisprudenţa sa anterioară, a statuat că măsura stabilită prin textul de lege criticat se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006. procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă.

În aceste condiţii, existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării.

Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedică pentru creditori de a acţiona în vederea realizării drepturilor lor. Astfel, potrivit dispoziţiilor an. 64 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, creditorii au posibilitatea ca, înscriind creanţele pe care le au în tabelul creanţelor împotriva debitorului, să participe la procedura insolvenţei pentru acoperirea creanţelor.

Prin urmare. Curtea a constatat că prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei nu aduc vreo restrângere exerciţiului dreptului de valorificare a creanţei.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

4. În ceea ce priveşte critica prevederilor art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, raportat la dispoziţiile art. 36 din Constituţie, se observă că prevederile constituţionale menţionate nu au incidenţă în cauză, vizând dreptul constituţional la vot, ca drept cu caracter politic, şi nu dreptul creditorilor de a vota în cadrul procedurii insolvenţei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiata, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1), art. 36 şi art. 74 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comerciala „Energie&Eko Pyt” - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.310/4/2008, al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012,

 

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 832

din 11 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Petruţa Ghinea şi Valentin Andrei Ghinea în Dosarul nr. 3.375/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 823D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.168D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Claudia Struguţ (fostă Iordache) în Dosarul nr. 574/227/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.168D/2012 la Dosarul nr. 823D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012. 

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.375/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Petruţa Ghinea şi Valentin Andrei Ghinea într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act de ieşire din indiviziune - anularea unui certificat de moştenitor.

Prin Decizia nr. 1.126 din 29 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 574/227/2011, Tribunalul Suceava - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Claudia Struguţ (fostă Iordache) într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de partaj a bunurilor comune.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 823D/2012, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate încalcă principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, întrucât prevăd obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru atât pentru operaţiunea de stabilire a masei succesorale, cât şi pentru activităţile care compun această operaţiune, ceea ce duce la o dublă impunere pentru acelaşi serviciu public.

în Dosarul nr. 1.168D/2012, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine, în esenţă, că prin stabilirea unei taxe judiciare de timbru ”extrem de oneroase în plină criză economică” este limitat accesul cetăţenilor la justiţie, iar un cuantum excesiv al acesteia împiedică apărarea corespunzătoare a dreptului de proprietate, în condiţiile în care nu există mijloace financiare suficiente pentru a achita această taxă de timbru, mai ales dacă există posibilitatea ca valoarea taxei judiciare de timbru să depăşească valoarea emolumentului. De asemenea, arată că scutirea sau eşalonarea de la plata taxelor judiciare de timbru nu constituie un remediu eficient, din moment ce această măsură este lăsată la dispoziţia instanţelor de judecată.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti arată că textul criticat nu contravine art. 56 din Constituţie. Tribunalul Suceava - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 823D/2012, consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: ”Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...] c) cereri pentru:

stabilirea calităţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor - stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;

cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

cereri de reducţiune a liberalităţilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducţiunea liberalităţilor;

cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile. Separat de această taxă, dacă părţile contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condiţiile art. 2 alin. (1)”.

în susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 56 privind contribuţiile financiare.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la dubla impunere pentru acelaşi serviciu public, Curtea observă că taxarea are ca obiect prestarea unor servicii publice diferite, respectiv una este în materie succesorală, iar cealaltă este o acţiune în pretenţii, care pot fi utilizate atât separat, cât şi ambele deodată, fiecare fiind timbrată ca atare.

2. Prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 197 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 23 mai 2012, Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012, sau Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.

Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului.

Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.

în acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.

De asemenea, Curtea a statuat că, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justiţiabilii pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, în acest sens fiind, spre exemplu Decizia nr. 722 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 2 august 2011.

întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Petruţa Ghinea şi Valentin Andrei Ghinea în Dosarul nr. 3.375/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi de Claudia Struguţ (fostă Iordache) în Dosarul nr. 574/227/2011 al Tribunalului Suceava-Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 837 

din 11 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicată de Ioan Prip şi Lazea Olteniţa Liliana în Dosarul nr. 9.884/221/2010 al Tribunalului specializat Cluj. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 935D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.524/2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 27 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 9.884/221/2010, Tribunalul specializat Cluj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicată de Ioan Prip şi Lazea Olteniţa Liliana într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea unei opoziţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat, potrivit căruia exercitarea căii de atac împotriva hotărârii pronunţate asupra opoziţiei la executarea somaţiei de plată se face într-un termen de 15 zile de la pronunţare, contravine flagrant principiului constituţional al accesului liber la justiţie.

Tribunalul specializat Cluj, făcând referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

în continuare, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992 , reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu următorul conţinut:

„Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 759 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 21 iulie 2010, răspunzând unei critici identice, a statuat că prin art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin se instituie o normă specială, ce derogă de la prevederile referitoare la executarea silită cuprinse în Codul de procedură civilă. Instituirea unei norme speciale cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul privind declararea căii de atac, prin care se derogă de la norma generală cuprinsă în art. 284 alin. 1 din Codul de procedură civilă , nu are semnificaţia unei atingeri aduse dreptului la apărare aparţinând autorului excepţiei. Aceasta, deoarece prevederile art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 trebuie interpretate în coroborare cu prevederile art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă , potrivit cărora motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, precum şi dovezile invocate în susţinerea acestuia pot fi depuse inclusiv la prima zi de înfăţişare. Totodată, Curtea a mai reţinut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prevăzut de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, între care şi stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Pe de altă parte, Curtea a constatat că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor soluţii diferite faţă de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o consacrarea opoziţiei la executare, care reprezintă o cale de atac împotriva somaţiei de executare adresate debitorului, împrejurarea că legiuitorul a instituit o cale de atac cu o fizionomie juridică diferită de aceea a căilor de atac de drept comun nerelevând niciun aspect de neconstituţionalitate, fiind în deplină concordanţă cu prevederile art. 129 din Constituţie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, excepţie ridicată de Ioan Prip şi Lazea Olteniţa Liliana în Dosarul nr. 9.884/221/2010 al Tribunalului specializat Cluj.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 839 

din 11 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbre

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 1.745/63/2012 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 959D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 14 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.745/63/2012, Tribunalul Dolj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Melinescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 , art. 21 , art. 30 alin. (1) şi (2) , art. 56 , art. 124 , art. 126 alin. (3) , art. 129 , art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1). „Se încalcă accesul liber la justiţie, întrucât cetăţeanul este pus în situaţia de a nu mai beneficia de serviciile publice oferite de instanţele de judecată, ceea ce face ca acest drept fundamental prevăzut de Constituţie să devină iluzoriu.”

Tribunalul Dolj - Secţia I civilă, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992 , reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul conţinut:

Art. 18 alin. (1) şi (2): „(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată sau, după caz, de Ministerul Justiţiei. (2) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.”;

Art. 20 alin. (1) şi (2) : „(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

(2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.”

în susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 15 referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 30 alin. (1) şi (2) referitor la libertatea de exprimare, art. 56 referitor la contribuţii financiare,art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (3) referitor la instanţele judecătoreşti, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public şi art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au constituit în numeroase rânduri obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1.668 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 23 februarie 2010, Decizia nr. 512 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 12 iunie 2009,Decizia nr. 627 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 4 iulie 2012,Decizia nr. 155 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 26 aprilie 2011, şi Decizia nr. 250 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 19 mai 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, statuând că acestea sunt constituţionale. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat, în esenţă, că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

De asemenea, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competenţa şi procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, dar, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu îşi găsesc aplicare mijloacele şi garanţiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituţie . Aşa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerităţii, şi prin aceasta derogă de la dreptul comun.

Curtea a mai reţinut că procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidentă în desfăşurarea unui proces, care în principiu se realizează cu respectarea condiţiei publicităţii impuse de art. 127 din Constituţie, condiţie ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta.

în ceea ce priveşte art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997, Curtea a reţinut că plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

La finalul procesului judiciar, sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de organele de justiţie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 1.745/63/2012 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş

 

Luând în considerare faptul că în cadrul spitalelor clinice judeţene de urgenţă funcţionează unităţi SMURD,

având în vedere rezultatele remarcabile în salvarea vieţii, obţinute prin utilizarea sistemului de acordare a asistenţei de urgenţă cu elicopterele aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, dar şi necesitatea extinderii aplicării acestuia la nivel naţional, iar accesul în mediul rural pentru salvarea vieţii şi pentru intervenţiile de urgenţă este foarte dificil,

în condiţiile în care Ministerul Administraţiei şi Internelor poate executa aceste misiuni umanitare de salvare a vieţii cu unul dintre elicopterele echipate medical pe care le are în administrare, fără afectarea celorlalte misiuni specifice,

ţinând cont de necesitatea acoperirii la nivel naţional a României, precum şi a degrevării elicopterelor operate în prezent de parcurgerea unor distanţe mari pentru intervenţii, scopul implicării Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Ministerului Sănătăţii în aceste activităţi fiind unul strict umanitar, de asigurare a intervenţiilor rapide pentru salvarea vieţii şi pentru a veni în sprijinul comunităţii, se impune adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legislativ necesar pentru desfăşurarea acestor activităţi care vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 22 decembrie 2003, aprobată prin Legea nr. 40/2004, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicoptere destinate serviciilor aeromedicale de urgenţă şi pentru simplificarea procedurilor de desemnare ale unităţilor sanitare ca operatori medicali”

2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Se aprobă modul de operare, funcţionare şi finanţare a asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, reglementat prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) Elicopterele prevăzute la alin. (1) sunt destinate serviciilor aeromedicale de urgenţă.

(3) Desemnarea altor operatori medicali se realizează prin hotărâre a Guvernului la propunerile ministrului sănătăţii şi ale ministrului administraţiei şi internelor, dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă fiind aplicabile în mod corespunzător.”

3. La articolul 4, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) operator medical - unitate sanitară care organizează şi răspunde de desfăşurarea asistenţei medicale acordate prin utilizarea elicopterelor echipate medical aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi destinate executării misiunilor umanitare;”.

4. La articolul 4, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) serviciu aeromedical - serviciu de intervenţie publică integrată de importanţă strategică, asigurat de echipe integrate de urgenţă, specializate în asistenţa de urgenţă, având ca operator aerian unic structurile de aviaţie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu spitalele judeţene, regionale şi cu autorităţile publice locale.”

5. La articolul 7, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Din bugetul Ministerului Sănătăţii se asigură fondurile necesare pentru transportul de organe şi transportul personalului specializat pentru transplant de organe, precum şi pentru realizarea infrastructurii necesare operării şi hangarării elicopterului al cărui operator medical este Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, în cadrul programelor de sănătate.”

Art. II - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 22 decembrie 2003, aprobată prin Legea nr. 40/2004, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare, după aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe de urgenţă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Raed Arafat

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Duşa

p. Ministrul delegat pentru administraţie,

Constantin Cătălin Chiper,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 4 decembrie 2012.

Nr. 79.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 546/2005 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.A., a unor măsuri pentru punerea în aplicare a strategiei, precum şi privind constituirea Comisiei pentru coordonarea privatizării acestei societăţi şi a art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 528/2007 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.A.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I - La articolul 14 din Hotărârea Guvernului nr. 546/2005 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.A., a unor măsuri pentru punerea în aplicare a strategiei, precum şi privind constituirea Comisiei pentru coordonarea privatizării acestei societăţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 7 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, după litera c) se introduce o nouă literă,litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) ia măsurile care se impun în vederea finalizării vânzării şi cumpărării acţiunilor aferente opţiunii de vânzare conform Contractului de privatizare al Electrica Muntenia Sud - S.A.”

Art. II - Articolul 4 din Hotărârea Guvernului nr. 528/2007 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării Societăţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 7 iunie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Comisia pentru coordonarea privatizării, comisia de negociere, precum şi secretariatele tehnice aferente acestora îşi încetează activitatea la data cea mai îndepărtată dintre (i) data îndeplinirii obligaţiilor contractuale referitoare la calcularea şi încasarea sumei reprezentând ajustarea preţului, astfel cum este stipulat în contractul de privatizare prevăzut la art. 1, (ii) data semnării de către «Electrica» - S.A. a amendamentului la contractul de privatizare pentru a asigura conformitatea acestuia cu prevederile art. 56 din Tratatul CE (libera circulaţie a capitalului) şi (iii) data finalizării vânzării şi cumpărării acţiunilor aferente opţiunii de vânzare conform Contractului de privatizare al «Electrica Muntenia Sud» - S.A.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Gelu-Ştefan Diaconu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 27 noiembrie 2012.

Nr. 1.162.

 

GUVERNUL ROMANIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea elementelor principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, a numărului acţiunilor şi a preţului unitar al acţiunii în cadrul procesului de exercitare, de către Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica” - S.A. Bucureşti, a opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.A.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2012 privind unele măsuri pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni conform prevederilor Contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica Muntenia Sud” - S.A.,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă vânzarea de către Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica” - S.A., în calitate de vânzător, şi cumpărarea de către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, în calitate de cumpărător, a acţiunilor aferente opţiunii de vânzare având ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui număr de 3.683.736 de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica” - S.A. la Societatea Comercială ENEL Distribuţie Muntenia - S.A., reprezentând 13,57% din capitalul social al acestei societăţi, şi transferul dreptului de proprietate asupra unui număr de 502.328 de acţiuni deţinute de Electrica - S.A. la Societatea Comercială ENEL Energie Muntenia - S.A., reprezentând 13,57% din capitalul social al acestei societăţi, la un preţ unitar al acţiunii de 124,60 euro (una sută douăzeci şi patru euro şi şaizeci eurocenţi).

Art. 2. - Se aprobă elementele principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni între Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica” - S.A., în calitate de vânzător, şi ENEL INVESTMENT HOLDING BV, în calitate de cumpărător, având ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor aferente opţiunii de vânzare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Gelu-Ştefan Diaconu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 27 noiembrie 2012.

Nr. 1.163.

 

ANEXA

 

Elementele principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni

între Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica” - S.A.,

în calitate de vânzător, şi ENEL INVESTMENT HOLDING BV, în calitate de cumpărător

 

Elementele principale ale contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni sunt următoarele:

(i) numărul acţiunilor care va fi transferat de la Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica” - S.A. către ENEL INVESTMENT HOLDING BV este cel prevăzut la art. 1 din hotărâre;

(ii) preţul unitar al acţiunii este de 124,60 euro (una sută douăzeci şi patru euro şi şaizeci eurocenţi);

(iii) declaraţiile şi garanţiile vânzătorului vor viza aspecte referitoare la:

- faptul că vânzătorul are capacitatea de a încheia contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, precum şi de a-şi exercita toate drepturile şi de a-şi executa obligaţiile ce îi revin conform acestuia;

- faptul că împotriva vânzătorului nu au fost deschise sau iniţiate şi nu se preconizează deschiderea sau iniţierea unor proceduri de insolvenţă sau dizolvare şi lichidare voluntară;

- faptul că acţiunile aferente opţiunii de vânzare sunt subscrise şi vărsate integral şi că acestea sunt libere de orice sarcini;

- faptul că vânzătorul este proprietarul exclusiv al acţiunilor aferente opţiunii de vânzare;

(iv) declaraţiile şi garanţiile cumpărătorului vor viza aspecte referitoare la:

- capacitatea cumpărătorului de a încheia contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, precum şi de a-şi exercita toate drepturile şi de a-şi executa obligaţiile ce îi revin conform acestuia;

- încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni în mod legal şi valabil de către cumpărător şi la faptul că acest contract reprezintă obligaţiile sale legale, valabile şi angajante;

- faptul că încheierea contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni şi executarea oricăror obligaţii în conformitate cu acesta nu vor avea ca rezultat încălcarea oricărui ordin, oricărei hotărâri, sentinţe sau decizii arbitrale pronunţate de orice instanţă, tribunal arbitral sau autoritate relevantă, faţă de care cumpărătorul este obligat;

- faptul că împotriva cumpărătorului nu au fost deschise sau iniţiate şi nu se preconizează deschiderea sau iniţierea unor proceduri de insolvenţă sau dizolvare şi lichidare voluntară;

- faptul că deţinătorul legal al fondurilor pe care le utilizează pentru plata preţului acţiunilor care formează obiectul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni este cumpărătorul;

(v) modalitatea de plată a preţului acţiunilor este plata integrală, într-o singură tranşă;

(vi) transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor care constituie obiectul contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, precum şi finalizarea vânzării-cumpărării acestor acţiuni se realizează la data îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:

(i) contul indicat de vânzător a fost creditat cu suma integrală reprezentând preţul de vânzare al acţiunilor aferente opţiunii de vânzare; şi

(ii) cele două părţi, respectiv Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica” - S.A., în calitate de vânzător, şi ENEL INVESTMENT HOLDING BV, în calitate de cumpărător, au completat şi semnat, în mod  corespunzător, registrele acţionarilor ţinute de cele două societăţi comerciale: Societatea Comercială ENEL Distribuţie Muntenia - S.A. şi, respectiv, Societatea Comercială ENEL Energie Muntenia - S.A.;

(vii) drepturile şi pretenţiile rezervate în favoarea vânzătorului vizează aspecte referitoare la dreptul de a solicita penalităţi şi/sau alte pretenţii decurgând din încălcarea de către cumpărător, în orice mod, a tuturor sau a oricărei clauze ale/a contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica Muntenia Sud” - S.A., intervenită anterior, concomitent sau ulterior semnării contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni;

(viii) clauze negociate referitoare la dreptul Societăţii Comerciale de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica” - S.A. de a primi dividendele distribuite la Societatea Comercială ENEL Distribuţie Muntenia - S.A. şi, respectiv, la Societatea Comercială ENEL Energie Muntenia - S.A., corespunzătoare acţiunilor aferente opţiunii de vânzare, pentru perioada în care Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ”Electrica” - S.A. deţine acţiunile care fac obiectul opţiunii de vânzare, potrivit principiului proporţionalităţii;

(ix) reglementarea unui mecanism de corecţie a preţului acţiunilor aferente opţiunii de vânzare, în funcţie de corecţia valorii bazei reglementate a activelor (BAR), comunicată de către Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Domeniul Energiei şi efectuată în conformitate cu metodologia aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 39/2007 privind aprobarea metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice - Revizia 1, cu completările ulterioare, şi/sau în conformitate cu orice prevedere legală ulterioară semnării contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni, care completează şi/sau, după caz, înlocuieşte metodologia prevăzută mai sus;

(x) legea aplicabilă va fi legea română.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind completarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice

În baza prevederilor art. 53 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - În anexa la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, după poziţia ”Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate” se introduce o nouă poziţie, cu următorul cuprins:

 

„4

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

10”

Cod în profil departamental

Denumirea ordonatorului principal de credite

Data plăţii salariilor

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 4 decembrie 2012.

Nr. 1.639.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (5) şi art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind încadrarea în categoria de tren, clasă, condiţiile de emitere, gestionare şi folosire a legitimaţiilor de călătorie pe căile ferate române, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia de acordare, de eliberare şi de retragere a permiselor de călătorie pentru agenţii economici prevăzuţi la art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, precum şi a biletelor de călătorie în interesul serviciului, acordate societăţilor respective şi altor societăţi care desfăşoară lucrări în interesul căii ferate, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă Metodologia de decontare a legitimaţiilor de călătorie pe căile ferate române, acordate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, a căror contravaloare se suportă din bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători ”C.F.R. Călători” - S.A. şi Direcţia generală economică şi bugete din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.065/2004 pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 şi 149 bis din 18 februarie 2005, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Septimiu Buzaşu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 noiembrie 2012.

Nr. 1.697.


*) Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind înfiinţarea Centrului Naţional de Excelenţă Baia Mare pentru pregătirea elevilor şi elevelor la disciplina sportivă rugby

În baza prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 57 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al prevederilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1 - Se aprobă înfiinţarea, în cadrul Clubului Sportiv Şcolar nr. 2 Baia Mare, a Centrului Naţional de Excelenţă Baia Mare pentru pregătirea elevilor şi elevelor la disciplina sportivă rugby.

Art. 2 - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Excelenţă Baia Mare pentru pregătirea elevilor şi elevelor la disciplina sportivă rugby, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4 - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională, Direcţia generală buget-finanţe, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, precum şi conducerea Clubului Sportiv Şcolar nr. 2 Baia Mare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2012.

Nr. 6.151.

 

ANEXA

 

Regulament

de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Excelenţă Baia Mare pentru pregătirea elevilor şi elevelor la disciplina sportivă rugby

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Centrul Naţional de Excelenţă Baia Mare pentru pregătirea elevilor şi elevelor la disciplina sportivă rugby, denumit în continuare C.N.E. Baia Mare, este unitate sportivă fără personalitate juridică, specializată în pregătirea şi perfecţionarea juniorilor şi junioarelor în rugby-ul de performanţă

(2) C.N.E. Baia Mare îşi desfăşoară activitatea în cadrul Clubului Sportiv Şcolar nr. 2 Baia Mare (C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare).

Art. 2. - Scopul C.N.E. Baia Mare este selecţia, pregătirea şi perfecţionarea elevilor şi elevelor cu calităţi deosebite pentru rugby-ul de înaltă performanţă, în vederea promovării lor în loturile naţionale. În paralel, se urmăresc pregătirea lor şcolară şi asigurarea unui climat educativ corespunzător.

Art. 3. - Activitatea financiar-contabilă se derulează în cadrul C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare, cu evidenţiere distinctă pentru această activitate, iar finanţarea este asigurată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, şi de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (A.N.S.T.), prin Federaţia Română de Rugby (F.R.R.).

Art. 4. - (1) Prezentul regulament este elaborat în baza Adresei F.R.R. nr. 317 din 7 mai 2012 şi a Adresei C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare nr. 264 din 4 mai 2012, avizată de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş

(2) C.N.E. Baia Mare este recunoscut de către A.N.S.T. şi F.R.R., în baza programului de promovare a copiilor şi juniorilor.

 

CAPITOLUL II

Organizarea C.N.E. Baia Mare

 

Art. 5. - C.N.E. Baia Mare are următoarea structură de personal:

- un director tehnic;

- 4 profesori-antrenori/antrenori;

- un psiholog;

- un medic;

- un preparator fizic.

Art. 6. - (1) Consiliul de administraţie al C.N.E. Baia Mare va fi format din 7 persoane, după cum urmează:

- un reprezentant desemnat al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

- un reprezentant desemnat al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Maramureş;

- un reprezentant desemnat al F.R.R.;

- 2 reprezentanţi ai C.N.E. Baia Mare, respectiv directorul tehnic şi directorul administrativ;

- un reprezentant al C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare, respectiv contabilul-şef;

- un reprezentant al sponsorilor C.N.E. Baia Mare

(2) Consiliul de administraţie aprobă strategia, bugetul, regulamentul intern al C.N.E. Baia Mare, aprobă programele şi planurile de pregătire sportivă, avizate de F.R.R.

Art. 7. - (1) Pregătirea sportivilor şi sportivelor selecţionaţi în C.N.E. Baia Mare este asigurată de un colectiv tehnic format din: directorul tehnic, 4 profesori-antrenori/antrenori, un medic, un psiholog şi un preparator fizic

(2) Încadrarea psihologului şi a celor 4 profesori-antrenori/antrenori se realizează de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu avizul F.R.R

(3) Încadrarea directorului tehnic, a medicului şi a preparatorului fizic se realizează de F.R.R.

Art. 8. - Colectivul tehnic al C.N.E. Baia Mare constituie un cabinet metodic pe lângă C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare, care elaborează norme, criterii de selecţie, metode şi mijloace de pregătire şi perfecţionare, care se supun avizării Consiliului de administraţie al C.N.E. Baia Mare şi aprobării Colegiului director al F.R.R.

Art. 9. - (1) Activitatea sportivă de performanţă în cadrul C.N.E. Baia Mare se desfăşoară pe două grupe de juniori/junioare pentru ”rugby în XV” - 50 sportivi/sportive. Categoriile de vârstă vor fi stabilite de F.R.R

(2) C.N.E. Baia Mare reprezintă România în competiţiile internaţionale amicale şi oficiale de juniori şi tineret, iar pe plan intern participă la competiţiile amicale şi oficiale organizate de F.R.R., sub denumirea de C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare C.N.E.

Art. 10. - (1) Sportivii şi sportivele pregătiţi în cadrul C.N.E. Baia Mare vor fi selecţionaţi de către colectivul tehnic al C.N.E. Baia Mare şi de către un colectiv tehnic al F.R.R. dintre sportivii şi sportivele care se remarcă în competiţiile naţionale şi zonale

(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin unităţile de învăţământ implicate şi cu acordul acestora, asigură transferul pe linie şcolară al elevilor şi elevelor selecţionaţi în C.N.E. Baia Mare

(3) Pentru competiţiile internaţionale, oficiale sau amicale, pot fi selecţionaţi sportivi şi sportive de la alte cluburi, la propunerea antrenorului federal şi cu aprobarea Colegiului director al F.R.R

(4) Sportivii şi sportivele selecţionaţi pentru C.N.E. Baia Mare se transferă temporar, pe linie sportivă, la C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare de la cluburile unde sunt legitimaţi, până la împlinirea vârstei de 19 ani. În acest sens, Departamentul de competiţii al F.R.R. eliberează carnete speciale de legitimare pentru sportivii şi sportivele C.N.E. Baia Mare, în care este menţionat clubul sportiv de provenienţă.

Art. 11. - (1) Transferul sportiv se realizează pe baza unui contract încheiat între F.R.R., C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare C.N.E. şi părinţii sau reprezentanţii legali ai sportivilor şi sportivelor. Sportivii şi sportivele semnează contractul la împlinirea vârstei de 16 ani

(2) Contractele menţionate la alin. (1) cuprind drepturile şi obligaţiile părţilor semnatare

(3) Clauza contractuală principală este obligaţia sportivului/sportivei de a-şi desfăşura activitatea rugbistică de performanţă numai în România, până la vârsta de 21 de ani.

Art. 12. - Sportivii, sportivele şi colectivul tehnic beneficiază, pe tot parcursul activităţii desfăşurate la C.N.E. Baia Mare, de toate drepturile stipulate în normativele financiar-contabile în vigoare. Aceste drepturi sunt asigurate de F.R.R., pentru activităţile de lot naţional, şi de către C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare, pentru activităţile competiţionale naţionale.

Art. 13. - (1) Sportivii şi sportivele selecţionaţi în C.N.E. Baia Mare care nu corespund cerinţelor rugby-ului de performanţă sau comit abateri disciplinare prevăzute în Regulamentul intern al C.N.E. Baia Mare se întorc necondiţionat la cluburile de provenienţă, cu rezilierea unilaterală de către F.R.R. a contractelor încheiate la venirea acestora în C.N.E. Baia Mare

(2) În aceste cazuri, locurile rămase libere vor fi completate cu alţi sportivi şi sportive selecţionaţi conform prezentului regulament.

Art. 14. - (1) La încheierea activităţii în cadrul C.N.E. Baia Mare, sportivii şi sportivele deveniţi seniori se pot transfera la oricare club din România. Din suma transferului stabilită de către F.R.R. 1/2 revine cluburilor sportive şcolare de unde au fost selecţionaţi iniţial sportivii respectivi şi 1/2 C.N.E. Baia Mare, pentru regenerarea bugetului

(2) Cluburile de seniori încheie contracte ferme cu elevii şi elevele sportivi absolvenţi până la împlinirea de către aceştia a vârstei de 21 de ani. Aceste contracte devin anexe la contractele de bază, încheiate de sportivi şi sportive cu F.R.R

(3) În această perioadă, sportivii şi sportivele sunt transferaţi în străinătate, dacă este cazul, numai la cluburi de primă ligă, cu garantarea de aceste cluburi, prin contract, a participării necondiţionate a sportivilor şi sportivelor respectivi la convocările loturilor naţionale ale României

(4) Transferul internaţional se realizează cu acordul F.R.R. şi se încheie după achitarea de către clubul sportiv român, în contul C.N.E. Baia Mare, a 50% din valoarea sumei de transfer negociată în euro cu clubul din străinătate

(5) După împlinirea vârstei de 21 ani, sportivii/sportivele ies de sub incidenţa acordului prevăzut la alin. (4), dar rămân sub incidenţa regulamentelor F.R.R

(6) Orice modificare a prevederilor privind transferul pe linie sportivă al elevilor/elevelor din C.N.E. Baia Mare se face cu acordul F.R.R., al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Maramureş şi al C.N.E. Baia Mare.

 

CAPITOLUL III

Finanţarea şi dotarea centrului

 

Art. 15. - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, asigură:

a) salarizarea cu normă întreagă a psihologului şi a celor 4 profesori-antrenori/antrenori;

b) punerea la dispoziţia C.N.E. Baia Mare a unui spaţiu de cazare şi a unei cantine, cu toate dotările corespunzătoare;

c) 50% din cheltuielile privind alocaţia de masă şi cazarea pentru un număr de 58 persoane, timp de 300 de zile anual, conform legislaţiei în vigoare; suma se virează la C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare;

d) transferul pe linie şcolară al elevilor şi elevelor sportivi selecţionaţi în C.N.E. Baia Mare;

e) folosirea gratuită, cu prioritate, minimum 6-8 ore/zi a bazei sportive a C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare, pe baza unui program stabilit;

f) încheierea asigurărilor pentru accidente sportive pentru toţi componenţii C.N.E. Baia Mare;

g) participarea la competiţiile naţionale şi cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale C.N.E. Baia Mare;

h) dotarea bazei sportive cu materiale specifice jocului de rugby, conform regulamentelor federaţiei;

i) asigurarea echipamentului de prezentare şi joc pentru sportivii şi stafful C.N.E. Baia Mare.

Art. 16. - F.R.R. asigură următoarele:

a) salarizarea cu normă întreagă a directorului tehnic şi a preparatorului fizic;

b) salarizarea cu normă întreagă a medicului;

c) cheltuielile necesare participării în programe şi competiţii la nivel de loturi naţionale ale României;

d) 50% din cheltuielile privind alocaţia de masă şi cazarea pentru un număr de 58 persoane, timp de 300 de zile anual, conform legislaţiei în vigoare; suma se virează la C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare;

e) organizarea a două tabere de pregătire şi recuperare, la munte sau la mare, timp de 28 de zile (2 x 14 zile x 30 de persoane);

f) un set complet de echipament de reprezentare pentru sportivii/sportivele şi colectivul tehnic nominalizaţi în loturile naţionale, pe perioada convocării;

g) materiale necesare antrenamentelor (scuturi, saci de placaj, jug, mingi, veste etc.);

h) susţinătoare de efort şi medicamentaţia pentru sportivii şi sportivele nominalizaţi în loturile naţionale pe perioada convocării.

Art. 17. - Gestionarea bunurilor şi a fondurilor C.N.E. Baia Mare se face de către C.S.Ş. nr. 2 Baia Mare.

Art. 18. - Definitivarea bugetelor acordate C.N.E. Baia Mare se face după definitivarea bugetelor finanţatorilor. Ulterior, finanţarea se face lunar, conform bugetului anual al C.N.E. Baia Mare, aprobat de fiecare finanţator în parte.

Art. 19. - Bunurile primite în natură sau cele procurate din fondurile alocate pentru această destinaţie sunt evidenţiate şi utilizate conform legii.

Art. 20. - Obligaţiile financiare sunt stipulate, anual, într-un protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, F.R.R. şi, după caz, Primăria Municipiului Baia Mare.

Art. 21. - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, A.N.S.T. şi F.R.R. vor controla periodic activitatea financiară a C.N.E. Baia Mare, pentru sumele alocate de fiecare dintre acestea.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 22. - (1) C.N.E. Baia Mare îşi începe activitatea la data intrării în vigoare a ordinului emis de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi va funcţiona pe termen nelimitat, în baza unui regulament intern

(2) Regulamentul intern va respecta prevederile prezentului regulament, normele financiare elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi A.N.S.T., contractele de muncă sau de colaborare încheiate de C.N.E. Baia Mare şi F.R.R. cu sportivii/sportivele/tehnicienii centrului.

Art. 23. - (1) Încetarea activităţii C.N.E. Baia Mare poate surveni ca urmare a:

a) deteriorării condiţiilor financiare şi materiale ale C.N.E. Baia Mare;

b) ineficienţei procesului de instruire şi educaţie;

c) gestionării necorespunzătoare sau frauduloase a mijloacelor materiale sau financiare alocate

(2) Încetarea activităţii se face prin ordin emis de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Art. 24. - (1) Consiliul de administraţie al C.N.E. Baia Mare asigură coordonarea şi controlul curent al activităţii C.N.E. Baia Mare şi prezintă anual, la cererea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau a F.R.R., raportul de activitate al C.N.E. Baia Mare

(2) Controlul C.N.E. Baia Mare va fi efectuat de fiecare instituţie fondatoare în sfera ei de activitate şi finanţare.

Art. 25. - Orice modificare a prezentului regulament se face numai prin ordin emis de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.