MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 840/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 840         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 13 decembrie 2012

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.194. - Hotărâre pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 3 iulie 2012, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economica, industrială şi tehnico-ştiinţifică semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2005

 

Protocol între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind amendarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2005

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

22. - Ordin pentru modificarea si completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

247. - Decizie privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 146A din 11 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrate nr. 6 din 21 mai 2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel în aşteptare pentru telefoanele mobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 381 din 6 iunie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 70/2012

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂREA

pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 3 iulie 2012, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 3 iulie 2012, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2005, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2006.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ceamba,

secretar de stat

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

 

Bucureşti, 4 decembrie 2012.

Nr. 1.194.

 

Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 3 iulie 2012, privind amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2005 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2005

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, denumite în continuare părţi contractante,

în dorinţa extinderii relaţiilor stabilite între părţile contractante în domeniile cooperării economice şi integrării europene,

având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene şi experienţa acesteia în procesul de armonizare cu dreptul european, precum şi dorinţa Republicii Moldova de integrare europeană şi importanţa armonizării legislaţiei sale cu acquis-ul Uniunii Europene pentru atingerea acestui obiectiv,

salutând rezultatele cooperării bilaterale în cadrul Comisiei interguvernamentale de colaborare economică şi integrare europeană, înfiinţată potrivit Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2005 (denumit în continuare Acordul) ,

luând în considerare necesitatea existenţei unor mecanisme distincte de cooperare în domeniul economic şi în domeniul integrării europene,

au convenit să încheie următorul protocol la Acord:

Art. I. - Capitolul II „Comisia interguvernamentală româno-moldoveană de colaborare economică şi integrare europeană“ din Acord se modifică şi va avea următorul conţinut:

Capitolul II

Comisia interguvernamentală România-Republica Moldova de colaborare economică şi Comisia interguvernamentală România-Republica Moldova pentru integrare europeană

Art. 3. - Părţile contractante cooperează în cadrul Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova de colaborare economică (denumită în continuare Comisia mixtă de colaborare economică) , precum şi în cadrul Comisiei interguvernamentale România-Republica Moldova pentru integrare europeană (denumită în continuare Comisia mixtă pentru integrare europeană) în scopul promovării şi evaluării diverselor activităţi cu caracter economic şi de asistenţă pentru pregătirea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

În îndeplinirea atribuţiilor lor, cele două comisii mixte pot solicita asistenţa şi sprijinul funcţionarilor publici sau guvernamentali ai instituţiilor părţilor contractante, precum şi să stabilească grupuri de lucru şi comitete ad-hoc sau permanente, cărora le pot delega responsabilităţi specifice.

Art. 4. - Comisiile mixte îşi vor desfăşura lucrările anual sau ori de câte ori este nevoie, la cererea uneia dintre părţile contractante, alternativ în fiecare stat.

Art. 5. - Pentru a facilita implementarea şi îndeplinirea obiectivelor în domeniul cooperării economice ale prezentului acord, Comisia mixtă de colaborare economică va avea, printre altele, următoarele atribuţii:

– examinarea evoluţiei şi perspectivelor relaţiilor economice bilaterale;

– încurajarea cooperării în domenii de interes reciproc prin facilitarea contactelor dintre operatorii economici ai părţilor contractante, în principal prin identificarea proiectelor specifice şi a domeniilor de cooperare de interes reciproc;

– informarea propriilor comunităţi de afaceri cu privire la oportunităţile de investiţii, cadrul legal în vigoare etc.;

– promovarea şi dezvoltarea cooperării economice, industriale şi tehnico-ştiinţifice în domeniul public şi privat, inclusiv a transferului de tehnologie, cu respectarea regulilor asumate prin angajamentele internaţionale, inclusiv privind dreptul de proprietate intelectuală, precum şi în concordanţă cu priorităţile politicii economice şi de dezvoltare a părţilor contractante;

– acţionează ca organ consultativ pentru părţile contractante în problematica aferentă colaborării economice, industriale, respectiv tehnico-ştiinţifice, şi încurajează părţile contractante în adoptarea măsurilor care conduc la îmbunătăţirea relaţiilor economice bilaterale, aşa cum sunt ele definite în prezentul acord;

– schimbul de experienţă privind aplicarea standardelor şi recomandărilor europene în domeniul economic, comercial şi cel al finanţelor publice în procesul de consolidare a sectorului economic din Republica Moldova;

– evaluarea periodică a gradului de implementare a prezentului acord.

Art. 5bis. - În vederea identificării şi facilitării relaţiilor de afaceri, precum şi a unor noi forme de cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică, Comisia mixtă de colaborare economică:

– oferă asistenţă în vederea deschiderii şi funcţionării de reprezentanţe economice, sucursale sau filiale, camere de comerţ şi alte entităţi economice, în conformitate cu legislaţia părţilor contractante;

– promovează şi acordă asistenţă misiunilor economice şi de investiţii, organizării de târguri, expoziţii, seminare, simpozioane, precum şi alte activităţi similare;

– acordă asistenţă băncilor şi instituţiilor financiare ale părţilor contractante în vederea stabilirii de contacte şi pentru îmbunătăţirea cooperării bilaterale, încurajează participarea întreprinderilor mici şi mijlocii la îndeplinirea obiectivelor prezentului acord, încurajează activităţile de investiţii, crearea de întreprinderi mixte şi sucursale;

– facilitează organizarea vizitelor reciproce ale grupurilor de funcţionari publici specialişti pe domenii, în vederea familiarizării şi schimbului de experienţă.

Art. 6. - Pentru a facilita implementarea şi îndeplinirea obiectivelor în domeniul integrării europene, Comisia mixtă pentru integrare europeană va avea, printre altele, următoarele atribuţii:

– identificarea domeniilor de colaborare şi asistenţă pe linia integrării europene;

– consolidarea dialogului în domeniul politicii externe, în spiritul Politicii externe şi de securitate comune a Uniunii Europene;

– schimb de experienţă în procesul de reformare şi instruire a funcţionarilor publici în domeniul integrării europene, precum şi în ceea ce priveşte activitatea de informare şi comunicare;

– oferirea de asistenţă direcţionată spre întărirea capacităţii administrative şi instituţionale a Republicii Moldova, inclusiv prin vizite de studiu şi stagii în instituţiile României, de către experţi în probleme legate de integrare şi afaceri europene;

– explorarea modalităţilor, inclusiv în parteneriat cu alte state membre ale Uniunii Europene, de detaşare a unor consilieri în afaceri europene care să activeze în ministerele de resort din Republica Moldova, în baza proiectelor bilaterale de twinning şi a programelor Uniunii Europene, precum şi de participare a experţilor din Republica Moldova la stagii în cadrul ministerelor de resort din România;

– colaborarea în vederea perfecţionării mecanismului de atragere a fondurilor Uniunii Europene destinate proiectelor de cooperare transfrontalieră şi celor dezvoltate în cadrul euroregiunilor la care particip ă unităţi administrative de pe teritoriul statelor celor două părţi contractante;

– cooperarea şi schimbul de experienţă în ceea ce priveşte participarea Republicii Moldova la programele Uniunii Europene;

– intensificarea colaborării în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cu o atenţie specială acordată implementării reformelor necesare pentru obţinerea liberei circulaţii în Uniunea Europeană a cetăţenilor din Republica Moldova.

Art. II. - Capitolul III „Consultări“ din Acord se modifică şi va avea următorul conţinut:

Art. 7. - În vederea soluţionării pe cale amiabilă a eventualelor divergenţe, părţile contractante vor solicita, în scris, organizarea, în cadrul Comisiei mixte de colaborare economică, respectiv, după caz, în cadrul Comisiei mixte pentru integrare europeană a unei reuniuni de consultări.

Reuniunea de consultări va avea loc în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării scrise.

Art. III. - Prezentul protocol face parte integrantă din Acord şi va fi supus procedurilor constituţionale cerute de legile naţionale ale părţilor contractante.

Art. IV. - Prezentul protocol intră în vigoare la data primirii ultimei notificări, pe canale diplomatice, prin care părţile contractante se informează despre îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării lui în vigoare.

Prezentul protocol va fi în vigoare pe perioada valabilităţii Acordului.

Semnat la Bucureşti la 3 iulie 2012, în două exemplare originale.

 

Pentru Guvernul României,

Andrei Marga,

ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul Republicii Moldova,

Iurie Leancă,

ministrul afacerilor externe şi integrării europene

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011

În conformitate cu dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare,

potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 20 noiembrie 2012, prin care s-a adoptat modificarea şi completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) şi (27) , art. 5 lit. c) , art. 8 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. I. - Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 6 decembrie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La Art. 8, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 8. - (1) Asigurătorii RCA au obligaţia de a întocmi evidenţe lunare privind asigurarea obligatorie RCA.

(2) Concomitent cu virarea sumelor datorate, asigurătorii vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, până în ultima zi lucrătoare a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, atât în scris, cât şi în format electronic, raportările elaborate potrivit modelelor prezentate în anexele nr. 5, 6, 7, 8 şi 10.

2. La Art. 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 15. - (1) Se consideră că un vehicul este asigurat, dacă proprietarul acestuia are încheiat un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu valabilitate în limitele teritoriale prevăzute la art. 11 pct. 7 din Legea nr. 136/1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale celorlalte state semnatare ale Acordului multilateral, denumit în continuare asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto sau asigurarea obligatorie RCA.

3. La Art. 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 16. - (1) La încheierea asigurării obligatorii RCA, asigurătorul este obligat să emită asiguratului poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor, denumită în continuare poliţa de asigurare RCA, împreună cu vigneta şi documentul internaţional de asigurare.

4. La Art. 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4) , cu următorul cuprins:

(3) Pentru vehiculele pentru care se solicită asigurarea în vederea înmatriculării/înregistrării în România, asigurătorii RCA au obligaţia să solicite dovada înregistrării fiscale a vehiculului respectiv pe numele noului proprietar.

(4) Asigurătorii RCA au obligaţia să solicite toate informaţiile necesare pentru evaluarea riscului, conform propriilor criterii stabilite în tariful de primă, şi să verifice corectitudinea informaţiilor privind datele de identificare şi tehnice ale vehiculului, precum şi ale proprietarului/utilizatorului acestuia.

5. La Art. 20, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Forma şi conţinutul poliţei de asigurare RCA, documentului internaţional de asigurare, precum şi vignetei sunt prevăzute în anexele nr. 1 a) , 1 b) şi 2.

6. La Art. 20, alineatul (3) se abrogă.

7. La Art. 20, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va aloca fiecărui asigurător nou-autorizat o serie unică, prin tragere la sorţi, la sediul Comisiei de

Supraveghere a Asigurărilor, care va fi menţionată pe poliţele de asigurare RCA şi pe vignetă.

8. La Art. 21, alineatele (2) şi (4) se abrogă.

9. La Art. 24, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sunt:

a) pentru pagubele materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României;

b) pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.

10. La Art. 24, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:

(3) Limitele de despăgubire vor fi revizuite din 5 în 5 ani, în funcţie de evoluţia indicelui european al preţurilor de consum (IEPC) stabilit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.494/95 al Consiliului din 23 octombrie 1995 privind indicii armonizaţi ai preţurilor de consum.

11. La Art. 26, alineatul (2) , punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

4. prejudiciile produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului membrilor familiei asiguratului sau membrilor familiei conducătorului auto, cu excepţia despăgubirilor solicitate de către conducătorul auto vinovat de producerea accidentului;

12. La Art. 27, punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

2. prejudiciile produse bunurilor aparţinând conducătorului vehiculului răspunzător de producerea accidentului, precum şi cele produse ca urmare a vătămării corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicită aceste despăgubiri;

13. La Art. 31, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 31. - (1) Pentru vehiculele care se radiază din circulaţie sau pentru care asiguratul transmite dreptul de proprietate în perioada de asigurare, prima de asigurare aferentă perioadei cuprinse între data începerii şi data încetării răspunderii asigurătorului RCA se calculează prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de prime al asigurătorului RCA, corespunzător numărului de luni întregi de asigurare cuprinse în perioada de valabilitate a asigurării. Orice fracţiune de lună este considerată lună întreagă.

14. Art. 79 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 79. - Anexele nr. 1 a) , 1 b) , 2, 3, 4, 5, 6, 7, 7a) , 8, 9 şi 10 fac parte integrantă din prezentele norme.

15. Anexa nr. 1a) se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

16. Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

17. După anexa nr. 9 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 10 , prevăzută în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

Art. III. - Asigurătorii, precum şi direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Daniel George Tudor

 

Bucureşti, 6 decembrie 2012.

Nr. 22.

 

ANEXA Nr. 1*)

[Anexa nr. 1a) la norme]

 

(faţă)


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2*)

[Anexa nr. 2 la norme]

 

(faţă)

 

(verso)

 

NOTE:

Anexele nr. 1b) şi 2 se vor putea utiliza pentru poliţe a căror valabilitate încetează până la data de 31 decembrie 2013 inclusiv.

Anexa nr. 1a) se va utiliza pentru poliţe a căror valabilitate începe la data de 1 ianuarie 2013 şi ulterior acestei date.

Caracteristici tehnice ale documentului de asigurare:

a) Hârtia utilizată are o greutate de minimum 80 g/m2, este de tip filigran şi trebuie să conţină elemente de securitate.

– b) Dimensiuni elemente constitutive (orizontal/vertical):

Carte verde: 210 mm x 145 mm

– Poliţa RCA: 210 mm x 145 mm

– Vigneta: 68 mm x 68 mm c) Fondurile utilizate:

– Carte verde: conform standardului în vigoare, respectiv atât pe faţă, cât şi pe verso, de culoare verde cod 7478M

– Poliţa RCA: alb

– Vigneta: albastru cod PANTONE 2707C d) Culorile utilizate:

– Textul - culoare neagră

– Chenarul exterior al vignetei - culoare albastru cod 2767 CV

– Chenarul interior al vignetei - culoare albastru cod 2767 CV, transparenţă 50%

– Culorile vignetei trebuie să fie rezistente la expunere la soare.

e) Documentul de asigurare reprezentat de poliţa de asigurare RCA şi documentul internaţional de asigurare (Cartea verde) sunt separate prin linii de tip perfor pe orizontală. Vigneta este separată de poliţa de asigurare RCA prin linii de tip perfor.

f) Formatul seriei va fi următorul: RO/XX/YYY/SS NNNNNNNNN, unde:

– XX este numărul de ordine al asigurătorului în sistemul carte verde;

– YYY este o combinaţie unică compusă din litere şi/sau cifre având lungimea minimă de 2 caractere şi cea maximă de 3 caractere;

– SS este seria RCA trasă la sorţi compusă din două caractere alfanumerice;

– NNNNNNNNN este numărul poliţei.

g) Alte menţiuni:

în cazul în care utilizatorul este altul decât proprietarul înscris în documentele vehiculului, în rubrica „Adresă asigurat/utilizator“ se va completa adresa utilizatorului.

Seria şi numărul vignetei sunt aceleaşi cu cele ale poliţei RCA.

După emiterea documentului de asigurare, asigurătorii RCA vor aplica pe vignetă o folie dublu adezivă de plastic transparent, pentru autocolantarea şi securizarea acesteia.


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 10 la norme)

 

I. Despăgubiri vătămări corporale şi deces:

 

 

 

 

– lei -

Nr. crt.

Denumire indicator

Solicitare despăgubire pe cale amiabilă

Solicitare despăgubire prin intermediul instanţelor de judecată

Total

1.

Despăgubiri plătite, din care:

 

 

 

 

Despăgubiri cuantificabile:

 

 

 

 

Daune morale:

 

 

 

2.

Rezerva de daună avizată, din care: - lei -

 

 

 

 

Despăgubiri cuantificabile:

 

 

 

 

Daune morale:

 

 

 

 

II. Despăgubiri solicitate de unităţi spitaliceşti:

 

Nr. crt.

Denumire indicator

Solicitare despăgubire pe cale amiabilă

Solicitare despăgubire prin intermediul instanţelor de judecată

Total

1.

Numărul dosarelor de daună plătite

 

 

 

2.

Despăgubiri plătite: - lei -

 

 

 

3.

Numărul dosarelor de daună nelichidate

 

 

 

4.

Rezerva de daună avizată: - lei -

 

 

 

 

Semnătură autorizată

……………………………………………

(ştampila asigurătorului)

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 146A din 11 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 6 din 21 mai 2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel în aşteptare pentru telefoanele mobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 6 iunie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 70/2012

 

Având în vedere dispoziţiile art. 1312 alin. (9) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia civilă nr. 146A din 11 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie, privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 6 din 21 mai 2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 6 iunie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 70/2012.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Adriana Donţu

 

Bucureşti, 4 decembrie 2012.

Nr. 247.

 

ANEXĂ

 

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

SECŢIA a IX-a CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2012

Dosar nr. 5.546/2/2012

Curtea compusă din:

Preşedinte - Ileana Ruxandra Dănăilă

Judecător - Andreea Vasile

Grefier - Noemi Graţiela Stanciu

 

 

Pe rol se află soluţionarea cererii de apel formulate de apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR- ADA) împotriva Hotărârii arbitrale nr. 6 din 21 mai 2012 (publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 381 din 7 iunie 2012, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 70/2012) în contradictoriu cu intimaţii S.C. Orange România - S.A. şi S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns apelanta, prin avocat Roată Palade Alexandru, care depune la dosarul cauzei împuternicirea avocaţială seria B 941095/2012, intimata S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A., prin avocat Elena Mădălina Ivănescu, care depune la dosarul cauzei împuternicirea avocaţială seria B 840964/01.10.2012, lipsind intimata S.C. Orange România - S.A.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Reprezentantul apelantei depune la dosarul cauzei chitanţa seria BCIT nr. 637.158 din data de 23 ianuarie 2012, cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, depunând şi timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.

Curtea ia act de îndeplinirea obligaţiei de a depune timbru judiciar şi de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de către apelantă şi procedează la anularea acestora.

Reprezentantul intimatei S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A. solicită instanţei să pună în vedere reprezentantului apelantei să precizeze ce înţelege prin noţiunea de „durată de utilizare a operelor muzicale“.

Reprezentantul apelantei precizează că durata de utilizare a operelor muzicale se referă la durata reală de folosire a fiecărei opere muzicale.

Reprezentantul intimatei S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A. solicită ca partea adversă să depună la dosarul cauzei un punct de vedere scris cu privire la precizările formulate verbal la acest termen de judecată. De asemenea, precizează că nu solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri şi arată că, după depunerea punctului de vedere scris de către partea adversă, va formula întâmpinare sau concluzii scrise.

Curtea constată că nu se solicită proba cu înscrisuri de către intimată pe acest aspect, ci doar posibilitatea de a depune concluzii scrise sau întâmpinare.

Reprezentantul intimatei S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A. solicită amânarea pronunţării cauzei.

Reprezentantul apelantei învederează instanţei că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat şi solicită cuvântul pe cererea de apel.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de apel.

Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat şi motivat, cu obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune copia facturii nr. 1.204/03.10.2012.

Reprezentantul intimatei S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A. Învederează instanţei că este de acord cu admiterea celui de-al doilea motiv de apel, solicitând respingerea primului motiv de apel şi a obligaţiei sale de a plăti cheltuielile de judecată. Cu privire la cheltuielile de judecată proprii, învederează instanţei că îşi rezervă dreptul de a le solicita pe calea unei acţiuni separate.

CURTEA,

având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise,

DISPUNE:

Amână pronunţarea cauzei pentru data de 11 octombrie 2012.

Dată în şedinţa publică de astăzi, 4 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTE,

ILEANA RUXANDRA DĂNĂILĂ

Judecător,

Andreea Vasile

Grefier,

Noemi Graţiela Stanciu

 

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

 

SECŢIA a IX-a CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

 

DECIZIA CIVILĂ Nr. 146 A

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2012

 

Dosar nr. 5.546/2/2012

Curtea compusă din:

Preşedinte - Ileana Ruxandra Dănăilă

Judecător - Andreea Vasile

Grefier - Noemi Graţiela Stanciu

 

Pe rol se află soluţionarea cererii de apel formulate de apelanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR - ADA) împotriva Hotărârii arbitrale nr. 6 din 21 mai 2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 7 iunie 2012, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 70/2012) în contradictoriu cu intimaţii S.C. Orange România - S.A. şi S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A.

Dezbaterile pe fondul cererii de apel au avut loc în şedinţa publică din data de 4 octombrie 2012, când părţile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, şi când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 11 octombrie 2012 - data pronunţării prezentei decizii civile, când, în aceeaşi compunere, a decis următoarele:

CURTEA,

deliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de arbitraj formulată la 27 martie 2012, UCMR - ADA a solicitat stabilirea formei finale a „Metodologiei având ca obiect utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile, întrucât aceasta nu s-a putut conveni cu utilizatorii“.

Din întâmpinarea depusă de către Cosmote la care a fost anexată varianta de metodologie propusă de către acesta, propunere la care a achiesat şi Orange, completul a constatat că rămân divergenţe asupra următoarelor chestiuni:

– determinarea duratei de acordare a licenţei neexclusive, respectiv pe o perioadă de timp mai restrânsă decât valabilitatea metodologiei;

– menţionarea sintagmei „desemnat de ORDA“ cu privire la organismul de gestiune colectivă cu care utilizatorii încheie acest act;

– valoarea procentuală a remuneraţiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel/tonuri în aşteptare, cu precizarea că utilizatorii susţin că nu este vorba de două categorii distincte de drepturi în cazul tonurilor în aşteptare şi deci nu se justifică două remuneraţii;

– tarife diferenţiate, după cum tonurile de apel sunt oferite cu titlu gratuit/cu titlu oneros;

– bază de calcul al remuneraţiei, în sensul că UCMR - ADA susţine ca aceasta să fie formată din totalitatea veniturilor realizate ca urmare a utilizării operelor muzicale ca tonuri de apel/tonuri în aşteptare, iar utilizatorii solicită excluderea abonamentelor pentru aceste servicii din baza de calcul;

– data la care urmează să se facă plata remuneraţiilor, UCMR - ADA propunând 26 a lunii următoare trimestrului pentru care sunt datorate, iar utilizatorii solicitând ca plata să se facă în termen de 25 de zile de la comunicarea propriului raport trimestrial şi condiţionat de primirea facturii;

– cuantumul penalităţilor în caz de întârziere a plăţii remuneraţiilor;

– conţinutul şi condiţiile de comunicare a raportului trimestrial întocmit de utilizatori.

UCMR - ADA a depus în cadrul probei cu înscrisuri practică europeană cu privire la tonuri de apel/tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile din care rezultă remuneraţia procentuală şi cea minimă practicată în statele europene, răspunsul comunicat sub nr. 5.634 de către Institutul Naţional de Statistică, din care rezultă indicele preţurilor de consum/rata inflaţiei în perioada de referinţă ianuarie 2005-februarie 2012, Hotărârea Curţii Europene de Justiţie pronunţată în Cauza C-5/08 privind existenţa/inexistenţa unui drept de reproducere în raport cu prevederile art. 2 şi 5 din Directiva 2001/29/CE în cazul stocării în memoria informatică, corespondenţa purtată cu organisme similare cu privire la obiectul cererii de arbitraj şi propunerile de metodologii formulate în cadrul negocierilor de către UCMR - ADA, respectiv de utilizatori.

Cosmote a depus procesele-verbale ale negocierilor purtate în procedura prealabilă arbitrajului, respectiv un număr de 4 procese-verbale încheiate succesiv în perioada 24 octombrie 2011-2 noiembrie 2011, din care rezultă că părţile nu au putut conveni asupra unei forme finale a metodologiei. A mai depus Decizia civilă nr. 114A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti la data de 5 aprilie 2011 referitoare la dreptul de reproducere şi dreptul de comunicare publică a operelor muzicale pe internet sau alte reţele, înscrisuri din care rezultă tarifele şi redevenţele, ca şi principiile de aplicare a tarifului în cazul altor operatori de telefonie mobilă din Europa.

Orange s-a folosit în probaţiune de aceleaşi înscrisuri depuse de Cosmote.

La termenul din 15 mai 2012 au avut loc dezbaterile şi toate părţile au depus concluzii scrise. Prin Hotărârea arbitrală nr. 6 din 21 mai 2012 având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile, emisă de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 7 iunie 2012, a fost admisă, în parte, cererea de arbitraj formulată de UCMR - ADA şi a fost stabilită forma finală a metodologiei.

În motivarea hotărârii arbitrale, s-au reţinut următoarele:

1. Cu privire la prevederile art. 1 din metodologie se constată că nu exista niciun fel de divergenţe între părţile aflate în litigiu.

Cu privire la solicitarea reprezentanţilor Cosmote şi Orange de a introduce la acest articol o prevedere prin care să se determine perioada de un an pentru licenţa neexclusivă, completul arbitral o consideră neutilă şi neoportună, astfel că nu va ţine seama de aceasta. Astfel, durata licenţei este legată în mod intrinsec de durata în care utilizatorii respectă obligaţiile asumate cu ocazia obţinerii acestei licenţe şi de durata utilizării operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile. Pornind de la principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, părţile nu pot impune o durată determinată în cadrul metodologiei, atât timp cât aceasta poate fi determinată de însăşi durata de utilizare a acestor opere muzicale, în scopurile limitativ impuse. Nimic nu va împiedica însă părţile să convină în scris o perioadă limitată pentru această licenţă.

Se ţine cont de principiul libertăţii contractuale şi al nediscriminării între diferitele categorii de utilizatori, precum şi de posibilitatea acordată de art. 1313 din Legea nr. 8/1996 ca, după o perioadă de 3 ani de la data publicării metodologiei în formă definitivă în Monitorul Oficial al României, Partea I, partea interesată să poată formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a tarifelor şi metodologiilor.

2. Utilizatorii desemnaţi la negocierea metodologiei, părţi ai prezentei cauze, au solicitat ca la art. 2 alin. (1) să se includă menţiunea „desemnat de ORDA“, atunci când se face referire la „organismul de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale“, susţinere care este înlăturată de completul de arbitraj, cu motivarea că organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor sunt deja autorizate să funcţioneze prin decizie emisă de ORDA îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile speciale ale Legii nr. 8/1996 - art. 130-135, astfel că printr-o metodologie nu pot fi reanalizate rolurile şi atribuţiile organismelor de gestiune, care cunosc deja reglementare legală expresă.

3. Completul reţine că între părţi au existat divergenţe doar cu privire la două aspecte din cuprinsul art. 3, şi anume: utilizatorii au solicitat includerea la art. 3 alin. (1) a sintagmei „desemnat de ORDA“, atunci când se face referire la „organismul de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale“, susţinere care este înlăturată de completul de arbitraj, cu aceeaşi motivare ca în situaţia similară de la art. 2 alin. (1) de mai sus; a două divergenţă se referă la solicitarea venită din partea UCMR - ADA ca la art. 3 alin. (2) din metodologie să fie înscris un termen prealabil de 15 zile, şi nu de 10 zile, cum au susţinut reprezentanţii utilizatorilor - Orange şi Cosmote. Această susţinere este înlăturată de completul de arbitraj, cu motivarea că este în interesul ambelor părţi ca, faţă de solicitarea privind încheierea autorizaţiei licenţă neexclusivă de utilizare, venită din partea utilizatorilor, întreaga procedura de obţinere a licenţei, care presupune verificarea îndeplinirii unor formalităţi, să se realizeze cât mai repede - atât pentru utilizator, care îşi poate începe mai rapid activitatea, cât şi pentru organismul de gestiune, care va calcula şi va percepe mai grabnic remuneraţiile corespunzătoare.

4. În privinţa art. 4, instanţa arbitrală constată că nu există diferenţe semnificative între formele propuse de UCMR - ADA, Cosmote şi Orange, fiind şi în privinţa acestui articol incidente, în ceea ce priveşte eliminarea sintagmei „desemnat de ORDA“, argumentele mai sus menţionate.

5. Hotărârea arbitrală nr. 1 din 18 decembrie 2004, care a avut ca obiect stabilirea metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel pentru telefoane mobile şi drepturile patrimoniale cuvenite titularilor drepturilor de autor, a reglementat remuneraţia la nivelul unui procent de 10% aplicat asupra bazei de calcul.

Instanţa arbitrală apreciază că părţile nu au formulat argumente temeinice pentru o eventuală modificare a valorii procentului care urmează a se aplica asupra bazei de calcul. Se reţine şi împrejurarea că această valoarea coincide cu cea stabilită şi în ţări din Uniunea Europeană cu o situaţia economică asemănătoare României.

Valoarea remuneraţiei minime în cuantum de 0,4 lei (raportat la fiecare descărcare şi operă muzicală în cazul tonurilor de apel, iar în cazul tonurilor în aşteptare, raportat la fiecare client final şi operă muzicală, indiferent dacă utilizarea se face cu titlu oneros sau gratuit) este echitabilă, dat fiind nivelul stabilit prin metodologia precedentă, raportat atât la negocierile dintre părţi (în care Cosmote a propus o valoare a remuneraţiei de 0,35 lei) , cât şi la o actualizare ponderată a valorii anterior stabilite.

Sunt corecte argumentele înfăţişate de UCMR - ADA în ceea ce priveşte existenţa unui act de reproducere efectuat de către utilizatori în cazul tonurilor în aşteptare. Are loc o stocare a operelor muzicale pe un suport electronic de către utilizator pentru o anumită perioadă, pentru ca acestea să fie accesibile clienţilor finali.

Defalcarea remuneraţiilor în drepturi patrimoniale de reproducere şi drepturi patrimoniale de comunicare publică ţine cont de reglementările existente la nivelul altor ţări din Uniunea Europeană - Franţa, Slovacia, Estonia, Danemarca, Slovenia, conform înscrisurilor depuse la dosar de UCMR - ADA.

6. La stabilirea scadenţei remuneraţiilor trebuie să se aibă în vedere ca termenul de plată să determine promptitudinea utilizatorilor în furnizarea raportului prevăzut de art. 8 din metodologie şi o sancţiune implicită în situaţia în care nu îşi execută această obligaţie. De asemenea, se reţin argumente legate de practica constantă a instanţei arbitrale, neinfirmată de instanţa de control judiciar, de a stabili caracterul trimestrial al plăţilor şi ziua de 26 a lunii următoare a trimestrului ca scadenţă. Sunt incidente raţiuni legate de natura remuneraţiilor - asimilate drepturilor salariale, conform art. 150 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, de injusteţea privării autorilor un termen îndelungat de sumele ce li se cuvin, deşi operele lor au fost exploatate şi utilizatorii vor fi încasat veniturile cuvenite de la consumatorii finali.

În privinţa cuantumului penalităţilor de întârziere ce urmează a fi datorate pentru neplata la scadenţă, completul arbitral reţine ca niciuna dintre părţi nu a argumentat temeinic modificarea valorii acestora, astfel cum a fost stabilită prin Hotărârea arbitrală nr. 1 din 18 decembrie 2004 care a avut ca obiect stabilirea metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel pentru telefoane mobile şi drepturile patrimoniale cuvenite titularilor drepturilor de autor. Mai mult, Orange a achiesat la această valoare prin proiectul de metodologie ataşat întâmpinării depuse în prezenta cauză.

7. Pentru a reţine această formă finală a art. 7 din metodologie, completul arbitral a avut în vedere prevederile art. 1314 din Legea nr. 8/1996, care stipulează că „Remuneraţiile stabilite în sumă fixă se pot modifica anual, începând cu prima lună a anului următor celui în care s-au publicat metodologiile, de către organismele de gestiune colectivă, pe baza indicelui de inflaţie, stabilit la nivel naţional“. Mai mult, propunerile formulate de părţi privind conţinutul acestui articol sunt identice, aşa cum rezultă din cererea de arbitraj a UCMR - ADA şi din întâmpinările formulate de Orange şi Cosmote.

Completul arbitral ia act că, deşi UCMR - ADA depune un înscris referitor la indicele de inflaţie, nu modifică nici în notele scrise, depuse Ia dezbaterile pe fond, forma iniţială a Art. ui, fiind aceeaşi cu cea reţinută de complet. De altfel, este pertinent şi argumentul adus de Orange, reţinut în încheierea şedinţei din 15 mai 2012, conform căruia actualizarea se poate face în baza art. 1314 din Legea nr. 8/1996 numai în anul următor celui în care s-au publicat metodologiile, şi nu înainte de adoptarea lor, respectiv în stadiul procesual al arbitrajului.

8. Analizând formele negociate şi propuse de părţi pentru conţinutul acestui articol, completul constată că diferenţele sunt următoarele:

a) UCMR - ADA consideră absolut necesară informarea cu privire la autorii operei („compozitori, textieri şi, după caz, aranjori etc.“) , pe când celelalte părţi sunt de acord condiţionat, invocând lipsa de informare din partea caselor de discuri;

b) spre deosebire de UCMR - ADA, celelalte părţi, Orange şi Cosmote, consideră că este important ca raportul să conţină informaţii referitoare la interpret, categorie de titular de drepturi care nu se regăseşte expres în metodologia propusă de UCMR - ADA;

Referitor la primul dezacord dintre părţi, trebuie avut în vedere textul art. 130 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996, conform căruia organismele de gestiune colective au dreptul „să ceară utilizatorilor sau intermediarilor acestora comunicarea de informaţii şi transmiterea documentelor necesare pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor pe care le colectează, precum şi informaţii privind operele utilizate, cu indicarea titularilor de drepturi, în vederea repartizării acestora; (...) “. În categoria drepturilor de autor intră, în cazul operelor muzicale, cu sau fără text, toţi cei care contribuie la realizarea operei, în primul rând compozitorul şi textierul. Este deci absolut necesar, pentru a respecta prevederile textului legal menţionat, ca raportul să conţină informaţii referitoare la titularii de drepturi.

Argumentul Orange şi Cosmote, conform căruia aceste informaţii nu sunt transmise de către casele de discuri, nu se susţine juridic şi faptic, utilizatorii putând solicita caselor de discuri informaţiile referitoare la titulari. Mai mult, trebuie avute în vedere prevederile art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 8/1996, care prevăd obligativitatea respectării calităţii de autor şi a dreptului la nume.

Referitor la cel de-al doilea dezacord, completul arbitral consideră că argumentele de mai sus sunt valabile şi pentru titularul de drepturi conexe, interpretul. Temeiul juridic este însă altul, art. 96 lit. b) din Legea nr. 8/1996, care prevede că artistul interpret are „dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul său să fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol şi la fiecare utilizare a înregistrării acestuia“.

Având în vedere că nu se stabileşte o durată pentru care se obţine o autorizaţie licenţă neexclusivă şi că la stabilirea bazei de calcul se au în vedere „valoarea abonamentelor pentru serviciile de tonuri în aşteptare şi/sau tonuri de apel, preţul de descărcare şi preţul de selectare“, nu şi durata de utilizare a fiecărei opere muzicale, completul apreciază informaţia ca nerelevantă pentru conţinutul şi finalitatea raportului. Conform art. 130 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996, colectarea informaţiilor are drept scop repartizarea remuneraţiilor colectate, durata utilizării operei muzicale nefiind relevantă în contextul menţionat.

La dezbaterile pe fond, din motive de eficienţă în comunicare, în prelucrarea datelor, dar şi de protecţie a mediului, părţile au exprimat opinia comună conform căreia raportul poate fi transmis şi în format electronic, într-o formă neprelucrabilă. Completul consideră pertinente argumentele părţilor, în condiţiile în care rapoartele pot avea un volum foarte mare în formatul tipărit, cu condiţia ca rapoartele să fie depuse de utilizatori într-un format care să nu dea posibilitatea organismului de gestiune colectivă să poată prelucra acele date, pentru raţiuni ce ţin de transparenţa faţă de autori, dar şi de posibilitatea asigurării dovezii privind conţinutul rapoartelor depuse.

9. Pentru a stabili forma finală a art. 9, completul a ţinut cont de opinia tuturor părţilor, exprimată în note scrise (UCMR - ADA) sau oral, conform căreia intrarea metodologiei în vigoare începând cu data de 1 a lunii ar înlătura unele probleme create în colectarea şi repartizarea exactă, în aceeaşi lună, a remuneraţiilor în baza a două metodologii diferite.

De principiu, nu se face confuzie între caracterul executoriu al hotărârii arbitrale şi intrarea ei în vigoare, care poate fi stabilită şi la un termen ulterior, pentru motive întemeiate. Prezenta hotărâre este executorie, conform art. 1312 alin. (9) al Legii nr. 8/1996, dar metodologia din conţinutul ei intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În ceea ce priveşte cheltuielile arbitrale, întrucât pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, completul de arbitraj urmează a le compensa, potrivit art. 276 din Codul de procedură civilă.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel UCMR - ADA, solicitând admiterea apelului, modificarea art. 8 alin. (1) din metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală apelată, în sensul completării acestuia cu lit. f) , cu următorul conţinut: „f) durata de utilizare a fiecărei opere muzicale“; modificarea art. 8 alin. (2) din metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală apelată, în sensul următorului conţinut: „(2) Raportul va fi ştampilat şi semnat de reprezentantul legal al utilizatorului şi va putea fi transmis în formă scrisă sau în format electronic, pe un suport care să permită copierea, dar să nu permită ştergerea sau modificarea informaţiilor pe acel suport. Raportul trebuie să fie însoţit de o adresă de înaintare, semnată şi ştampilată, care să cuprindă informaţii relevante pentru individualizarea conţinutului raportului în format electronic. Raportul privind operele muzicale utilizate va constitui baza de repartizare către titularii de drepturi de autor de opere muzicale a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă“; obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de apel s-au arătat următoarele:

I. UCMR - ADA a solicitat ca raportul prevăzut de art. 8 din metodologie să includă şi informaţii privind durata utilizării operelor muzicale. Cererea a fost respinsă de către completul de arbitraj cu motivarea că durata utilizării fiecărei opere muzicale nu ar fi relevantă pentru determinarea remuneraţiilor sau pentru repartizarea acestora.

Apelanta susţine că soluţia completului de arbitraj este eronată sub acest aspect. Durata utilizării operelor muzicale constituie un criteriu legal al repartizării remuneraţiilor.

Astfel, potrivit art. 127 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996, repartizarea remuneraţiilor trebuie să fie realizată proporţional cu durata reală de utilizare a repertoriului (operelor) fiecărui titular al drepturilor patrimoniale de autor. Aplicarea acestei dispoziţii legale nu se poate realiza dacă utilizatorul operelor muzicale nu comunică UCMR - ADA durata reală de utilizare a fiecărei opere muzicale.

Astfel, spre exemplu, în cazul operelor muzicale ca tonuri de aşteptare, remuneraţia procentuală din abonamente se plăteşte pentru utilizarea a mii sau zeci de mii de opere muzicale sub aceasta formă. În acest caz, repartizarea remuneraţiilor de către UCMR - ADA potrivit criteriului legal este imposibil de realizat dacă utilizatorul nu comunică UCMR - ADA durata reală de utilizare a fiecărei opere muzicale.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 130 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996, care dau dreptul UCMR - ADA să solicite utilizatorului, iar acesta din urmă este obligat să îi comunice informaţii privind operele utilizate necesare repartizării remuneraţiilor.

Prin raportare la art. 127 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996, durata reală de utilizare a operelor muzicale este o informaţie necesară realizării unei repartiţii legale a remuneraţiilor între titularii drepturilor de autor.

În acelaşi sens se menţionează şi faptul că potrivit art. 6.3 din statutul UCMR - ADA, repartizarea remuneraţiilor se realizează direct proporţional cu durata reală de utilizare. Potrivit art. 5.6.2 din Regulamentul general de repartiţie al UCMR - ADA, „în cazul utilizării operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri de aşteptare pentru telefoanele mobile, remuneraţiile colectate se repartizează direct proporţional cu durata de utilizare reală a fiecărei opere muzicale astfel cum rezultă din documentaţiile primite de la utilizatori“. În concluzie, este neîntemeiată şi nelegală înlăturarea obligaţiei utilizatorilor de a comunica UCMR - ADA durata reală a utilizării operelor muzicale. Se înlătură astfel posibilitatea aplicării dispoziţiei legale ce prevede repartizarea remuneraţiei direct proporţional cu durata reală a utilizării operelor muzicale.

II. Prin alin. (2) al art. 8 din forma finală a metodologiei stabilite de completul de arbitraj s-a prevăzut modalitatea (forma) de comunicare a raportului specificat la alin. (1) al aceluiaşi articol. În ceea ce priveşte comunicarea în formă electronică, s-a prevăzut că aceasta ar trebui să fie neprelucrabilă. În mod evident, în raport şi cu dezbaterile ce au avut loc, intenţia completului de arbitraj a fost aceea de a asigura posibilitatea păstrării şi dovedirii comunicării formatului electronic şi a conţinutului acestuia.

Sintagma „neprelucrabil“ creează incertitudine. În mod cert, formatul trebuie să permită UCMR - ADA să prelucreze datele primite pentru a putea repartiza remuneraţii în raport cu aceste date; pe cale de consecinţă, acesta nu poate fi „neprelucrabil“; mai mult, formatul electronic ajută UCMR - ADA să repartizeze mai repede remuneraţiile. În schimb, trebuie asigurată şi necesitatea dovedirii în orice moment a conţinutului formatului electronic, aşa cum acesta va fi transmis către UCMR - ADA.

Pe cale de consecinţă, suportul electronic pe care se transmit informaţiile trebuie să permită UCMR - ADA copierea informaţiilor pentru ca acestea să fie utilizate la repartizarea remuneraţiilor; suportul trebuie să permită conservarea sa; suportul trebuie să nu permită ştergerea sau modificarea informaţiilor pe acel suport; suportul trebuie să fie individualizat şi însuşit de utilizator sub semnătură şi ştampilă; suportul trebuie să fie însoţit de o adresă de înaintare, semnată şi ştampilată, din care să rezulte perioada de raportare, formatul de raportare, numărul de poziţii şi orice alte date relevante. Pentru aceste motive se solicită şi modificarea alin. (2) al art. 8 din metodologie.

În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 8/1996, cu modificările ulterioare, şi ale art. 282 şi următoarelor din Codul de procedură civilă.

Analizând apelul de faţă prin prisma motivelor formulate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate, Curtea reţine următoarele:

I. Într-un prim motiv de apel, apelanta a solicitat ca raportul prevăzut de art. 8 din metodologie să includă şi informaţii privind durata utilizării operelor muzicale, susţinând că soluţia completului de arbitraj este eronată, deoarece durata utilizării operelor muzicale constituie un criteriu legal al repartizării remuneraţiilor.

Mai întâi, Curtea constată că această formă a metodologiei a fost cerută de către apelantă prin chiar propunerea de arbitraj, aşa cum reiese din cercetarea dosarului de arbitraj.

Apoi, conform prevederilor art. 127 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996, statutul organismului de gestiune colectivă trebuie să cuprindă „regulile aplicabile repartizării drepturilor colectate, proporţional cu utilizarea reală a repertoriului titularilor de drepturi, privind repartizarea drepturilor colectate pentru care nu se poate stabili repartizarea reală, precum şi regulile privind regimul sumelor nerepartizate sau nerevendicate“.

De asemenea, dispoziţiile art. 130 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996, care dau dreptul UCMR - ADA să solicite „utilizatorilor sau intermediarilor acestora comunicarea de informaţii şi transmiterea documentelor necesare pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor pe care le colectează, precum şi informaţii privind operele utilizate, cu indicarea titularilor de drepturi, în vederea repartizării acestora; utilizatorii sau intermediarii acestora au obligaţia să furnizeze, în format scris şi electronic, în termen de 10 zile de la solicitare, informaţiile şi documentele solicitate, sub semnătura reprezentantului legal şi ştampilate“.

Rezultă că durata reală de utilizare a operelor muzicale este o informaţie necesară realizării unei repartiţii legale a remuneraţiilor între titularii drepturilor de autor.

Se înţelege prin durata reală de utilizare (aspect distinct de numărul de comunicări publice de tonuri de apel sau, după caz, numărul de selectări ca tonuri în aşteptare, pentru fiecare operă muzicală utilizată) durata fizică a bucăţii din opera muzicala ce a fost înregistrată de către utilizatori ca ton de apel sau ton de aşteptare.

Se mai are în vedere şi argumentul legat de prevederile art. 5.6.2 din Regulamentul general de repartiţie al UCMR - ADA, potrivit căruia, „în cazul utilizării operelor muzicale ca tonuri de apel sau ca tonuri de aşteptare pentru telefoanele mobile, remuneraţiile colectate se repartizează direct proporţional cu durata de utilizare reală a fiecărei opere muzicale astfel cum rezultă din documentaţiile primite de la utilizatori“.

În concluzie, este întemeiată inserarea obligaţiei utilizatorilor de a comunica UCMR - ADA durata reală a utilizării operelor muzicale. Se asigură astfel posibilitatea aplicării dispoziţiei legale ce prevede repartizarea remuneraţiei direct proporţional cu durata reală a utilizării operelor muzicale.

II. În ceea ce priveşte motivul nr. II de apel, Curtea constată că intimata S.C. Cosmote Romanian Mobile şi-a exprimat acordul în şedinţă publică cu privire la admiterea sa şi la modificarea metodologiei în sensul propus de apelantă.

Pe de altă parte, completul de arbitri a reţinut că, la dezbaterile pe fond, din motive de eficienţă în comunicare, în prelucrarea datelor, dar şi de protecţie a mediului, părţile au exprimat opinia comună conform căreia raportul poate fi transmis şi în format electronic, într-o formă neprelucrabilă. Completul a considerat pertinente argumentele părţilor, în condiţiile în care rapoartele pot avea un volum foarte mare în formatul tipărit, cu condiţia ca rapoartele să fie depuse de utilizatori într-un format care să nu dea posibilitatea organismului de gestiune colectivă să poată prelucra acele date, pentru raţiuni ce ţin de transparenţa faţă de autori, dar şi de posibilitatea asigurării dovezii privind conţinutul rapoartelor depuse.

Este evident că ceea ce au avut în vedere atât arbitrii, cât şi părţile de la negociere a fost nealterarea (ulterior comunicării) a conţinutului rapoartelor, pentru a asigura corecta aplicare a remuneraţiilor la datele comunicate de utilizatori.

Cum ceea ce se solicită a fi modificat reprezintă de fapt doar o modificare de limbaj pentru a evita semnificaţiile ambigue, faţă de acordul părţii intimate prezente şi faţă de motivaţia arbitrilor mai sus citată, Curtea va dispune ca art. 8 alin. (2) din metodologia amintită să aibă conţinutul propus de apelantă.

În concluzie, în temeiul art. 296 din Codul de procedură civilă, Curtea va admire apelul, va modifica în parte Hotărârea arbitrală nr. 6/21 mai 2012, dată de completul de arbitraj de pe lângă ORDA, în sensul că la art. 8 alin. (1) din metodologie se introduce lit. f) , cu următorul conţinut: „f) durata de utilizare a fiecărei opere muzicale“; art. 8 alin. (2) din metodologia amintită va avea următorul conţinut: „(2) Raportul va fi ştampilat şi semnat de reprezentantul legal al utilizatorului şi va putea fi transmis în formă scrisă sau în format electronic, pe un suport care să permită copierea, dar să nu permită ştergerea sau modificarea informaţiilor pe acel suport. Raportul trebuie să fie însoţit de o adresă de înaintare, semnată şi ştampilată, care să cuprindă informaţii relevante pentru individualizarea conţinutului raportului în format electronic. Raportul privind operele muzicale utilizate va constitui baza de repartizare către titularii de drepturi de autor de opere muzicale a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă.“; va păstra celelalte dispoziţii ale metodologiei.

În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, faţă de culpa procesuală a acestora, le va obliga pe intimatele S.C. Orange România - S.A. şi S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A. să plătească apelantei UCMR - ADA suma de 1.550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat conform facturii nr. 1.204 din 3.10.2012 emise de SCPA Ciubota & Roată-Palade.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta UCMR - ADA împotriva Hotărârii arbitrale nr. 6 din 21 mai 2012, dată de completul de arbitraj de pe lângă ORDA, având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile, în contradictoriu cu intimatele S.C. Orange România -S.A. şi S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A.

Modifică în parte Hotărârea arbitrală nr. 6 din 21 mai 2012, dată de completul de arbitraj de pe lângă ORDA, în sensul că:

La art. 8 alin. (1) din Metodologia pentru utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel sau tonuri în aşteptare pentru telefoanele mobile, se introduce lit. f) , cu următorul conţinut: „f) durata de utilizare a fiecărei opere muzicale.“

Art. 8 alin. (2) din metodologia amintită va avea următorul conţinut:

(2) Raportul va fi ştampilat şi semnat de reprezentantul legal al utilizatorului şi va putea fi transmis în formă scrisă sau în format electronic, pe un suport care să permită copierea, dar să nu permită ştergerea sau modificarea informaţiilor pe acel suport. Raportul trebuie să fie însoţit de o adresă de înaintare, semnată şi ştampilată, care să cuprindă informaţii relevante pentru individualizarea conţinutului raportului în format electronic. Raportul privind operele muzicale utilizate va constitui baza de repartizare către titularii de drepturi de autor de opere muzicale a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă.

Păstrează celelalte dispoziţii ale metodologiei.

Obligă intimatele S.C. Orange România - S.A. şi S.C. Cosmote Romanian Mobile Telecommunications - S.A. să plătească apelantei UCMR - ADA suma de 1.550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTE,

ILEANA RUXANDRA DĂNĂILĂ

Judecător,

Andreea Vasile

Grefier,

Noemi Graţiela Stanciu