MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I

Anul XXIV - Nr. 830          LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE          Marţi, 11 decembrie 2012

SUMAR

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Decizia nr. 815 din 4 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Decizia nr. 818 din 4 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

Decizia nr. 820 din 4 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

Decizia nr. 845 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.173. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

1.175. - Hotărâre pentru reglementarea parcului auto, precum şi a consumului de carburanţi la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” şi la instituţiile sanitare publice care desfăşoară activitatea de medicină legală

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

2.180. - Ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea tarifelor pentru prestaţiile de activităţi specifice efectuate de Autoritatea Feroviară Română - AFER

2.369/1.647/2.769. - Ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri, al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Societăţii Comerciale TOHAN - S.A., filiala a Companiei Naţionale ROMARM - S.A.

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 815

din 4 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Moţoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar şi ale art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Angela Chelaru şi alţii în Dosarul nr. 34.895/245/2011 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 337D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, face referire la Decizia din 4 septembrie 2012, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru şi alţii împotriva României.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 34.895/245/2011, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar şi a prevederilor art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Angela Chelaru şi alţii cu prilejul judecării unei cauze având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată este contrară art. 16 din Constituţie, întrucât creează o discriminare între cetăţean şi stat, dându-se posibilitatea organelor administrative ale statului să prelungească în mod nejustificat executarea titlurilor executorii deţinute împotriva instituţiilor statului de personalul care activează în sistemul bugetar. Totodată, având în vedere prelungirea punerii în executare a unor hotărâri judecătoreşti executorii prin adoptarea de către executiv a unor iniţiative legislative, autorul excepţiei mai arată că există discriminări între debitori, în sensul că statul, ca debitor, îşi arogă în mod evident mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti.

De asemenea, autorul excepţiei consideră că succesiunea de acte normative care au avut ca efect eşalonarea repetată a plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii şi perpetuarea acestor soluţii legislative pun în discuţie respectarea de către statul român a garanţiilor dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la proprietate.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, atitudinea statului faţă de executarea unor hotărâri judecătoreşti în care statul sau instituţiile sale figurează ca debitor exprimă şi o încălcare a principiului accesului liber la justiţie şi a separaţiei puterilor în stat, prin imixtiunea legislativului şi a executivului în procesul de justiţie, care include şi faza executării silite a hotărârilor.

Judecătoria Iaşi - Secţia civilă consideră că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 este inadmisibilă, întrucât prin Legea nr. 229/2011 a fost respinsă această ordonanţă de urgenţă.

În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată, consideră că acestea sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, îl constituie dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, şi a art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 20 mai 2010.

Ulterior ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 a fost respinsă prin Legea nr. 229/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 7 decembrie 2011, iar Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 8 decembrie 2011.

Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, act modificator al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, a fost respinsă prin Legea nr. 229/2011 şi, din raţiuni de tehnică legislativă, soluţia legislativă prevăzută de aceasta a fost inclusă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 după aprobarea sa prin Legea nr. 230/2011.

Conţinutul normativ al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum aceasta a fost aprobată prin Legea nr. 230/2011, preia şi extinde atât soluţia legislativă prevăzută de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 în forma sa anterioară aprobării prin lege, cât şi pe cea prevăzută de art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010.

În consecinţă, întrucât soluţia legislativă iniţială a fost păstrată în urma modificării, iar prevederile legale criticate sunt de aplicabilitate imediată, Curtea urmează a se pronunţa asupra dispoziţiilor legale criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 230/2011, şi care au următorul cuprins:

Art. 1. - (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(3) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(4) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin sectorul bugetar se înţelege autorităţile şi instituţiile publice a căror finanţare se asigură astfel:

a) integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

c) integral din venituri proprii.

Se apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate, precum şi ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie privind protecţia proprietăţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin mai multe decizii, a constatat atât constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 în raport cu critici similare de neconstituţionalitate, cât şi a legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, care a făcut obiectul controlului de constituţionalitate a priori.

Astfel, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 reglementează eşalonarea plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Instituirea acestei măsuri a fost determinată de existenţa unui număr substanţial de cauze având ca obiect acordarea de drepturi salariale, care a condus la o imposibilitate a autorităţii statale de a executa hotărârile judecătoreşti pronunţate deja în această materie, în special în actualul context de criză economică.

Pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanţa de urgenţă prevede că acestea se actualizează cu indicele preţurilor de consum, ceea ce garantează o executare în totalitate a creanţei. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume.

Curtea a constatat că nu se poate reţine existenţa niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere. În acest sens, a se vedea hotărârile pronunţate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene“ împotriva Belgiei, 1968, paragraful 10, Marckx împotriva Belgiei, 1979, paragraful 33, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, paragraful 38, Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, paragraful 42, Larkos împotriva Cipru, 1999, paragraful 29, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004, paragraful 24. Totodată, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context. În acest sens, a se vedea hotărârile pronunţate în cauzele Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, paragraful 42, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, 2004, paragraful 24.

Or, în cauza de faţă, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Astfel, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.

Pe de altă parte, Curtea a reţinut că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eşalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătoreşti, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidenţa acesteia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011) .

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 alin. (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, Curtea a reţinut că îşi menţin valabilitatea mutatis mutandis cele stabilite prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, decizie prin care Curtea a arătat că pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) privind instanţele judecătoreşti, nu poate fi reţinută din moment ce nu se refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, acestea sunt recunoscute, iar statul îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiective stabilite în actul normativ contestat. Prin urmare, reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătoreşti şi, în consecinţă, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiţiei.

Cu privire la invocarea art. 21 privind accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, se reiterează considerentele stabilite în Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009: „procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia“. Însă actul normativ criticat este o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa. Faptul că acesta îşi execută creanţa până în anul 2016 nu reprezintă o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătoreşti, datorită caracterului sistemic al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar.

Mai mult, prin Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, instanţa de contencios constituţional a reţinut că termenul rezonabil, dat fiind determinările impuse de art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, este un concep t esenţialmente variabil şi aprecierea sa se face în funcţie de circumstanţele cauzei şi ţinând seama de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamanţilor şi de cel al autorităţilor competente, precum şi de miza litigiului pentru părţile în cauză (a se vedea Hotărârea din 27 iunie 2000, pronunţată în Cauza Frydlender împotriva Franţei, paragraful 43, sau Hotărârea din 15 februarie 2007, pronunţată în Cauza Raylyan împotriva Rusiei, paragraful 31, Hotărârea din 15 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Kozodoyev şi alţii împotriva Rusiei, paragraful 10, Hotărârea din 22 noiembrie 2011, pronunţată în Cauza Guldane Acar şi alţii împotriva Turciei, paragraful 22, Hotărârea din 24 noiembrie 2011, pronunţată în Cauza Chernysh împotriva Ucrainei, paragraful 21) .

În aceeaşi decizie Curtea a reţinut: conceptul de termen rezonabil trebuie privit atât din perspectiva cetăţeanului, creditor, cât şi din cea a statului, debitor. Dacă s-ar privi unilateral acest termen, s-ar ajunge la situaţii nepermise, respectiv executarea hotărârilor judecătoreşti fie într-un interval mai mare de timp, care poate apărea ca fiind rezonabil pentru stat, dar total contrar intereselor cetăţeanului, fie într-o perioadă de timp foarte scurtă, care pare rezonabilă pentru cetăţean, dar contrară stabilităţii economice şi financiare pe care statul trebuie să o asigure. În consecinţă, termenul rezonabil trebuie apreciat şi stabilit din analiza concurentă a intereselor generale ale societăţii cu cele ale cetăţeanului. Or, în cauza de faţă, termenul în care urmează a se eşalona, respectiv a se reeşalona debitele statului ţine cont atât de interesele debitorului, cât şi de cele ale creditorului, existând un just echilibru între acestea.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, Curtea a reţinut că Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind, deci, o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile unei crize financiare accentuate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Decizia din 4 septembrie 2012 pronunţată în Cauza Dumitru şi alţii împotriva României, a reţinut, cu privire la situaţia concretă de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, că nu se poate aprecia că însăşi substanţa dreptului reclamanţilor a fost afectată, iar eşalonarea p lăţii creanţelor datorate reclamanţilor nu poate fi considerată nerezonabilă (paragraful 51) . De asemenea, a apreciat că echilibrul dintre interesele reclamanţilor şi interesul general al societăţii a fost menţinut, neexistând vreo dovadă potrivit căreia Guvernul nu ar avea intenţia să respecte calendarul de plăţi (paragrafele 49-50) .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Angela Chelaru şi alţii în Dosarul nr. 34.895/245/2011 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 818

din 4 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea- judecător

Iulia Antoanella Moţoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Angelica Ababei şi alţii prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în Dosarul nr. 7.701/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 526D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 527D/2012-531D/2012, nr. 734D/2012, nr. 741D/2012-742D/2012, nr. 930D/2012, nr. 970D/2012-974D/2012 şi nr. 1.003D/2012-1.006D/2012, care au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Lucica Ailenei şi alţii, Daniela Elena Azamfirei şi alţii, Ana Alexa şi alţii, Magdalena Agape şi alţii, Maria Amăriuţei şi alţii, Angela Acsinte şi alţii, Marcel Eugen Albu şi alţii, Daniela Ştefania Achiţenei şi alţii, Adriana Dana Agavriloaie şi alţii, Mihaela Aciobăniţei şi alţii, Maura Albu şi alţii, Maria Aostăchioaie şi alţii, Anca Mihaela Ghiorghiţă şi alţii, Mihaela Elena Bejinaru şi alţii, Daniel Alecu şi alţii, Viorica Andriescu şi alţii, Mariana Stratica Aburlăciţei şi alţii, Vasile Afusoaie şi alţii prin Sindicatul Învăţământului Preunivesitar Botoşani în dosarele nr. 7.676/40/2011, nr. 7.669/40/2011, nr. 7.694/40/2011, nr. 7.684/40/2011, nr. 7.735/40/2011, nr. 7.727/40/2011, nr. 7.698/40/2011, nr. 7.728/40/2011, nr. 415/40/2012, nr. 7.696/40/2011, nr. 7.730/40/2011, nr. 7.733/40/2011, nr. 7.738/40/2011, nr. 8.051/40/2011, nr. 7.665/40/2011, nr. 7.666/40/2011, nr. 7.709/40/2011 şi nr. 9.511/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 527D/2012-531D/2012, nr. 734D/2012, nr. 741D2012-742D/2012, nr. 930D/2012, nr. 970D/2012-974D/2012 şi nr. 1.003D/2012-1.006D/2012 la Dosarul nr. 526D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 11 ianuarie 2012, 16 ianuarie 2012, 6 februarie 2012, 16 februarie 2012, 27 februarie 2012, 14 martie 2012 şi 11 aprilie 2012, pronunţate în dosarele nr. 7.701/40/2011, nr. 7.676/40/2011, nr. 7.669/40/2011, nr. 7.694/40/2011, nr. 7.684/40/2011, nr. 7.735/40/2011, nr. 7.727/40/2011, nr. 7.698/40/2011, nr. 7.728/40/2011, nr. 415/40/2012, nr. 7.696/40/2011, nr. 7.730/40/2011, nr. 7.733/40/2011, nr. 7.738/40/2011, nr. 8.051/40/2011, nr. 7.665/40/2011, nr. 7.666/40/2011, nr. 7.709/40/2011 şi nr. 9.511/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Angelica Ababei şi alţii, Lucica Ailenei şi alţii, Daniela Elena Azamfirei şi alţii, Ana Alexa şi alţii, Magdalena Agape şi alţii, Maria Amăriuţei şi alţii, Angela Acsinte şi alţii, Marcel Eugen Albu şi alţii, Daniela Ştefania Achiţenei şi alţii, Adriana Dana Agavriloaie şi alţii, Mihaela Aciobăniţei şi alţii, M aura Albu şi alţii, Maria Aostăchioaie şi alţii, Anca Mihaela Ghiorghiţă şi alţii, Mihaela Elena Bejinaru şi alţii, Daniel Alecu şi alţii, Viorica Andriescu şi alţii, M ariana Stratica Aburlăciţei şi alţii, Vasile Afusoaie şi alţii prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva unor decizii de stabilire a drepturilor salariale emise în baza Legii nr. 63/2011 şi revenirea la salarizarea anterioară, respectiv la stabilirea drepturilor salariale prin raportare la valoarea de 400 (lei) a coeficientului de multiplicare 1.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile Legii nr. 63/2011, reprezentând o reglementare distinctă care operează o diminuare a drepturilor salariale ale personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, discriminează această categorie de personal în raport cu toate celelalte categorii de personal bugetar, care sunt salarizaţi în baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Legea nr. 63/2011 instituie astfel o abatere de la principiul unei legi unice de salarizare, astfel cum a fost statuat prin Legea-cadru nr. 330/2009 şi Legea-cadru nr. 284/2010. Prin urmare, personalul didactic şi didactic auxiliar este singura categorie de bugetari exclusă de la aplicarea unei legi unice de salarizare şi care a suferit o diminuare definitivă, şi nu temporară a drepturilor salariale avute anterior intrării în vigoare a legilor succesive de salarizare unică în sistemul bugetar.

Diminuarea drepturilor salariale este intempestivă, nejustificată de un interes legitim al statului şi disproporţionată faţă de măsurile dispuse în cazul altor categorii de bugetari. Prin prezentarea unor aspecte din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, sunt invocate principiile priorităţii şi aplicabilităţii directe a dreptului comunitar, precum şi principiul legalităţii.

De asemenea, prevederile legale criticate sunt contrare şi principiilor solidarităţii şi egalităţii de tratament, care presupun ca sarcina de a depune efortul financiar sau de orice altă natură, necesar pentru îndreptarea unei stări de necesitate, să fie suportată în comun şi în egală măsură de toţi cetăţenii statului respectiv. Autorii excepţiei subliniază, în acest sens, că fac parte dintr-o categorie profesională net defavorizată faţă de restul salariaţilor din sistemul bugetar, prin aceea că suportă diminuări salariale superioare celor incidente în cazul celorlalţi bugetari. Se mai susţine că, deşi s-a diminuat salariul, obligaţia corelativă nu a fost restrânsă, norma de muncă rămânând aceeaşi. A fost invocat şi faptul că s-a realizat o discriminare prin faptul că scopul declarat al legii de salarizare unice a fost încălcat, pentru personalul din învăţământ fiind aplicată o lege de salarizare separată, cu venituri mult diminuate.

În plus, nu este respectat nici principiul previzibilităţii normelor juridice, care impune ca autorităţile publice să normeze relaţiile sociale prin adoptarea de acte normative care să intre în vigoare după trecerea unei anumite perioade de timp, astfel încât să permită oricărei persoane să poată recurge la consultanţă de specialitate şi să-şi corecteze conduita în concordanţă cu modificările ce urmează a surveni. Consideră că, în acord atât cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (spre exemplu, hotărârile din 26 iunie 1990 şi din 11 iulie 1991, pronunţate în cauzele C-152/88R, Sofrimport SARL împotriva Comisiei Comunităţilor Europene, C-368/89 Crispoltoni contra Fattoria autonoma tabacchi di Citta di Castello), cât şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, hotărârile din 4 mai 2000, din 27 ianuarie 2009, din 12 octombrie 2006 şi din 6 decembrie 2007, pronunţate în cauzele Rotaru împotriva României, Burghelea împotriva României, Kaya împotriva României, respectiv Beian împotriva României), calitatea normelor juridice presupune ca acestea să genereze o oarecare stabilitate, autorităţile statului neputând fi inconsecvente faţă de o anumită realitate socială. În cazul de faţă, insecuritatea şi incertitudinea rezultă din însăşi vătămarea patrimonială suferită şi din afectarea aşteptărilor şi prognozelor financiare ale acestora pentru o perioadă de timp apreciabilă.

Pe de altă parte, prevederile legale criticate înfrâng principiul securităţii raporturilor juridice, astfel cum acesta a fost consacrat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, hotărârea din 24 martie 2009, pronunţată în Cauza Tudor Tudor împotriva României) şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (a se vedea hotărârile din 14 aprilie 1970, 27 martie 1970 şi 14 iulie 1972, pronunţate în Cauza 24-69 Theo Nebe împotriva Comisiei Comunităţilor Europene, Cauza 61/79 Amministrazione delle finanze dello Stato împotriva Denkavit italiana Srl şi Cauza 57-69 Azienda colori nazionali - ACNA S.p.A. Împotriva Comisiei Comunităţilor Europene) . Astfel, prin grilele de calcul incluse în anexele sale, Legea nr. 63/2011 a dus la o diminuare cu aproximativ 25% a veniturilor ce erau anterior deja diminuate.

Se susţine, totodată, că Legea nr. 63/2011 încalcă dreptul de proprietate asupra bunului reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestată, fără a exista vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 53 din Constituţie, fără a avea caracter temporar şi fără a se acorda în schimb vreo despăgubire proporţională cu privarea de bun.

Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotărârile din 8 noiembrie 2005, din 7 ianuarie 2003 şi din 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Kechko împotriva Ucrainei, Kopecky împotriva Slovaciei, Cazacu împotriva Republicii Moldova), prin care s-a statuat că drepturile salariale privite ca drept de creanţă reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Atributul stabilirii sistemului de salarizare al personalului bugetar aparţine legiuitorului, astfel încât, în realizarea politicii sale şi a luării măsurilor necesare în perioada de criză economică, acesta poate prevedea un regim salarial special, distinct pentru anumite categorii de bugetari. Potrivit art. 16 alin. (1) din Constituţie, egalitatea presupune uniformitate în cadrul aceleiaşi categorii de subiecţi ai drepturilor, ceea ce presupune - în speţă - aplicarea aceloraşi criterii de salarizare tuturor cadrelor didactice şi didactice auxiliare, şi nu tuturor categoriilor de bugetari. De asemenea, se mai arată că legea criticată elimină inechitatea stabilirii salariilor din sistemul naţional din învăţământ, respectiv salarizarea neunitară în concordanţă cu principiile care stau la baza salarizării unitare a personalului plătit din fondurile publice. De altfel, în acest sens, în expunerea de motive a legii criticate se arată că adoptarea legii era necesară, întrucât salariaţii care ocupă funcţii identice în cadrul învăţământului de stat sunt remuneraţi diferit, deşi în cadrul acestor unităţi desfăşoară aceleaşi activităţi didactice.

În ceea ce priveşte raportarea la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Tribunalul Botoşani are în vedere că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile Legii nr. 63/2011 sunt constituţionale, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 575 din 4 mai 2011.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011.

Se susţine că actul normativ criticat încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind tipurile de proprietate - publică şi privată şi caracterul inviolabil al proprietăţii private, în condiţiile legii organice, şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor Uniunii Europene cu caracter obligatoriu.

Sunt invocate şi dispoziţiile privind proprietatea cuprinse în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând constituţionalitatea acestora, spre exemplu prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Decizia nr. 130 din 16 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, şi Decizia nr. 642 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012.

Astfel, raportat la critica de neconstituţionalitate cu privire la încălcarea normelor constituţionale şi convenţionale privind proprietatea privată, formulată din perspectiva unei restrângeri a dreptului la salariu, considerat un „bun“, Curtea, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94) .

În aceste condiţii, Curtea a reţinut, în esenţă, că legea supusă controlului de constituţionalitate stabileşte drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrării sale în vigoare şi până la finele anului 2011, aşadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Ca urmare, prevederile sale nu stabilesc o ingerinţă de tipul privării de proprietate.

Cât priveşte salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În această privinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statul este cel în măsură să stabilească ce sume trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea p lăţii unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23) .

De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57) .

Totodată, examinând legea criticată prin prisma exigenţelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate, câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

Pe de altă parte, Curtea constată că este lipsită de temei critica privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie din perspectiva instituirii, prin prevederile legale criticate, a unei discriminări în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, faţă de restul salariaţilor plătiţi din fondurile publice.

Astfel, în jurisprudenţa sa, spre exemplu prin Decizia nr. 17 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010, Curtea a statuat că instituirea de regimuri juridice diferite în situaţii care impun rezolvări diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalităţii.

În acelaşi sens, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra ap licării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, ci şi necesitatea lui.

Aplicând aceste considerente de principiu în cauză, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, a existat o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar.

În acest context specific salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ. Se asigură astfel un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

În aceste condiţii, Curtea a reţinut că situaţia obiectiv diferită a personalului didactic şi didactic auxiliar justifică instituirea unui tratament juridic distinct în ceea ce priveşte salarizarea acestei categorii profesionale, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării principiului egalităţii în drepturi.

În fine, celelalte critici de neconstituţionalitate vizează aplicarea cu prioritate a unor principii statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Or, asemenea aspecte nu pun în discuţie probleme de constituţionalitate, ci ţin de aplicarea legii de către instanţele de judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011, excepţie ridicată de Angelica Ababei şi alţii, Lucica Ailenei şi alţii, Daniela Elena Azamfirei şi alţii, Ana Alexa şi alţii, Magdalena Agape şi alţii, Maria Amăriuţei şi alţii, Angela Acsinte şi alţii, Marcel Eugen Albu şi alţii, Daniela Ştefania Achiţenei şi alţii, Adriana Dana Agavriloaie şi alţii, Mihaela Aciobăniţei şi alţii, Maura Albu şi alţii, Maria Aostăchioaie şi alţii, Anca Mihaela Ghiorghiţă şi alţii, Mihaela Elena Bejinaru şi alţii, Daniel Alecu şi alţii, Viorica Andriescu şi alţii, Mariana Stratica Aburlăciţei şi alţii, Vasile Afusoaie şi alţii prin Sindicatul Învăţământului

Preuniversitar Botoşani în dosarele nr. 7.701/40/2011, nr. 7.676/40/2011, nr. 7.669/40/2011, nr. 7.694/40/2011, nr. 7.684/40/2011, nr. 7.735/40/2011, nr. 7.727/40/2011, nr. 7.698/40/2011, nr. 7.728/40/2011, nr. 415/40/2012, nr. 7.696/40/2011, nr. 7.730/40/2011, nr. 7.733/40/2011, nr. 7.738/40/2011, nr. 8.051/40/2011, nr. 7.665/40/2011, nr. 7.666/40/2011, nr. 7.709/40/2011 şi nr. 9.511/40/2011 ale Tribunalul Botoşani - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 820

din 4 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Marian Păduraru în Dosarul nr. 11.153/196/2011 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 818D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.277D/2012 şi nr. 1.302D/2012 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, excepţie ridicată de Ilie Ionel Ciuclea în Dosarul nr. 4.650/204/2011 al Judecătoriei Câmpina - Secţia civilă, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. X din Legea nr. 202/2010, excepţie ridicată de Leonard Trifan în Dosarul nr. 39.070/245/2011 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 818D/2012, nr. 1.277D/2012 şi nr. 1.302D/2012.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.277D/2012 şi nr. 1.302D/2012 la Dosarul nr. 818D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că prin Decizia  nr. 500 din 15 mai 2012 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. Prin urmare, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a devenit inadmisibilă, iar cu privire la art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 19 martie 2012, 6 iunie 2012 şi 30 martie 2012, pronunţate în dosarele nr. 11.153/196/2011, nr. 4.650/204/2011 şi r. 39.070/245/2011, Judecătoria Brăila - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IX din Legea nr. 202/2010 prin care s-a modificat alin. (2) al art. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001“ şi „art. X din Legea nr. 02/2010 prin care s-a modificat alin. (3) al art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002“, Judecătoria Câmpina - Secţia vilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor şi art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi Judecătoria şi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. X din Legea nr. 202/2010.

Excepţiile au fost ridicate de Marian Păduraru, Ilie Ionel Ciuclea şi Leonard Trifan în cauze având ca obiect soluţionarea plângerilor formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că prin dispoziţiile art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se creează o discriminare între persoanele care nu pot ataca cu recurs hotărârile judecătoreşti pronunţate în această materie, în raport de ceilalţi contravenienţi care au la dispoziţie calea de ac a recursului.

Totodată, textul de lege criticat aduce atingere accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, deoarece elimină posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează plângerea împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, lipsind astfel părţile de posibilitatea de a uza de toate mijloacele procesuale pentru apărarea unui drept sau interes legitim. Drepturile constituţionale anterior menţionate sunt restrânse fără respectarea condiţiilor prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală.

Autorii excepţiei consideră că prevederile legale criticate aduc atingere atât dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cât şi celor ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie deoarece persoanele săvârşesc contravenţiile reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu beneficiază de garanţiile specifice procedurii penale, respectiv examinarea declaraţiei de vinovăţie sau a condamnării pronunţate în primă instanţă de judecătorie de către o jurisdicţie superioară. Sunt invocate în acest sens Hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 21 februarie 1975 şi 16 decembrie 992 pronunţate în cauzele Golder împotriva Marii Britanii şi Edwards împotriva Marii Britanii.

Judecătoria Brăila - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege, legiuitorul fiind unica autoritate competentă reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, precum şi modul de exercitare al acestora.

Judecătoria Câmpina - Secţia civilă şi Judecătoria Iaşi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 este întemeiată, întrucât contravenienţii sancţionaţi potrivit acestora u pot beneficia de două grade de jurisdicţie. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, respectiv sintagma cuprinsă în acestea, „dacă prin lege nu se prevede altfel“, se apreciază că aceasta este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere e Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului, în dosarele nr. 818D/2012 şi nr. 1.277D/2012, apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, deoarece stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 29 din Legea fundamentală. Arată, de asemenea, că îşi menţine punctele de vedere reţinute de Curtea Constituţională în deciziile nr. 151 n 23 februarie 2012 şi nr. 242 din 15 martie 2012.

În Dosarul nr. 1.302D/2012 constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 a devenit inadmisibilă, în urma pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 500 din 15 mai 2012.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în încheierile de sesizare a Curţii, îl constituie prevederile art. IX art. X din Legea nr. 202/2010 şi art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

Curtea observă că în Dosarul nr. 1.302D/2012 a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. X din Legea nr. 02/2010, deşi, astfel cum se observă din concluziile autorului excepţiei, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. IX şi art. X pct. 2 din Legea nr. 202/2010. În consecinţă, Curtea se va pronunţa asupra ambelor texte criticate.

Având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea constată că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, astfel cum a fost modificat prin art. IX din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, precum şi dispoziţiile art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, astfel cum au fost modificate şi completate prin art. X pct. 2 din Legea nr. 202/2010. Acestea au următorul cuprins:

- Art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii.“;

- Art. 118 alin (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „(31) Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluţionează plângerea este definitivă şi irevocabilă.“

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 2 paragraful 1 şi art. 14 paragraful 5 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie şi din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, prin prisma art. 11 şi art. 20 din Legea fundamentală.

1. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale prin actele menţionate, prin Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că acestea sunt neconstituţionale.

Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“.

Prin urmare, reţinând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit între momentul sesizării Curţii Constituţionale şi momentul publicării deciziei Curţii Constituţionale, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

2. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, Curtea observă că s-a pronunţat prin aceeaşi decizie asupra unei motivări identice cu aceea din prezenta cauză, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.

Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt criticate sub aspectul sintagmei „dacă prin lege nu se prevede altfel“, sintagmă introdusă în urma modificării acestui text de lege prin prevederile art. IX din Legea nr. 202/2010.

Curtea a mai observat că acestea reglementează norme de procedură şi că, în jurisprudenţa sa, a statuat că art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, şi art. 129, în conformitate cu care împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac.

În final, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, respectiv sintagma cuprinsă în acestea, „dacă prin lege nu se prevede altfel“, nu aduc atingere, ca reglementare de principiu, accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, atât timp cât instanţele de judecată, în exercitarea rolului activ, respectă garanţiile unui proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie a contravenienţilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată prin decizia menţionată cu privire la constituţionalitatea prevederilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Marian Păduraru în Dosarul nr. 11.153/196/2011 al Judecătoriei Brăila - Secţia civilă, de Ilie Ionel Ciuclea în Dosarul nr. 4.650/204/2011 al Judecătoriei Câmpina - Secţia civilă, precum şi de Leonard Trifan în Dosarul nr. 39.070/245/2011 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 845

din 11 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea- judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, excepţie ridicată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private în Dosarul nr. 31.186/4/2011 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.231D/2012.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (devenit Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile prin Ordonanţa Guvernului nr. 23/2012), avocat Cătălin Dinulescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales al Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că asupra prevederilor criticate Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 338 din 10 aprilie 2012, excepţia fiind ridicată chiar de acelaşi autor, însă, într-o altă cauză. Totodată, depune concluzii scrise.

Reprezentantului Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 338 din 10 aprilie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 iunie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 31.186/4/2011, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, excepţie ridicată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate contravin art. 116 alin. (2) şi art. 117 alin. (2) şi (3) din Constituţie, deoarece prin inserarea dispoziţiilor referitoare la obligaţia Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private de a finanţa bugetul Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar se încalcă principiile generale aplicabile organizării şi funcţionării autorităţilor administrativ-autonome, componente ale administraţiei publice centrale, precum şi princip iile generale referitoare la stabilirea bugetului.

De asemenea, arată necesitatea respectării principiilor de independenţă instituţională, operaţională şi bugetară.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă opinează că nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate, întrucât contribuţia cu o anumită sumă la finanţarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar nu reprezintă o ingerinţă în activitatea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, arătând că prin contribuţia la finanţarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar nu este afectat statutul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private de autoritate administrativă autonomă, aflată sub controlul Parlamentului României.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 30 iunie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 14 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, care la data sesizării aveau următorul cuprins: „(2) Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Camera Auditorilor Financiari din România şi Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România participă la finanţarea Consiliului astfel:

[...]

(iv) Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, în procent de 17% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget, potrivit prevederilor alin. (1) ;“.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 116 alin. (2), potrivit căruia „Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome“, şi art. 117 alin. (2) şi (3) din Constituţie, care prevede că „Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă“ şi „Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică“.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. Ulterior încheierii de sesizare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate a fost modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 30 august 2012.

Astfel, prin art. I pct. 1, titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 a fost modificat, în prezent având denumirea: „Ordonanţă de urgenţă privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile“.

De asemenea, dispoziţiile art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate au fost abrogate prin art. I pct. 14.

Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 care erau în vigoare la data încheierii de sesizare şi care şi-au produs efectele faţă de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit principiului tempus regit actum.

2. Asupra prevederilor art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 Curtea s-a mai pronunţat, în raport cu critici şi prevederi constituţionale identice, formulate chiar de autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 338 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 22 iunie 2012.

Cu acel prilej, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 a fost adoptată ca urmare a transpunerii în dreptul intern a dispoziţiilor Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul statutar al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 157 din 9 iunie 2006, în vederea realizării unei abordări armonizate a auditului statutar la nivelul Uniunii Europene, pentru asigurarea conformităţii auditului statutar din România cu cerinţele directivelor europene, prin revizuirea permanentă a legislaţiei în domeniu, precum şi pentru crearea unui sistem de supraveghere publică pentru auditorii statutari şi firmele de audit în baza principiilor europene.

Potrivit art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008, Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar este autoritate competentă în domeniul supravegherii publice a auditului statutar şi funcţionează pe lângă Ministerul Finanţelor Publice.

Prin dispoziţiile legale criticate se reglementează participarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private la finanţarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (devenit Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, prin Ordonanţa Guvernului nr. 23/2012) .

Astfel, legiuitorul a stabilit că finanţarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar să se realizeze de la bugetul de stat în proporţie de 40% din totalul cheltuielilor, iar 60% din totalul cheltuielilor - din contribuţiile instituţiilor reprezentate în Consiliu, respectiv Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Camera Auditorilor Financiari din România şi Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care participă la finanţarea Consiliului.

De asemenea, legiuitorul, la stabilirea modului de finanţare a Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (finanţarea Consiliului se asigură din contribuţii în proporţie de 60% şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat în proporţie de 40%) a avut în vedere că această finanţare trebuie să fie sigură şi în afara oricăror influenţe exercitate de auditorii statutari, firmele de audit sau alte părţi interesate, potrivit art. 77 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008.

În ceea ce priveşte susţinerea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, referitoare la faptul că prevederile criticate contravin art. 116 alin. (1) şi art. 117 alin. (2) şi (3) din Constituţie, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută.

Faptul că o autoritate administrativă autonomă are obligaţia legală de a contribui la bugetul altor instituţii publice nu este contrară art. 116 alin. (2) şi art. 117 alin. (2) şi (3), întrucât dispoziţiile constituţionale prevăd modalităţile de înfiinţare, respectiv ca organe de specialitate în subordinea Guvernului, autorităţi administrative autonome sau ca organe de specialitate, şi nicidecum modul în care este definită această autonomie.

Autonomia acestor autorităţi administrative îşi găseşte conţinutul juridic în prevederile legale care li se aplică. Legiuitorul constituţional a lăsat legiuitorului ordinar să o stabilească şi să o definească, precum şi drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta. Aşadar, autonomia este una funcţională şi operaţională, fiind realizată în cadrul legal existent, neputându-se susţine că prin participarea unei astfel de autorităţi la finanţarea activităţii altei autorităţi se încalcă autonomia autorităţii finanţatoare, cu atât mai mult cu cât autoritatea finanţatoare este reprezentată în conducerea autorităţii finanţate.

De asemenea, Curtea a observat că, potrivit art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, veniturile bugetului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se constituie din: taxe pentru autorizare şi avizare, taxe de funcţionare plătite lunar şi venituri provenite din donaţii, publicaţii şi din alte surse legale. Aşadar, bugetul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se constituie tot în temeiul legii, chiar dacă aceasta nu este finanţată de la bugetul da stat, şi tot legiuitorul ordinar a fost acela care a stabilit ca unele taxe să se constituie în venituri proprii ale Comisiei, şi nu să se facă venit la bugetul de stat.

Într-o atare situaţie, tot prin voinţa legiuitorului se stabileşte finanţarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar, respectiv prin cedarea unei sume, astfel cum prevăd textele criticate.

Curtea mai observat că textele constituţionale pretins încălcate, respectiv art. 116 alin. (2) şi art. 117 alin. (2) şi (3), raportate la criticile formulate, nu au aplicabilitate în cauză, întrucât autoarea excepţiei de neconstituţionalitate mai degrabă este nemulţumită de faptul că prin obligaţia de a contribui la finanţarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar îi este încălcată autonomia bugetară.

Faţă de cele prezentate, Curtea nu a constatat că ar fi o imixtiune în activitatea acesteia prin care s-ar afecta statutul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ca urmare a contribuţiei sale la finanţarea Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar şi nici încălcarea prevederilor constituţionale invocate de autoarea excepţiei.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) pct. (iv) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile, excepţie ridicată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private în Dosarul nr. 31.186/4/2011 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 21 şi al art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 2 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi nr. 1.020 bis din data de 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La poziţiile M.F.P. nr. 35867, 35868, 35869, 35870, 35871, 35872, 62663, 106596,145409, 145410, 145411, 145412, 145439, 147867, 150033, 150034, 153743, 153744, 153745, 153746, 153748, 154460, 154461 se modifică valorile de inventar, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera completarea şi modificarea corespunzătoare în anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

Bucuresti, 4 decembrie 2012.

Nr. 1.173.

ANEXĂ

DATE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor a căror valoare de inventar se modifică ca urmare a reevaluării

				Codul fiscal	Denumirea
1. Ordonator principal de credite				13729380	Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
2. Ordonator secundar de credite
3. Ordonator terţiar de credite
4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal
Grupa 8 (bunuri aflate în patrimoniul public)
Elemente de identificare
Nr. crt.	Nr. M.F.P.	Codul da clasificaţie	Denumirea	Desenarea tehnică	Adresa	Noua valoare de inventar - lei -
0	1	2	3	4	4	5
1	35867	8.29.06	Ministerul Educaţiei şi Cercetării, corp C1	S+P+2E, zidărie cărămidă, şarpantă lemn, învelitoare tablă, Sc = 1.853 mp	Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Gral. Berthelot nr. 26-30	4599995
2	35868	8.29.06	Ministerul Educaţiei şi Cercetării, corp C2, Serviciul Naţional de Evaluare şi Echivalare	S+P+M, zidărie cărămidă, şarpantă lemn, învelitoare tablă, Sc = 279 mp		533872
3	35869	8.29.06	Ministerul Educaţiei şi Cercetării, corp C3+C4 (Direcţia administrativă)	clădire P+1E, zidărie cărămidă, şarpantă lemn, învelitoare tablă, Sc = 63 mp, clădire S+P+1E, Sc = 87 mp		137127
4	35870	8.29.06	Ministerul Educaţiei şi Cercetării, corp C5: garaj, bufet + magazii	zidărie cărămidă, şarpantă lemn, învelitoare tablă, Sc = 131 mp	Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Gral Berthelot nr. 26-30	9832
5	35871	8.29.06	Ministerul Educaţiei şi Cercetării, corp C6, atelier multiplicare	parter, zidărie cărămidă, şarpantă lemn, învelitoare tablă, Sc = 89 mp		59199
6	35872	8.29.06	Ministerul Educaţiei şi Cercetării, corp C7, cabină poartă	zidărie cărămidă, învelitoare tablă, Sc = 10 mp		7985
7	62663	8.29.06	Baza Cutezătorii	clădiri C1-C17; amenajări teren volei şi teren fotbal şi alte amenajări, Sc = 2.997 mp	Municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Glodeni nr. 3	6092019
8	106596	8.29.06	Ministerul Educaţiei şi Cercetării	S+P+2E, învelitoare tablă, S utilă = 531,17 mp	Municipiul Bucureşti, sectorul 3, bd. Hristo Botev nr. 17	787171
9	145409	8.29.06	Min. Educ. + clădire C1+C2	C2: S+P+3E; Sc = 320 mp, Sd = 1.456 mp; C1: S+P+2E, Sc = 1.373 mp, Sd = 5.448 mp	Municipiul Bucureşti, Str. Spiru Haret nr. 10-12	6682544
10	145410	8.29.06	M.E.C.T.-clădire C3	P+1E, Sc = 87 mp, Sd = 174 mp		165153
11	145411	8.29.06	MECT. - clădire C4+C5+C6	C4: Sc = Sd = 29 mp, C5: Sc = Sd = 122 mp; C6: Sc = Sd = 83 mp		194109
12	145412	8.29.06	MECT + clădire C7 şi alte construcţii speciale	P+ construcţii special: - fundaţie beton pavaj curte interioară; - gheretă cu Sd = 6 mp; coş de fum Sd = 9 mp; - reţele canalizare; - reţele termoficare, împrejmuire	Municipiul Bucureşti, str. Spiru Haret nr. 10-12	564742
13	145439	8.29.06	Min. Educ. Cercet. şi Tineretului - imobil Viilor	clădire etaj 5, etaj 6 şi restaurant (parţial parter, parţial subsol) ; S utilă = 3.549,46 mp	Municipiul Bucureşti, Intrarea Viilor nr. 38	6433979
14	147867	8.29.06	Ministerul Educaţiei şi Cercetării (drum asfaltat, împrejmuiri; gard stradă, reţele externe)	drum asfaltat; - împrejmuiri; - gard stradă, - reţele externe (reţele electrice, cămine canalizare, conducte alimentare cu apă, conducte canalizare, conducte termice, canal beton pentru conducte termice, conducte gaze)	Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Gral Berthelot nr. 28-30	33560
15	150033	8.29.06	MECT - clădire arhivă	S+P+2E, Sc = 814 mp	Oraşul Pantelimon, Bd. Biruinţei nr. 25	1228332
16	150034	8.29.06	MECT - teren arhivă	S = 814 mp	Judeţul Ilfov, oraşul Pantelimon, Bd. Biruinţei nr. 25	171217
17	153743	8.29.06	Teren aferent Bazei Cutezătorii	S = 57.756 mp	Municipiul Bucureşti, sectorul 2, str. Glodeni nr. 3	186521154
18	153744	8.29.06	Teren aferent nr. MF 106596	S = 183 mp	Municipiul Bucureşti, sectorul 3, bd. Hristo Botev nr. 17	699860
19	153745	8.29.06	Teren construcţiilor din str. Gral Berthelot nr. 26-30	S teren = 5.400 mp	Municipiul Bucureşti, str. Gral Berthelot nr. 26-30	20192674
20	153746	8.29.06	Teren aferent clădirilor din str. Spiru Haret nr. 10-12	S teren = 3.507 mp	Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Spiru Haret nr. 10-12	11802618
21	153748	8.29.06	Post trafo racordare energie electrică	post transformare	Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Gral Berthelot nr. 26-30	18604
22	154460	8.29.06	Clădire (et. 9-12)	et. 9-12	Municipiul Bucureşti, sectorul 1, str. Caransebeş nr. 1	1039861
23	154461	8.29.06	Clădire (et. 7-8)	et. 7,8, Su = 1.479,57 mp		1951679

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru reglementarea parcului auto, precum şi a consumului de carburanţi la Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" şi la instituţiile sanitare publice care desfăşoară activitatea de medicină legală

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Normativele de dotare cu autoturisme şi alte mijloace de transport necesare activităţilor specifice de teren efectuate de către Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", institutele regionale de medicină legală şi de alte instituţii sanitare publice care desfăşoară activitatea de medicină legală, pentru activitatea proprie sau la cererea organelor de cercetare penală, a procurorilor sau a instanţelor judecătoreşti, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, republicată, precum şi consumul de carburanţi corespunzător sunt cele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Cheltuielile rezultate din aplicarea prezentei hotărâri se suportă din bugetele anuale de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice prevăzute la art. 1, aprobate potrivit prevederilor legale.

(2) Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", institutele regionale de medicină legală şi celelalte instituţii sanitare publice care desfăşoară activitatea de medicină legală aplică normativele de cheltuieli pentru dotarea cu autoturisme şi alte mijloace de transport şi pentru consumul de carburanţi prevăzute în anexă, cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate.

Art. 3. - Nu se consideră depăşiri la consumul de carburanţi normat pe autovehicul consumul care la nivelul anului se încadrează în limita combustibilului normat în raport cu numărul de autovehicule aprobat fiecărei unităţi.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Raed Arafat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

Bucureşti, 4 decembrie 2012

Nr. 1.175 .

ANEXĂ

Mijloacele de transport şi consumul de carburanţi pentru activităţile specifice ale Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", ale institutelor regionale de medicină legală şi ale altor instituţii sanitare publice care desfăşoară activitatea de medicină legală

Nr. crt.	Instituţia	Numărul maxim de mijloace de transport aprobat	din care:		Consumul maxim de carburanţi pentru un mijloc de transport (litri/lună)
			Autoutilitare	Autoturisme
1.	Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", Bucureşti	12	9	3	250
2.	Institutele regionale de medicină legală	24	11	13	200
3.	Serviciile de medicină legală judeţene, inclusiv cabinetele de medicină legală	160	82	78	200

NOTĂ:

Limita combustibilului normat, la nivelul anului, se stabileşte în raport cu numărul total de mijloace de transport aflat în dotare.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII

ORDIN

privind aprobarea tarifelor pentru prestaţiile de activităţi specifice efectuate de Autoritatea Feroviară Română – AFER

În temeiul prevederilor art. 16 lit. l) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Feroviare Române - AFER, prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Feroviare Române - AFER, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor şi infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă tarifele pentru prestaţiile de activităţi specifice efectuate de Autoritatea Feroviară Română - AFER, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autoritatea Feroviară Română - AFER va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 137/2003 privind aprobarea tarifelor pentru prestaţiile de servicii specifice efectuate de Autoritatea Feroviară Română - AFER, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 29 august 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Septimiu Buzaşu,

secretar de stat

Bucureşti, 29 noiembrie 2012

Nr. 2.180 .

ANEXĂ

TARIFELE

pentru prestaţiile de activităţi specifice efectuate de Autoritatea Feroviară Română – AFER

Art. 1. - Pentru prestaţiile de activităţi specifice efectuate de Autoritatea Feroviară Română - AFER, denumită în continuare AFER, se aplică următoarele tipuri de tarife:

a) tarif orar;

b) tarif fix;

c) tarif procentual;

d) tarif proporţional.

Art. 2. - (1) Tariful orar este de 15 euro pentru prestaţiile de activităţi efectuate de AFER pentru operatorii economici, plătibil în lei la cursul de schimb valutar al Băncii Naţionale a României valabil în ziua plăţii.

(2) Prestaţiile de activităţi specifice efectuate de AFER pentru care se aplică tariful orar şi numărul de ore/om necesare pentru fiecare activitate (în funcţie de gradul de complexitate) sunt prezentate în tabelul nr. 1.

Art. 3. -

(1) La tariful orar se aplică coeficienţi de corecţie care se stabilesc în funcţie de clasele de risc şi provenienţa produselor/serviciilor, precum şi de urgenţa solicitată pentru realizarea prestaţiei AFER, după cum urmează:

a) coeficient de corecţie pentru clasa de risc, k₁:

k₁ = 1 pentru produsele care se încadrează în clasele de risc 2B şi 3;

k₁ = 1,2 pentru produsele care se încadrează în clasa de risc 2A;

k₁ = 1,6 pentru produsele/serviciile care se încadrează în clasa de risc 1B;

k₁ = 1,8 pentru produsele/serviciile care se încadrează în clasa de risc 1A.

Clasele de risc sunt definite conform reglementărilor în vigoare privind admiterea tehnică a produselor feroviare;

b) pentru produsele/serviciile ce urmează a fi utilizate experimental (tehnologii/produse noi pe plan naţional, prezentarea documentaţiei în limba străină), tarifului orar i se aplică un coeficient de corecţie k₂ = 1,5.

(2) Coeficienţii stabiliţi se aplică prin înmulţire cu numărul de ore necesar pentru prestaţiile specifice.

Art. 4. - (1) Tariful fix se percepe în echivalentul în lei la cursul de schimb valutar al Băncii Naţionale a României din ziua plăţii pentru serviciile efectuate de către AFER pentru operatorii economici. Plata se face înainte de eliberarea de către AFER a documentelor care prezintă rezultatele prestaţiilor.

(2) Prestaţiile specifice efectuate de AFER pentru care se aplică tarifele fixe, precum şi valoarea acestora sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Art. 5. - Pentru activităţile repetitive se percepe un tarif procentual din valoarea tarifului aplicat pentru prestaţia iniţială corespunzătoare produsului/serviciului respectiv, conform tabelului nr. 3.

Art. 6. - În cazul în care beneficiarul solicită efectuarea prestaţiilor specifice în termene mai scurte decât cele prevăzute în reglementările în vigoare, tarifelor li se aplică un coeficient de corecţie k₃ = 2.

Art. 7. - Tariful proporţional se aplică pentru activităţile de inspecţie tehnică şi elaborare de norme şi normative tehnice feroviare. Valoarea tarifului aferent activităţii de elaborare de norme şi normative tehnice feroviare aprobate prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, este calculată prin aplicarea unui procent de 0,5% la valoarea producţiei fizice pentru care se asigură inspecţia tehnică. Valoarea tarifului aferent activităţii de inspecţie tehnică este calculată prin aplicarea unui procent de 0,5% la valoarea producţiei fizice pentru care se asigură inspecţia tehnică.

1.Tabelul nr. 1

Nr. crt.	Denumirea activităţii/produselor/serviciilor	Numărul de ore
1.	Certificare produse şi autorizare furnizori feroviari	Norma timp autorizare furnizori feroviari/ Norma timp omologare tehnică sau agrementare tehnică
1.1	Construcţia şi repararea instalaţiilor de centralizare electronice	78/45
1.2	Construcţia şi repararea locomotivelor sau a vehiculelor motoare speciale (maşini şi utilaje de cale, drezine, macarale, pluguri pentru zăpadă etc.)	78/40
1.3	Construcţia şi repararea lucrărilor de artă	78/26
1.4	Construcţia şi repararea instalaţiilor SCB, TTR, IFTE	78/26
1.5	Fabricarea şi repararea vagoanelor de călători, automotoarelor diesel, ramelor automotoare diesel şi electrice, ramelor electrice de metrou, vagoanelor laborator, uzină, de intervenţie, furgon, de uz administrativ etc.	78/35
1.6	Fabricarea şi repararea vagoanelor de marfă, a altor vehicule	78/30
1.7	Fabricarea şi repararea echipamentelor complexe (boghiuri, echipamente electrice/electronice, aparate de frână, motoare, compresoare)	78/26
1.8	Revizii planificate vehicule	58/22
1.9	Spălarea vagoanelor-cisternă	58/22
1.10	Construcţia, întreţinerea şi repararea CF în execuţie mecanizată	58/22
1.11	Fabricarea şi repararea pieselor de schimb implicate funcţional în siguranţa circulaţiei	58/22
1.12	Spălarea - dezinfectarea vagoanelor de marfă	58/22
1.13	Salubrizarea vagoanelor de dormit şi a cuşetei	58/22
1.14	Extragerea şi prepararea pietrei sparte	58/22
1.15	Salubrizarea vagoanelor de călători	39/15
1.16	Fabricarea şi repararea pieselor de schimb neimplicate funcţional în siguranţa circulaţiei	58/22
1.17	Întreţinerea clădirilor	39/15
1.18	Salubrizarea staţiilor	39/15
1.19	Întreţinerea şi repararea CF în execuţie manuală	39/15
1.20	Furnizarea de servicii de proiectare, expertizare şi consultanţă în domeniul feroviar	78/26
1.21	Furnizarea de studii topografice şi geotehnice	78/26
1.22	Produse obţinute prin prelucrarea lemnului (traverse, dibluri, stâlpi)	58/22
2.	Licenţierea operatorilor de transport feroviar	-
2.1	Verificarea documentelor şi acordarea licenţei de transport feroviar pentru operatorii de transport feroviar de marfă	110
2.2	Verificarea documentelor şi acordarea licenţei de transport feroviar pentru operatorii de transport feroviar de călători	130
2.3	Verificarea documentelor şi acordarea licenţei de transport feroviar pentru operatorii de transport feroviar de marfă şi călători	170
2.4	Acordarea autorizaţiei speciale/licenţei de transport pentru operatorii de transport cu metroul pentru transportul urban cu metroul	130
2.5	Verificarea deţinerii resurselor financiare şi logistice în vederea obţinerii licenţei de transport feroviar	80
2.6	Verificarea documentelor în vederea acordării licenţei de transport feroviar pentru prestaţii de transport care constau numai în tracţiunea trenurilor	100
2.7	Verificarea documentelor în vederea acordării licenţei de transport feroviar pentru servicii de transport feroviar tip C (numai manevră feroviară în interes public şi/sau în interes propriu)	90
3.	Certificarea de siguranţă	-
3.1	Certificatul de siguranţă partea A (evaluarea sistemului de management al siguranţei al operatorilor de transport feroviar)	-
3.1.1	Evaluarea documentelor şi verificarea implementării sistemului de management al siguranţei în vederea eliberării certificatului de siguranţă partea A pentru servicii de transport feroviar tip A (transport feroviar de călători desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu)	80
3.1.2	Evaluarea documentelor şi verificarea implementării sistemului de management al siguranţei în vederea eliberării certificatului de siguranţă partea A pentru servicii de transport feroviar tip B (transport feroviar de marfă desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu)	96
3.1.3	Evaluarea documentelor şi verificarea implementării sistemului de management al siguranţei în vederea eliberării certificatului de siguranţă partea A pentru servicii de transport feroviar tip C (numai manevră feroviară în interes public sau în interes public şi propriu)	48
3.2	Certificatul de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip A şi tip B	-
3.2.1	Evaluarea documentelor în vederea eliberării certificatului de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip A (transport feroviar de călători desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) şi tip B (transport feroviar de marfă desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) pentru trase ce însumează mai puţin de 50 km	60
3.2.2	Evaluarea documentelor în vederea eliberării certificatului de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip A (transport feroviar de călători desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) şi tip B (transport feroviar de marfă desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) pentru trase ce însumează între 51 şi 200 km	90
3.2.3	Evaluarea documentelor în vederea eliberării certificatului de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip A (transport feroviar de călători desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) şi tip B (transport feroviar de marfă desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) pentru trase mai mari de 200 km	108
3.2.4	Evaluarea documentelor pentru introducerea de material rulant motor în anexa II la certificatul de siguranţă partea B pentru servicii de feroviar tip A (transport feroviar de călători desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) şi tip B (transport feroviar de marfă desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu)	5
3.3	Certificatul de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip C	-
3.3.1	Evaluarea documentelor în vederea eliberării certificatului de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip C (numai manevră feroviară în interes public sau în interes public şi propriu)	48
3.3.2	Evaluarea documentelor în vederea eliberării anexei I la certificatul de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip C (numai manevră feroviară în interes public sau în interes public şi propriu) pentru completarea cu noi zone de manevră	7
3.3.3	Evaluarea documentelor pentru eliberarea unei noi anexe II la certificatul de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip C (numai manevră feroviară în interes public sau în interes public şi propriu), ca urmare a introducerii de locomotive	35 euro/locomotivă
3.4	Evaluarea tehnică a materialului rulant în vederea înscrierii în certificatul de siguranţă, aflat la o distanţă mai mică de 200 km (vehicul)	16
3.5	Evaluarea tehnică a materialului rulant în vederea înscrierii în certificatul de siguranţă, aflat la o distanţă mai mare de 200 km (vehicul)	24
4.	Autorizarea de siguranţă a administratorului/gestionarului de infrastructură	-
4.1	Autorizaţia de siguranţă partea A (evaluarea sistemului de management al siguranţei al administratorului/gestionarului de infrastructură)	-
4.1.1	Evaluarea documentelor şi verificarea implementării sistemului de management al siguranţei în vederea eliberării autorizaţiei de siguranţă partea A	40
4.1.2	Evaluarea documentelor în vederea eliberării autorizaţiei de siguranţă partea B pentru secţii de circulaţie ce însumează mai puţin de 50 km	24
4.1.3	Evaluarea documentelor în vederea eliberării autorizaţiei de siguranţă partea B pentru secţii de circulaţie ce însumează între 51 şi 100 km	32
4.1.4	Evaluarea documentelor în vederea eliberării autorizaţiei de siguranţă partea B pentru secţii de circulaţie ce însumează între 101 şi 150 km	40
4.1.5	Evaluarea documentelor în vederea eliberării autorizaţiei de siguranţă partea B pentru secţii de circulaţie ce însumează între 151 şi 200 km	48
4.1.6	Evaluarea documentelor în vederea eliberării autorizaţiei de siguranţă partea B pentru secţii de circulaţie ce însumează peste 200 km	60
5.	Licenţa de intermediere a activităţii de transport pe calea ferată	-
5.1	Verificarea documentelor şi acordarea licenţei de intermediere a activităţii de transport pe calea ferată	80
6.	Autorizarea lucrărilor de construcţie de căi ferate şi darea în exploatare	-
6.1	Lucrări la instalaţiile SCB, TTR, IFTE	168/200
6.2	Traversări denivelate şi la nivel cu calea ferată	168/-
6.3	Lucrări la infrastructura căii ferate - lucrări de artă şi terasamente	168/200
6.4	Lucrări la infrastructura căii ferate - lucrări de protecţie şi consolidare	140/200
6.5	Lucrări la suprastructura căii ferate - linii curente şi directe din staţii	168/200
6.6	Lucrări la suprastructura căii ferate - restul liniilor din staţii	140/180
6.7	Supratraversarea sau subtraversarea liniilor CF	140/-
6.8	Racorduri căi ferate private la reţeaua publică - sistematizarea căilor ferate private	140/180
6.9	Lucrări la construcţiile tehnologice din staţii şi linii curente	95/135
6.10	Alte construcţii şi instalaţii amplasate în zona de protecţie	95/-
6.11	Lucrările cu caracter experimental din staţii sau linii curente	140/180
6.12	Scoaterea din exploatare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)	95/-
7.	Eliberarea autorizaţiei pentru centre de instruire	-
7.1	Autorizarea centrelor de instruire	50
8.	Atestarea dispozitivelor speciale şi standurilor	-
8.1	- Standuri pentru verificarea pneumatică a etanşeităţii semiacuplărilor de aer, robinetelor, rezervoarelor - Standuri pentru probarea hidraulică de rezistenţă	10
8.2	- Standuri pentru verificarea dezechilibrului static al roţilor - Standuri pentru probarea arcurilor de suspensie - Standuri pentru subansambluri ale aparatelor de tracţiune/legare/ciocnire - Standuri pentru probarea elementelor de robinetărie specifice transportului de mărfuri periculoase - Standuri pentru probarea, reglarea presostatelor, termostatelor - Standuri pentru etalonarea manometrelor - Standuri pentru verificarea contactorilor electropneumatici şi electromagnetici - Standuri pentru probarea supapelor de siguranţă, evacuare şi alimentare întârziată	12
8.3	- Standuri pentru probarea injectoarelor - Standuri pentru încercări la soc ale saboţilor - Standuri pentru încercarea la tracţiune a axelor triunghiulare şi a barelor de tracţiune - Standuri pentru încercarea aparatelor de ciocnire, tracţiune şi legare - Standuri pentru controlul nedistructiv al produselor metalice/CUS, pulberi magnetice, lichide penetrante etc.) - Standuri pentru probarea, reglarea releelor, elementelor de reglare şi comandă, amplificatoarelor de relee - Standuri pentru rezistenţa electrică a osiei montate - Standuri pentru probarea valvelor de descărcare, ventilelor antipatinaj, ventilelor de cântărire, releelor reglabile, regulatoarelor de presiune	13
8.4	- Standuri pentru probarea regulatoarelor automate de timonerie - Standuri pentru probarea regulatoarelor automate de tensiune - Standuri pentru probe finale la instalaţia de frână (standuri fixe şi mobile) - Standuri pentru verificarea dezechilibrului dinamic al osiilor montate, axelor cardanice - Standuri pentru probarea regulatoarelor centrifugale de presiune, antipatinaj, de combustibil - Standuri pentru probarea pompelor de injecţie, de ulei - Standuri pentru probarea atacurilor de osie, reductoarelor	14
8.5	- Standuri pentru probarea electrocompresoarelor - Standuri pentru boghiuri sub sarcină - Standuri pentru probarea amortizoarelor - Standuri pentru probarea instalaţiilor DSV, vitezometrelor, vitezografelor - Standuri pentru probarea maşinilor electrice pentru servicii auxiliare - Standuri pentru proba de ploaie la vehicule feroviare	15
8.6	- Standuri pentru verificarea instalaţiei INDUSI - Standuri pentru probarea maşinilor electrice de tracţiune - Standuri pentru probarea robinetului autoregulator KD2, releelor de presiune DU15, KR2, triplei valve ordinare V5 - Standuri pentru verificarea finală a reglajelor suspensiei (linii cu planeitate controlată) - Standuri pentru verificarea componentelor electrice, pneumatice, hidraulice (standuri multifuncţionale)	16
8.7	- Standuri pentru distribuitoare de aer HIK, KE - Standuri pentru verificarea gabaritelor	17
8.8	- Standuri pentru măsurarea şasiurilor şi cutiilor - Standuri pentru probarea electromecanismelor de macaz - Standuri pentru presarea/depresarea componentelor osiei montate	18
8.9	- Standuri pentru măsurarea cadrelor de boghiuri - Standuri pentru verificări finale la instalaţii electrice - Standuri pentru probarea turbosuflantelor, compresoarelor (proba de tip) - Standuri pentru probe reostatice la locomotivele diesel-electrice - Standuri pentru măsurarea/reglarea sarcinilor statice pe roţi şi osii	19
8.10	- Standuri pentru probarea transmisiilor hidraulice - Standuri pentru verificarea ansamblurilor pneumatice, electrice, hidraulice (standuri multifuncţionale) - Standuri pentru probarea motoarelor diesel	20
8.11	Dispozitive relativ simple, tip calibru-şablon, pentru verificarea cotei qr	4
8.12	Dispozitive tip şablon şi dispozitive cu cel mult două caracteristici proprii şi cel mult două caracteristici măsurate	5
8.13	Dispozitiv pentru măsurarea dimensiunilor buzei roţii/bandajului	6
8.14	- Tipar de măsurat calea - Cărucior de măsurat calea, dispozitiv pentru măsurat uzura şinei	7
9.	Autorizarea laboratoarelor de încercări produse feroviare	-
9.1	Laboratoare cu până la 10 încercări	44
9.2	Laboratoare cu 11-25 de încercări	72
9.3	Laboratoare cu peste 25 de încercări	96
9.4	Eliberarea unei noi autorizaţii ca urmare a extinderii listei de încercări autorizate	10/tip de încercare
10.	Autorizarea/Atestarea personalului	Numărul de ore/persoană examinată
10.1	Examinarea în vederea autorizării personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei	2
10.2	Examinarea în vederea atestării personalului de instruire/personalului responsabil în siguranţa circulaţiei	2
10.3	Evaluarea documentelor necesare în vederea emiterii autorizaţiei pentru efectuarea unei activităţi/manipularea unei instalaţii SC în cazul în care se solicită echivalarea unor competenţe profesionale specifice unei funcţii pentru care personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei este deja autorizat în funcţie	1/persoană examinată
11.	Alte activităţi de certificare, autorizare, atestare, expertize tehnice, încercări de laborator, acordare de avize şi agremente, recepţie tehnică, cercetare ştiinţifică, microproducţie, autorizare personal CTC, alte activităţi	Volumul de activitate se stabileşte prin contract.
12.	Punerea în funcţiune a subsistemelor structurale şi a vehiculelor feroviare	-
12.1	Autorizarea de punere în funcţiune a unui subsistem structural: infrastructură, energie, comandă-control şi semnalizare, material rulant sau părţi ale acestora	78
12.2	Aplicarea procedurii de evaluare a conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate şi emiterea certificatului de conformitate	Pe bază de contract, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii
12.3	Aplicarea procedurii de verificare a subsistemelor structurale sau a unor părţi ale acestora şi emiterea certificatului de verificare	Pe bază de contract, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii
12.4	Aplicarea procedurii de verificare a vehiculelor şi emiterea certificatului de verificare	Pe bază de contract, în funcţie de volumul şi de complexitatea activităţii
12.5	Autorizarea de punere în funcţiune a unui tip de vehicul	T= N xV N = număr de subsisteme structurale nou-construite, modernizate sau reînnoite din componenţa vehiculului V = tariful aferent autorizării punerii în funcţiune pentru un subsistem structural
12.6	Autorizarea de punere în funcţiune a unui vehicul conform cu un tip autorizat	20 euro/vehicul
12.7	Autorizarea suplimentară de punere în funcţiune a unui vehicul autorizat iniţial într-un alt stat membru al UE	- 1.250 euro pentru primul vehicul autorizat suplimentar - 20 euro pentru vehiculele de acelaşi tip cu cel autorizat suplimentar
13.	Certificarea mecanicilor de locomotivă	-
13.1	Verificarea documentelor în vederea examinării pentru obţinerea permisului de mecanic de locomotivă	2
13.2	Verificarea documentelor în vederea acordării noului model de permis de mecanic de locomotivă în cazul preschimbării permiselor eliberate conform Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.262/2005 privind autorizarea personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei care urmează să desfăşoare pe propria răspundere activităţi specifice transportului feroviar, cu modificările şi completările ulterioare	2
13.3	Verificarea documentelor în vederea reînnoirii, actualizării, modificării permisului de mecanic de locomotivă	1
13.4	Examinarea în vederea obţinerii permisului de mecanic de locomotivă	3
13.5	Verificarea documentelor în vederea recunoaşterii centrelor de formare care asigură sarcinile de formare privind cunoştinţele profesionale generale, de material rulant şi de infrastructură feroviară pentru mecanicii de locomotivă	8
13.6	Verificarea documentelor în vederea recunoaşterii examinatorilor care efectuează evaluarea cunoştinţelor profesionale generale, de material rulant şi de infrastructură feroviară pentru mecanicii de locomotivă	6
13.7	Verificarea documentelor în vederea modificării sau reînnoirii declaraţiei de recunoaştere a centrelor de formare/examinatorilor care asigură sarcinile de formare/examinările privind cunoştinţele profesionale generale, de material rulant şi de infrastructură feroviară pentru mecanicii de locomotivă	4/3
14.	Certificarea entităţilor responsabile cu întreţinerea vagoanelor de marfă	58
14.1	Certificarea entităţilor responsabile cu întreţinerea vagoanelor de marfă care efectuează funcţia de gestionare/funcţiile de gestionare şi de dezvoltare a întreţinerii/funcţiile de gestionare şi de management al întreţinerii parcului/funcţiile de gestionare, de dezvoltare a întreţinerii şi de management al întreţinerii parcului	16/32/48
14.2	Certificarea atelierelor de întreţinere care preiau funcţia de efectuare a întreţinerii vagoanelor de marfă	48
15.	Activităţi corespondente celor privind autorizarea, omologarea, agrementarea, atestarea în domeniul transportului urban pe şine	Tarife corespondente prestaţiilor pentru transportul feroviar
16.	Aprobarea regulamentului tehnic de exploatare a liniilor ferate industriale şi acordarea autorizaţiei de exploatare	-
16.1	Aprobarea regulamentului tehnic de exploatare a liniilor ferate industriale - cu lungime constructivă mai mică de 3.000 m/peste 3.000 m (tarif/km de linie ferată industrială)	40/64
16.2	Modificarea regulamentului tehnic de exploatare a liniilor ferate industriale aprobat	16
16.3	Verificarea documentelor şi acordarea autorizaţiei de exploatare a liniilor ferate industriale - de categoriile I şi II/categoriile III şi IV	120/100
17.	Verificarea documentelor şi emiterea avizelor AFER pentru construirea, modificarea sau desfiinţarea liniilor ferate industriale/autorizaţiei AFER pentru lucrări de intervenţie la o linie ferată industrială fără acces la infrastructura feroviară	16/16
18.	Efectuarea de încercări la vehiculele feroviare	Pe bază de contract, în funcţie de volumul şi de complexitatea încercărilor
19.	Avizare documentaţii tehnice (caiete de sarcini, specificaţii tehnice, breviare de calcul, desene, scheme etc.) Numărul de ore pentru activitatea de avizare se stabileşte pe baza următoarelor norme;
	- pentru o pagină de text format A4 - pentru o pagină fişă de măsurători/tabel (model) - pentru un desen A4 sau echivalent A4	1 0,2 0,1
	La numărul de ore rezultat se aplică tariful orar şi coeficienţii k1, k2, k3. Fac excepţie lucrările de avizare care sunt incluse în contractele pentru acordarea agrementelor tehnice şi efectuarea încercărilor. Notificarea solicitantului privind tariful aferent avizării se face prin "înştiinţarea de plată".

2. Tabelul nr. 2 - Prestaţiile specifice efectuate de AFER, pentru care se aplică tariful fix

Nr. crt.	Denumirea prestaţiei	Tariful - euro -
1.	Emiterea autorizaţiei, certificatului, agrementului, atestatului, licenţei, permisului acordat conform Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.262/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sau a unor anexe noi ale acestor documente	20
1.1	Emiterea permisului de mecanic de locomotivă (conform reglementărilor specifice privind certificarea mecanicilor de locomotivă), actualizarea, modificarea şi reînnoirea acestuia	40
2.	Supravegherea prin acţiuni de control de stat, inspecţie de stat şi audit de siguranţă feroviară a administratorului/gestionarilor de infrastructură feroviară (tarif/km secţie de circulaţie)	29,25
2.1	Investigarea accidentelor şi incidentelor feroviare, inclusiv a defecţiunilor tehnice ale subsistemelor structurale sau ale constituenţilor de interoperabilitate, pentru administratorul/gestionarii de infrastructură feroviară (tarif/km secţie de circulaţie)	1,95
3.	Supravegherea prin acţiuni de control de stat, inspecţie de stat, asigurarea investigării şi supravegherea investigării incidentelor pentru operatorii de transport public cu metroul (tarif/km linie desfăşurată)	494
4.	Supravegherea prin acţiuni de control de stat, inspecţie de stat şi audit de siguranţă feroviară a operatorilor feroviari de transport de călători (tarif/1.000 tren km)	7,15
4.1	Investigarea accidentelor şi incidentelor feroviare, inclusiv a defecţiunilor tehnice ale subsistemelor structurale sau ale constituenţilor de interoperabilitate, pentru operatorii feroviari de transport de călători (tarif/1.000 tren km)	0,47
5.	Supravegherea prin acţiuni de control de stat, inspecţie de stat şi audit de siguranţă feroviară a operatorilor feroviari de transport de marfă (tarif/1.000 tren km)	14
5.1	Investigarea accidentelor şi incidentelor feroviare, inclusiv a defecţiunilor tehnice ale subsistemelor structurale sau ale constituenţilor de interoperabilitate, pentru operatorii feroviari de transport de marfă (tarif/1.000 tren km)	0,93
6.	Eliberarea autorizaţiei tehnice pentru materialul rulant, eliberarea avizului tehnic pentru prelungirea duratei normale de funcţionare a vehiculelor feroviare	-
6.1	Locomotive, automotoare, rame electrice sau diesel şi vagoane de călători	195
6.2	Vagoane de marfă	47
6.3	Alte tipuri de material rulant	94
7.	Eliberarea certificatului de înmatriculare şi a cărţii de identitate pentru:	^*)
7.1	Locomotive, automotoare, rame electrice sau diesel	180
7.2	Vagoane de călători şi alte tipuri de material rulant	120
7.3	Vagoane de marfă	50
8.	Autorizarea din punct de vedere tehnic a staţiilor de cale ferată	-
8.1	Staţii de categoria I şi specială	2.160
8.2	Staţii de categoria a II-a	1.500
8.3	Staţii de categoria a III-a	960
8.4	Staţii de categoria a IV-a	540
8.5	Halte de mişcare	240
9.	Activităţi de instruire în domeniul feroviar (tarif/oră/cursant)	3
10.	Valorificarea normelor şi normativelor tehnice feroviare aprobate prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I (tarif/pag.)	-
10.1	Norme tehnice feroviare nou-elaborate	10
10.2	Norme tehnice feroviare elaborate prin actualizarea normelor existente	8
10.3	Metodologii, specificaţii tehnice, ghiduri	6
10.4	Prescripţii tehnice	2
11.	Auditarea sistemelor de management al calităţii şi mediului (volumul de activitate se stabileşte, de comun acord cu beneficiarul, prin contract) (euro/oră)	20
12.	Certificarea şi autorizarea de siguranţă	-
12.1	Evaluarea documentelor pentru eliberarea unor noi anexe I şi/sau II la certificatul de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip C (numai manevră feroviară în interes public sau în interes public şi propriu), ca urmare a scoaterii uneia sau mai multor zone de manevră ori de material rulant motor	20
12.2	Evaluarea documentelor necesare pentru eliberarea autorizaţiei de siguranţă partea B ca urmare a restrângerii activităţii de pe secţiile de circulaţie	20
13.	Punerea în funcţiune a materialului rulant; codificare pentru înscriere în certificatul de siguranţă; înregistrare, evidenţă şi gestiune în registrul naţional de înmatriculare pentru vehicule feroviare	2 euro/vehicul motor 1 euro/vehicul remorcat
14.	Curs de pregătire profesională a consilierului de siguranţă pentru transportul pe căile ferate al mărfurilor periculoase	360 euro/cursant
15.	Emiterea declaraţiei de recunoaştere a centrelor de formare/examinatorilor (conform reglementărilor specifice privind certificarea mecanicilor de locomotivă)	20/20
16.	Curs de pregătire profesională şi atestarea responsabilului cu sistemul de management al siguranţei feroviare	260 euro/cursant
17.	Curs de pregătire recapitulativă a responsabilului cu sistemul de management al siguranţei feroviare pentru prelungirea valabilităţii atestatului	120 euro/cursant
18.	Eliberarea unei noi anexe A sau B la autorizaţia de exploatare a liniilor ferate industriale ca urmare a modificării datelor înscrise în acestea (pentru fiecare anexă)	20

---

^*) Pentru materialul rulant aflat în exploatare, înscris în parc, la intrarea în vigoare a ordinului de aprobare a prezentelor tarife, valorile pentru eliberarea certificatului de înmatriculare şi a cărţii de identitate vor fi de 40% din tarifele prevăzute la pct. 7.1, 7.2, 7.3.

3. Tabelul nr. 3 - Activităţi repetitive pentru care se percepe un tarif procentual din valoarea tarifului aplicat pentru prestaţia iniţială

Nr. crt.	Denumirea activităţii	Tariful
1.	Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de omologare tehnică şi a agrementului tehnic feroviar	60% din tariful aprobat pentru acordarea certificatului/ agrementului
2.	Vizarea periodică a atestatului tehnic pentru standuri şi dispozitive speciale/autorizaţiei pentru laboratoare	70% din tariful aprobat pentru acordarea atestatului/ autorizaţiei
3.	Vizarea anuală a autorizaţiei tehnice de furnizor feroviar	70% din tariful aprobat pentru eliberarea autorizaţiei
4.	Verificarea respectării cerinţelor şi vizarea periodică a autorizaţiei tehnice pentru staţiile de cale ferată	70% din tariful aprobat pentru acordarea autorizaţiei
5.	Vizarea periodică a autorizaţiei pentru centrele de instruire a personalului	70% din tariful aprobat pentru acordarea autorizaţiei
6.	Certificatul de siguranţă partea A (evaluarea sistemului de management al siguranţei)	-
6.1	Evaluarea documentelor necesare pentru eliberarea unui nou certificat de siguranţă pentru servicii de transport feroviar tip A (transport feroviar de călători desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu), tip B (transport feroviar de marfă desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) şi tip C (numai manevra feroviară în interes public sau în interes public şi propriu) ca urmare a modificării datelor de identificare a operatorului economic	25% din tariful aprobat pentru activitatea iniţială
7.	Certificatul de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip A şi tip B	-
7.1	Evaluarea documentelor pentru introducerea în anexa I la certificatul de siguranţă partea B pentru servicii de transport feroviar tip A (transport feroviar de călători desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) şi tip B (transport feroviar de marfă desfăşurat în interes public şi/sau în interes propriu) de noi secţii de circulaţie	35% din tariful aprobat pentru eliberarea certificatului deţinut
7.2	Evaluarea documentelor şi verificarea implementării sistemului de management al siguranţei/acceptarea dispoziţiilor adoptate de administratorul/gestionarul de infrastructură (în vederea vizării periodice a certificatului de siguranţă partea Aşi/sau partea B)	50% din tariful aprobat pentru eliberarea certificatului de siguranţă
8.	Autorizaţia de siguranţă	-
8.1	Evaluarea documentelor necesare pentru eliberarea autorizaţiei de siguranţă partea B ca urmare a extinderii activităţii de pe secţiile de circulaţie	35% din tariful aprobat pentru eliberarea autorizaţiei
8.2	Evaluarea documentelor şi verificarea implementării sistemului de management al siguranţei/acceptarea dispoziţiilor adoptate de administratorul/gestionarul de infrastructură (în vederea vizării periodice a autorizaţiei de siguranţă partea A şi/sau partea B)	50% din tariful aprobat pentru eliberarea autorizaţiei de siguranţă
9.	Eliberarea unei noi licenţe, autorizaţii, unui nou atestat, agrement, aviz tehnic, certificat sau unei noi cărţi de identitate din cauza pierderii ori distrugerii celei/celui eliberate/eliberat anterior	30% din tariful aprobat pentru acordarea documentului respectiv
10.	Eliberarea unei noi licenţe, autorizaţii, unui nou atestat, agrement sau certificat din cauza anulării, retragerii ori suspendării celei/celui eliberate/eliberat anterior	100% din tariful aprobat pentru acordarea documentului respectiv
11.	Efectuarea de probe în laboratoarele AFER în afara programului normal de lucru	35% din tariful aprobat pentru activitatea iniţială
12.	Activităţi de reevaluare, repetare a examinărilor în vederea eliberării atestatelor, autorizaţiilor, certificatelor, licenţelor, ca urmare a neconformităţilor constatate	35% din tariful aprobat pentru activitatea iniţială
13.	Avizarea documentaţiei modificate ca urmare a observaţiilor AFER	35% din tariful aprobat pentru activitatea iniţială
14.	Examinarea îndeplinirii cerinţelor care au stat la baza acordării licenţei, în vederea acordării vizei periodice	70% din tariful aprobat pentru acordarea licenţei
15.	Eliberarea unei licenţe temporare ca urmare a suspendării/retragerii celei eliberate anterior	50% din tariful aprobat pentru acordarea licenţei
16.	Eliberarea unei noi licenţe ca urmare a modificării denumirii, adresei, situaţiei juridice a operatorului de transport feroviar	35% din tariful aprobat pentru acordarea licenţei
17.	Eliberarea unei noi licenţe ca urmare a modificării domeniului serviciilor de transport	50% din tariful aprobat pentru acordarea licenţei
18.	Activitatea de verificare anuală a modificărilor documentaţiei care a stat la baza eliberării unei licenţe	35% din tariful aprobat pentru acordarea licenţei
19.	Verificarea eliminării neconformităţilor care au stat la baza suspendării licenţei	35% din tariful aprobat pentru acordarea licenţei
20.	Verificarea respectării cerinţelor care au stat la baza acordării autorizaţiei de exploatare a liniilor ferate industriale şi vizarea periodică a acesteia	70% din tariful aprobat pentru acordarea autorizaţiei
21.	Verificarea autorizaţiei de exploatare a liniilor ferate industriale ca urmare a modificării denumirii/situaţiei juridice a posesorului acesteia	35% din tariful aprobat pentru acordarea autorizaţiei
22.	Verificarea eliminării neconformităţilor care au stat la baza suspendării autorizaţiei de exploatare a liniilor ferate industriale	35% din tariful aprobat pentru acordarea autorizaţiei

MINISTRUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI Nr. 2.369 din 31 octombrie 2012

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE Nr. 1.647 din 5 decembrie 2012

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE Nr. 2.769 din 5 noiembrie 2012

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Societăţii Comerciale TOHAN - S.A., filială a Companiei Naţionale ROMARM - S.A.

Având în vedere prevederile art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, şi ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Societăţii Comerciale TOHAN - S.A., filială a Companiei Naţionale ROMARM - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi nivelul cheltuielilor în structură reprezintă limite maxime şi nu pot fi depăşite decât în cazuri justificate, prin aprobarea de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a unui ordin de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) În cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Societatea Comercială TOHAN - S.A., filială a Companiei Naţionale ROMARM - S.A., poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

p. Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, Gelu-Ştefan Diaconu, secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice, Florin Georgescu

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, Mariana Câmpeanu

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Compania Naţională ROMARM - S.A. - filiala Societatea Comercială TOHAN - S.A.

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2012

								mii lei
			INDICATORI			Nr. rd.	2011 Realizat	BVC 2012
0	1		2			3	4	5
I.			VENITURI TOTALE (Rd.2+Rd.10+Rd.15)			1	23.448	25.930
	1		Venituri din exploatare, din care:			2	22.164	25.680
		a)	din producţia vândută			3	17.657	18.400
		b)	din vânzarea mărfurilor			4	150	690
		c)	din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:			5	71
			c1		subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare	6
			c2		transferuri cf. prevederilor legale în vigoare	7	71
		d)	producţia de imobilizări			8	1.663	1.750
		e)	alte venituri din exploatare			9	2.623	4.840
					- venituri conform OUG 95/2002	9a	3.060	3.560
	2		Venituri financiare, din care:			10	1.284	250
		a)	din imobilizări financiare			11
		b)	din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate			12
		c)	din dobânzi			13	120	100
		d)	alte venituri financiare			14	1.164	150
	3		Venituri extraordinare			15
II.			CHELTUIELI TOTALE (rd.17+48+51)			16	23.313	25.680
	1		Cheltuieli de exploatare, din care:			17	22.139	25.430
		a)	cheltuieli materiale			18	4.083	4.450
		b)	alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)			19	1.264	1.400
		c)	cheltuieli privind mărfurile			20	68	590
		d)	cheltuieli cu personalul, din care:			21	9.611	9.947
			d1		ch. cu salariile (Rd.22=Rd.94+Rd.95)	22	6.434	6.627
			d2		cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială şi alte obligaţii legale, din care:	23	2.137	2.249
					ch. privind contribuţia la asigurări sociale	24	1.681	1.776
					ch. privind contribuţia la asigurări pt. şomaj	25	32	33
					ch. privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate	26	332	345
					ch. privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii	27	92	96
			d3		alte cheltuieli cu personalul, din care:	28	1.040	1.071
					d3.1) ch. sociale prevăzute prin art. 21 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din care:	29	129	133
					- tichete de creşă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare	30
					- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare	31
					d3.2) tichete de masă	32	907	938
					d3.3) tichete de vacanţă	33
					d3.4) alte drepturi de personal conform prevederilor legale	33a	4
		e)	ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări			34
		f)	ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoreşti			35
		g)	ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale			36	1.487	1.530
		h)	ch. cu prestaţiile externe			37	1.901	2.100
		i)	alte cheltuieli de exploatare, din care:			38	3.725	5.413
			i1) contract de mandat			39	80	80
			i2) ch. de protocol, din care:			40	59	59
				- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare		41
			i3) ch. de reclamă şi publicitate, din care:			42	16	16
				tichete cadou ptr. cheltuieli de reclamă şi publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare		43
				tichete cadou ptr. campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare		44
			i4) ch. cu sponsorizarea			45
			i5) ch. cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale			46
			i6) ch. cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor			47
			i7) cheltuieli conform OUG 95/2002 şi/ sau cheltuieli şomaj tehnic			47a	3.060	3.560
			i8) cheltuieli aferente restructurării, privatizării, administrator special etc.			47b	22	22
	2		Cheltuieli financiare, din care:			48	1.174	250
		a)	cheltuieli privind dobânzile			49	3	100
		b)	alte cheltuieli financiare			50	1.171	150
	3		Cheltuieli extraordinare			51
III.			REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)			52	135	250
IV.			IMPOZIT PE PROFIT			53	21	38
V.			PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:			54	115	212
	1		Rezerve legale			55	7	12
	2		Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege			56
	3		Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi			57	108	200
	4		Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi			58
	5		Alte repartizări prevăzute de lege			59
	6		Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd. 55, 56, 57, 58 şi 59.			60
	7		Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă			61
	8		Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat			62
	9		Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la pct. 1-8 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare			63
VI.			VENITURI DIN FONDURI EUROPENE			64
VII.			CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE, din care:			65
		a)	cheltuieli materiale			66
		b)	cheltuieli salariale			67
		c)	cheltuieli privind prestări servicii			68
		d)	cheltuieli cu reclama şi publicitate			69
		e)	alte cheltuieli			70
VIII.			SURSE DE FINANŢAREA INVESTIŢIILOR, din care:			71	2.076	496
	1		Surse proprii			72	340	402
	2		Alocaţii de la buget			73	1.736
	3		Credite bancare			74
		a)	- interne			75
		b)	- externe			76
	4		Fonduri europene			77
	5		Alte surse			78		94
IX.			CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care:			79	2.076	496
	1		Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cele aferente investiţiilor în curs la finele anului			80	2.076	496
	2		Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii			81
		a)	interne			82
		b)	externe			83
X.			REZERVE, din care:			84
XI.	1		Rezerve legale			85	7	12
	2		Rezerve statutare			86
	3		Alte rezerve			87
XII.			DATE DE FUNDAMENTARE			88
	1		Venituri totale			89	20.388	22.370
	2		Cheltuieli aferente veniturilor totale			90	20.253	22.120
	3		Nr. prognozat de personal la finele anului			91	491	491
	4		Nr. mediu de salariaţi total			92	475	489
			Nr. mediu de salariaţi în activitate			92a	338	338