MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 839/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 839         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 13 decembrie 2012

 

SUMAR

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

83. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratamente între femei şi bărbaţi

 

1.183. - Hotărâre pentru aprobarea Normelor privind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public, intern

 

1.197. - Hotărâre privind aprobarea ocupării în anul 2012 a posturilor vacante din cadrul aparatului propriu al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 24 ianuarie 2012 în Cauza Mihai Toma împotriva României

 

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi

 

Având în vedere:

- Scrisoarea Comisiei Europene C (2012) 6700/23 final de punere în întârziere în Cauza 2012/0399, prin care se atrage atenţia asupra neîndeplinirii de către România a obligaţiei de stat membru UE de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2010/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului;

- la scrisoarea de punere în întârziere a Comisiei Europene, autorităţile române trebuie să ia în considerare faptul că orice întârziere în transpunerea Directivei 2010/41/UE poate conduce la posibilitatea elaborării din partea Comisiei Europene a avizului motivat ce poate declanşa faza contencioasă prin sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru;

- angajarea răspunderii României pentru încălcarea obligaţiilor de a transpune Directiva 2010/41/UE poate avea ca rezultate plata unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi cu titlu cominatoriu;

- situaţia specială a sfârşitului anului 2012 şi alegerile parlamentare care urmează, calendarul activităţilor Parlamentului României în perioada următoare şi probabilitatea ca discuţiile din cadrul comisiilor de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor pe marginea prezentului act normativ să se prelungească pe o perioadă greu de estimat,

întrucât toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Art. 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 2. - (1) Măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex se aplică în sectorul public şi privat, în domeniul muncii, educaţiei, sănătăţii, culturii şi informării, politicii, participării la decizie, furnizării şi accesului la bunuri şi servicii, cu privire la constituirea, echiparea sau extinderea unei întreprinderi ori începerea sau extinderea oricărei altei forme de activitate independentă, precum şi în alte domenii reglementate prin legi speciale.

(2) Toate instituţiile enumerate în cuprinsul prezentei legi cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, fiecare pentru domeniul său de activitate, au obligaţia de a aduce prin toate mijloacele adecvate în atenţia persoanelor în cauză dispoziţiile adoptate în temeiul prezentei legi, împreună cu dispoziţiile relevante care sunt deja în vigoare.

2. La Art. 4, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

g) prin discriminare bazată pe criteriul de sex se înţelege discriminarea directă şi discriminarea indirectă, hărţuirea şi hărţuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau în alt loc în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, precum şi orice tratament mai puţin favorabil cauzat de respingerea unor astfel de comportamente de către persoana respectivă ori de supunerea sa la acestea;

3. La Art. 4, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j) , cu următorul cuprins:

i) în sensul prezentei legi, prin statut familial se înţelege acel statut prin care o persoană se află în relaţii de rudenie, căsătorie sau adopţie cu altă persoană;

j) în sensul prezentei legi, prin statut marital se înţelege acel statut prin care o persoană este necăsătorit/ă, căsătorit/ă, divorţat/ă, văduv/ă.

4. Art. 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 6. - (1) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în domeniile menţionate la art. 2 alin. (1) .

(2) Este interzis orice ordin sau dispoziţie de a discrimina o persoană pe criteriul de sex.

(3) Statutul familial şi cel marital nu pot constitui motiv de discriminare.

(4) Respingerea unui comportament de hărţuire şi hărţuire sexuală de către o persoană sau supunerea unei persoane la un astfel de comportament nu poate fi folosită drept justificare pentru o decizie care să afecteze acea persoană.

(5) Nu sunt considerate discriminări:

a) măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecţia maternităţii, naşterii, lăuziei, alăptării şi creşterii copilului;

b) acţiunile pozitive pentru protecţia anumitor categorii de femei sau bărbaţi;

c) o diferenţă de tratament bazată pe o caracteristică de sex când, datorită naturii activităţilor profesionale specifice avute în vedere sau a cadrului în care acestea se desfăşoară, constituie o cerinţă profesională autentică şi determinantă atât timp cât obiectivul e legitim şi cerinţa proporţională.

5. La Art. 7 alineatul (1) , literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

d) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare şi recalificare profesională, inclusiv ucenicia;

.................................................................................................

f) condiţii de încadrare în muncă şi de muncă ce respectă normele de sănătate şi securitate în muncă, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, inclusiv condiţiile de concediere;

6. La Art. 7, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) În conformitate cu prevederile alin. (1) , de egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă beneficiază toţi lucrătorii, inclusiv persoanele care exercită o activitate independentă, precum şi soţiile/soţii lucrătorilor independenţi care nu sunt salariate/salariaţi sau asociate/asociaţi la întreprindere, în cazul în care acestea/aceştia, în condiţiile prevăzute de dreptul intern, participă în mod obişnuit la activitatea lucrătorului independent şi îndeplinesc fie aceleaşi sarcini, fie sarcini complementare.

(3) Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor, funcţionari publici şi personal contractual din sectorul public şi privat, inclusiv din instituţiile publice, cadrelor militare din sectorul public, precum şi celorlalte categorii de persoane al căror statut este reglementat prin legi speciale.

7. Art. 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 8. - Pentru prevenirea şi eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să asigure egalitatea de şanse şi de tratament între angajaţi, femei şi bărbaţi, în cadrul relaţiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziţii pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criteriul de sex în regulamentele de organizare şi funcţionare şi în regulamentele interne ale unităţilor;

b) să prevadă în regulamentele interne ale unităţilor sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute de lege, pentru angajaţii care încalcă demnitatea personală a altor angajaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acţiuni de discriminare, astfel cum sunt definite la art. 4 lit. a) -e) şi la art. 11;

c) să îi informeze permanent pe angajaţi, inclusiv prin afişare în locuri vizibile, asupra drepturilor pe care aceştia le au în ceea ce priveşte respectarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă;

d) să informeze imediat după ce a fost sesizat autorităţile publice abilitate cu aplicarea şi controlul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

8. La Art. 9, alineatul (3) se abrogă.

9. La Art. 10, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21 ) , cu următorul cuprins:

(21 ) Orice tratament mai puţin favorabil aplicat unei femei sau unui bărbat, privind concediul pentru creşterea copiilor sau concediul paternal, constituie discriminare în sensul prezentei legi.

10. La Art. 10, alineatele (5) , (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:

a) salariata este gravidă sau se află în concediu de maternitate;

b) salariata/salariatul se află în concediul pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi;

c) salariatul se află în concediu paternal.

(6) Este exceptată de la aplicarea prevederilor alin. (5) concedierea pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.

(7) La încetarea concediului de maternitate, a concediului pentru creşterea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi sau a concediului paternal, salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent, având condiţii de muncă echivalente, şi, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătăţire a condiţiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenţei.

11. Art. 12 se abrogă.

12. La Art. 13, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător membrilor organizaţiei sindicale, reprezentanţilor salariaţilor sau oricărui altui salariat care au competenţa ori pot să acorde sprijin în rezolvarea situaţiei la locul de muncă potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) .

13. Art. 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 14. - Pentru prevenirea acţiunilor de discriminare bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, atât la negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de sector de activitate, grup de unităţi şi unităţi, părţile contractante vor stabili introducerea de clauze de interzicere a faptelor de discriminare şi, respectiv, clauze privind modul de soluţionare a sesizărilor/reclamaţiilor formulate de persoanele prejudiciate prin asemenea fapte.

14. Art. 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

. - (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură, prin mijloace specifice, instruirea, pregătirea şi informarea corespunzătoare a cadrelor didactice, la toate formele de învăţământ, public şi privat, pe tema egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi.

(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va promova, în mod direct sau prin intermediul organelor şi instituţiilor specializate din subordine, recomandări privind realizarea cursurilor universitare, instrumente de evaluare a manualelor şcolare, programe şcolare, ghiduri pentru aplicarea programelor şcolare care să excludă aspectele de discriminare între sexe, precum şi modelele şi stereotipurile comportamentale negative în ceea ce priveşte rolul femeilor şi al bărbaţilor în viaţa publică şi familială.

(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în mod direct sau prin intermediul inspectoratelor şcolare din subordine, precum şi unităţile de învăţământ superior monitorizează modul de respectare a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, în activitatea curentă a unităţilor de învăţământ.

15. Art. 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 18. - Ministerul Sănătăţii, celelalte ministere şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie asigură, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv structurile similare ale acestor direcţii, aplicarea măsurilor de respectare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul sănătăţii, în ceea ce priveşte accesul la serviciile medicale şi calitatea acestora, precum şi sănătatea la locul de muncă.

16. Titlul capitolului V se modifică şi va avea următorul cuprins:

Capitolul V

Abordarea integrată de gen în toate politicile naţionale

17. După Art. 23 se introduce un nou articol, Art. 231 , cu următorul cuprins:

Art. 231. - (1) Ministerul M uncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează politicile şi planurile naţionale de acţiune ale Guvernului în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi coordonează aplicarea acestora.

(2) Ministerul M uncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin structura de specialitate, respectiv Direcţia egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, îndeplineşte pe lângă atribuţiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului M uncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare, din domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi următoarele atribuţii:

a) primeşte reclamaţii/plângeri privind încălcarea dispoziţiilor normative referitoare la principiul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi al nediscriminării după criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, instituţii publice şi private, şi le transmite instituţiilor competente în vederea soluţionării şi aplicării sancţiunii şi asigură consilierea victimelor în condiţiile legii;

b) elaborează rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în toate domeniile de activitate;

c) asigură schimbul de informaţii cu organismele europene din domeniul egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei.

18. La Art. 33, literele b) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

b) Casa Naţională de Pensii Publice asigură aplicarea măsurilor de respectare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul administrării şi gestionării sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;

..................................................................................................

e) Direcţia protecţia copilului asigură aplicarea măsurilor de respectare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în domeniul combaterii violenţei în familie;

19. La Art. 33, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g) , cu următorul cuprins:

g) Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială asigură aplicarea măsurilor de egalitate de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în elaborarea şi aplicarea politicilor şi strategiilor din domeniul asistenţei sociale.

20. Articolele 34 şi 35 se abrogă.

21. Art. 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 37. - Consiliul Economic şi Social, prin Comisia pentru protecţie socială şi ocrotirea sănătăţii, sprijină, în conformitate cu atribuţiile sale, integrarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în actele normative cu implicaţii asupra vieţii economico-sociale.

22. La Art. 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:

(3) Orice sesizare sau reclamaţie a faptelor de discriminare pe criteriul de sex poate fi formulată şi după încetarea relaţiilor în cadrul cărora se susţine că a apărut discriminarea, în termenul şi în condiţiile prevăzute de reglementările legale în materie.

23. Art. 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 44. - (1) Sarcina probei revine persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea/reclamaţia sau, după caz, cererea de chemare în judecată, pentru fapte care permit a se prezuma existenţa unei discriminări directe ori indirecte, care trebuie să dovedească neîncălcarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi.

(2) Sindicatele sau organizaţiile neguvernamentale care urmăresc protecţia drepturilor omului, precum şi alte persoane juridice care au un interes legitim în respectarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi pot, la cererea persoanelor discriminate, reprezenta/asista în cadrul procedurilor administrative aceste persoane.

24. Titlul capitolului VII se modifică şi va avea următorul cuprins:

Capitolul VII

Control, constatare şi sancţionare

25. Art. 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 46. - (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000 lei la 100.000 lei încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) , (2) , (3) şi (4) , art. 7 alin. (2) , art. 8, art. 9 alin. (1) , art. 10 alin. (1) , (2) , (21) , (3) , (5) şi (7) , art. 11, 13-23 şi 38.

(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind

regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, discriminarea bazată pe două sau mai multe criterii.

(3) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute de prezenta lege se fac de către:

a) Inspecţia Muncii, inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în cazul contravenţiilor constând în

încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) , art. 8, art. 9 alin. (1) , art. 10 alin. (1) , (2) , (21) , (3) , (5) şi (7) , art. 11, 13-14, precum şi 38;

b) Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în cazul contravenţiilor constând în încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) , (2) , (3) şi (4) , precum şi ale art. 15-23.

26. La Art. 49, literele a) , b) , d) şi f) se abrogă.

27. În tot cuprinsul legii, denumirile „Agenţia“ şi „ANES“ se înlocuiesc cu denumirea „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Direcţia egalitate de şanse între femei şi bărbaţi“.

Art. II. - Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2007, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune parţial Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă (reformă) , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 204 din 26 iulie 2006, respectiv art. 1, 2, 3, 4, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 29, 30, precum şi parţial Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European şi Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă şi de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului, respectiv art. 2, 3, 4, 5, 9, 10, 11, 12, 13.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

Ministrul delegat pentru dialog social,

Liviu Marian Pop

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

Ministrul sănătăţii,

Raed Arafat

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Puiu Haşotti

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

p. Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Gelu-Ştefan Diaconu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 4 decembrie 2012.

Nr. 83.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂREA

pentru aprobarea Normelor privind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. V alin. (2) din Legea nr. 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Normele privind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, entităţile publice care îşi asigură funcţia de audit intern prin sistemul de cooperare vor proceda la actualizarea normelor proprii privind exercitarea activităţii de audit intern cu cerinţele specifice create de normele prevăzute la art. 1.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Duşa

Ministrul delegat pentru administraţie,

Radu Stroe

p. Ministrul apărării naţionale,

Sebastian Huluban,

secretar de stat

 

 

 

Bucureşti, 4 decembrie 2012.

Nr. 1.183.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern

 

Capitolul I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme stabilesc cadrul general de cooperare pentru desfăşurarea activităţii de audit intern, criteriile de constituire, modul de organizare şi funcţionare a compartimentelor de audit intern, precum şi atribuţiile entităţilor publice partenere.

Art. 2. -  În înţelesul prezentei hotărâri, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) acord de cooperare - act juridic încheiat între două sau mai multe entităţi publice locale, care convin să coopereze pentru asigurarea activităţii de audit public intern, prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile fiecărei entităţi, precum şi modalitatea de decontare a cheltuielilor generate de desfăşurarea activităţii de audit intern;

b) entitate publică locală - denumirea generică, incluzând comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea acestora, regia autonomă, societatea comercială la care o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică, precum şi cele finanţate în proporţie de 50% din fonduri publice locale;

c) entitate publică organizatoare - entitatea publică locală sau structura asociativă de utilitate publică a autorităţilor administraţiei publice locale care îşi asumă responsabilitatea locală a coordonării activităţii de audit public intern, pentru toate entităţile publice partenere;

d) entitate publică parteneră - entitatea publică locală membră a acordului de cooperare, care îşi asigură funcţia de audit public prin utilizarea capacităţii de audit intern a compartimentului de audit intern constituit la nivelul entităţii publice organizatoare sau la nivelul structurii asociative, după caz.

 

Capitolul II

Condiţiile şi termenii cooperării

 

Art. 3. - (1) Exercitarea activităţii de audit public intern în sistem de cooperare respectă următoarele principii:

a) independenţa - sistemul de cooperare în realizarea activităţii de audit intern respectă independenţa juridică, decizională şi financiară a fiecărei entităţi publice partenere;

b) confidenţialitatea - auditorii interni angajaţi în cadrul entităţilor publice/structurilor asociative organizatoare nu vor divulga date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea competenţelor; beneficiarul unic al informaţiilor colectate, analizate şi prelucrate, precum şi al documentelor elaborate pe perioada de derulare a unei misiuni de audit intern este entitatea publică locală la nivelul căreia s-a realizat misiunea de audit intern;

c) echilibrul - dimensionarea compartimentului de audit intern se face astfel încât să se asigure realizarea activităţii de audit intern pentru toate entităţile publice partenere;

d) proporţionalitatea - resursele financiare previzionate şi alocate pentru finanţarea exercitării funcţiei de audit intern sunt proporţionale cu activitatea de audit intern desfăşurată în folosul fiecărei entităţi publice partenere;

e) unicităţii - entităţile publice care îşi realizează activitatea de audit intern în sistem de cooperare respectă cadrul normativ şi metodologic specific activităţii de audit public intern;

f) competenţa profesională - auditorii interni îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu cu profesionalism, obiectivitate şi imparţialitate, aplicând cunoştinţele, aptitudinile şi experienţa dobândite.

(2) Realizarea activităţii de audit intern prin sistemul de cooperare se face pe baza acordului de cooperare liber-consimţit al tuturor părţilor semnatare.

(3) Entităţile publice locale partenere îşi definesc necesităţile de audit intern şi stabilesc resursele necesare pentru organizarea şi funcţionarea compartimentului de audit intern, care sunt prevăzute prin bugetele anuale proprii.

(4) Activităţile de audit intern în sistemul de cooperare sunt realizate de un compartiment de audit intern înfiinţat la nivelul entităţii publice/structurii asociative organizatoare.

Art. 4. - (1) Organizarea, funcţionarea şi exercitarea auditului intern în sistem de cooperare se realizează în cadrul entităţilor publice de nivel local care nu şi-au constituit compartiment propriu de audit intern.

(2) Cooperarea reprezintă, pentru entităţile publice locale, posibilitatea organizării şi asigurării funcţionării auditului intern, în conformitate cu cadrul de reglementare în vigoare, la un nivel redus al costurilor.

(3) Criteriile care stau la baza constituirii compartimentului de audit public intern în sistem de cooperare sunt următoarele:

a) gruparea mai multor entităţi publice partenere, pe zone geografice şi pe principalele căi de comunicaţie, în jurul unei entităţi publice locale/structură asociativă organizatoare;

b) apartenenţa la structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale;

c) respectarea principiilor privind realizarea activităţii de audit intern prin cooperare.

Art. 5. - (1) Activitatea de audit intern în sistem de cooperare poate fi realizată prin două modalităţi, respectiv:

a) prin cooperarea a două sau mai multe entităţi publice locale care nu sunt subordonate altor entităţi publice, pe baza liberului consimţământ, dintre care una îndeplineşte rolul de organizator;

b) prin cooperare în cadrul structurilor asociative, caz în care structura asociativă îndeplineşte rol de organizator, iar entităţile publice locale sunt partenere.

(2) Participarea la una dintre aceste forme de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit intern se realizează în conformitate cu hotărârile consiliilor locale.

(3) Conducerea entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare la nivelul căreia se constituie compartimentul de audit intern îşi asumă responsabilitatea organizării şi asigurării cadrului necesar desfăşurării activităţii de audit pentru entităţile publice partenere.

Art. 6. - Structurile care sunt implicate în sistemul de cooperare, cu atribuţii în organizarea şi exercitarea în comun a funcţiei de audit intern în entităţile publice locale, sunt următoarele:

a) Ministerul Finanţelor Publice, prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern;

b) entităţile publice locale/structurile asociative organizatoare;

c) compartimentele de audit intern constituite la nivelul entităţilor publice/structurilor asociative organizatoare.

Art. 7. - Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern, în procesul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit intern, îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) elaborează şi actualizează modelul acordului de cooperare;

b) asigură consultanţa necesară pentru încheierea acordurilor de cooperare şi sprijină implementarea acestora;

c) îndrumă compartimentele de audit intern înfiinţate la nivelul entităţilor publice locale/structurilor asociative organizatoare în implementarea sistemului de cooperare în asigurarea activităţii de audit intern;

d) avizează normele metodologice proprii, elaborate de compartimentele de audit intern înfiinţate la nivelul entităţilor publice locale/structurilor asociative organizatoare;

e) avizează numirea/destituirea şefului compartimentului de audit intern, înfiinţat la nivelul entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare;

f) sprijină procesul de pregătire profesională continuă al auditorilor interni care îşi desfăşoară activitatea în sistem de cooperare;

g) verifică respectarea, de către compartimentele de audit public intern, a normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern, evaluează activitatea acestora şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare în cauză;

h) asigură raportarea activităţii de audit intern, desfăşurată în sistem de cooperare, pe baza rapoartelor anuale ale activităţii de audit intern primite de la compartimentele de audit public intern organizate la nivelul entităţilor publice locale/structurilor asociative organizatoare.

Art. 8. - (1) Entităţile publice locale/structurile asociative organizatoare au obligaţia constituirii unui compartiment funcţional de audit intern.

(2) Conducerea entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare are obligaţia instituirii, prin sistemul de cooperare, a cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit intern.

Art. 9. - (1) Structura şi dimensiunea compartimentului de audit intern se stabilesc, de comun acord, de către conducătorii entităţilor publice partenere.

(2) Compartimentele de audit intern constituite la nivelul entităţilor publice locale/structurilor asociative organizatoare au rolul de a planifica şi realiza activităţile de audit intern, în conformitate cu necesităţile de audit ale fiecărei entităţi publice partenere.

(3) Activitatea compartimentului de audit intern nu trebuie supusă ingerinţelor conducerii entităţii publice locale/structurii asociative, pe tot parcursul derulării misiunii de audit intern, respectiv de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea testărilor şi până la comunicarea rezultatelor misiunilor.

 

Capitolul III

Acordul de cooperare

 

Art. 10. - (1) Entitatea publică locală poate adera la sistemul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit public intern, dacă există, în prealabil, o hotărâre a consiliului local.

(2) Asigurarea funcţiei de audit public intern, prin cooperare, se realizează în baza unui acord de cooperare încheiat între entităţile publice locale partenere.

(3) Termenii şi condiţiile acordului de cooperare intră în vigoare la data semnării acestuia de către conducătorii entităţilor publice locale partenere.

(4) Modelul-cadru al acordului de cooperare este prevăzut în anexa „Acord de cooperare privind organizarea şi exercitarea funcţiei de audit intern“ la prezentele norme.

Art. 11. - (1) Acordul de cooperare se semnează şi de către entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare, care îşi asumă responsabilităţile ce îi revin în acest sens.

(2) Modificarea acordului de cooperare se face numai prin voinţa părţilor, prin acte adiţionale semnate de toţi reprezentanţii entităţilor publice membre ale acordului.

Art. 12. - (1) Ieşirea din cooperare se poate realiza la sfârşitul exerciţiului financiar, în caz contrar entitatea publică în cauză asumându-şi responsabilitatea suportării cheltuielilor care îi revin pentru întregul exerciţiu financiar.

(2) Hotărârea de retragere din sistemul de cooperare devine operabilă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care aceasta a fost luată, numai dacă este aprobată de consiliul local al entităţii publice care se retrage.

(3) Entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare se poate retrage din acordul de cooperare numai la încetarea acestuia.

Art. 13. - (1) Acordul de cooperare pentru asigurarea funcţiei de audit intern în entităţile publice locale, ordonatori principali de credite se încheie pe perioadă nedeterminată.

(2) Încetarea acordului de cooperare se poate realiza numai cu acordul, în unanimitate, al tuturor entităţilor publice partenere.

(3) Pentru încetarea acordului de cooperare trebuie să existe hotărârea, în acest sens, a consiliului local al fiecărei entităţi publice partenere.

Art. 14. - (1) Încheierea sau încetarea acordului de cooperare pentru exercitarea în comun a activităţii de audit intern, inclusiv atragerea de noi membri sau retragerea unora existenţi, se comunică Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 5 zile de la data aprobării.

(2) Responsabilitatea comunicării informaţiilor prevăzute la alin. (1) revine entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare. Art. 15

(1) La un parteneriat deja existent pot adera noi entităţi publice, inclusiv cele retrase anterior, cu condiţia respectării cerinţelor şi condiţiilor acordului de cooperare şi a existenţei hotărârii consiliului local.

(2) Acordul de cooperare pentru noii membri se realizează prin votul reprezentanţilor entităţilor publice partenere, în cadrul unei şedinţe organizate în acest scop.

Art. 16. - Reprezentanţii entităţilor publice partenere se reunesc în şedinţe de lucru, în principal, pentru:

a) organizarea şi dimensionarea adecvată a compartimentului de audit intern;

b) aprobarea normelor proprii privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul parteneriatului respectiv;

c) retragerea sau primirea de noi membri;

d) analiza şi revizuirea acordului de cooperare;

e) aprobarea planului multianual şi anual de audit public intern, inclusiv a actualizărilor intervenite în cursul anului;

f) analiza rezultatelor cooperării şi aprobarea raportului anual de activitate;

g) încetarea acordului de cooperare.

Art. 17. - (1) Şedinţele de lucru cu entităţile publice partenere se organizează anual sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea scrisă a conducătorului entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare.

(2) Dezbaterile din şedinţele de lucru se consemnează în procese-verbale, semnate de toţi reprezentanţii entităţilor publice partenere.

(3) Şedinţele de lucru organizate sunt conduse de reprezentanţii entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare.

Art. 18. - (1) Pentru şedinţele de lucru organizate cu reprezentanţii entităţilor publice partenere, compartimentul de audit intern înfiinţat la nivelul entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare asigură secretariatul.

(2) Principalele sarcini ale secretariatului sunt de redactare a proceselor-verbale ale şedinţelor de lucru şi de a administra un registru cu hotărârile luate.

 

Capitolul IV

Organizarea compartimentului de audit public intern

 

Art. 19. - (1) Organizarea compartimentelor de audit public intern în sistemul de cooperare se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi a următoarelor reglementări specifice, astfel:

a) compartimentul de audit public intern se organizează la nivelul entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare;

b) compartimentul de audit public intern este constituit în directa subordine a conducătorului entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare;

c) dimensionarea compartimentului de audit public intern se face astfel încât să asigure necesităţile de audit intern pentru toate entităţile publice partenere;

d) sarcina asigurării cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit intern revine conducătorului entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare, în conformitate cu deciziile reprezentanţilor entităţilor publice partenere;

e) compartimentul de audit public intern are faţă de entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare o subordonare administrativă, iar faţă de entităţile publice partenere răspunde în legătură cu planificarea şi realizarea misiunilor de audit intern şi comunicarea exclusivă a rezultatelor.

(2) Auditul intern, la entităţile publice locale aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altei entităţi care nu şi-au organizat propriul compartiment de audit intern, se realizează de compartimentul de audit intern de la nivelul entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare, dacă entitatea publică nu decide organizarea unui compartiment propriu de audit public intern.

Art. 20. - (1) Entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare este responsabilă de selectarea şi angajarea personalului în cadrul compartimentului de audit intern, în conformitate cu decizia responsabililor entităţilor publice partenere.

(2) Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil de organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit intern şi gestionează resursele umane necesare îndeplinirii planului de audit intern.

 

Capitolul V

Drepturile şi obligaţiile entităţilor publice partenere

 

Art. 21. - Entităţile publice partenere au dreptul:

a) să propună tematici de misiuni de audit public intern, în vederea cuprinderii lor în planul anual de audit intern;

b) să beneficieze de serviciile de audit intern desfăşurate de compartimentul de audit intern înfiinţat la nivelul entităţii publice/structurii asociative organizatoare, potrivit programului aprobat;

c) să aducă la cunoştinţa membrilor acordului de cooperare elementele de bună practică rezultate din activitatea lor;

d) să solicite şi alte misiuni de audit, în funcţie de capacitatea de audit intern.

Art. 22. - Entităţile publice partenere au obligaţia:

a) să participe, prin reprezentanţii desemnaţi, la întrunirile periodice în care se adoptă hotărâri cu privire la organizarea, funcţionarea şi exercitarea activităţii de audit intern, potrivit legii;

b) să asigure condiţiile pentru desfăşurarea activităţii auditorilor interni, numiţi să desfăşoare misiunile de audit, potrivit legii;

c) să asigure accesul auditorilor interni la date, informaţii şi documente, în vederea realizării obiectivelor misiunii de audit intern;

d) să implementeze recomandările însuşite şi aprobate, formulate de compartimentul de audit intern, ca urmare a misiunilor de audit intern aprobate şi efectuate;

e) să furnizeze date, informaţii şi copii ale documentelor, certificate pentru conformitate solicitate de auditorii interni, necesare în planificarea şi realizarea misiunilor de audit intern;

f) să îndeplinească, integral şi la termen, obligaţiile financiare referitoare la plata prestaţiilor legate de organizarea, funcţionarea şi desfăşurarea activităţii de audit intern, potrivit hotărârilor entităţilor publice membre ale cooperării.

Art. 23. - Entităţile publice locale/structurile asociative organizatoare au obligaţia:

a) să organizeze şi să asigure funcţionalitatea compartimentului de audit public intern, astfel încât să acopere necesităţile tuturor entităţilor publice membre ale acordului de cooperare;

b) să asigure procesul de recrutare şi angajare a personalului, pentru compartimentul de audit intern;

c) să asigure spaţiul şi dotarea materială necesare desfăşurării activităţii compartimentului de audit public intern;

d) să asigure formarea profesională continuă a auditorilor interni, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 24. - Drepturile şi obligaţiile entităţilor publice partenere şi a entităţilor publice locale/structurilor asociative organizatoare se cuprind şi în acordul de cooperare.

 

Capitolul VI

Planificarea, realizarea şi raportarea activităţii de audit public intern

 

Art. 25. - (1) Planificarea activităţii de audit public intern respectă cerinţele normelor generale privind exercitarea auditului public intern şi normelor metodologice specifice entităţii publice, precum şi următoarele elemente specifice:

a) la nivelul fiecărei entităţi publice partenere se elaborează planul multianual şi planul anual de audit intern, care sunt aprobate de conducătorul entităţii publice respective;

b) la elaborarea planului multianual şi a planului anual de audit intern, se au în vedere cerinţele cadrului normativ în domeniu, precum şi sugestiile venite din partea conducătorilor entităţilor publice partenere;

c) planurile multianuale şi planurile anuale de audit intern, elaborate la nivelul fiecărei entităţi publice partenere, se centralizează la compartimentul de audit intern de la nivelul entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare şi se aprobă în şedinţă, cu participarea tuturor entităţilor publice partenere;

d) referatele de justificare se întocmesc atât pentru planurile elaborate la nivelul fiecărei entităţi partenere, cât şi pentru planurile centralizate.

(2) Planificarea misiunilor de audit public intern se realizează, în mod echitabil, pentru toate entităţile publice partenere, în funcţie de nevoile acestora şi de resursele de audit disponibile.

(3) Pe parcursul derulării planului anual de audit intern, reprezentanţii entităţilor publice partenere, în situaţii bine fundamentate, pot solicita realizarea de alte misiuni de audit intern, prin actualizarea planului.

(4) Şeful compartimentului de audit public intern, în funcţie de resursele de audit disponibile, realizează misiunile de audit solicitate, fără a afecta misiunile de audit intern cuprinse în planul anual de audit intern aprobat de reprezentanţii entităţilor publice partenere.

(5) Misiunile de audit intern solicitate de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern se cuprind, cu prioritate, în planurile anuale de audit public intern.

Art. 26. - (1) Conducătorul entităţii publice partenere la nivelul căreia se derulează misiunea de audit public intern asigură, potrivit dispoziţiilor art. 22:

a) accesul la datele, informaţiile şi documentele necesare auditorilor interni, pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii de audit intern;

b) condiţiile necesare desfăşurării misiunii de audit public intern.

(2) Pe timpul derulării misiunii de audit intern, conducătorul entităţii publice locale sau persoanele desemnate de acesta acordă tot sprijinul necesar, în vederea realizării obiectivelor acesteia.

Art. 27. - (1) Constatările, concluziile şi recomandările formulate de auditorii interni, pe timpul derulării misiunilor de audit intern, sunt aduse exclusiv la cunoştinţa reprezentanţilor entităţii publice locale la care se desfăşoară misiunea de audit intern.

(2) Raportul de audit public intern finalizat, însoţit de rezultatele concilierii, dacă este cazul, este transmis exclusiv conducătorului entităţii publice partenere la nivelul căreia s-a derulat misiunea de audit public intern.

(3) Iregularităţile constatate pe timpul derulării misiunilor de audit intern sunt aduse, în cadrul termenului legal, la cunoştinţa exclusivă a conducătorului entităţii publice locale la care se desfăşoară misiunea de audit intern şi a structurii de control abilitate.

(4) Compartimentul de audit public intern informează Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern asupra tuturor recomandărilor neînsuşite de conducătorul entităţii publice unde se derulează misiunea de audit intern.

Art. 28. - (1) Entitatea publică locală la nivelul căreia a fost realizată misiunea de audit intern elaborează şi transmite compartimentului de audit intern un plan de acţiune pentru implementarea recomandărilor, aprobat de conducătorul entităţii publice.

(2) Planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor conţine acţiuni şi termene de implementare, pentru fiecare recomandare formulată, precum şi persoanele responsabile de realizarea acestora.

(3) Periodic, entitatea publică locală care a elaborat Planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor informează compartimentul de audit intern asupra stadiului de implementare a recomandărilor.

(4) Compartimentul de audit public intern monitorizează implementarea recomandărilor. Art. 29

(1) Raportarea activităţii de audit public intern respectă cerinţele normelor generale privind exercitarea activităţii de audit intern şi a normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern, precum şi următoarele elemente specifice:

a) la nivelul fiecărei entităţi publice partenere se elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern, care se aprobă de conducătorul entităţii publice respective;

b) rapoartele anuale ale activităţii de audit public intern sunt elaborate în baza normelor generale privind exercitarea auditului public intern şi a instrucţiunilor elaborate de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern;

c) rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern, elaborate la nivelul fiecărei entităţi publice partenere, se centralizează la nivelul entităţii publice/structurii asociative organizatoare, se aprobă în şedinţă, cu participarea tuturor entităţilor publice partenere şi se transmit la Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern.

(2) Elaborarea şi aprobarea rapoartelor anuale privind activitatea de audit public intern se face până cel mai târziu la data de 15 ianuarie a anului curent pentru anul precedent, la nivelul fiecărei entităţi publice partenere.

(3) Elaborarea şi aprobarea raportului anual centralizat, la nivelul entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare, se face până la data de 30 ianuarie a anului curent pentru anul precedent.

(4) Responsabilitatea elaborării rapoartelor anuale privind activitatea de audit public intern, inclusiv a raportului centralizat, este în sarcina compartimentului de audit public intern, iar responsabilitatea transmiterii raportului centralizat la Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern este în sarcina conducătorului entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare.

 

Capitolul VII

Confidenţialitatea

 

Art. 30. - (1) Informaţiile, datele şi documentele care se referă la activitatea entităţilor publice partenere, a căror activitate este supusă auditării de către auditorii interni din cadrul compartimentului de audit intern organizat la nivelul entităţii publice/structurii asociative organizatoare, sunt confidenţiale.

(2) Entităţile publice partenere îşi asumă respectarea reciprocă a confidenţialităţii în derularea activităţilor de audit intern şi raportarea rezultatelor acestora.

Art. 31. - Entităţile publice partenere au obligaţia ca, pe toată durata acestuia, ca şi după încetarea lui, să nu solicite de la personalul compartimentului de audit intern date şi informaţii care privesc pe oricare dintre celelalte entităţi publice implicate în acţiunea de cooperare şi de care au luat cunoştinţă, în timpul exercitării competenţelor.

 

Capitolul VIII

Finanţarea şi decontarea cheltuielilor ocazionate de sistemul de cooperare

 

Art. 32. - (1) Entităţile publice locale susţin financiar funcţionarea parteneriatului şi achită

contravaloarea cheltuielilor ocazionate de organizarea şi funcţionarea compartimentului de audit intern.

(2) Cheltuielile suportate de entităţile publice locale sunt aferente activităţilor de audit public intern, planificate şi realizate de compartimentul de audit intern la fiecare dintre acestea.

Art. 33. - (1) Cheltuielile cu organizarea şi funcţionarea compartimentului de audit public intern sunt repartizate în mod corespunzător, pe fiecare entitate publică parteneră, în funcţie de numărul de zile/auditor prestate şi sunt specificate în acordul de cooperare.

(2) Entităţile publice locale beneficiare ale activităţii de audit intern achită contravaloarea acestor cheltuieli după finalizarea misiunilor de audit public intern, în baza facturii emise de entitatea publică/structura asociativă organizatoare.

Art. 34. - (1) Cheltuielile decontate între entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare şi entităţile publice partenere se referă la:

a) salarii şi alte drepturi de personal acordate auditorilor interni care au realizat misiunile de audit intern;

b) obligaţiile către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele oricărui fond special, rezultate în urma acordării drepturilor de personal;

c) cheltuielile privind deplasările auditorilor interni pentru realizarea misiunilor de audit intern.

(2) Celelalte cheltuieli materiale, ocazionate de funcţionarea compartimentului de audit intern, sunt în sarcina entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare sau se decontează pe baza unor cote stabilite de comun acord, prin acordul de cooperare.

Art. 35. - Entităţile publice partenere estimează costurile necesare realizării activităţii de audit intern şi prevăd aceste angajamente în bugetele proprii.

Art. 36. - (1) Entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare asigură evidenţa misiunilor derulate, a cheltuielilor efectuate cu organizarea şi funcţionarea compartimentului de audit public intern, precum şi a decontărilor cu entităţile publice membre ale cooperării.

(2) Sumele încasate de entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare de la entităţile publice locale partenere, aferente activităţii de audit intern realizate, reprezintă venituri.

Art. 37. - (1) Entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare are obligaţia să respecte procedurile privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi obligaţia de depunere a declaraţiilor fiscale legate de acestea, potrivit legii.

(2) Entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare elaborează anual un raport cu privire la constituirea şi utilizarea fondurilor privind organizarea şi funcţionarea compartimentului de audit intern, care, după aprobare de către responsabilii entităţilor publice partenere, se integrează în raportul anual privind activitatea de audit intern.

 

Capitolul IX

Dispoziţii finale

 

Art. 38. - (1) Entităţile publice partenere au obligaţia de a respecta prevederile acordului de cooperare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră.

(2) Prin forţă majoră se înţelege orice situaţie imprevizibilă şi insurmontabilă, de natură a pune una dintre entităţile publice partenere în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile şi obligaţiile asumate.

(3) Entitatea publică parteneră care invocă forţa majoră este obligată să notifice celorlalte entităţi publice partenere, în termen de 3 zile, producerea evenimentului şi să ia toate măsurile posibile, în vederea reducerii consecinţelor acestuia.

Art. 39. - (1) Litigiile apărute între entităţile publice partenere, rezultate din interpretarea sau executarea activităţii de audit intern, se vor soluţiona pe cale amiabilă.

(2) În cazul în care soluţionarea litigiului pe cale amiabilă nu este posibilă, acesta va fi soluţionat de instanţele române competente, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 40. - Organizarea compartimentului de audit public intern, planificarea, realizarea şi raportarea activităţii de audit public intern respectă, în totalitate, cerinţele prevăzute de Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, de Normele generale privind exercitarea activităţii de audit public intern şi de prezentele norme.

Art. 41. - Acordurile de cooperare încheiate între entităţile publice partenere respectă prevederile Ordinului ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 232/2.477/2010 privind aprobarea modelului-cadru al Acordului de cooperare pentru organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopul realizării unor atribuţii stabilite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale.

 

ANEXĂ

la norme

 

- Model-cadru –

 

ACORD DE COOPERARE

pentru organizarea şi exercitarea funcţiei de audit intern încheiat astăzi, .....................

 

Preambul

Obţinerea eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice reprezintă o condiţie esenţială a managementului fiecărei entităţi publice, iar cooperarea în asigurarea serviciilor de audit intern reprezintă o oportunitate în atingerea acestui deziderat, respectând în acelaşi timp independenţa şi funcţiile specifice fiecăreia dintre entităţi.

Scopul acordului de cooperare este de a facilita asigurarea serviciilor de audit intern pentru fiecare entitate publică participantă la acord, urmărindu-se crearea unei relaţii profesionale de cooperare pentru minimizarea eforturilor umane, materiale şi financiare şi maximizarea aportului activităţii de audit la realizarea obiectivelor entităţii.

În baza acordului de cooperare entităţile participante se angajează la o colaborare pe termen lung care să asigure o mai mare sustenabilitate şi coerenţă în realizarea activităţilor de audit intern.

Prezentul acord de cooperare funcţionează pe baza unui set de reguli stabilite de comun acord, aprobate de reprezentanţii legali ai entităţilor publice participante la acord şi prevăzute în conţinutul său.

Părţile acordului de cooperare

Primăria localităţii ............................ , cu sediul în localitatea ....................... , str. ....................... nr. ....., judeţul/sectorul ........ , reprezentată prin domnul/doamna ............................. , având funcţia de ........................ , împuternicit (ă) prin Hotărârea nr. ....../ ....... / emisă de Consiliul local al localităţii menţionate, în calitate de participantă la acordul de cooperare şi în acelaşi timp şi primărie organizatoare;

Primăria localităţii ............................ , cu sediul în localitatea ....................... , str. ....................... nr. ....., judeţul/sectorul ........ , reprezentată prin domnul/doamna ............................. , având funcţia de ........................ , împuternicit (ă) prin Hotărârea nr. ....../ ....... / emisă de Consiliul local al localităţii menţionate, în calitate de participantă la acordul de cooperare;

Primăria localităţii ............................ , cu sediul în localitatea ....................... , str. ....................... nr. ....., judeţul/sectorul ........ , reprezentată prin domnul/doamna ............................. , având funcţia de ........................ , împuternicit (ă) prin Hotărârea nr. ....../ ....... / emisă de Consiliul local al localităţii menţionate, în calitate de participantă la acordul de cooperare;

Primăria localităţii ............................ , cu sediul în localitatea ....................... , str. ....................... nr. ....., judeţul/sectorul ........ , reprezentată prin domnul/doamna ............................. , având funcţia de ........................ , împuternicit (ă) prin Hotărârea nr. ....../ ....... / emisă de Consiliul local al localităţii menţionate, în calitate de participantă la acordul de cooperare;

şi

Primăria localităţii ............................ , cu sediul în localitatea ....................... , str. ....................... nr. ....., judeţul/sectorul ........ , reprezentată prin domnul/doamna ............................. , având funcţia de ........................ , împuternicit (ă) prin Hotărârea nr. ....../ ....... / emisă de Consiliul local al localităţii menţionate, în calitate de participantă la acordul de cooperare,

convin să încheie următorul acord în baza căruia stabilesc să realizeze în cooperare asigurarea funcţiei de audit intern spre beneficiul tuturor entităţilor publice locale participante, denumit în continuare acord de cooperare, prin care prevăd următoarele:

 

Capitolul I

Obiectul acordului de cooperare

 

Art. 1. - Obiectul prezentului acord îl constituie cooperarea entităţilor publice locale semnatare, prin reprezentanţii legali, în vederea organizării şi exercitării funcţiei de audit intern în cadrul acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

Art. 2. - Acordul de cooperare stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor în organizarea şi exercitarea funcţiei de audit intern, atribuţiile specifice compartimentului de audit intern care va derula misiunile, reglementează obligaţiile financiare ale entităţilor participante şi asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor în posesia cărora vor intra oricare dintre persoanele implicate în acest proces.

Art. 3. - Părţile semnatare stabilesc principiile care stau la baza aplicării acordului şi se angajează de a acţiona consecvent pentru realizarea lor, sub forma:

a) menţinerii independenţei juridice, decizionale şi financiare a fiecărei entităţi publice participante;

b) îmbinării în mod echitabil a nevoilor de audit cu resursele disponibile între entităţile publice participante;

c) irevocabilităţii pe cale unilaterală a acordului de cooperare;

d) respectării reciproce a confidenţialităţii în derularea activităţilor de audit intern şi a raportării rezultatelor acesteia.

 

Capitolul II

Drepturile şi obligaţiile părţilor în organizarea şi exercitarea funcţiei de audit intern

 

Art. 4. - Entităţile publice partenere au următoarele drepturi:

a) propunerea unor obiective de audit intern, specifice entităţii publice, de către echipa de audit desemnată să realizeze misiunea de audit intern;

b) solicită şi beneficiază de servicii de audit intern pentru îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii sistemului de management şi control intern care să asigure atingerea obiectivelor entităţii publice;

c) să fie informată în mod exclusiv şi operativ asupra problemelor şi iregularităţilor constatate cu ocazia misiunilor de audit intern efectuate;

d) să primească în mod exclusiv rapoartele de audit intern care sunt întocmite, ca urmare a misiunilor de audit realizate la propria entitate;

e) hotărăşte independent asupra acţiunilor necesare implementării recomandărilor formulate în baza misiunilor de audit intern realizate.

Art. 5. - Entităţile publice partenere îşi asumă următoarele obligaţii:

a) respectarea metodologiei de audit, respectiv documentarea temeinică, participarea la şedinţe, analiza şi avizarea documentelor procedurale elaborate de auditorii interni, furnizarea în scris sau verbal a informaţiilor solicitate ş.a.;

b) asigurarea accesului la date, informaţii şi documente a auditorilor, în vederea atingerii obiectivelor misiunii de audit intern;

c) asigurarea logisticii necesare desfăşurării misiunilor de audit intern, respectiv spaţii adecvate, acces la sistemele IT şi de comunicaţii, furnituri de birou etc.;

d) elaborarea şi transmiterea către compartimentul de audit intern a planurilor de acţiune necesare implementării recomandărilor acceptate;

e) informarea compartimentului de audit intern cu privire la modul de implementare a recomandărilor dispuse şi la gradul de implementare al acestora;

f) furnizarea informaţiilor solicitate de auditorii interni în vederea planificării misiunilor de audit intern;

g) estimarea costurilor necesare realizării misiunilor de audit solicitate în cursul exerciţiului financiar şi cuprinderea acestor angajamente în buget.

Art. 6. - Entitatea publică organizatoare îşi asumă obligaţiile următoare:

a) constituirea unui compartiment de audit intern, având o dimensiune corespunzătoare, în vederea asigurării realizării misiunilor de audit planificate, în conformitate cu standardele internaţionale de audit;

b) asigurarea spaţiului necesar şi adecvat pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor compartimentului de audit;

c) asigurarea procesului de recrutare şi angajare a personalului adecvat pentru compartimentul de audit;

d) asigurarea condiţiilor necesare de pregătire profesională a auditorilor interni la nivelul cerinţelor stabilite prin normele metodologice proprii ale entităţii publice.

 

Capitolul III

Atribuţiile compartimentului de audit intern

 

Art. 7. - Compartimentul de audit intern asigură realizarea funcţiei de audit intern la entităţile publice partenere pe baza unui plan de audit, aprobat de reprezentanţii legali ai acestora.

Art. 8. - În exercitarea activităţilor sale, compartimentul de audit are următoarele atribuţii specifice:

a) elaborarea normelor metodologice proprii privind exercitarea activităţii de audit intern în cadrul acordului de cooperare, aprobate de entităţile publice partenere la acord şi avizate de UCAAPI;

b) elaborarea proiectelor planului anual şi multianual de audit public intern;

c) efectuarea în condiţii de calitate a misiunilor de audit intern privind evaluarea sistemelor de management şi control intern ale entităţii publice;

d) asigurarea monitorizării realizării misiunilor de audit intern şi a activităţilor de supervizare a acestora;

e) raportarea rezultatelor misiunilor de audit intern, respectiv a constatărilor, concluziilor şi recomandărilor, numai către conducătorii entităţilor publice auditate;

f) raportarea operativă şi exclusivă a problemelor şi iregularităţilor constatate, către conducătorii entităţilor publice auditate;

g) elaborarea raportului anual al activităţii de audit public intern;

h) asigurarea confidenţialităţii datelor şi informaţiilor rezultate în urma activităţilor de audit intern desfăşurate.

Art. 9. - Planificarea şi realizarea misiunilor de audit intern se realizează în mod echitabil pentru toate entităţile publice locale partenere, în funcţie de misiunile solicitate şi de resursele disponibile.

Art. 10. - Compartimentul de audit intern asigură efectuarea misiunilor de audit intern de conformitate, de performanţă sau consiliere, solicitate de către primăriile participante la acord, şi formulează recomandări şi concluzii pentru îmbunătăţirea activităţilor.

 

Capitolul IV

Drepturile şi obligaţiile financiare ale părţilor

 

Art. 11. - În vederea realizării în comun a funcţiei de audit intern părţile sunt de acord să susţină financiar organizarea şi funcţionarea compartimentului de audit intern.

Art. 12. - Asigurarea evidenţelor privind misiunile derulate, precum şi a costurilor acestora sunt în responsabilitatea entităţii publice organizatoare; recuperarea acestora se realizează prin facturarea în cota parte ce revine fiecărei entităţi publice partenere.

Art. 13. - Cheltuielile decontate între entitatea publică locală/structura asociativă organizatoare şi entităţile publice partenere se referă la:

a) salarii şi alte drepturi de personal acordate auditorilor interni care au realizat misiunile de audit intern;

b) obligaţiile către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele oricărui fond special, rezultate în urma acordării drepturilor de personal;

c) cheltuielile privind deplasările auditorilor interni, pentru realizarea misiunilor de audit intern.

Art. 14. - Celelalte cheltuieli materiale, ocazionate de funcţionarea compartimentului de audit intern, sunt în sarcina entităţii publice locale/structurii asociative organizatoare sau se decontează pe baza unor cote stabilite de comun acord, prin acordul de cooperare.

Art. 15. - Cheltuielile cu organizarea şi funcţionarea compartimentului de audit public intern sunt repartizate în mod corespunzător, pe fiecare entitate publică parteneră, în funcţie de numărul de zile/auditor prestate şi sunt specificate în acordul de cooperare.

Art. 16. - Entităţii publice organizatoare îi revin obligaţiile de achitare a drepturilor băneşti cuvenite personalului compartimentului de audit intern, contribuţiile la bugetul general consolidat care decurg din încheierea unui contract de muncă (asigurări sociale, şomaj, asigurări sociale de sănătate, impozit salarii etc.) şi de depunere a declaraţiilor fiscale legate de acestea.

 

Capitolul V

Clauza de confidenţialitate

 

Art. 17. - Informaţiile, datele şi documentele utilizate de auditori interni în cadrul desfăşurării misiunilor de audit intern sunt confidenţiale.

Art. 18. - Raportul de audit şi documentele componente ale dosarului de lucru sunt comunicate sau puse atât la dispoziţia exclusivă a entităţii publice unde a fost realizată misiunea de audit, cât şi la dispoziţia organelor stabilite expres de lege cu drept de control şi evaluare a activităţilor desfăşurate.

Art. 19. - Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata acordului de cooperare şi după încetarea acestuia, să nu solicite de la personalul compartimentului de audit intern date sau informaţii care privesc oricare dintre celelalte entităţi implicate în acţiunea de cooperare şi de care aceştia au luat cunoştinţă în timpul exercitării misiunilor de audit intern.

Art. 20. - Auditorii interni asigură confidenţialitatea datelor, informaţiilor şi documentelor între entităţile publice participante la acordul de cooperare.

Art. 21. - Divulgarea unor date, informaţii sau documente de natură a aduce prejudicii entităţilor publice partenere se sancţionează potrivit legilor în vigoare.

 

Capitolul VI

Forţa majoră şi litigii

 

Art. 22. - Niciuna dintre entităţile publice partenere nu răspunde de neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate, dacă acestea se datorează unei cauze de forţă majoră.

Art. 23. - Forţa majoră reprezintă orice situaţie imprevizibilă şi insurmontabilă care împiedică entităţile publice partenere să îşi îndeplinească obligaţiile.

Art. 24. - Entitatea publică parteneră care invocă forţa majoră este obligată să notifice celorlalte entităţi membre ale cooperării, în termen de 3 zile, producerea evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea reducerii consecinţelor acestuia.

Art. 25. - Orice diferend sau neînţelegere decurgând din interpretarea sau din executarea prezentului acord de cooperare vor fi soluţionate de entităţile publice partenere pe cale amiabilă.

Art. 26. - În cazul în care soluţionarea diferendului pe cale amiabilă nu este posibilă, litigiul dintre entităţile publice partenere va fi soluţionat de către instanţele competente, conform legislaţiei române.

 

Capitolul VII

Durata şi încetarea acordului de cooperare

 

Art. 27. - Acordul de cooperare se încheie pe o perioadă nedeterminată şi intră în vigoare de la data semnării lui de către reprezentanţii entităţilor publice partenere.

Art. 28. - Modificarea sau încetarea prezentului acord de cooperare în cursul derulării lui se poate face pentru motive obiective, întemeiate, neimputabile părţilor, prin acordul de voinţă al tuturor părţilor.

Art. 29. - Prezentul acord de cooperare poate fi modificat prin acte adiţionale aprobate de reprezentanţii legali ai entităţilor publice partenere.

Art. 30. - Ieşirea din cooperare se poate realiza la sfârşitul exerciţiului financiar, în caz contrar entitatea publică îşi asumă responsabilitatea suportării cheltuielilor ce îi revin din acordul de cooperare pentru întregul exerciţiu financiar.

 

Capitolul VIII

Dispoziţii finale

 

Art. 31. - Părţile convin să se întrunească o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie, pentru analiza rezultatelor aplicării acordului de cooperare, formularea de direcţii de eficientizare a cooperării, precum şi actualizarea şi modificarea acordului de cooperare.

Art. 32. - Prezentul acord de cooperare nu poate fi completat sau modificat decât cu acordul scris şi expres al tuturor entităţilor publice partenere.

Art. 33. - Acordul de cooperare a fost elaborat în conformitate cu prevederile:

- Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală (art. 11 şi 46) ;

- Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;

- Legii-cadru privind descentralizarea nr. 195/2006 (art. 13) ;

- Legii nr. 273/2006 privind Legea finanţelor publice locale (art. 35) ;

- Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.702/2005;

- Ordinului ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice nr. 232/2.477/2010 privind aprobarea modelului-cadru al Acordului de cooperare pentru organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopul realizării unor atribuţii stabilite prin lege autorităţilor administraţiei publice locale.

Prezentul acord de cooperare a fost încheiat în .... exemplare, toate cu valoare de original, câte un exemplar pentru fiecare entitate publică locală semnatară, astăzi, în data de ..............

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂREA

privind aprobarea ocupării în anul 2012 a posturilor vacante din cadrul aparatului propriu al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 alin. (2) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă ocuparea a 12 posturi vacante din cadrul aparatului propriu al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, reprezentând personal de specialitate medico-sanitar, auxiliar sanitar şi personal de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare.

Art. 2. - Ocuparea posturilor prevăzute la art. 1 se face în condiţiile legii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Georgeta Bratu,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 4 decembrie 2012.

Nr. 1.197.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 24 ianuarie 2012

în Cauza Mihai Toma împotriva României

 

Strasbourg

(Cererea nr. 1.051/06)

 

Hotărârea devine definitivă în condiţiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenţie. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Mihai Toma împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Mihai Poalelungi, Kristina Pardalos, judecători, şi Santiago Quesada, grefier de secţie,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 4 ianuarie 2012,

pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 1.051/06 îndreptată împotriva României, prin care un resortisant român, domnul Mihai Toma (reclamantul) a sesizat Curtea, la 12 decembrie 2005, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia) .

2. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Având în vedere că domnul Corneliu Bîrsan, judecătorul ales să reprezinte România, s-a abţinut de la judecarea cauzei (art. 28 din Regulamentul Curţii) , preşedintele camerei l-a desemnat pe domnul Mihai Poalelungi ca judecător ad-hoc (art. 26 § 4 din Convenţie şi art. 29 § 1 din Regulamentul Curţii) .

4. Reclamantul a susţinut, în special, că i-au fost încălcate drepturile garantate la art. 6 şi 7 din Convenţie, în măsura în care permisul său de conducere i-a fost anulat la aproape 10 ani după evenimentele care ar fi putut determina acea măsură şi în temeiul unei legi care nu exista la data evenimentelor.

5. La 12 mai 2010, preşedintele Secţiei a treia a hotărât să comunice Guvernului cererea. S-a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea şi fondul cauzei vor fi examinate împreună (art. 29 § 1) .

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

6. Reclamantul s-a născut în 1948 şi locuieşte în Târgu Jiu.

7. La 2 decembrie 1995, reclamantul a fost oprit de poliţie pentru conducere sub influenţa alcoolului. Poliţia l-a informat la faţa locului că i s-a suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice pentru 90 de zile. Permisul de conducere nu a fost ridicat fizic din posesia reclamantului.

8. La 13 februarie 1996, reclamantul a fost oprit de poliţie în timp ce conducea un autovehicul şi a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul după ce permisul a fost suspendat în temeiul art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice (Decretul nr. 328/1966) .

9. Prin Sentinţa din 5 iunie 1997 Judecătoria Târgu Jiu l-a declarat pe reclamant vinovat de această infracţiune, l-a condamnat la o amendă penală de 80.000 lei (ROL) şi l-a obligat să plătească 40.000 ROL cu titlul de cheltuieli de judecată. Aceasta l-a informat de asemenea pe reclamant că, dacă nu se conformează obligaţiei de plată, amenda se poate înlocui cu pedeapsa închisorii (art. 63 din Codul penal) . Hotărârea a devenit definitivă întrucât părţile nu au contestat-o la instanţa superioară.

10. La 15 decembrie 2004, reclamantul a solicitat Serviciului Rutier Gorj să îi înlocuiască vechiul permis de conducere cu modelul nou, conform noilor reglementări în materie. La această dată, poliţia i-a retras permisul de conducere şi l-a informat că va fi anulat, deoarece reclamantul fusese oprit pentru conducere sub influenţa alcoolului în 1995.

11. În aceeaşi zi, poliţia l-a informat pe reclamant că în temeiul art. 101 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice permisul de conducere îi fusese anulat începând cu data de 9 decembrie 2004. Contestaţia sa la decizia de anulare i-a fost respinsă de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj la 25 ianuarie 2005.

12. La 10 martie 2005, reclamantul a introdus o plângere la Tribunalul Gorj, cerând revocarea ordinului de anulare.

13. Prin Hotărârea din 15 aprilie 2005, tribunalul (Secţia de contencios administrativ) a admis acţiunea pentru următoarele motive:

„Într-adevăr, în hotărârea din 5 iunie 1997 a Judecătoriei Târgu Jiu... [reclamantului] i s-a aplicat o amendă de 80.000 ROL... iar în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002, permisul de conducere a fost anulat dacă conducătorul auto era găsit vinovat de o infracţiune în trafic...

În temeiul art. 126 alin. (1) lit. (c) , din Codul de procedură penală, aplicarea amenzii penale se prescrie după 3 ani; prin urmare, anularea permisului de conducere, fiind o pedeapsă accesorie, se prescrie în acelaşi timp cu pedeapsa principală.

Termenele sunt calculate de la data la care s-au petrecut evenimentele, aşadar... pedeapsa este în prezent prescrisă.”

14. Inspectoratul Judeţean de Poliţie Gorj a introdus recurs şi, prin hotărârea definitivă din 12 iulie 2005, Curtea de Apel Craiova (Secţia de contencios administrativ) a casat hotărârea şi a respins acţiunea iniţială a reclamantului, motivând după cum urmează:

Măsura anulării permisului de conducere nu are caracterul unei pedepse accesorii - astfel cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond, ci reprezintă o sancţiune administrativă cu o reglementare distinctă, a cărei aplicare intră numai în competenţa organului de poliţie.

Dispoziţiile Decretului nr. 328/1966 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu prevăd vreun termen de aplicare a acestei sancţiuni; iar pe de altă parte este o măsură care trebuie să fie dispusă obligatoriu în cazul inculpatului, care printr-o hotărâre judecătorească definitivă a fost condamnat la o pedeapsă penală pentru săvârşirea unei infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice.

II. Dreptul intern relevant

15. Art. 36 alin. (2) din Decretul nr. 328/1966 incriminează circulaţia pe drumurile publice având permisul de conducere suspendat. Acelaşi act prevede că un permis de conducere poate fi anulat dacă posesorul acestuia a fost condamnat pentru o infracţiune penală conform reglementărilor cu privire la circulaţia pe drumurile publice [art. 42 alin. (2) ]. Anularea este decisă de şeful inspectoratului judeţean de poliţie odată ce hotărârea penală este definitivă [art. 42 alin. (3) şi art. 43].

16. Decretul nr. 328/1966 a fost abrogat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2003 şi care, la art. 101 alin. (1) lit. b) , a introdus anularea automată a permisului de conducere. Acest act a fost modificat în mai multe rânduri, dar dispoziţia relevantă era în aceeaşi formă la data la care s-a emis hotărârea definitivă în această cauză.

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 7 din Convenţie

17. Reclamantul s-a plâns cu privire la anularea permisului său de conducere. Acesta a făcut referire la art. 6 din Convenţie. Curtea consideră că această cerere ar putea ridica o problemă în temeiul art. 7 din Convenţie. Aceasta reiterează că are competenţa de a face încadrarea în drept a faptelor şi astfel putea să decidă examinarea plângerii care i-a fost prezentată în temeiul mai multor dispoziţii din Convenţie [a se vedea Scoppola împotriva Italiei (nr. 2) (MC) , nr. 10.249/03, pct. 54, CEDO 2009-...].

Art. 7 din Convenţie stabileşte că:

1. Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost săvârşită, nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai severă decât aceea care era aplicabilă în momentul săvârşirii infracţiunii.

2. Prezentul articol nu va aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane vinovate de o acţiune sau de o omisiune care, în momentul săvârşirii sale, era considerată infracţiune potrivit princip iilor generale de drept recunoscute de naţiunile civilizate.

A. Cu privire la admisibilitate

18. Guvernul a susţinut că măsura impusă reclamantului nu a constituit o „pedeapsă“ în sensul art. 7 şi că, prin urmare, plângerea era incompatibilă ratione materiae cu dispoziţiile din Convenţie.

19. Reclamantul a contestat poziţia Guvernului.

20. Curtea reiterează că respectivul concept de „pedeapsă“ din art. 7 din Convenţie este, ca şi noţiunea de „drepturi şi obligaţii civile“ şi „acuzaţie în materie penală“ din art. 6 § 1, un concept autonom din convenţie. Punctul de plecare în orice evaluare a existenţei unei pedepse este dacă măsura în cauză este impusă în urma condamnării pentru o „infracţiune“. Alţi factori care ar putea fi luaţi în calcul ca relevanţi în această privinţă sunt natura şi scopul măsurii în cauză; încadrarea sa în temeiul legislaţiei naţionale; procedurile implicate în elaborarea şi implementarea măsurii; severitatea ei (a se vedea Welch. împotriva Regatului Unit, 9 februarie 1995, pct. 27-28, seria A, nr. 307- A) .

21. Curtea a stabilit în Cauza Maszni împotriva României (nr. 59.892/00, pct. 66, 21 septembrie 2006) că, deşi anularea unui permis de conducere este calificată de legislaţia naţională ca o măsură administrativă, aceasta constituie mai degrabă o problemă de materie penală în scopul art. 6 din Convenţie, în măsura în care severitatea sa îi dă un caracter punitiv şi disuasiv care aparţine sancţiunilor penale [a se vedea, de asemenea, Welch, menţionată anterior, pct. 28, şi Nilsson împotriva Suediei (dec.) , nr. 73.661/01, 13 decembrie 2005].

Măsura în discuţie în prezenta cauză ar trebui, astfel, să fie privită ca o pedeapsă penală, în temeiul art. 7.

22. Prin urmare, excepţia ridicată de Guvern este inadmisibilă (a se vedea, de asemenea, Welch. împotriva Regatului Unit, 9 februarie 1995, pct. 28, seria A, nr. 307- A) .

23. Curtea ia act, de asemenea, că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenţie. În continuare, subliniază că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarat admisibil.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele părţilor

24. Reclamantul a susţinut că respectiva curte de apel îi încălcase drepturile stabilite prin Convenţie, neluând în considerare termenul de prescripţie privind implementarea măsurii adoptate împotriva lui.

25. Guvernul a contestat acest argument. Acesta a susţinut că reclamantul ar fi trebuit să poată anticipa că riscă anularea permisului de conducere, întrucât măsura era în mod clar prescrisă, atât în vechea legislaţie, cât şi în cea nouă şi nu exista nicio limită de timp în care autorităţile să aplice această măsură. Prin urmare, acesta nu a fost de acord cu capătul de cerere al reclamantului referitor la faptul că i se aplicase o pedeapsă mai mare prin aplicarea noii legi.

2. Motivarea Curţii

26. Curtea face referire la princip ii bine stabilite, dezvoltate în jurisprudenţa sa în contextul art. 7 din Convenţie [a se vedea, mai ales, Kokkinakis împotriva Greciei, 25 mai 1993, pct. 52, seria A nr. 260- A; Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, nr. 77.193/01 şi 77.196/01, pct. 33-38, 24 mai 2007; Kafkaris împotriva Ciprului (MC) , nr. 21.906/04, pct. 139-141, CEDO 2008-...; Sud Fondi S.r.l. şi alţii împotriva Italiei, nr. 75.909/01, pct. 105-110, 20 ianuarie 2009; şi Scoppola împotriva Italiei (nr. 2) (M C) , nr. 10.249/03, pct. 92-109, 17 septembrie 2009]. Aceasta reiterează că art. 7 din Convenţie cere ca o infracţiune să fie clar definită în lege, ca legea să fie predictibilă şi previzibilă, să interzică aplicarea retroactivă a legislaţiei penale mai punitive în detrimentul acuzatului şi să garanteze aplicarea retroactivă a legislaţiei mai favorabile [Scoppola (nr. 2) , menţionată anterior, pct. 93 şi 109].

27. În prezenta cauză, Curtea ia act de faptul că în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, anularea permisului de conducere nu a mai fost lăsată la aprecierea poliţiei, ci devenea automată pentru cazuri similare celui al reclamantului (a contrario, Coëme şi alţii, menţionată anterior, pct. 149; mutatis mutandis, Jamil împotriva Franţei, 8 iunie 1995, pct. 32, seria A nr. 317-B; şi M. Împotriva Germaniei, nr. 19.359/04, pct. 127-128, 17 decembrie 2009) .

28. Rezultă că, aplicând noua lege, autorităţile l-au privat pe reclamant de posibilitatea ca această măsură să nu fie luată împotriva lui, o posibilitate care fusese deschisă la data când a comis faptele în cauză.

29. Dat fiind timpul trecut între data faptelor şi impunerea acestei pedepse, precum şi lipsa oricărei acţiuni din partea poliţiei în acest timp, este rezonabil să se presupună că reclamantul a fost liniştit gândindu-se că poliţia a decis să nu îi anuleze permisul de conducere.

30. În plus, Curtea ia act de faptul că nu exista nicio menţiune în noua lege cu privire la posibilitatea aplicării retroactive. În consecinţă, reclamantul nu ar fi putut să prevadă că noua lege i s-ar putea aplica lui.

31. Rezultă că, impunând automat această pedeapsă, la 10 ani după ce s-au petrecut faptele, printr-o nouă lege care nu avea elementul de previzibilitate, autorităţile (poliţia şi instanţele) au înrăutăţit situaţia reclamantului şi astfel au încălcat principiul aplicării neretroactive a legislaţiei penale în detrimentul acuzatului.

Prin urmare, a fost încălcat art. 7 din Convenţie.

II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie

32. Reclamantul s-a plâns că respectiva curte de apel a dat o interpretare eronată legilor aplicabile, încălcând dreptul său la un proces echitabil prevăzut la art. 6 § 1 din Convenţie.

33. Ambele părţi au prezentat observaţii cu privire la acest capăt de cerere.

34. Având în vedere constatarea referitoare la art. 7 din Convenţie (a se vedea supra pct. 31) , Curtea consideră că acest capăt de cerere este admisibil, dar că nu este necesar să se analizeze dacă, în prezenta cauză, a fost încălcat art. 6 din Convenţie (a se vedea, printre altele, Bota împotriva României, nr. 16.382/03, pct. 59, 4 noiembrie 2008) .

III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie

35. Reclamantul s-a plâns, în cele din urmă, că Hotărârea definitivă din 12 iulie 2005 i-a încălcat dreptul la proprietate garantat la art. 1 din Protocolul nr. 1. la Convenţie.

36. Cu toate acestea, în lumina materialului pe care îl deţine, şi în măsura în care problemele care constituie obiectul plângerilor ţin de competenţa sa, Curtea constată că acestea nu prezintă nicio aparenţă de încălcare a drepturilor stabilite la art. 1 din protocol.

Rezultă că acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat şi trebuie respins în conformitate cu art. 35 § 3 lit. a) şi art. 35 § 4 din Convenţie.

IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

37. Art. 41 din Convenţie prevede:

Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă

A. Prejudiciu

38. Reclamantul a considerat că a suferit atât un prejudiciu material, cât şi unul moral, şi a cerut Curţii să decidă suma.

39. Guvernul a solicitat Curţii să nu acorde daune reclamantului, întrucât acesta nu şi-a cuantificat şi justificat cererile în conformitate cu art. 60 din Regulamentul Curţii.

40. Curtea notează că reclamantul nu a făcut o cerere cuantificată pentru daune materiale şi nu a justificat o astfel de cerere. Prin urmare, aceasta respinge cererea privind daunele materiale. Totuşi, aceasta acordă reclamantului 3.000 EUR pentru prejudiciul moral.

B. Cheltuieli de judecată

41. Reclamantul nu a solicitat nicio sumă cu acest titlu.

C. Dobânzi moratorii

42. Curtea consideră necesar ca dobânzile moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. declară capetele de cerere întemeiate pe art. 6 § 1 şi art. 7 din Convenţie admisibile şi celelalte capete de cerere inadmisibile;

2. hotărăşte că a fost încălcat art. 7 din Convenţie;

3. hotărăşte că nu este necesar să se examineze capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 din Convenţie;

4. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea devine definitivă în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, suma de 3.000 EUR (trei mii de euro) , convertită în moneda naţională a statului pârât la rata aplicabilă la data plăţii, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;

b) că, de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, această sumă trebuie majorată cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu 3 puncte procentuale;

5. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba engleză, apoi comunicată în scris, la 24 ianuarie 2012, în temeiul art. 77 § 2 şi art. 77 § 3 din Regulamentul Curţii.

 

Josep Casadevall,

preşedinte

Santiago Quesada,

grefier