MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 831/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 831         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 11 decembrie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI

 

Decizie nr. 810 din 2 octombrie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) si art. 5 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor

 

Decizie nr. 811 din 2 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Decizie nr. 830 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.174. - Hotărâre privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în vederea scoaterii din funcţiune si casării acestora, si privind actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

1.176. - Hotărâre privind aprobarea închirierii unor suprafeţe aflate în administrarea Ministerului Justiţiei si a instanţelor judecătoreşti

 

1.177 - Hotărâre pentru aprobarea ocupării unor posturi vacante din cadrul Ministerului Public

 

1.178 - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.449/2005 privind organizarea si funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

 

1.180. - Hotărâre privind suplimentarea sumei prevăzute ca justa despăgubire pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire Lugoj“, aprobata prin Hotărârea Guvernului nr. 685/2007

 

1.181. - Hotărâre privind suplimentarea pe anul 2012 a sumei prevăzute ca justa despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării „Reabilitare DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, între km 358+000 si km 495+800“ pe teritoriul localităţilor Caransebeş, Buchin si Păltiniş

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINSITRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

6.251. - Ordin pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea, desfăşurarea si normarea activităţilor didactice la formele de învăţământ la distanţă si cu frecvenţă redusă la nivelul învăţământului superior

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărâre din 27 septembrie 2011 în Cauza Lipănescu si alţii împotriva României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 810

din 2 octombrie 2012

asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Corneliu Danilescu în Dosarul nr. 15/110/2011 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 594D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 15/110/2011, Tribunalul Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Corneliu Danilescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei la decizia de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (2), art. 44 alin. (1), (3) şi (4), art. 47, art. 136 alin. (5) şi art. 139 alin. (3), precum şi celor ale Preambulului şi ale art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate au afectat în mare măsură nivelul de trai al pensionarilor militari.

Totodată, arată că, în condiţiile în care angajatorul - statul - „nu a contribuit la fondul bugetului asigurărilor sociale de stat, nu poate folosi discreţionar acest fond pentru a se achita de obligaţiile ce îi revin în calitate de angajator, deoarece se creează premisele de a folosi acest fond şi pentru alte obligaţii ale statului, deşi drepturile acestuia ca angajator sunt egale cu drepturile celorlalţi angajatori“.

De asemenea, consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi principiului inamovibilităţii proprietăţii private şi încalcă garanţia constituţională a proprietăţii private, întrucât „dreptul bănesc corespunzător gradului militar (ca orice drept de proprietate) nu poate fi luat, caz în care ar fi efectuată o expropriere a dreptului respectiv al militarului“.

Cu privire la încălcarea art. 47 din Constituţie, susţine că dispoziţiile de lege criticate „subminează nivelul de trai al militarilor, prin diminuarea semnificativă a cuantumului venitului din pensie“.În final, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 830/2008, nr. 375/2005, nr. 57/2006, nr. 120/2007.

Tribunalul Bacău - Secţia civilă consideră, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece pensia de serviciu are natura unui drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii. Pentru viitor, pensia de serviciu nu are natura unui bun actual, ci doar a unui interes patrimonial care poate fi supus unei reduceri fără a fi necesară acordarea unei despăgubiri. În ceea ce priveşte gradul militar, acesta nu poate face obiectul unui drept de proprietate.

Invocă, în continuare, deciziile Curţii Constituţionale nr. 20/2000 şi nr. 871/2010. În final, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu intră în conflict cu art. 16 din Constituţie şi cu celelalte prevederi invocate din actele internaţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii care au următorul conţinut:

- Art. 1 lit. a) : „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: a) pensiile militare de stat;“;

- Art. 3 alin. (1) : „Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.“;

- Art. 4 alin. (2) : „Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.“;

- Art. 5 alin. (1), (2) şi (4) : „(1) Prevederile art. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător şi pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.

[...]

(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.“

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (5) potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1), (3) şi (4) privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai decent, art. 136 alin.

(5) privind inviolabilitatea proprietăţii private, art. 139 alin. (3) privind impozite, taxe şi alte contribuţii, precum şi cele ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, coroborate cu Preambulul şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prin Decizia nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, şi Decizia nr. 1.285 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011.

Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială“. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie [...]. Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita“.

Totodată, Curtea a statuat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii“.

Curtea Constituţională a constatat că „eliminarea pensiilor de serviciu reglementată de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă, această sarcină fiind suportată de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egală măsură (spre deosebire de cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, 2005) . Ajustarea dictată de principiul contributivităţii nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajaţi ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenţei Curţii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea Decizia nr. 872 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010) ; or, în cauza de faţă, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă“.

Totodată, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat următoarele: „cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“.Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. În final, Curtea reţine că dispoziţiile constituţionale ale art. 139 alin. (3) privind impozite, taxe şi alte contribuţii nu au incidenţă în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (2) şi art. 5 alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Corneliu Danilescu în Dosarul nr. 15/110/2011 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 811

din 2 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 3.901/103/2010 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 597D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 598-600D/2012 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de aceeaşi instanţă de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 3.562/103/2010, nr. 3.844/103/2010 şi nr. 3.620/103/2010.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportat la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 598-600D/2012 la Dosarul nr. 597D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 27 februarie 2012, pronunţate în dosarele nr. 3.901/103/2010, nr. 3.562/103/2010, nr. 3.844/103/2010 şi nr. 3.620/103/2010, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în cadrul unor cauze având ca obiect soluţionarea unor recursuri împotriva unor sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Neamţ, referitoare la drepturi de pensie.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) şi art. 20.

Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, arată că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 încalcă normele de tehnică legislativă care impun existenţa unei congruenţe (concordanţe) între motivele şi/sau scopul unui act normativ, pe de-o parte, şi efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte, astfel cum statuează dispoziţiile art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000. Or, la sfârşitul anului 2011, după finalizarea procesului de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 există o discrepanţă enormă între expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 şi previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al Legii nr. 119/2010 şi realitatea bugetară. Concluzionând, instanţa de judecată constată că prin adoptarea Legii nr. 119/2010 s-a mărit, contrar dezideratelor şi angajamentelor asumate de România cu organismele financiare internaţionale, deficitul sistemului de pensii de la 1,2% din P.I.B. În anul 2009 la 2,35% din P.I.B. În anul 2011.

Cu privire la încălcarea art. 47 alin. (1) din Constituţie, susţine că dispoziţiile de lege criticate nu au reprezentat măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, ci măsuri prin care s-a accentuat dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri şi cheltuieli. Consideră că actualmente situaţia de fapt este diferită faţă de cea prevăzută în Decizia nr. 871/2010 a Curţii Constituţionale. Astfel, la 1 an şi 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 se observă că efectele produse de aceasta sunt, cel puţin pe termen scurt şi mediu, în totală contradicţie cu motivele şi scopurile principale ale acesteia, astfel cum au fost menţionate în expunerea de motive.

De asemenea, consideră că Legea nr. 119/2010 contravine şi art. 20 din Constituţie, deoarece încalcă, în principal, art. G pct. 2 din Partea a V-a din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999 şi, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din Partea a II-a din aceeaşi Cartă raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din Partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964, întrucât în majoritatea cazurilor, în urma recalculării, pensiile personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi personalului Curţii de Conturi nu sunt cel puţin egale cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (5) potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, coroborat cu art. G pct. 2 din Partea a V-a din Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată de România prin Legea nr. 74/1999, şi cu art. 12 pct. 2 din Partea a II-a din aceeaşi Cartă raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din Partea a XI-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prin Decizia nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, şi Decizia nr. 1.285 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011.

Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială“. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, [...] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita“.

Totodată, Curtea a statuat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii“.

Curtea Constituţională a constatat că „eliminarea pensiilor de serviciu reglementată de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcină individuală excesivă, această sarcină fiind suportată de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egală măsură (spre deosebire de cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, 2005). Ajustarea dictată de principiul contributivităţii nu numai că elimină un beneficiu suplimentar acordat unor angajaţi ai statului, dar îi integrează pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodată, conform jurisprudenţei Curţii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusă pensia contributivă (a se vedea Decizia nr. 872 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010) ; or, în cauza de faţă, nu se pune o atare problemă, pensia contributivă nefiind în niciun fel afectată sau restrânsă“.

Totodată, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat următoarele: „cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă, din oficiu, în dosarele nr. 3.901/103/2010, nr. 3.562/103/2010, nr. 3.844/103/2010 şi nr. 3.620/103/2010.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 830

din 11 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.516/288/2012. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 814D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.215/2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 6 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.516/288/2012, Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Excepţia a fost ridicată din oficiu de instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de suspendare provizorie a executării silite.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, atât timp cât legea prevede o procedură specială la îndemâna unui debitor urmărit în faza executării silite, accesul la instanţă pe această cale nu poate fi limitat în funcţie de natura creanţei, fără o justificare rezonabilă. Obiectul verificărilor în această procedură sumară, a suspendării provizorii reglementate de art. 403 alin. (4) din Codul de procedură civilă vizează aspecte de nelegalitate a actelor de executare afirmate cu o suficientă aparenţă de temeinicie, care, ignorate, ar produce prejudicii imediate greu reparabile. Legiuitorul a prevăzut, aşadar, posibilitatea concretizării unor asemenea aspecte şi a reglementat un mijloc accesibil de oprire absolut temporară a executării silite tocmai pentru a evita producerea unor astfel de pagube. Criteriul celerităţii şi ritmicităţii încasărilor fiscale trebuie reevaluat în contextul de faţă. Apare ca fiind evident discriminatorie faţă de un debitor de drept comun situaţia în care se regăseşte debitorul fiscal, aceea de a fi obligat să observe îndeplinirea actului contestat cu o rezonabilă aparenţă de temeinicie fără a avea la îndemână remedii adecvate. În final, autorul criticii arată că şi post factum remediul de restabilire a legalităţii este diferit pentru debitorul fiscal faţă de debitorul de drept comun. De aceea, situaţia de inegalitate în funcţie de natura creanţei, situaţie născută din reglementarea art. 172 din Codul de procedură fiscală, privită prin prisma accesului la o instanţă, nu se justifică obiectiv, astfel încât este discriminatorie. În consecinţă, instanţa de judecată susţine că dispoziţiile art. 172 alin. (2) din Ordonanţă Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 16 şi 21 din Constituţie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor

două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu următorul cuprins: „Dispoziţiile privind suspendarea provizorie a executării silite prin ordonanţă preşedinţială prevăzute de art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“în susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, instanţa de judecată invocă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 553 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, Decizia nr. 248 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2010, Decizia nr. 894 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, şi Decizia nr. 1.215 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 7 decembrie 2010. În esenţă, Curtea a statuat că nu se poate reţine că dispoziţiile criticate din Codul de procedură fiscală îngrădesc accesul liber la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime, garantat de prevederile art. 21 din Constituţie, ci, dimpotrivă, dau posibilitatea părţii interesate de a introduce, în anumite condiţii, contestaţie la executare şi împotriva titlului executoriu.

Curtea a reţinut că, la art. 136 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, legiuitorul a prevăzut că, în cazul în care debitorii nu îşi plătesc de bunăvoie obligaţiile fiscale, pentru stingerea acestora organele fiscale competente vor proceda la executarea silită, iar, potrivit art. 141 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, „executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare [...]“. Totodată, conform prevederilor art. 141 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, „titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată stabilit de lege sau stabilit de organul competent [...]“. Prin urmare, executarea silită este o etapă procedurală ulterioară stabilirii obligaţiilor fiscale prin actul administrativ fiscal (titlul de creanţă fiscală), act administrativ fiscal împotriva căruia debitorul (contribuabilul) poate formula contestaţie în temeiul art. 205 din Codul de procedură fiscală. Mai mult, în temeiul prevederilor art. 215 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, „instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate [...]“, ceea ce presupune că executarea silită nu mai poate avea loc. Aşadar, Curtea constată că acest mijloc procedural de contestare a titlului de creanţă conferă garanţii suficiente în sensul efectivităţii dreptului de acces la justiţie, astfel încât măsura procesuală prevăzută de art. 403 alin. 2 din Codul de procedură civilă ar fi de natură doar să genereze tergiversarea executării obligaţiilor fiscale. În temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are deplina libertate să reglementeze prin lege norme de procedură, cu condiţia ca acestea să nu fie contrare Constituţiei. Împrejurarea că nu se aplică dispoziţiile referitoare la suspendarea provizorie a executării silite prin ordonanţa preşedinţială, prevăzute la art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, nu are semnificaţia încălcării dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, câtă vreme, anterior executării silite, debitorul a putut uza de toate căile legale pentru a stabili cu claritate atât suma datorată, cât şi termenul de plată sau a suspendat chiar, la instanţa competentă, executarea actului administrativ fiscal, beneficiind astfel de suficiente garanţii privind accesul liber la justiţie. Întrucât nu au survenit elemente noi, care să determine reconsiderarea jurisprudenţei în materie, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, fiind aplicabile, în acelaşi timp , şi criticilor de neconstituţionalitate aduse textului prin raportare la celelalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 172 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Secţia civilă în Dosarul nr.

2.516/288/2012.         

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora, şi privind actualizarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 10 alin. (2) şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001, şi potrivit art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind evaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului a unor construcţii aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, amplasate în incinta imobilelor având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. – Trecerea în domeniul privat al statului a construcţiilor prevăzute la art. 1 se face în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora.

Art. 3. – Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2*), ca urmare a reevaluării efectuate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. – Se aprobă actualizarea datelor de identificare ale imobilelor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a modificării adreselor la care sunt situate acestea.

Art. 5. – După scoaterea din funcţiune şi casarea construcţiilor, Ministerul Apărării Naţionale va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru probarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 020 şi nr. 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. – Anexele nr. 1, 2*) şi 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării naţionale,

Sebastian Huluban,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 4 decembrie 2012

Nr. 1.174.


*) Anexa nr. 2 nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale construcţiilor aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, care trec din domeniul public în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării acestora

 

Nr. crt.

Adresa imobilului, nr. carte funciară, nr. cadastral

Persoana juridică - administrator al imobilului

Codul unic de înregistrare

Denumirea imobilului, codul de clasificare, nr. M.F.P., construcţii cu destinaţie specială aferente imobilului propuse pentru trecere în domeniul privat al statului şi valoarea totală a acestora propusă pentru diminuare din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

1

2

3

4

1.

Municipiul Codlea, extravilan,

judeţul Braşov,

C.F. nr. 103987,

Codlea, nr. cadastral 103987

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

Imobil 1181, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 104.127

- parţial Pavilionul P: - suprafaţa construită = 68 mp

- valoarea contabilă = 0,80 lei

Pavilionul Z: - suprafaţa construită = 151 mp

- valoarea contabilă = 1.327,30 lei

Total valoare contabilă imobil 1181 - parţial = 1.328,10 lei

2.

 

 

Comuna Ştefăneştii de

Jos, judeţul Ilfov,

C.F. nr. 50556

Ştefăneştii de Jos, nr. cadastral 50556

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

Imobil 942, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 106.807 - parţial

Pavilionul G: - suprafaţa construită = 196 mp

- valoarea contabilă = 1.619,31 lei

Pavilionul H: - suprafaţa construită = 278 mp

- valoarea contabilă = 18.401,25 lei

Pavilionul I: - suprafaţa construită = 14 mp -

- valoarea contabilă = 1.766,52 lei

Pavilionul I1: - suprafaţa construită = 14 mp - valoarea contabilă = 1.766,52 lei Total valoare contabilă imobil 942 - parţial = 23.553,6 lei

Imobil 341, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F. P. = 103.928 - parţial

Pavilionul H3: - suprafaţa construită = 206 mp

- valoarea contabilă = 9.392,40 lei

Pavilionul H5: - suprafaţa construită = 189 mp - valoarea contabilă = 96.870,50 lei Pavilionul H7: - suprafaţa construită = 45 mp

3.

Municipiul Târgu Jiu,

strada Tudor Vladimirescu

nr. 131, judeţul Gorj,

C.F. nr. 44844

Târgu Jiu, nr. cadastral 44844

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

 

 

 

- valoarea contabilă = 1.687,90 lei

Pavilionul J3: - suprafaţa construită = 174 mp

- valoarea contabilă = 6.047,70 lei

Pavilionul K: - suprafaţa construită = 45 mp

- valoarea contabilă = 13.417,70 lei

Pavilionul K1: - suprafaţa construită = 295 mp

- valoarea contabilă = 77.589,20 lei

Pavilionul K2: - suprafaţa construită = 295 mp - valoarea contabilă = 77.589,20 lei Pavilionul K3: - suprafaţa construită = 295 mp - valoarea contabilă = 77.589,20 lei Pavilionul K4: - suprafaţa construită = 295

mp - valoarea contabilă = 77.589,20 lei

Pavilionul K5: - suprafaţa construită = 121 mp - valoarea contabilă = 36.752,80 lei Pavilionul M1: - suprafaţa construită = 47 mp - valoarea contabilă = 9.670,10 lei

Pavilionul P: - suprafaţa construită = 71 mp - valoarea contabilă = 12.022,20 lei

Pavilionul P1: - suprafaţa construită = 71 mp - valoarea contabilă = 12.022,20 lei

Pavilionul R1: - suprafaţa construită = 51 mp - valoarea contabilă = 32.474,70 lei

Pavilionul T: - suprafaţa construită = 135 mp - valoarea contabilă = 60.476,80 lei

Pavilionul U: - suprafaţa construită = 39 mp - valoarea contabilă = 1.779,30 lei

Pavilionul U1: - suprafaţa construită = 23 mp - valoarea contabilă = 1.687,90 lei

Pavilionul V: - suprafaţa construită = 187 mp - valoarea contabilă = 50.948,30 lei

Pavilionul V1: - suprafaţa construită = 137 mp - valoarea contabilă = 37.336,20 lei

Pavilionul V2: - suprafaţa construită = 185 mp - valoarea contabilă = 50.364,90 lei

Pavilionul V3: - suprafaţa construită = 63 mp - valoarea contabilă = 17.112,40 lei

Pavilionul V4: - suprafaţa construită = 114 mp - valoarea contabilă = 25.474,20 lei Pavilionul V5: - suprafaţa construită = 94 mp - valoarea contabilă = 25.474,20 lei

Pavilionul V6: - suprafaţa construită = 143 mp - valoarea contabilă = 97.229,50 lei Pavilionul V8: - suprafaţa construită = 112 mp - valoarea contabilă = 54.448,50 lei

Împrejmuire din sârmă ghimpată pe două rânduri de stâlpi:

- lungimea construită = 1.339,4 ml - valoarea contabilă = 468,79 lei

Împrejmuire din plăci prefabricate din beton:

- lungimea construită = 95 ml - valoarea contabilă = 588,05 lei

Total valoare contabilă imobil 341 - parţial = 964.104,04 lei

4.

Municipiul Sebeş,

judeţul Alba,

C.F. nr. 75908

Sebeş, nr. cadastral 75908

 

 

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

 

 

Imobil 474, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F. P. =

104.059 - parţial

Pavilionul BC 7: - suprafaţa construită = 149 mp - valoarea contabilă = 2,10 lei

Pavilionul BC 8: - suprafaţa construită = 149 mp - valoarea contabilă = 2,10 lei

Pavilionul D: - suprafaţa construită = 300 mp - valoarea contabilă = 56.642,04 lei

Total valoare contabilă imobil 474 - parţial = 56.646,24 lei

5.

Municipiul Bucureşti,

strada Drumul Taberei nr. 7B, sectorul 6,

C.F. nr. 216342

Bucureşti, nr. cadastral 216342

 

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

Imobil 2700, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 106.820 - parţial

Pavilionul T: - suprafaţa construită = 500 mp - valoarea contabilă = 1.060 lei

Împrejmuire din plasă de sârmă: - lungimea construită = 271 ml  - valoarea contabilă = 2.303,50 lei

Total valoare contabilă imobil 2700 - parţial = 3.363,50 lei

6.

 

 

Municipiul Piteşti,

strada Cpt. Cuţui nr. 5, judeţul Argeş,

C.F. nr. 88795

Piteşti, nr. cadastral 11982

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

Imobil 563, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 103.769 – parţial

Pavilionul L: - suprafaţa construită = 360 mp - valoarea contabilă = 28.898,16 lei

Total valoare contabilă imobil 563 - parţial = 28.898,16 lei

7.

Comuna Jegălia,

 

 

extravilan, judeţul Călăraşi

 C.F. nr. 21310

Jegălia, nr. cadastral 21310

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

Imobil 2407, cod de clasificare 8.19.01 nr. M.F.P. = 103.747 - parţial

Pavilionul A: - suprafaţa construită = 323 mp - valoarea contabilă = 105.390,73 lei

Total valoare contabilă imobil 2407 - parţial = 105.390,73 lei

Imobil 3176, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 107.149 - parţial

Pavilionul F: - suprafaţa construită = 230 mp - valoarea contabilă = 11.277,50 lei

Pavilionul B2: - suprafaţa construită = 291 mp - valoarea contabilă = 42.633,40 lei

Pavilionul H9: - suprafaţa construită = 91 mp - valoarea contabilă = 63.782,60 lei

Pavilionul B3: - suprafaţa construită = 274 mp - valoarea contabilă =

8.

 

 

Oraşul Năvodari, judeţul

Constanţa, C.F. nr.109601

Năvodari, 109695

Năvodari, nr. cadastral 109601, 109695

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

15.790,01 lei Pavilionul C2: - suprafaţa construită = 646 mp - valoarea contabilă = 9.362 lei

Pavilionul E1: - suprafaţa construită = 206 mp - valoarea contabilă = 3.738,30 lei

Pavilionul E2: - suprafaţa construită = 244 mp - valoarea contabilă = 1.767,20 lei

Pavilionul E3: - suprafaţa construită = 226 mp - valoarea contabilă = 1.309,10 lei

Pavilionul E6: - suprafaţa construită = 182 mp - valoarea contabilă = 5.712,40 lei

Pavilionul E7: - suprafaţa construită = 341 mp - valoarea contabilă = 12.849,90 lei

Pavilionul F5: - suprafaţa construită = 121 mp - valoarea contabilă = 441,80 lei

Pavilionul I: - suprafaţa construită = 252 mp - valoarea contabilă = 24.193,90 lei

 

9.

Oraşul Sânnicolau Mare,

Sânnicolau Mare, nr. cadastral 403028, 403133, 403241, 403719

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

Pavilionul H: - suprafaţa construită = 400 mp - valoarea contabilă = 4.173,10 lei

Pavilionul H1: - suprafaţa construită = 18 mp - valoarea contabilă = 275,40 lei

Pavilionul B: - suprafaţa construită = 2.160 mp - valoarea contabilă = 237.630,70 lei

Pavilionul F1: - suprafaţa construită = 462 mp - valoarea contabilă = 14.887,70 lei

Pavilionul G: - suprafaţa construită = 202 mp - valoarea contabilă = 19.928,20 lei

Împrejmuire din plăci prefabricate din beton: - lungimea construită = 842 ml - valoarea contabilă = 55.014,80 lei

Pavilionul E8: - suprafaţa construită = 127 mp - valoarea contabilă = 4.418,10 lei

Pavilionul D: - suprafaţa construită = 415 mp - valoarea contabilă = 16.552,40 lei

Total valoare contabilă imobil 3176 - parţial = 545.738,51 lei

Imobil 2921, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 106.602 - parţial

Pavilionul H: - suprafaţa construită = 108 mp - valoarea contabilă = 30 lei

Pavilionul I: - suprafaţa construită = 108 mp - valoarea contabilă = 30 lei

Total valoare contabilă imobil 2921 - parţial = 60 lei

Imobil 491, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 106.889 - parţial

Pavilionul F: - suprafaţa construită = 492 mp - valoarea contabilă = 1.036,50 lei

Pavilionul M: - suprafaţa construită = 859 mp - valoarea contabilă = 41.245,68 lei

Pavilionul S: - suprafaţa construită = 1.408 mp - valoarea contabilă = 76.739,32 lei

 

10.

 

 

Municipiul Bârlad, Strada Tecuciului nr. 2, judeţul Vaslui,

C.F. nr. 71740

Bârlad, nr. cadastral 71740

 

 

 

 

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

Pavilionul T: - suprafaţa construită = 1.400 mp - valoarea contabilă = 76.739,32 lei

Pavilionul U1: - suprafaţa construită = 130 mp. - valoarea contabilă = 2.696,10 lei

Pavilionul Z: - suprafaţa construită = 89 mp - valoarea contabilă = 4.365,40 lei

Total valoare contabilă imobil 491 - parţial =202.822,32 lei

11.

 

 

Municipiul Târgu Mureş, extravilan, judeţul Mureş,

C.F. nr. 131224

Târgu Mureş, nr. cadastral 131224

 

 

 

 

 

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

Imobil 2302, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 104.002 – parţial

Pavilionul F: - suprafaţa construită = 22,5 mp - valoarea contabilă = 2,5 lei

Pavilionul G: - suprafaţa construită = 4,50 mp  - valoarea contabilă = 0,25 lei

Pavilionul H: - suprafaţa construită = 114 mp  - valoarea contabilă = 1,05 lei

Împrejmuire sârmă ghimpată pe un rând de stâlpi de beton: - lungimea construită = 280 ml  - valoarea contabilă = 0,84 lei

Drum interior cu pământ: - suprafaţa construită = 300 mp  - valoarea contabilă = 0,15 lei

Total valoare contabilă imobil 2302 - parţial = 4,79 lei

12.

 

 

Comuna Pojorâta, comuna Fundu Moldovei, extravilan, judeţul

Suceava, C.F. nr. 31035

Pojorâta, 31016

Pojorâta, 31179

Fundu Moldovei, nr. cadastral 31035, 31016, 31179

Ministerul Apărării Naţionale

4183229

 

 

Imobil 2538, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 106.861 - parţial

Pavilionul M: - suprafaţa construită = 228 mp - valoarea contabilă = 22.702,36 lei

Total valoare contabilă imobil 2538 - parţial = 22.702,36 lei

Imobil 416, cod de clasificare 8.19.01, nr. M.F.P. = 103.561 - parţial

Pavilionul Y10:  - suprafaţa construită = 90 mp - valoarea contabilă = 9.800,60 lei

Pavilionul X3: - suprafaţa construită = 49 mp - valoarea contabilă = 21.235 lei

13.

Municipiul Bucureşti, bd. Ghencea nr. 35-37, sectorul 6, C.F. nr. 216616 Bucureşti, nr. cadastral 216616

Ministerul Apărării Naţionale 4183229

Pavilionul X2: - suprafaţa construită = 360 mp  - valoarea contabilă = 20.791,50 lei

Pavilionul T1: - suprafaţa construită = 32 mp  - valoarea contabilă = 10.385,30 lei

Total valoare contabilă imobil 416 – parţial = 62.212,40 lei

 

ANEXA Nr. 3

 

SITUAŢIA

unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale la care se actualizează datele de identificare ca urmare a modificării adreselor poştale la care sunt situate acestea

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea imobilului din domeniul public al statului

Adresa imobilului, nr. carte funciară, nr. cadastral

1

2

3

4

106.867

8.19.01

1212 Vatra Dornei

Municipiul Vatra Dornei, satul Argestru, strada Argestru nr. 75, judeţul Suceava, C.F. nr. 32236 Vatra Dornei, nr. cadastral 32236

106.820

8.19.01

2700 Bucureşti

Municipiul Bucureşti, strada Drumul Taberei nr. 7B, sectorul 6, C.F. nr. 216342 Bucureşti, nr. cadastral 216342

103.769

8.19.01

563 Piteşti

Municipiul Piteşti, strada Cpt. Cuţui nr. 5, judeţul Argeş, C.F. nr. 88795 Piteşti, nr. cadastral 11982

106.889

8.19.01

491 Bârlad

Municipiul Bârlad, Strada Tecuciului nr. 2, judeţul Vaslui, C.F. nr. 71740 Bârlad, nr. cadastral 71740

106.861

8.19.01

2538 Pojorâta

Comuna Pojorâta, comuna Fundu Moldovei, extravilan, judeţul Suceava, C.F. nr. 31035 Pojorâta, 31016 Pojorâta, 31179 Fundu Moldovei, nr. cadastral 31035, 31016, 31179

103.561

8.19.01

416 Bucureşti

Municipiul Bucureşti, bd. Ghencea nr. 35-37, C.F. nr. 216616 Bucureşti, sectorul 6, nr. cadastral 216616

107.072

8.19.01

1204 Constanţa

Municipiul Constanţa, strada Gheorghe Marinescu nr. 2, judeţul Constanţa, C.F. nr. 228873 Constanţa, nr. cadastral 228873

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea închirierii unor suprafeţe aflate în administrarea Ministerului Justiţiei şi a instanţelor judecătoreşti

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă închirierea de către Ministerul Justiţiei şi instanţele judecătoreşti a unor suprafeţe aflate în administrarea acestora, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, situate în imobilele proprietate publică a statului în care îşi desfăşoară activitatea instanţele judecătoreşti, în scopul desfăşurării unor activităţi sau prestării unor servicii necesare personalului instanţelor şi justiţiabililor.

Art. 2. - (1) Închirierea spaţiilor prevăzute la art. 1 se face prin licitaţie publică, în condiţiile legii.

(2) Ministerul Justiţiei şi instanţele judecătoreşti, în calitate de administratori ai acestor spaţii, sunt împuterniciţi să organizeze procedura de licitaţie publică pentru închirierea acestor suprafeţe, în scopul realizării activităţilor prevăzute la art. 1.

(3) Contractul de închiriere se încheie de către Ministerul Justiţiei şi instanţele judecătoreşti, în calitate de titulari ai dreptului de administrare a imobilelor prevăzute la art. 1.

Art. 3. - Chiria stabilită ca urmare a desfăşurării procedurilor de licitaţie publică se plăteşte de câştigătorul licitaţiei. O cotă-parte de 20% din chiria încasată potrivit contractului prevăzut la art. 2 rămâne la dispoziţia Ministerului Justiţiei, precum şi a instanţelor judecătoreşti titulare ale dreptului de administrare, pentru întreţinerea imobilelor care fac obiectul închirierii, iar restul de 80% se virează la bugetul de stat.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Mona Maria Pivniceru

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 4 decembrie 2012

Nr. 1.176.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a spaţiilor aflate în administrarea Ministerului Justiţiei şi a instanţelor judecătoreşti, care se închiriază de către acestea

 

Nr. crt.

Locul unde este situat imobilul închiriat/Denumire imobil

Persoana juridică în administrarea căreia se află imobilul

Numărul de identificare a

imobilului

Caracteristicile spaţiului (Suprafaţa/Destinaţia)

0

1

2

3

4

1.

 

 

România, municipiul Bucureşti, Bd. Regina Elisabeta nr. 33, sectorul 5/Ministerul Justiţiei, sedii administrative pentru I.N.E.C., S.N.G., I.N.M.

Ministerul Justiţiei

35250

 

 

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

2.

România, judeţul Călăraşi, municipiul Călăraşi, str. Bucureşti nr. 106/Tribunalul Călăraşi, Judecătoria Călăraşi

Ministerul Justiţiei

156611

30 mp/Punct de comercializare produse de papetărie; punct de prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

3.

România, judeţul Călăraşi, municipiul Olteniţa, Bd. Tineretului nr. 123/Judecătoria Olteniţa

Ministerul Justiţiei

36223

20 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

4.

România, judeţul Giurgiu, localitatea Giurgiu, Str. Episcopiei nr. 13/Tribunalul Giurgiu, Judecătoria Giurgiu

Ministerul Justiţiei

156236

6 mp/Punct prestare servicii de copiere/multiplicare acte

5.

România, judeţul Ialomiţa, localitatea Slobozia, Bd. Cosminului nr. 12/Tribunalul Ialomiţa, Judecătoria Slobozia

Ministerul Justiţiei

38594

6 mp/Punct prestare servicii de copiere/multiplicare acte

6.

România, judeţul Ialomiţa, localitatea Urziceni, str. Al. I. Cuza nr. 9/Judecătoria Urziceni

Ministerul Justiţiei

38597

6 mp/Punct de comercializare produse alimentare/nealimentare

7.

România, judeţul Ialomiţa, localitatea Feteşti, str. Călăraşi nr. 422/Judecătoria Feteşti

Ministerul Justiţiei

38598

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

3 mp/Punct prestare servicii de copiere/multiplicare acte

8.

România, judeţul Alba, municipiul Alba Iulia, Piaţa I.C. Brătianu nr. 1/Curtea de Apel Alba Iulia

Ministerul Justiţiei

105160

4 mp/Punct de vânzare/prezentare carte juridică

9.

România, judeţul Hunedoara, municipiul Deva, Str. 1 Decembrie nr. 35/Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Deva

Ministerul Justiţiei

37759

15 mp/Punct de prestare servicii poştale

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

10.

România, judeţul Hunedoara, municipiul Petroşani, Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 77/Judecătoria Petroşani

Ministerul Justiţiei

37761

5 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

11.

România, judeţul Alba, municipiul Alba Iulia, Piaţa Iuliu Maniu nr. 24/Tribunalul Alba şi Judecătoria Alba Iulia

Ministerul Justiţiei

145408

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

12.

România, judeţul Alba, municipiul Aiud, Str. Morii nr. 7 A/Judecătoria Aiud

Ministerul Justiţiei

37080

2,9 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

13.

 

 

România, judeţul Alba, municipiul Sebeş, str. Lucian Blaga nr. 47/Judecătoria Sebeş

Ministerul Justiţiei

39805

 

 

6 mp/Punct prestare servicii de copiere/multiplicare acte

14.

România, judeţul Alba, municipiul Câmpeni, str. Horia nr. 12/Judecătoria Câmpeni

Ministerul Justiţiei

156609

5,4 mp/Punct prestare servicii de copiere/multiplicare acte

15.

România, judeţul Alba, municipiul Blaj, Str. Ministerul Republicii nr. 14/Judecătoria Blaj Justiţiei

 

120832

6 mp/Punct prestare servicii de copiere/multiplicare acte

16.

România, judeţul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr. 2-4/Palatul de Justiţie din Cluj, Curtea de Apel Cluj-Napoca, Tribunalul Cluj, Judecătoria

Cluj-Napoca

Ministerul Justiţiei

39081

22 mp/Punct prestare servicii poştale

14 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

17.

 

 

România, judeţul Bistriţa-Năsăud, municipiul Bistriţa, str. Alba Iulia nr. 1/Palatul de Justiţie Bistriţa-Năsăud, sedii: Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Judecătoria Bistriţa

Ministerul Justiţiei

156186

 

 

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

3 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

3,60 mp/Punct de prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

18.

România, judeţul Bistriţa-Năsăud, oraşul Năsăud, str. Vasile Nascu nr. 49/Judecătoria Năsăud şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud - sediu nou

Ministerul Justiţiei

156185

 

 

35,60 mp/Punct comercializare produse alimentare

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

19.

România, judeţul Bistriţa-Năsăud, localitatea Beclean, Str. Libertăţii nr. 13/Judecătoria Beclean

Ministerul Justiţiei

38174

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

20.

 

 

România, judeţul Maramureş, municipiul Baia Mare, Bd. Republicii nr. 2 A/ Palatul de Justiţie Maramureş, Tribunalul Maramureş, Judecătoria Baia Mare

Ministerul Justiţiei

150270

19 mp/Punct prestare servicii poştale

75 mp/Organizare bufet incintă

10 mp/Punct de vânzare/prezentare carte juridică

21.

România, judeţul Maramureş, municipiul Sighetu Marmaţiei, str. Corneliu Coposu nr. 2/Judecătoria Sighetu Marmaţiei

Ministerul Justiţiei

27666

4 mp/Punct de prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

22.

 

 

România, judeţul Maramureş, localitatea Târgu Lăpuş, str. Liviu Rebreanu nr. 77/Judecătoria Târgu Lăpuş, teren şi

construcţii anexe

Ministerul Justiţiei

27672

 

 

9,75 mp/Punct colectare taxe judiciare şi de timbru

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

23.

România, judeţul Sălaj, municipiul Zalău, str. Tudor Vladimirescu nr. 12/Tribunalul Sălaj

Ministerul Justiţiei

39868

17 mp/Punct comercializare produse alimentare/nealimentare

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

16 mp/Punct prestare servicii poştale

24.

România, judeţul Argeş, municipiul Piteşti, Str. Victoriei nr. 22/Curtea de Apel Piteşti

Ministerul Justiţiei

36695

5 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

25.

România, judeţul Argeş, municipiul Piteşti, Str. Eroilor nr. 5/Tribunalul Argeş şi Judecătoria Piteşti

Ministerul Justiţiei

36696

3,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

2,50 mp/Punct de vânzare/prezentare carte juridică

26.

România, judeţul Argeş, municipiul Piteşti, str. Maior Şonţu nr. 2/Tribunalul Comercial Argeş

Ministerul Justiţiei

35285

1,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

27.

România, judeţul Argeş, municipiul Câmpulung Muscel, str. Emilian Paveliu nr. 2/Judecătoria Câmpulung Muscel

Ministerul Justiţiei

36697

4,40 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

28.

România, judeţul Argeş, municipiul Curtea de Argeş, str. Negru Vodă nr. 83/Judecătoria Curtea de Argeş

Ministerul Justiţiei

36698

3 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

29.

România, judeţul Argeş, oraşul Costeşti, Str. Victoriei nr. 72/Judecătoria Costeşti

Ministerul Justiţiei

36699

4,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

30.

România, judeţul Argeş, oraş Topoloveni, Şos. Bucureşti nr. 111/Judecătoria Topoloveni

Ministerul Justiţiei

36700

1,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

31.

România, judeţul Vâlcea, municipiul Râmnicu Vâlcea, Scuarul Revoluţiei nr. 2/ Palatul Justiţiei din Râmnicu Vâlcea, sediu Tribunal Vâlcea

Ministerul Justiţiei

25865

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

3 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

32.

 

România, judeţul Vâlcea, municipiul Râmnicu Vâlcea, Scuarul Revoluţiei nr. 1/Judecătoria Râmnicu Vâlcea

Ministerul Justiţiei

25866

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

2,80 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare act

 6,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

33.

România, judeţul Vâlcea, municipiul Drăgăşani, str. Gib Mihăescu nr. 7/Judecătoria Drăgăşani

Ministerul Justiţiei

25867

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

34.

România, judeţul Vâlcea, oraşul Horezu, Str. 1 Decembrie nr. 6/Judecătoria Horezu

Ministerul Justiţiei

25868

2,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

35.

România, judeţul Vâlcea, oraşul Brezoi, Str. Eroilor nr. 163/Judecătoria Brezoi

Ministerul Justiţiei

25869

2,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

36.

România, oraşul Bălceşti, str. Craiovei nr. 11/Judecătoria Bălceşti

Ministerul Justiţiei

25870

9,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

37.

România, judeţul Bacău, municipiul Bacău, str. Cuza Vodă nr. 1/Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Bacău

Ministerul Justiţiei

156184

12 mp/Punct colectare taxe judiciare şi de timbru; punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

38.

România, judeţul Bacău, municipiul Bacău, str. Ştefan cel Mare nr. 4/Tribunalul Bacău - Secţia Comercială şi Contencios Administrativ

Ministerul Justiţiei

35618

3 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

39.

România, judeţul Bacău, str. Oituz nr. 20/Judecătoria Bacău

Ministerul Justiţiei

35619

12 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

40.

România, judeţul Bihor, municipiul Oradea, str. Parcul Traian nr. 10/Palatul de Justiţie Oradea, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor + Judecătoria Oradea

Ministerul Justiţiei

34902

3 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

11 mp/Punct prestare servicii poştale

8 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

8 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

41.

România, judeţul Bihor, oraşul Aleşd, Piaţa Unirii nr. 5/Judecătoria Aleşd

Ministerul Justiţiei

34905

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

42.

România, judeţul Satu Mare, localitatea Satu Mare, str. M. Viteazu nr. 8/Palatul de Justiţie Satu Mare, Tribunalul Satu Mare, Judecătoria Satu Mare

Ministerul Justiţiei

28074

6 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

43.

România, judeţul Suceava, municipiul Suceava, str. Ştefan cel Mare nr. 62/Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava, Judecătoria Suceava

Ministerul Justiţiei

34818

1 mp/Punct amplasare ATM 14 mp/Punct prestare servicii poştale

14 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

163 mp/Organizare bufet incintă

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

44.

România, judeţul Suceava, oraşul Fălticeni, str. Nicu Gane nr. 13/Judecătoria Fălticeni

Tribunalul Suceava

34815

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

45.

România, judeţul Suceava, municipiul Rădăuţi, Piaţa Unirii nr. 64/Judecătoria Rădăuţi

Ministerul Justiţiei

34817

91 mp/Punct arhivare documente

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

46.

România, judeţul Suceava, oraşul Câmpulung Moldovenesc, Calea Bucovinei nr. 64/Judecătoria Câmpulung Moldovenesc

Ministerul Justiţiei

34816

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

47.

România, judeţul Suceava, oraş Gura Humorului, Bd. Bucovinei nr. 21/Judecătoria Gura Humorului

Ministerul Justiţiei

34814

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

48.

România, judeţul Suceava, municipiul Vatra Dornei, str. M. Eminescu nr. 16/ Judecătoria Vatra Dornei

Ministerul Justiţiei

156241

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

0,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

49.

România, judeţul Botoşani, municipiul Botoşani, str. Maxim Gorki nr. 8/Tribunalul Botoşani

Ministerul Justiţiei

152063

6 mp/Punct prestare servicii poştale

12 mp/Distribuţie presă şi produse alimentare ambalate

9 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

50.

România, judeţul Botoşani, municipiul Botoşani, bd. M. Eminescu nr. 38/ Judecătoria Botoşani

Ministerul Justiţiei

39056

7 mp/Punct prestare servicii poştale

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

51.

România, judeţul Botoşani, municipiul Dorohoi, Str. Poştei nr. 60/Judecătoria Dorohoi

Ministerul Justiţiei

39057

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

52.

România, judeţul Botoşani, oraş Săveni, str. Dr. Ciucă nr. 1/Judecătoria Săveni

Ministerul Justiţiei

39058

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

53.

România, judeţul Botoşani, oraş Darabani, str. 1 Decembrie nr. 160/Judecătoria Darabani

Ministerul Justiţiei

39059

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

54.

România, judeţul Braşov, municipiul Braşov, str. 15 Noiembrie nr. 45/Tribunalul Braşov, Judecătoria Braşov, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov

Ministerul Justiţiei

39399

11 mp/Punct prestare servicii poştale

6 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

0,60 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

55.

România, judeţul Braşov, municipiul Făgăraş, str. Doamna Stanca nr. 27/ Judecătoria Făgăraş

Ministerul Justiţiei

39401

7 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

0,60 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/ sandviciuri

56.

România, judeţul Braşov, oraş Rupea, Str. Republicii nr. 155/Judecătoria Rupea

Ministerul Justiţiei

39403

7 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

57.

România, judeţul Covasna, municipiul Sf. Gheorghe, str. Kriza Janos nr. 2/ Tribunalul Covasna, Judecătoria Sf. Gheorghe

Tribunalul Covasna

40183

5 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

58.

România, judeţul Timiş, municipiul Timişoara, piaţa Ţepeş Vodă nr. 2 A/Palatul Dicasterial Timişoara, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş, Judecătoria Timişoara

Administrare operativă Ministerul Justiţiei prin Curtea de Apel

Timişoara şi Tribunalul Timişoara

25756

10 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

10 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

6 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

8 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

22,14 mp/Punct prestare servicii poştale

3 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

59.

România, judeţul Arad, municipiul Arad, bd. Vasile Milea nr. 2-4/Tribunalul Arad, Judecătoria Arad J

Ministerul Justiţiei

27314

15 mp/Punct prestare servicii poştale

4 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

15 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

21 mp/Punct amplasare ATM

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

11 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

21 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

60.

România, judeţul Caraş-Severin, municipiul Reşiţa, str. Horea nr. 2-4/Tribunalul Caraş-Severin, Judecătoria Reşiţa

Ministerul Justiţiei

36013

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

61.

România, judeţul Galaţi, municipiul Galaţi, Str. Brăilei nr. 153/Palatul Justiţiei Galaţi, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Galaţi, Judecătoria Galaţi

Ministerul Justiţiei

26700

8 mp/Punct prestare servicii poştale

14 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte şi Punct vânzare/prezentare carte juridică

4 mp/Punct pentru difuzarea presei

94 mp/Prestare servicii salubrizare curentă şi generală grup sanitar

3 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

62.

România, judeţul Vrancea, municipiul Focşani, str. Cuza Vodă nr. 8/Tribunalul Vrancea, Judecătoria Focşani

Ministerul Justiţiei

36278

27,90 mp/Punct prestare servicii poştale

63.

România, judeţul Brăila, municipiul Brăila, Calea Călăraşilor nr. 47/Tribunalul Brăila

Ministerul Justiţiei

39149

8 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

20 mp/Prestare servicii salubrizare curentă şi generală grup sanitar pentru public

2,50 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/ reci/sandviciuri

64.

România, judeţul Iaşi, municipiul Iaşi, str. A. Panu nr. 25/Palatul de Justiţie din Iaşi, sediu Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi

Ministerul Justiţiei

40035

5 mp/Activităţi de secretariat şi comerţ cu amănuntul băuturi nealcoolice

6 mp/Amplasare ghişeu poştal 1 mp/Amplasare distribuitor automat de cafea

65.

România, judeţul Iaşi, municipiul Paşcani, Aleea Grădiniţei nr. 8/Judecătoria Paşcani

Ministerul Justiţiei

40036

4 mp/Activităţi de secretariat şi xerox

66.

România, judeţul Iaşi, comuna Răducăneni/Judecătoria Răducăneni

Ministerul Justiţiei

40038

2 mp/Amplasare aparat xerox

20,31 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

6 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

67.

România, judeţul Dolj, municipiul Craiova, str. A.I. Cuza nr. 20/Judecătoria Craiova

Ministerul Justiţiei

39978

5,50 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

3,45 mp/Punct prestare servicii poştale

6 mp/Punct colectare taxe judiciare şi de timbru

68.

România, judeţul Dolj, municipiul Craiova, Str. Brestei nr. 12/Tribunalul Dolj

Ministerul Justiţiei

39975

5 mp/Punct prestări servicii poştale

5 mp/Punct comercializare produse alimentare/nealimentare

69.

România, judeţul Gorj, municipiul Târgu Jiu, str. T. Vladimirescu nr. 34/Tribunalul Gorj, Judecătoria Târgu Jiu

Ministerul Justiţiei

 

 

 

40210

12,10 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

28,18 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

12,76 mp/Punct desfacere produse alimentare de tip gospodina

70.

România, judeţul Gorj, oraşul Târgu Cărbuneşti, Bd. Trandafirilor nr. 32/Judecătoria Târgu Cărbuneşti

Ministerul Justiţiei

40211

11,92 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

71.

România, judeţul Gorj, municipiul Motru, Str. Trandafirilor nr. 3B/Judecătoria Motru

Ministerul Justiţiei

40212

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

72.

România, judeţul Olt, localitatea Slatina, Str. Mânăstirii nr. 2/Tribunalul Olt - sediu nou

Ministerul Justiţiei

37891

3 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

73.

România, judeţul Olt, localitatea Slatina, str. Lipscani nr. 49/Judecătoria Slatina

Ministerul Justiţiei

37893

6 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

74.

România, judeţul Olt, localitatea Balş, str. N. Bălcescu nr. 1/Judecătoria Balş

Ministerul Justiţiei

37896

3 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

75.

România, judeţul Olt, localitatea Caracal, str. Iancu Jianu nr. 37/Judecătoria Caracal

Ministerul Justiţiei

37894

20 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

76.

România, judeţul Mehedinţi, municipiul Drobeta-Turnu Severin, bd. Carol I nr. 14/Tribunalul Mehedinţi, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin

Ministerul Justiţiei

38156

9 mp/Bufet incintă

4 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

8,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

4 mp/Punct prestare servicii poştale

4 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

77.

România, judeţul Mehedinţi, oraş Strehaia, Str. Republicii nr. 201/Judecătoria Strehaia

Ministerul Justiţiei

38160

6 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

4 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

78.

România, judeţul Mehedinţi, oraş Baia de Aramă, str. Nicu Pereanu nr. 8/ Judecătoria Baia de Aramă

Ministerul Justiţiei

38158

8 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

3 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

79.

România, judeţul Mehedinţi, oraş Vânju Mare, Str. Viilor nr. 9/Judecătoria Vânju Mare

 

 

Ministerul Justiţiei

38157

8 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

3 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

80.

România, judeţul Mehedinţi, municipiul Orşova, bd. 1 Decembrie 1918 nr. 16 C/ Judecătoria Orşova

Ministerul Justiţiei

 

156596

4 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

8 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

81.

România, judeţul Prahova, municipiul Ploieşti, str. Gh. Lazăr nr. 6/Tribunalul Prahova, Judecătoria Ploieşti şi anexă

Ministerul Justiţiei

26621

6,5 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

6,5 mp/Punct amplasare automate băuturi

calde/reci/sandviciuri

6,5 mp/Punct încasare taxe de timbru

82.

 

 

România, judeţul Prahova, oraşul Sinaia, Aleea Dreptăţii nr. 1/Judecătoria Sinaia

Ministerul Justiţiei

26625

 

 

6,5 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

6,5 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

6,5 mp/Punct încasare taxe de timbru

83.

România, judeţul Buzău, municipiul Buzău, bd. N. Bălcescu nr. 8/Tribunalul Buzău, Judecătoria Buzău

Ministerul Justiţiei

 

 

39293

1 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

11 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

24 mp/Punct prestare servicii poştale

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

8 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

84.

România, judeţul Buzău, municipiul Râmnicu Sărat, str. Gh. Lupescu nr. 7/ Judecătoria Râmnicu Sărat

Ministerul Justiţiei

39291

10 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

2 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

7,50 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

7,50 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

85.

România, judeţul Dâmboviţa, municipiul Târgovişte, Bd. Independenţei nr. 34/ Judecătoria Târgovişte

Tribunalul Dâmboviţa

 

37299

15,70 mp/Organizare bufet de incintă

8,92 mp/Prestare servicii salubrizare curentă şi generală grup sanitar

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

86.

România, oraş Dâmboviţa, oraş Pucioasa, Str. Gării nr. 10/Judecătoria Pucioasa

Ministerul Justiţiei

37303

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

87.

România, judeţul Dâmboviţa, oraşul Găeşti, str. Titulescu nr. 13/Judecătoria Găeşti şi anexe

Tribunalul Dâmboviţa

37301

4 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

18,35 mp/Prestare servicii salubrizare curentă şi generală grup sanitar

88.

România, judeţul Dâmboviţa, localitatea Moreni, str. 22 Decembrie nr. 91/ Judecătoria Moreni

Ministerul Justiţiei

136615

5 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

2 mp/Punct amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

89.

România, judeţul Mureş, municipiul Târgu Mureş, Str. Justiţiei nr. 1/Sediu Curtea de Apel Târgu Mureş şi construcţii anexe

Ministerul Justiţiei

156619

12 mp/Punct vânzare/prezentare carte juridică

3 mp/Puncte amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

13 mp/Puncte amplasare automate băuturi calde/reci/sandviciuri

248 mp/Punct prestare servicii poştale

90.

România, judeţul Mureş, municipiul Reghin, str. Petru Maior nr. 45/Judecătoria Reghin

Ministerul Justiţiei

36991

3 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/ multiplicare acte

91.

România, judeţul Harghita, municipiul Miercurea-Ciuc, str. Szasz Endre nr. 6/ Tribunalul Harghita, Judecătoria Miercurea-Ciuc

Ministerul Justiţiei

34989

10 mp/Punct prestare servicii de dactilografiere, copiere/multiplicare acte

8,77 mp/Punct prestare servicii poştale

57,29 mp/Organizare bufet de incintă

 

GUVERNUL ROMANIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea ocupării unor posturi vacante din cadrul Ministerului Public

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (2) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă ocuparea, în condiţiile legii, a unui număr de 50 de posturi vacante din cadrul Ministerului Public, cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Mona Maria Pivniceru

p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 4 decembrie 2012

Nr. 1.177.

 

GUVERNUL ROMANIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.449/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.449/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - În vederea aplicării procedurilor legale prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încadrarea în noua structură organizatorică se face într-un termen de maximum 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 4 decembrie 2012

Nr.1.178.

 

ANEXĂ1)

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.449/2005)

 

Numărul maxim de posturi = 134, exclusiv preşedintele şi vicepreşedintele

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică

 


*) Organismul intermediar pentru cercetare este organizat la nivel de direcţie generală.

**) Organizate la nivel de compartimente sau colective de lucru.

***) Organizat la nivel de serviciu.


1) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de

utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire Lugoj“, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 685/2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 8 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă suplimentarea sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire Lugoj“, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 685/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 23 iulie 2007, cu suma globală estimată de 52 mii lei, alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, la capitolul 84.01 „Transporturi“, titlul 55 „Alte transferuri“, Art. 55.01 „Transferuri interne“, alineatul 55.01.28 „Cheltuieli neeligibile ISPA“.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Septimiu Buzaşu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 4 decembrie 2012

Nr. 1.180.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea pe anul 2012 a sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată

situate pe amplasamentul lucrării „Reabilitare DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, între km 358+000 şi km 495+800“ pe teritoriul

localităţilor Caransebeş, Buchin şi Păltiniş

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 8 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea pe anul 2012 a sumei prevăzute ca justă despăgubire pentru imobilele ce constituie amplasamentul lucrării aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/2009 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării „Reabilitare DN 6 Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, între km 358+000 şi km 495+800“ pe teritoriul localităţilor Caransebeş, Buchin şi Păltiniş, cu suma de 4.762 mii lei alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, conform Legii bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011, cu modificările şi completările ulterioare, la capitolul 84.01 „Transporturi“, titlul 55 „Alte transferuri“, Art. 55.01 „Transferuri interne“, alineatul 55.01.28 „Cheltuieli neeligibile ISPA“.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) este aferentă unor imobile cuprinse în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 577/2009, respectiv nr. crt. 101, nr. crt. 122, nr. crt. 126, nr. crt. 127, nr. crt. 148, nr. crt. 157, nr. crt. 175, nr. crt. 206, nr. crt. 252, nr. crt. 253, nr. crt. 259 şi nr. crt. 264.

Art. 2. - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu dispoziţiile legale, a sumei alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Septimiu Buzaşu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucuresti, 4 decembrie 2012

Nr. 1.181.

 

                                                                                                                                       

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINSITRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea, desfăşurarea şi normarea activităţilor didactice la formele de învăţământ

la distanţă şi cu frecvenţă redusă la nivelul învăţământului superior

 

În baza prevederilor art. 139, 140, 286 şi 287 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul-cadru privind organizarea, desfăşurarea şi normarea activităţilor didactice la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă la nivelul învăţământului superior, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin instituţiile de învăţământ superior elaborează Regulamentul propriu privind organizarea, desfăşurarea şi normarea activităţilor didactice la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă la nivelul universităţii, denumit în continuare regulament propriu, cu respectarea prevederilor regulamentului-cadru prevăzut la art. 1.

(2) Regulamentul propriu este aprobat de către senatul universitar şi se publică pe site-ul web al instituţiei de învăţământ superior.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ superior şi instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează programe de studii la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

 

Bucuresti, 19 noiembrie 2012.

Nr. 6.251.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT-CADRU

privind organizarea, desfăşurarea şi normarea activităţilor didactice la formele de învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă redusă la nivelul învăţământului superior

 

Capitolul I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. – Conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pot organiza programe de studii universitare la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă numai instituţiile de învăţământ superior care au acreditat programul de învăţământ respectiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.

Art. 2. - Învăţământul la distanţă (ID) şi învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) sunt forme alternative de învăţământ prin care se asigură posibilitatea de formare iniţială, de perfecţionare sau de conversie profesională a unor largi categorii de cetăţeni în diferite domenii.

Art. 3. – (1) ID reprezintă o formă de organizare a proceselor didactice care oferă studenţilor/cursanţilor posibilitatea de a opta personal asupra locului şi timpului în care să se instruiască/autoinstruiască.

(2) ID permite studenţilor/cursanţilor să studieze individual şi să desfăşoare activităţi de învăţământ în grup, în centre de suport ID coordonate de instituţia de învăţământ.

Art. 4. – IFR reprezintă o formă de organizare a proceselor didactice caracterizată prin activităţi de predare/învăţare/ evaluare, dedicate pregătirii aplicative, programate în mod compact sau periodic, care presupune atât întâlnirea nemijlocită, în spaţiul universitar, a studenţilor/cursanţilor cu cadrele didactice de predare, cât şi utilizarea unor mijloace de predare/pregătire specifice ID.

 

Capitolul II

Organizarea programelor de studii la formele ID şi IFR

 

Art. 5. – (1) Iniţierea, dezvoltarea, implementarea şi managementul programelor de studii ID sau/şi IFR se pot desfăşura în structuri instituţionale specializate, organizate la nivel de universitate sau facultate, denumite departamente ori centre ID/IFR.

(2) Înfiinţarea acestora se face prin hotărâre a senatului universităţii.

Art. 6. – (1) Departamentele sau centrele ID/IFR se organizează şi funcţionează în baza unui regulament propriu aprobat de senatul universităţii.

(2) Acestea sunt conduse de consiliile departamentelor/ centrelor ID/IFR, prezidate de directori.

Art. 7. – Programarea disciplinelor în planul de învăţământ la formele de organizare a procesului didactic ID sau IFR se face corespunzător duratei de şcolarizare la învăţământul cu frecvenţă (IF) .

Art. 8. – (1) Echivalenţa între forma IF şi forma ID se realizează prin programarea în cadrul fiecărei discipline a următoarelor tipuri de activităţi didactice:

a) activităţi de tutorat (AT) şi de evaluare pe parcurs (TC), echivalentul orelor de seminar de la forma IF;

b) activităţi aplicative asistate (AA), echivalentul orelor de laborator, proiect sau practică de la forma IF;

c) orele de curs de la forma IF sunt compensate prin studiu individual (SI), pe baza resurselor de învăţare specifice ID.

(2) La fiecare disciplină se programează semestrial cel puţin două activităţi tutoriale desfăşurate prin întâlniri directe faţă în faţă (AT) .

(3) AA vor cuprinde acelaşi număr de ore cu cel prevăzut în planurile IF şi se vor desfăşura pe parcursul semestrului în care sunt programate.

Art. 9. – (1) AT şi TC pentru ID se organizează pe grupe, care cuprind maximum 25 de studenţi/cursanţi, conform Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) AA pentru ID se organizează pe grupe, care cuprind maximum 25 de studenţi/cursanţi sau pe subgrupe.

Art. 10. – Echivalenţa între forma IF şi forma IFR se realizează prin programarea în cadrul fiecărei discipline a următoarelor tipuri de activităţi didactice:

a) activităţi de seminar (S) şi TC, cu acelaşi număr de ore de seminar ca la forma IF;

b) AA (L, P) - laborator, lucrări practice, proiect, practică şi alte activităţi faţă în faţă, cu acelaşi număr de ore ca la forma IF;

c) orele de curs de la forma IF sunt compensate prin SI facilitat de resursele de învăţământ specifice ID.

Art. 11. – (1) AS pentru IFR se organizează pe grupe, care cuprind maximum 30 de studenţi/cursanţi.

(2) AA pentru IFR se organizează pe grupe, care cuprind maximum 30 de studenţi/cursanţi sau pe subgrupe.

Art. 12. – (1) Conform Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, studiile universitare la forma ID şi IFR se pot organiza în regim de finanţare cu taxă. Taxa de studii reprezintă contravaloarea tuturor serviciilor oferite studentului de către instituţia de învăţământ superior în cadrul programului de studiu.

(2) Instituţiile de învăţământ care organizează programe de studiu la formele ID sau IFR vor oferi studenţilor/cursanţilor, în cuantumul taxei de studii, resurse de învăţare specifice ID în format tipărit sau electronic, pentru toate disciplinele din planul de învăţământ.

Art. 13. – Personalul didactic implicat în activităţile IFR şi ID din instituţiile de învăţământ superior este format din coordonatori ai programelor de studii, coordonatori de disciplină şi personal didactic aferent activităţilor didactice de seminar, lucrări practice sau de laborator, îndrumare de proiect, practică de specialitate, şi tutori.

Art. 14. – (1) Tutorele realizează îndrumarea individualizată şi/sau în grup a studenţilor/cursanţilor, prin întâlniri directe – faţă în faţă, prin corespondenţă tradiţională, telefon, poştă electronică, platforme eLearning, videoconferinţă sau forme combinate.

(2) Tutorele asigură direcţionarea studiului, suport de specialitate individualizat şi evaluarea periodică a studenţilor/cursanţilor pe parcursul programului de studii.

 

Capitolul III

Normarea activităţilor didactice la formele ID şi IFR

 

Art. 15. – Departamentele, centrele sau structurile instituţionale care gestionează programe ID/IFR întocmesc state de funcţii adecvate programelor de studii organizate la formele ID şi/sau IFR, în conformitate cu metodologia de organizare a programelor ID/IFR, elaborată de acestea şi aprobată de senatul universitar.

Art. 16. – Activităţile didactice specifice formelor ID sau IFR se normează în state de funcţii distincte de cele de la IF, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 17. – (1) Normarea activităţilor coordonatorilor programelor de studii şi a coordonatorilor de disciplină la formele ID şi IFR se face conform unei metodologii proprii aprobate de senatul universităţii.

(2) Metodologia va avea în vedere activităţile specifice tehnologiilor educaţionale proiectate, dezvoltate şi implementate de universitate în cadrul formelor ID, respectiv IFR.

Art. 18. – Normarea activităţilor didactice specifice formei ID se realizează astfel:

a) AT faţă în faţă se normează la fel ca la forma IF pe baza numărului de ore prevăzute în planurile de învăţământ de la forma ID;

b) AT la distanţă, de suport al studenţilor/cursanţilor şi de TC la fiecare disciplină se normează cu 1-3 ore/grupă/săptămână;

c) configurarea şi administrarea datelor pe platforma eLearning se normează câte 2-4 ore/grupă/semestru;

d) AA - laborator, aplicaţii practice, proiect, practică, îndrumare de proiecte de an etc. se normează la fel ca la forma IF, pe baza numărului de ore prevăzute în planurile de învăţământ.

Art. 19. – Normarea activităţilor didactice specifice formei IFR - activităţi de seminar, lucrări practice şi de laborator, îndrumare de proiecte etc. - se face la fel ca la forma IF, pe baza numărului de ore prevăzute în planurile de învăţământ.

Art. 20. – Proiectarea şi realizarea de resurse de învăţământ specifice ID, în format tipărit sau digital, se normează cu 120-140 de ore pe curs la un tarif stabilit prin hotărâre a senatului universităţii la propunerea departamentului/ centrului ID/IFR. Pentru actualizarea resurselor de învăţământ existente numărul de ore normate este proporţional cu ponderea de actualizare.


ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

 

HOTĂRÂREA din 27 septembrie 2011

în Cauza Lipănescu şi alţii împotriva României

 

Strasbourg

(Cererile nr. 17.139/04, 19.852/04, 36.487/04, 45.197/04, 14.391/05, 1.359/06 şi 50.718/06)

Această versiune a fost rectificată la 14 noiembrie 2011 în conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curţii

 

Hotărârea este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă.

 

În Cauza Lipănescu şi alţii împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită într-o cameră compusă din Egbert Myjer, preşedinte, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 6 septembrie 2011,

pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată.

PROCEDURA

1. La originea cauzelor se află 7 cereri (nr. 17.139/04, 19.852/04, 36.487/04, 45.197/04, 14.391/05, 1.359/06 şi 50.718/06) îndreptate împotriva României, prin care resortisanţii acestui stat (reclamanţii) au sesizat Curtea în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia) .

2. Din motive de ordin practic, Curtea va numi în continuare Cererea nr. 17.139/04 „Lipănescu împotriva României“, chiar dacă, după decesul reclamantului în 2008, procedura a fost continuată de moştenitorii acestuia, Constantin Lipănescu şi Elena Tătaru. În mod similar, Curtea va numi în continuare cererea nr. 1.359/06 „Ardelean împotriva României“, chiar dacă, după decesul reclamantei în 2011, procedura a fost continuată de fiica acesteia, Gabriela Gabor [a se vedea Dalban împotriva României (MC), nr. 28.114/95, pct. 1, CEDO 1999VI].1

3. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental, dl H.-R. Radu.

4. În urma intrării în vigoare a Protocolului nr. 14, prezentele cereri au fost atribuite unui comitet de 3 judecători.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

5. Reclamanţii sunt resortisanţi români care au obţinut hotărâri judecătoreşti în favoarea lor în diverse proceduri civile referitoare la diverse bunuri. Aceste decizii definitive au fost anulate printr-un recurs în anulare introdus de procurorul general al României. Datele de identificare a reclamanţilor şi descrierea detaliată a procedurilor care îi privesc se găsesc în tabelul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

II. Dreptul intern relevant

6. Dispoziţiile legale şi jurisprudenţa interne relevante sunt descrise în Hotărârea Brumărescu împotriva României [(MC), nr. 28.342/95, pct. 31-44, CEDO 1999-VII].

7. Articolele relevante din Codul de procedură civilă în vigoare la momentul faptelor prevedeau:

Art. 330. Procurorul general poate, fie din oficiu, fie la cererea ministrului Justiţiei, să formuleze în faţa Curţii Supreme de Justiţie un recurs în anulare împotriva unei decizii definitive şi irevocabile pentru următoarele motive:

1. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti,

2. când prin hotărârea atacată s-a produs o încălcare esenţială a legii, ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond ori aceasta hotărâre este vădit netemeinică;

Art. 3301 . În cazurile prevăzute de art. 330 pct. 1 şi 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 1 an de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.

8. Art. 330 şi 3301 au fost abrogate de art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, intrată în vigoare la 27 august 2003. Conform art. II din ordonanţă:

[...] Hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate.

ÎN DREPT

I. Conexarea cauzelor

9. Ţinând cont de asemănarea cererilor în ceea ce priveşte faptele şi problema de fond pe care o ridică, Curtea decide să le conexeze şi să le examineze împreună, într-o singură hotărâre.


1 Rectificat la 14 noiembrie 2011: textul punctului 2 era următorul: „Din motive de ordin practic, Curtea va numi în continuare Cererea nr. 1.359/06 „Ardelean împotriva României“, chiar dacă, după decesul reclamantei în februarie 2011, procedura a fost continuată de fiica acesteia, Gabriela Gabor [a se vedea Dalban împotriva României (MC), nr. 28.114/95, pct. 1, CEDO 1999-VI].“

 

II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie

10. Conform reclamanţilor, hotărârile prin care autoritatea jurisdicţională supremă română a admis recursurile în anulare încalcă art. 6 § 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, care prevăd:

Art. 6. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]

Art. 1 din Protocolul nr. 1

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

A. Cu privire la admisibilitate

1. Cererea nr. 36.487/04

11. Guvernul invocă excepţia nerespectării termenului de 6 luni. Acesta subliniază că hotărârea internă definitivă a fost pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie la 22 septembrie 2003, dar că prezenta cerere a fost introdusă aproape un an mai târziu, şi anume la 6 septembrie 2004.

12. Analiza dosarului indică faptul că, ţinând seama de problemele de comunicare între instanţele române, reclamantul a avut posibilitatea de a-şi consulta dosarul abia începând cu 23 martie 2004. Având în vedere că prezenta cerere a fost introdusă la 6 septembrie 2004, Curtea constată că termenul de 6 luni a fost respectat.

2. Cererea nr. 14.391/05

13. Guvernul susţine că doar prima reclamantă poate pretinde că este victimă în sensul art. 34 din Convenţie, deoarece este singura care a participat la procedura care face obiectul prezentului dosar.

14. Reclamanţii susţin că al doilea reclamant, soţul primei reclamante, poate pretinde că este victimă în sensul art. 34 din Convenţie, deoarece a fost afectat de soluţia justiţiei române în mod similar soţiei acestuia (a se vedea Amuur împotriva Franţei, 25 iunie 1996, pct. 36, Culegere de hotărâri şi decizii 1996-III) .

15. Curtea observă că al doilea reclamant nu a participat în niciun moment la procedura în faţa instanţelor române şi, prin urmare, nu s-a prevalat de acţiunile existente în legislaţia românească. Având în vedere jurisprudenţa sa cu privire la acest aspect [Caraher împotriva Regatului Unit (dec.), nr. 24.520/94, CEDO 2000-I], Curtea consideră că este necesar să admită excepţia preliminară invocată de Guvern în ceea ce priveşte absenţa calităţii de victimă a celui de-al doilea reclamant.

16. Rezultă că, în măsura în care a fost introdusă de al doilea reclamant, Cererea nr. 14.391/05 este incompatibilă ratione personae cu dispoziţiile Convenţiei.

3. Cererea nr. 1.359/06

17. Guvernul susţine că reclamanta nu poate pretinde că este victima unei încălcări a drepturilor sale garantate de Convenţie şi de protocoalele la Convenţie, deoarece statul nu a obţinut încă înscrierea dreptului său în cartea funciară.

18. Curtea remarcă faptul că, în speţă, hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 20 octombrie 2005 este opozabilă reclamantei şi, de altfel, statul a solicitat înscrierea dreptului său de proprietate în registrul funciar. În consecinţă, nu numai că statul nu a recunoscut şi reparat încălcarea pretinsă, dar intenţionează să asigure efecte depline hotărârii în cauză (a contrario, Popescu împotriva României, nr. 38.360/97, pct. 26-27, 25 noiembrie 2003) .

19. În orice caz, Curtea observă că, în cauză, capetele de cerere ale reclamantei nu se limitează la ingerinţa, prin hotărârea Înaltei Curţi, în dreptul său de proprietate, ci se referă, de asemenea, la încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie prin aceeaşi hotărâre. Or, reclamanta poate pretinde în mod incontestabil că este victima anulării unei hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea sa (Popescu, citată anterior, pct. 28) .

20. Prin urmare, este necesar să se respingă excepţia Guvernului.

4. Cererea nr. 50.718/06

21. Guvernul pretinde că la 27 octombrie 2009 reclamanţii au încheiat o tranzacţie prin care au cumpărat imobilul în litigiu şi că, din acest motiv, nu mai pot susţine că sunt victime în sensul art. 34 din Convenţie.

22. Curtea remarcă, în primul rând, că reclamanţii au încheiat tranzacţia în cauză ca urmare a unor acţiuni de evacuare introduse de terţi.

23. De asemenea, Curtea observă că statul nu a recunoscut şi reparat încălcarea, dar că hotărârea prin care reclamanţii au pierdut posesia casei lor a produs efecte depline (a contrario, Popescu împotriva României, citată anterior, pct. 26 şi 27) . Curtea observă, în continuare, că capetele de cerere ale reclamantei nu se limitează la ingerinţa, prin hotărârea Înaltei Curţi, în dreptul său de proprietate, ci se referă, de asemenea, la încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie prin aceeaşi hotărâre. Or, reclamanţii pot pretinde în mod incontestabil că sunt victime ale anulării unei hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea lor (Popescu, citată anterior, pct. 28) .

24. Prin urmare, este necesar să se respingă excepţia Guvernului.

5. Concluzie

25. Curtea constată, de altfel, că aceste cereri nu sunt în mod vădit nefondate, în sensul art. 35 § 3 din Convenţie. Curtea subliniază că acestea nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarate admisibile.

B. Cu privire la fond

26. Reclamanţii susţin că infirmarea de către autoritatea jurisdicţională supremă a hotărârilor definitive pe calea recursului în anulare a adus atingere principiului securităţii raporturilor juridice şi dreptului lor la respectarea bunurilor.

27. Făcând trimitere la Cauza Brumărescu, Guvernul recunoaşte că, în conformitate cu jurisprudenţa constantă a Curţii, admiterea unei căi de atac extraordinare care repune pe rol o hotărâre definitivă printr-o procedură de supervizare este considerată drept o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice [Brumărescu împotriva României, (MC), nr. 28.342/95, pct. 62, CEDO 1999-VII]. Cu toate acestea, Guvernul subliniază că, în urma hotărârii citate anterior, Codul de procedură civilă a fost modificat, iar prevederile legale care permiteau procurorului general să sesizeze Curtea Supremă de Justiţie, denumită ulterior Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu un recurs în anulare împotriva unei hotărâri definitive, au fost abrogate.

28. Curtea reaminteşte că, în Cauza Brumărescu (citată anterior, pct. 61-62), a concluzionat că fusese încălcat art. 6 § 1, pe motiv că anularea unei hotărâri definitive ca urmare a exercitării unei căi de atac extraordinare era contrară principiului securităţii juridice. În temeiul acestui principiu, nicio parte nu este autorizată să solicite supervizarea unei hotărâri definitive şi executorii numai cu scopul de a obţine o reexaminare a cauzei şi o nouă hotărâre în această privinţă. Instanţele de grad superior nu trebuie să folosească puterea de supervizare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept şi erorile judiciare, şi nu pentru a efectua o nouă examinare. Supervizarea nu trebuie să devină o cale de atac mascată şi simplul fapt că ar putea exista două puncte de vedere asupra subiectului în cauză nu este un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză. Nu se pot face derogări de la acest principiu decât atunci când acest lucru este impus de motive substanţiale şi imperative (Riabykh împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, pct. 52, CEDO 2003-IX) .

29. Ţinând seama de toate documentele aflate în dosare, Curtea consideră că nimic nu permite ca prezentele cauze să se distingă de Cauza Brumărescu, citată anterior, în ceea ce priveşte capătul de cerere întemeiat pe securitatea raporturilor juridice.

30. În ceea ce priveşte capătul de cerere care priveşte art. 1 din Protocolul nr. 1, Curtea reaminteşte că dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra bunurilor în litigiu a fost recunoscut prin hotărârile definitive ale unor instanţe româneşti. Aşadar, reclamanţii erau proprietarii unor bunuri în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 (Savu împotriva României, nr. 19.982/04, pct. 22, 4 noiembrie 2008) .

Curtea s-a pronunţat în repetate rânduri în cauze care au ridicat probleme similare, în care a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1, datorită repunerii pe rol a soluţiei pronunţate în mod definitiv în cazul unui litigiu şi privării reclamanţilor de bunurile de care beneficiau la încheierea procedurii, ca urmare a unui recurs în anulare (a se vedea, printre altele, Brumărescu, citată anterior, pct. 61, 77 şi 80, Societatea Comercială „Maşinexportimport Industrial Group“ - S.A. Împotriva României, nr. 22.687/03, pct. 32 şi 46-47, 1 decembrie 2005, şi Piaţa Bazar Dorobanţi - S.R.L. Împotriva României, nr. 37.513/03, pct. 23 şi 33, 4 octombrie 2007) .

După ce a examinat prezentele cauze, Curtea consideră că Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument convingător care să poată conduce la o concluzie diferită. În consecinţă, Curtea consideră că, în ciuda marjei de apreciere de care beneficiază statul în materie, pretinsele erori în aplicarea legii nu pot fi suficiente pentru a legitima privarea de un bun dobândit perfect legal în urma unui litigiu civil soluţionat definitiv (a se vedea hotărârile Blidaru împotriva României, nr. 8.695/02, pct. 55, 8 noiembrie 2007, şi Societatea Comercială „Maşinexportimport Industrial Group“ - S.A., citată anterior, pct. 46) .

31. În consecinţă, au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 în cauzele menţionate anterior. III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

32. Art. 41 din Convenţie prevede:

Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.

A. Prejudiciu

33. Reclamanţii solicită următoarele sume cu titlul de prejudiciu material şi moral suferit:

 

 

Nr. cererii

Prejudiciu material

Prejudiciu moral

1.

17.139/04

69.868 EUR

13.973 EUR

2.

19.852/04

Beneficiile salariale de care a fost privată reclamanta

„Reparaţie echitabilă“

3.

36.487/04

12.661 EUR reprezentând suma recalculată pe care a trebuit să o restituie reclamantul statului român

„Reparaţie echitabilă“

 

 

Restituirea terenului în litigiu şi demolarea imobilului

 

4.

45.197/04

construit de terţi sau 100.000 EUR reprezentând valoarea terenului

5.000 EUR

5.

14.391/05

154.300 EUR reprezentând valoarea terenului în litigiu

10.000 EUR

 

 

Restituirea imobilului în litigiu sau 266.000 EUR

 

6.

1.359/06

reprezentând valoarea acestuia; 6.800 EUR reprezentând chiriile neîncasate în perioada 2005-2007

6.800 EUR

7.

50.718/06

Restituirea terenului în litigiu sau 20.000 EUR reprezentând valoarea acestuia

15.000 EUR

 

34. Guvernul contestă sumele solicitate de reclamanţi şi propune următoarele sume:

 

 

Nr. cererii

Prejudiciu material

Prejudiciu moral

1.

17.139/04

67.000 EUR

-

2.

19.852/04

1.670 EUR

Suma conformă cu jurisprudenţa în materie

3.

36.487/04

12.541 EUR

-

4.

45.197/04

67.133 EUR

-

5.

14.391/05

80.843 EUR

-

6.

1.359/06

93.702 EUR (valoarea fiecăruia din cele două apartamente)

-

7.

50.718/06

-

-

 

35. În prezentele cauze, Curtea reaminteşte faptul că a concluzionat că a existat o încălcare a art. 6 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, datorită anulării hotărârilor judecătoreşti definitive prin care li s-au recunoscut reclamanţilor valorile patrimoniale, ca urmare a recursului în anulare formulat de procurorul general.

36. În prezentele cauze, Curtea observă că, în temeiul hotărârii pronunţate în cadrul recursului în anulare, reclamanţii au fost obligaţi să restituie statului român diverse sume de bani sau imobile. În consecinţă, Curtea consideră că, în cazul în care statul pârât nu va proceda la o astfel de restituire în termen de 6 luni de la pronunţarea prezentei hotărâri, acesta va fi obligat să plătească reclamanţilor, cu titlu de prejudiciu material, valoarea actuală a bunurilor în litigiu, pe care Curtea o stabileşte după cum urmează:

 

 

Nr. cererii

Prejudiciu material în caz de nerestituire (EUR)

1.

17.139/04

68.000

2.

19.852/04

1.670

3.

36.487/04

12.600

4.

45.197/04

83.000

5.

14.391/05

118.000

6.

1.359/06

220.000 (pentru cele două apartamente)

7.

50.718/06

12.000

 

37. De asemenea, Curtea acordă fiecărei părţi reclamante suma de 2 600 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

B. Cheltuieli de judecată

38. În cererile nr. 19.852/04, 36.487/04 şi 50.718/06, reclamanţii solicită, de asemenea, 65 EUR, 165 EUR şi, respectiv, 2.375 EUR pentru cheltuielile de judecată efectuate în faţa instanţelor interne şi a Curţii. Reclamanţii au prezentat documente justificative în această privinţă.

39. În celelalte cereri, reclamanţii nu au solicitat rambursarea cheltuielilor de judecată.

40. Guvernul nu se opune rambursării cheltuielilor de judecată efectuate, cu condiţia prezentării documentelor justificative.

41. Ţinând seama de jurisprudenţa sa şi pronunţându-se în echitate, Curtea consideră că este rezonabil să acorde următoarele sume cu titlu de cheltuieli de judecată:

– 65 EUR reclamantului din Cererea nr. 19.852/04;

– 165 EUR reclamantului din Cererea nr. 36.487/04;

– 1.000 EUR reclamantului din Cererea nr. 50.718/06.

C. Dobânzi moratorii

42. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. hotărăşte să conexeze cererile;

2. declară Cererea nr. 14.391/05 inadmisibilă în măsura în care a fost introdusă de al doilea reclamant;

3. declară cererile admisibile pentru celelalte capete de cerere;

4. declară că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

5. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în caz de nerestituire, în termen de 3 luni, următoarele sume, care trebuie convertite în lei româneşti la rata aplicabilă la data soluţionării, la care se adaugă orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit:

(i) în Cererea nr. 17.139/04: – 68.000 EUR (şaizeci şi opt mii euro) pentru prejudiciul material;

– 2.600 EUR (două mii şase sute euro) pentru prejudiciul moral; (ii) în Cererea nr. 19.852/04:

– 1.670 EUR (o mie şase sute şaptezeci euro) pentru prejudiciul material;

– 2.600 EUR (două mii şase sute euro) pentru prejudiciul moral;

– 65 EUR (şaizeci şi cinci euro) pentru cheltuielile de judecată; (iii) în Cererea nr. 36.487/04:

– 12.600 EUR (douăsprezece mii şase sute euro) pentru prejudiciul material;

– 2.600 EUR (două mii şase sute euro) pentru prejudiciul moral;

– 165 EUR (o sută şaizeci şi cinci euro) pentru cheltuielile de judecată; (iv) în Cererea nr. 45.197/04:

– 83.000 EUR (optzeci şi trei mii euro) pentru prejudiciul material;

– 2.600 EUR (două mii şase sute euro) pentru prejudiciul moral; (v) în Cererea nr. 14.391/05:

– 118.000 EUR (o sută optsprezece mii euro) pentru prejudiciul material;

– 2.600 EUR (două mii şase sute euro) pentru prejudiciul moral; (vi) în Cererea nr. 1.359/06:

– 220.000 EUR (două sute douăzeci mii euro) pentru prejudiciul material;

– 2.600 EUR (două mii şase sute euro) pentru prejudiciul moral; (vii) în Cererea nr. 50.718/06:

– 12.000 EUR (douăsprezece mii euro) pentru prejudiciul material; – 2.600 EUR (două mii şase sute euro) pentru prejudiciul moral;

– 1.000 EUR (o mie euro) pentru cheltuielile de judecată;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu 3 puncte procentuale;

6. respinge cererea de reparaţie echitabilă pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris la 27 septembrie 2011, în temeiul art. 77 § 2 şi art. 77 § 3 din regulament.

 

Egbert Myjer,

Preşedinte

Marialena Tsirli,

grefier adjunct

 

ANEXĂ

 

 

Numărul cererii şi data introducerii

Date de identificare a reclamanţilor

Obiectul litigiului

Hotărâre definitivă

Decizie pronunţată în urma recursului în anulare

1.

17.139/04 (introdusă la 14 mai 2004)

LIPĂNESCU Constantin, resortisant român, născut în 1919 şi decedat în martie2008 Procedura este continuată de Lipănescu Constantin, fiul acestuia, şi Tătaru Elena, fiica acestuia2

Acţiune în revendicare privind un bun imobiliar constând în două case

Hotărârea din 4 iunie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti prin care reclamantul a obţinut restituirea bunului său

Prin Hotărârea din 6 noiembrie 2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în anulare al

procurorului general, a anulat Hotărârea din 4 iunie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti şi a respins acţiunea reclamantului.

2.

19.852/04 (introdusă la 13 mai2004)

MITRICĂ Iveniţa, resortisant român, s-a născut în 1947 şi locuieşte în Craiova

Acţiune vizând obligarea angajatorului reclamantei să îi acorde acesteia beneficiile salariale rezultate din Legea nr. 50/1990 (conform căreia se încadrează la o treaptă de salarizare superioară) pentru perioada 1979-1994

Prin Hotărârea din 17iulie 2002, Curtea de Apel Craiova a admis acţiunea reclamantei şi a dispus Penitenciarului Craiova să încadreze reclamanta la o treaptă de salarizare superioară pentru perioada 1979-1994

Prin Hotărârea din 18 noiembrie 2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în anulare al procurorului general, a anulat Hotărârea din17 iulie 2002 a Curţii de Apel Craiova şi a respins acţiunea reclamantei.

3.

36.487/04

(introdusă la 6 septembrie 2004)

ZAHU Traian, resortisant român, s-a născut în 1947 şi locuieşte la Baia Mare

Acţiune civilă în repararea prejudiciului suferit pentru 6 luni de detenţie (1 martie 1995 - 20 septembrie 1995) în cadrul unei anchete penale în urma căreia reclamantul a fost achitat

Hotărârea definitivă din 5 ianuarie 2001 a Tribunalului Maramureş,

prin care statul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 1

miliard lei, adică 32.000 EUR, pentru repararea prejudiciului suferit în cursul perioadei de 6 luni de detenţie

La 22 septembrie 2003, Curtea Supremă de Justiţie a admis un recurs în anulare introdus de procurorul general şi a redus valoarea despăgubirii acordate reclamantului la 600 milioane lei, adică 16.000 EUR

4.

45.197/04 (introdusă la 6 noiembrie 2004)

PASCU Ion şi Maria (soţi), resortisanţi români, s-au născut în 1939 şi, respectiv, 1953 şi locuiesc în Sinaia

Acţiune în revendicare privind un teren de 100 m2. Reclamanţii au solicitat tribunalului să dispună soţilor A.M. demolarea garajului construit de aceştia pe terenul în cauză, precum şi plata unei despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului.

Hotărârea definitivă din 13 iunie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care soţii A.M. au fost obligaţi să le restituie reclamanţilor o suprafaţă de 197,6 m2 de teren(situat pe Strada Calea Bucureşti nr. 19, Sinaia), precum şi să demoleze un garaj şi două camere construite pe terenul în cauză.

La 12 mai 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis un recurs în anulare formulat de procurorul general şi a anulat Hotărârea definitivă din 13 iunie 2002.

5.

14.391/05 (introdusă la 5 aprilie 2005)

1. FLOROIU Niculina, resortisant român, s-a născut în 1963 şi locuieşte în Bacău 2. FLOROIU Vasile, resortisant român, s-a născut în 1958 şi locuieşte în Bacău

La 12 decembrie 1995, prima reclamantă a introdus împotriva M.C. şi S.T. o acţiune pentru anularea parţială a unui titlu de proprietate care priveşte un imobil al cărui teren aferent fusese naţionalizat şi anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat ulterior.

Prin hotărârea definitivă din 28 iunie 2001, Curtea de Apel Bacău a admis acţiunea primei reclamante şi i-a dat câştig de cauză.

Prin Hotărârea definitivă din 11 octombrie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a admis recursul în anulare introdus de procurorul general şi a anulat Hotărârea definitivă din 28 iunie 2001.

6.

1.359/06(introdusă la 30 decembrie2005)

ARDELEAN Aurelia, resortisant român, s-a născut în 1949 şi decedată în 2011 Gabor Gabriela, fiica acesteia

La 21 octombrie 1999, T.A., tatăl reclamantei, a introdus, în calitate de legatar universal, o acţiune în revendicare privind apartamentele nr. 2 şi 3 dintr-un imobil naţionalizat.

 

Prin Hotărârea definitivă din 20octombrie 2005,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în anulare introdus de procurorul general şi a anulat Hotărârea definitivă din 11 iunie 2003.

7.

50.718/06

(introdusă la 23 octombrie 2006)

1. NICOARĂ Vasile, resortisant român, s-a născut în

1944 şi locuieşte la Baia Mare

2. NICOARĂ Floarea, resortisant român, s-a născut în 1948 şi locuieşte în Baia Mare

Acţiune vizând anularea parţială a unui titlu de proprietate asupra unui teren, emis de Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 în favoarea unui terţ, şi anularea contractului de vânzare-cumpărare a terenului în cauză

Hotărârea definitivă din 31 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate al reclamantei asupra unui teren şi a unei construcţii

Hotărârea din 26 aprilie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, care a admis recursul în anulare introdus de procurorul general şi a respins acţiunea reclamanţilor


2 Rectificat la 14 noiembrie 2011: textul era următorul: „LIPĂNESCU Constantin, resortisant român, s-a născut în 1919 şi locuieşte în Ploieşti“.