MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 855/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 855         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marți, 18 decembrie 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

888. - Decret privind conferirea unor decoraţii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.148. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale

 

1.226. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

17. - Regulament privind unele condiţii de creditare

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea unor decoraţii

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi B, ale art. 7 lit. Aşi B, ale art. 8 lit. Aşi B, precum şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului administraţiei şi internelor,

în semn de apreciere pentru competenţa profesională, experienţa acumulată, obiectivitatea şi fermitatea dovedite în executarea atribuţiilor de serviciu,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Ofiţer, cu însemn pentru militari, domnului general-maior cu două stele, în retragere, HURDUBAIE Catinca IOAN.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului general de brigadă cu o stea, în retragere, BULAI Gheorghe JORJ.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Comandor, cu însemn pentru civili, domnului comisar şef de poliţie MIHALCEA Ilie GABRIEL-LUCIAN.

Art. 4. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului colonel PETRE Niculae DAN.

Art. 5. - Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili:

1. domnului comisar şef de poliţie POPA Dumitru VLADIMIR;

2. doamnei comisar şef de poliţie URSULEANU Petre DORINELA;

3. domnului LĂCĂTUŞU Petre DUMITRU, personal contractual.

Art. 6. - Se conferă Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, domnului colonel POPA Nicolae DANIEL-GHEORGHE.

Art. 7. - Se conferă Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Comandor, cu însemn pentru civili:

1. domnului chestor de poliţie TOMESCU Dumitru ION;

2. domnului comisar şef de poliţie MIRESCU Ion ION;

3. domnului comisar şef de poliţie PANTILIE Vasile ION.

Art. 8. - Se conferă Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari:

1. domnului general de brigadă cu o stea BENGA Ion MIHAI;

2. domnului general de brigadă cu o stea POP Vasile GHEORGHE;

3. domnului general de brigadă cu o stea ŞOMLEA Gavril VASILE;

4. domnului colonel ANDREIANA Ilie MARIN;

5. domnului colonel COJOC Ion COSTICĂ.

Art. 9. - Se conferă Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Ofiţer, cu însemn pentru civili:

1. domnului chestor de poliţie TÎRSÎNOAGĂ Ion IONEL;

2. domnului comisar şef de poliţie BOC Vasile EUGEN-VASILE;

3. domnului comisar şef de poliţie NECULAE Gheorghe RĂZVAN-VALENTIN;

4. domnului comisar şef de poliţie ONEA Vasile VIOREL;

5. domnului comisar şef de poliţie ROGOJEANU Nicolae CRISTIAN;

6. domnului comisar şef de poliţie ROTARU Marin CONSTANTIN;

7. domnului comisar şef de poliţie STOENESCU Nicolae SILVIU-DAN.

Art. 10. - Se conferă Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari:

1. domnului general de brigadă cu o stea MERAN Ion EUGEN;

2. domnului colonel CORNEA Alexandru NICOLAE;

3. domnului colonel FLĂMÎNZANU-MATEIUC Gavril MIHAI;

4. domnului colonel MOISE Andrei AUREL;

5. domnului colonel OPRIŞA Ioan CORNEL;

6. domnului colonel PARASCHIV Constantin PETRE;

7. domnului colonel VASILICĂ Gheorghe OVIDIU;

8. domnului căpitan POPESCU Dumitru ADRIAN-LUCIAN.

Art. 11. - Se conferă Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili:

1. domnului comisar şef de poliţie BURDUŞEL Mircea MIRCEA;

2. doamnei comisar şef de poliţie EMACU Constantin ELENA;

3. domnului comisar şef de poliţie FILIP Corneliu PAVEL;

4. domnului comisar şef de poliţie GHEORGHE Ioan DANIEL;

5. doamnei comisar şef de poliţie MITOIU Ion RODICA;

6. domnului comisar şef de poliţie NICULESCU Vasile VALENTIN-PAUL;

7. domnului comisar şef de poliţie PATRICHE Dumitru IULIAN;

8. domnului comisar şef de poliţie SUCIU Ioan DINU;

9. domnului comisar de poliţie PERHAIŢĂ Ştefan ŞTEFAN-DARIUS-LUCHIAN;

10. domnului subcomisar de poliţie SAVOLSZKY-FLOREA Vasile ADRIAN;

11. domnului inspector principal de poliţie MIHAI Ioan ION;

12. doamnei ARDELEAN Petru LIVIA, funcţionar public.

Art. 12. - Se conferă Crucea Naţională Serviciul Credincios clasa a II-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier-adjutant-şef ŞTEFAN Ion RADU;

2. domnului plutonier-adjutant-şef TOMA Mihail ADRIAN.

Art. 13. - Se conferă Crucea Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar clasa I ION Sandu GEORGE-SORIN;

2. domnului plutonier-adjutant TUDOR Ilie NICOLAE;

3. domnului plutonier-major CĂLIN Nicolae CĂTĂLIN;

4. domnului plutonier-major COSTINEANU Mihai CONSTANTIN;

5. domnului plutonier-major PAVEL Constantin ADRIAN;

6. domnului plutonier ENACHE Mihai CIPRIAN-GEORGIAN.

Art. 14. - Se conferă Crucea Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. domnului agent şef principal de poliţie CAMENIŢĂ Marius MARIUS;

2. domnului agent şef principal de poliţie CIMBRU Gheorghe VIOREL-DORIN;

3. domnului agent şef principal de poliţie DANILĂ Ioan IOAN-CRISTIAN;

4. domnului agent şef principal de poliţie GHEORGHE Napoleon FLORIN;

5. domnului agent şef principal de poliţie MURARIU Vasile VASILE;

6. domnului agent şef principal de poliţie NECULAIŢĂ Victor NICOLAE;

7. domnului agent şef principal de poliţie OATU Gheorghe SORIN-LIVIU;

8. domnului agent şef principal de poliţie TÎLCIU Ilie CONSTANTIN;

9. domnului agent şef principal de poliţie TOIA Gheorghe SORINEL;

10. domnului agent şef principal de poliţie VANE Gheorghe CONSTANTIN;

11. domnului agent şef de poliţie CARADAN Ion DĂNUŢ;

12. domnului agent şef de poliţie OANCEA Gheorghe DANIEL-ŞTEFAN;

13. domnului agent şef de poliţie SEITOARU Vasile SORIN-VASILE;

14. domnului agent şef de poliţie TANCZOS Frideric FRIGYES;

15. domnului agent şef adjunct de poliţie ALB Vasile-Gheorghe PETRU- ADRIAN;

16. domnului agent şef adjunct de poliţie CHIREA Ilie TIBERIU- ADRIAN;

17. domnului agent şef adjunct de poliţie PULIŞCĂ Mihai MIHAI-ANDREI;

18. domnului agent şef adjunct de poliţie SIMION Alexandru FLORENTIN.

Art. 15. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a II-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier-adjutant-şef BORBELY Gheorghe GYORGY;

2. domnului plutonier-adjutant-şef MUNTEANU Ioan ION.

Art. 16. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a II-a, cu însemn pentru civili, domnului agent şef principal de poliţie CIOCAN Grigore SORIN-CRISTIAN.

Art. 17. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal GOLBAN Vasile MARIAN-ŞTEFAN;

2. domnului plutonier-adjutant CĂLBUREAN Valeriu-Iosif  GELU-VIRGIL;

3. domnului plutonier-adjutant ZAHARIA Nicu ŞTEFAN;

4. domnului plutonier-major CRĂCIUN Ioan CRISTIAN;

5. domnului plutonier COBARZAN Ioan GHEORGHE-NELU.

Art. 18. - Se conferă Medalia Naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. domnului agent şef principal de poliţie BERHARDT Tudorel LIVIU;

2. domnului agent şef principal de poliţie BISCEANU Tiberiu ADRIAN-CONSTANTIN;

3. domnului agent şef principal de poliţie COSTEA Vaier LUCIAN-VALERIU;

4. domnului agent şef principal de poliţie FLOREA Gavril CONSTANTIN;

5. domnului agent şef principal de poliţie LEAHU Ilinca LAURI AN;

6. domnului agent şef principal de poliţie MARIN Ion GHEORGHIŢĂ;

7. domnului agent şef principal de poliţie MILER Ioan GABI;

8. doamnei agent şef principal de poliţie PETRE Ioan MĂRIA;

9. domnului agent şef principal de poliţie RĂDICĂ Păun ION;

10. domnului agent şef principal de poliţie VASILACHE Gicu COSTEL;

11. domnului agent şef de poliţie ALISTAR Vasile CRISTINEL-FLORINEL;

12. domnului agent şef de poliţie DUMITRU Sergiu-Octavian ADRIAN-TUDOREL;

13. domnului agent şef adjunct ROMAN Ioan CONSTANTIN;

14. domnului agent principal de poliţie COSTACHE Constantin CĂTĂLIN-IULIAN;

15. domnului agent principal de poliţie ENEA Mihai CLAUDIU;

16. domnului agent principal de poliţie IORDACHE Ionel MARIUS-NICU;

17. domnului agent principal de poliţie STANCIU Vasile MIHĂIŢĂ;

18. domnului agent principal de poliţie ZETU Gheorghe GEORGE-CIPRIAN;

19. domnului SAMOILĂ Constantin ION, funcţionar public.

Art. 19. - Se conferă Medalia Naţională Pentru Merit clasa a II-a, cu însemn pentru militari, domnului plutonier-adjutant NISTOR Dumitru GINEL-PAUL.

Art. 20. - Se conferă Medalia Naţională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier-major CHIRIŢĂ Ion MARCEL;

2. domnului plutonier-major GIURGIU Vladimir CĂTĂLIN-MIHAI;

3. domnului plutonier CATANA Vasile BOGDAN-VASILE;

4. domnului plutonier NAGY Anton ANTAL;

5. domnului plutonier TOADER Octavian NECULAI-DANIEL.

Art. 21. - Se conferă Medalia Naţională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. domnului agent şef principal de poliţie DUMITRACHE Mircea GABRIEL;

2. domnului agent şef principal de poliţie FLOREA Victor MIHAI;

3. domnului agent şef principal de poliţie SILLO Laszlo-Gabor ARPAD;

4. domnului agent şef de poliţie ALUPEI Petrea IONUŢ-CRISTIAN;

5. domnului agent şef de poliţie ARUSOAIEI Mircea CIPRIAN;

6. doamnei agent şef de poliţie DOROBANŢII Niculae ELENA;

7. domnului agent şef de poliţie MANOLIU Anton MIRCEA;

8. domnului agent şef adjunct de poliţie DINU Tudor MARIAN;

9. domnului agent şef adjunct de poliţie MORAR Ioan COSMIN- ADRIAN;

10. domnului agent principal de poliţie CATAVEI Vasile BOGDAN;

11. domnului agent principal de poliţie COTOCEA Ion ADRIAN-IONUT;

12. domnului agent principal de poliţie DATCU Petrache DĂNUŢ;

13. doamnei agent principal de poliţie HARALAMBIE Emil NATAL IA;

14. domnului agent principal de poliţie RAŢIU Ştefan OVIDIU;

15. domnului agent principal de poliţie SADOVEANU Ion MIHAIL-MARIUS;

16. domnului agent principal de poliţie SMOCOT Niculai DAN-NICU;

17. doamnei agent principal de poliţie TUDOR Vasile ANAMARIA-CRISTINA;

18. domnului ILIESCU Alexandru MARINEL, funcţionar public;

19. doamnei SÎRBU Gheorghe CARMEN, funcţionar public.

Art. 22. - Se conferă Medalia Meritul Sanitar clasa I, cu însemn pentru civili:

1. doamnei agent şef de poliţie STANCIU Ştefan AMALIA;

2. doamnei TORJ Aron RODICA, personal contractual.

Art. 23. - Se conferă Medalia Meritul Sanitar clasa a II-a, cu însemn pentru militari, domnului plutonier-adjutant BURAGA Ghiorghi GELU.

Art. 24. - Se conferă Medalia Meritul Sanitar clasa a II-a, cu însemn pentru civili:

1. domnului agent şef principal de poliţie GRIGORE Gheorghe NICOLAE;

2. doamnei agent şef adjunct de poliţie GROZA Loghin CERISE-LUMINIŢA.

Art. 25. - Se conferă Medalia Meritul Sanitar clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. doamnei agent şef de poliţie ŞELAVÎRTEA Cleanta MIRELA;

2. domnului agent şef adjunct de poliţie COTOC Constantin OVIDIU-PETRICĂ;

3. doamnei agent şef adjunct de poliţie SĂNDESCU Marin DANIELA;

4. domnului agent principal de poliţie CIUTACU Ghetu CIPRIAN-MIHAI;

5. doamnei CÎRCU Aurel EUGENIA, personal contractual;

6. doamnei CÎRSTINOIU Eugeniu VALI-SILVIA, personal contractual;

7. doamnei FULGA Petru EMILIA, personal contractual.

Art. 26. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa I, cu însemn pentru militari:

1. domnului maistru militar principal IANOŞ Ioan DORU;

2. domnului maistru militar principal IOSIF Marin VASILICĂ;

3. domnului plutonier-adjutant-şef BACIU Anton ADRIAN;

4. domnului plutonier-adjutant-şef NEAGOE Ilie CORNEL;

5. doamnei plutonier-adjutant-şef NECULA Fanică DUICA;

6. domnului plutonier-adjutant-şef TASNADI Iozsef IOZSEF;

7. domnului plutonier-adjutant BRUMĂ Vasile PETRU;

8. domnului plutonier-adjutant HÎRTOPANU Gheorghe GELU.

Art. 27. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa I, cu însemn pentru civili:

1. domnului agent şef principal de poliţie BURUIANĂ Ion FLORIN-MARIUS;

2. domnului agent şef principal de poliţie COCÎRNEAŢĂ Ion MARIAN;

3. domnului agent şef principal de poliţie COŞBUC Ovidiu ALEXANDRU-HORAŢIU;

4. domnului agent şef principal de poliţie DRAGNEA Ştefan TRAIAN;

5. domnului agent şef principal de poliţie ISIP Maxim EMIL;

6. domnului agent şef principal de poliţie ISTRATE Gheorghe EUSEBIU;

7. domnului agent şef principal de poliţie MALIŢĂ Augustin EUGEN-SORIN;

8. domnului agent şef principal de poliţie MÎRZA Ştefan MIHAI;

9. domnului agent şef principal de poliţie NEGRU Vasile RADU-MARCEL;

10. domnului agent şef principal de poliţie SÎRBU Nicolae NICUŞOR;

11. domnului agent şef principal de poliţie VIRAG Mihail MIHAI;

12. domnului agent şef principal de poliţie VLIONCU Costache VIOREL;

13. domnului agent principal de poliţie BORODI Gheorghe PETRU;

14. domnului agent principal de poliţie PALCUŞ Ioan IOAN;

15. domnului ILEANA Marin LEONIDA, personal contractual.

Art. 28. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa a II-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier-adjutant-şef URS Eugen EUGEN-LUCIAN;

2. domnului plutonier-adjutant COLTEANU Gheorghe CRISTIAN-PETRE;

3. domnului plutonier-adjutant LOVIN Dorel LUCIAN-PAUL;

4. domnului plutonier-adjutant MĂCEŞANU Dumitru CORNEL-FLORIN;

5. domnului plutonier-adjutant POP Vasile VASILE;

6. domnului plutonier-adjutant SFETCU Sterian NICU;

7. domnului plutonier-adjutant VOINEA Ion DUMITRU;

8. domnului plutonier-major BÎRTA Ioan IULIU-VASILE;

9. domnului plutonier-major BRODEALĂ Ion ION;

10. domnului plutonier-major GIONOIU Ion CRISTIAN;

11. domnului plutonier-major MECHE Dumitru VASILE;

12. domnului plutonier-major TAGA Constantin CONSTANTIN.

Art. 29. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa a II-a, cu însemn pentru civili:

1. domnului agent şef principal de poliţie BADEA Gheorghe ION;

2. domnului agent şef principal de poliţie BORBAT Gligor GLIGOR;

3. domnului agent şef principal de poliţie CABA Vasile VASILE;

4. domnului agent şef principal de poliţie CHIRICĂ Eogen COSTEL;

5. domnului agent şef principal de poliţie COCIS Leon ALEXANDRU-NELU;

6. domnului agent şef principal de poliţie COŞARCĂ Alexandru ALEXANDRU-ADRIAN;

7. domnului agent şef principal de poliţie MANDACHE Gheorghe CONSTANTIN;

8. domnului agent şef principal de poliţie MILOS Simion MIHAI;

9. domnului agent şef principal de poliţie MUREŞAN Aurel GHEORGHE;

10. domnului agent şef principal de poliţie PÎRVU Mihai MIHAI;

11. domnului agent şef principal de poliţie RĂUT Traian MARINEL;

12. domnului agent şef principal de poliţie ŞTEFANA Paul FĂNEL;

13. domnului agent şef principal de poliţie TRUTI Ioan IOAN-DORIN;

14. domnului agent şef principal de poliţie TURCU Aurel MARIAN;

15. domnului agent şef principal de poliţie VIDICAN Traian DORIN-PAVEL;

16. domnului agent şef de poliţie LUPAŞCU Gheorghe DAN;

17. domnului agent şef de poliţie POPA Petru PETRU-VALENTIN;

18. domnului agent şef adjunct de poliţie CUCU Mihai MARIAN;

19. doamnei agent şef adjunct de poliţie VOICU Alexandru CARMEN-ELIZA;

20. domnului agent principal de poliţie VASILE Toma VOICU.

Art. 30. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa a III-a, cu însemn pentru militari:

1. domnului plutonier-adjutant CIOPEICĂ Mihai FLORIN;

2. domnului plutonier-major COTICI Ion DANIEL;

3. domnului plutonier-major MUŞAT Stelian IONUŢ-SEBASTIAN;

4. domnului plutonier-major SCÎRLAT Mihai NECULAE;

5. domnului plutonier FRENŢESCU Anton DRAGOŞ-EDUARD.

Art. 31. - Se conferă Medalia Bărbăţie şi Credinţă clasa a III-a, cu însemn pentru civili:

1. domnului agent şef principal de poliţie ALEXANDRESCU Gheorghe SORIN-GABRIEL;

2. domnului agent şef principal de poliţie ANGHEL Alexandru VALERIU-IOAN;

3. domnului agent şef principal de poliţie AVĂDANII Constantin NICOLAE-DANIEL;

4. domnului agent şef principal de poliţie BADEA Mihail IONEL- ADRIAN;

5. domnului agent şef principal de poliţie BĂRĂGĂU Benone MARIAN- ALEXANDRU;

6. domnului agent şef principal de poliţie BRICI Nicolaie FLAVIU-NICOLAE;

7. domnului agent şef principal de poliţie BUJOR Ion MARIUS;

8. doamnei agent şef principal de poliţie CATRÂNESCU Traian ANA;

9. domnului agent şef principal de poliţie CĂLIN Gheorghe LIVIU-DAN;

10. domnului agent şef principal de poliţie CERCEL Marin GHEORGHE;

11. domnului agent şef principal de poliţie CODOBAN Petru DORIN- ADRIAN;

12. domnului agent şef principal de poliţie CULICĂ Ioan ADRIAN-ION;

13. domnului agent şef principal de poliţie DANETE Virgil MIHĂIŢĂ;

14. domnului agent şef principal de poliţie DUŢU Dobre VASILE;

15. doamnei agent şef principal de poliţie ENESCU Nicolae ELENA;

16. domnului agent şef principal de poliţie FARCAŞ Vasile CORNEL-VASILE;

17. domnului agent şef principal de poliţie GHEORGHIŢĂ Ion MARIAN;

18. domnului agent şef principal de poliţie GÎŢU Emil ION-EMANUEL;

19. domnului agent şef principal de poliţie HOROTAN Graţian DANIEL;

20. domnului agent şef principal de poliţie IONIŢĂ Ioan ADRIAN;

21. domnului agent şef principal de poliţie IVAN Toma FLORIN;

22. domnului agent şef principal de poliţie MĂRGĂRIT Ion LEONARD;

23. domnului agent şef principal de poliţie MOROIANU Neculai MARIUS-ŞTEFAN;

24. doamnei agent şef principal de poliţie NEAGU Alexandru ŞTEFAN IA;

25. domnului agent şef principal de poliţie NEGRILĂ Nicolae PARASCHIV;

26. domnului agent şef principal de poliţie RADU Dumitru MARIAN;

27. domnului agent şef principal de poliţie SĂRARU Dumitru DANIEL;

28. domnului agent şef principal de poliţie SIMION Anton MARIUS-ORLANDO;

29. doamnei agent sef principal de poliţie SIMONFI Ion LILIANA;

30. domnului agent şef principal de poliţie ŞOIMOŞAN Mihai-Dimitrie DANIEL;

31. domnului agent şef principal de poliţie TOMA Petre CĂTĂLIN- ALEXANDRU;

32. doamnei agent şef principal de poliţie UNGUREANU Mihail ELENA;

33. doamnei agent şef principal de poliţie VASILE Gheorghe MARIANA;

34. domnului agent şef principal de poliţie VASILESCU Baltazar DRAGOŞ-DANIEL;

35. domnului agent şef principal de poliţie VOROBEŢ Ilie SORIN-DORU;

36. domnului agent sef principal de poliţie ZESTRAN Dumitru FLORIAN;

37. domnului agent şef de poliţie BUCŞI Panfil PETRU-ILIE;

38. doamnei agent şef de poliţie CISMARU Gheorghe MARIANA;

39. domnului agent şef de poliţie CRÎŞMARU Aurel AURELIAN;

40. domnului agent şef de poliţie DEACONU Constantin CONSTANTIN;

41. domnului agent şef de poliţie DRĂGHICI Constantin GIGI-LAURENŢIU;

42. doamnei agent şef de poliţie DUMITRU Iulus MIHAELA;

43. domnului agent şef de poliţie FILIP Gheorghe GHEORGHE;

44. domnului agent şef de poliţie GORGAN Dumitru VASILE;

45. domnului agent şef de poliţie MEMU Hristu COSTEL;

46. domnului agent şef de poliţie MOVILĂ Andronache ADRIAN;

47. domnului agent şef de poliţie NISTOR Gheorghe VASILE;

48. domnului agent şef de poliţie ROŞU Gheorghe DANIEL;

49. domnului agent şef de poliţie SCHINDELE Gheorghe SILVIU-CONSTANTIN;

50. domnului agent şef de poliţie STROESCU Valeriu DĂNUŢ-ROBERT;

51. domnului agent şef adjunct de poliţie BECHEANU Marin CRISTIAN;

52. domnului agent şef adjunct de poliţie CĂLITU Vasile OVIDIU-DUMITRU;

53. domnului agent şef adjunct de poliţie CIOCULEASA Gheorghe MARIAN-OVIDIU;

54. domnului agent şef adjunct de poliţie DUMITRU Manole MIHAIL-ILIE;

55. doamnei agent şef adjunct de poliţie ENESCU Pavel ANIŞOARA;

56. domnului agent şef adjunct de poliţie GÂMBUŢAN Domenic DAN- ANDREI;

57. doamnei agent şef adjunct de poliţie GIROVEANU Iacob NICOLETA;

58. domnului agent sef adjunct de poliţie HÎNCU Gheorghe CONSTANTIN-LAURENŢIU;

59. domnului agent şef adjunct de poliţie IANCU Niculae ILIE-REMUS;

60. domnului agent şef adjunct de poliţie ILICI Radisav CIPRIAN-IONUŢ;

61. domnului agent şef adjunct de poliţie IORGA Mihail MARIUS-CĂTĂLIN;

62. doamnei agent şef adjunct de poliţie ISPAS Ion CORNELIA- ANGELICA;

63. domnului agent şef adjunct de poliţie ISTRATE Dumitrache IONEL;

64. domnului agent şef adjunct de poliţie JURAVLE Petru VASILE;

65. domnului agent şef adjunct de poliţie NEGRILĂ Dumitru CĂTĂLIN-GABRIEL;

66. domnului agent sef adjunct de poliţie NICOLA Eugen DRAGOŞ;

67. domnului agent şef adjunct de poliţie NICOLA Gheorghe LAURENŢIU;

68. domnului agent şef adjunct de poliţie VĂDUVA Aurel ROBERT-DANUŢ;

69. doamnei agent principal de poliţie ALEXE Aurelian MARIANA-CORNELIA;

70. domnului agent principal de poliţie BARTA Adalbert ERVIN-BELA;

71. domnului agent principal de poliţie BORA Nicolae DANIEL-NICOLAE;

72. domnului agent principal de poliţie FIŢ Petru-Ioan CRISTIAN;

73. domnului agent principal de poliţie GEALĂ Ion CONSTANTIN;

74. domnului agent principal de poliţie HÂLDAN Constantin CONSTANTIN-CATALIN;

75. domnului agent principal de poliţie LAZĂR Constantin ALIN-BOGDAN;

76. domnului agent principal de poliţie PISICĂ Emil IONUŢ- ALEXANDRU;

77. domnului agent principal de poliţie POPA Gavril IOAN;

78. domnului agent principal de poliţie SIMION Gheorghe ADRIAN;

79. domnului agent principal de poliţie SLĂVULETE Ilie MARIUS-LUCIAN;

80. domnului agent principal de poliţie TANASĂ Gheorghe VASILE;

81. domnului agent principal de poliţie TRIFESCU Vasile VASILE-GABRIEL;

82. domnului agent principal de poliţie VORONEANU Vilii COSMIN;

83. domnului NICORUŢ Augustin CRISTIAN, funcţionar public superior;

84. domnului TIMIŞER Ioan ALIN-ADRIAN, personal contractual.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 17 decembrie 2012.

Nr. 888.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale

 

Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, ale art. 4 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 29 lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Instrucţiunile privind activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.12/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 6 februarie 2009, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul apărării naţionale,

Sebastian Huluban,

secretar de stat.

Bucureşti, 7 decembrie 2012.

Nr. M.148.

 

ANEXĂ

 

INSTRUCŢIUNI

privind activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentele instrucţiuni stabilesc principiile, organizarea, conducerea şi funcţionarea activităţii de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale.

(2) Activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale are scopul de a stabili, menţine şi dezvolta relaţii de încredere între instituţia militară şi societatea românească, pentru promovarea scopurilor şi obiectivelor instituţiei militare şi creşterea gradului de informare şi a nivelului de înţelegere a problematicii asociate domeniului apărării.

Art. 2. - Misiunea sistemului de informare şi relaţii publice din Ministerul Apărării Naţionale este de a sprijini comandanţii/şefii prin comunicarea/transmiterea informaţiilor de interes public, cu acurateţe, în timp util, personalului propriu, cetăţenilor, instituţiilor şi organizaţiilor legal constituite, pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare şi înţelegere a publicului faţă de problematica militară, rolul, obiectivele, misiunile, operaţiile şi activităţile desfăşurate, contribuind astfel la consolidarea credibilităţii instituţiei militare.

Art. 3. - Activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale se desfăşoară pe baza următoarelor principii:

a) aplicarea prevederilor Constituţiei României referitoare la dreptul la informaţie;

b) comunicarea informaţiilor publice se realizează oportun, corect, complet şi nediscriminatoriu;

c) asigurarea unui flux continuu de informaţii publice pentru personalul armatei, personalul militar în rezervă şi în retragere, veteranii, invalizii şi văduvele de război, membrii familiilor acestora, precum şi veteranii şi invalizii din teatrele de operaţii şi urmaşii acestora;

d) exceptarea de la liberul acces la informaţii se face în condiţiile stabilite de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

e) activitatea de informare şi relaţii publice respectă imperativul neimplicării politice;

f) politica de informare publică exclude propaganda de orice fel.

Art. 4. - Structurile de informare şi relaţii publice din Ministerul Apărării Naţionale sunt:

a) Direcţia informare şi relaţii publice;

b) purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale;

c) structurile de informare şi relaţii publice de la diferite eşaloane ale armatei, organizate după caz, în birouri sau compartimente;

d) personalul de informare şi relaţii publice încadrat pe funcţii distincte;

e) personalul care desfăşoară activitatea de informare şi relaţii publice prin cumul de atribuţii, numit prin ordin de zi pe unitate;

f) mass-media militară de la nivel central şi local;

g) structuri cu rol în activitatea de informare-documentare şi de diplomaţie publică.

Art. 5. - Domeniile activităţii de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale sunt:

a) informarea publică;

b) informarea internă;

c) relaţiile cu comunitatea;

d) acţiuni în sprijinul diplomaţiei publice.

Art. 6. - Sensul termenilor de specialitate utilizaţi în prezentele instrucţiuni este prevăzut în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL II

Conducerea activităţii de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale

 

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile structurilor şi personalului din sistemul de informare şi relaţii publice

 

Art. 7. - Direcţia informare şi relaţii publice este structura specializată în conducerea, organizarea şi gestionarea domeniului informării şi relaţiilor publice în Ministerul Apărării Naţionale pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau în stare de război.

Art. 8. - Direcţia informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii principale:

a) planificarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea activităţii de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale;

b) conducerea activităţii de informare publică în Ministerul Apărării Naţionale la nivel central şi coordonarea activităţii de informare publică la nivel local;

c) elaborarea de strategii, doctrine, instrucţiuni, manuale, ghiduri, norme pe linia activităţii de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale, analize şi sinteze, precum şi note/rapoarte de informare;

d) organizarea şi desfăşurarea pregătirii/instruirii în domeniul informării şi relaţiilor publice pentru personalul armatei;

e) planificarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii pe linia informării şi relaţiilor publice pe timpul exerciţiilor şi operaţiilor militare;

f) planificarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii de informare internă în Ministerul Apărării Naţionale;

g) acordarea/menţinerea/retrogradarea/retragerea titlului de specialist de clasă în specialitatea militară „Relaţii publice”;

h) planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor internaţionale pe linie de specialitate în Ministerul Apărării Naţionale;

i) avizarea numirilor în funcţie a ofiţerilor de informare şi relaţii publice şi stabilirea unei strategii de management a resurselor umane pentru personalul de informare şi relaţii publice şi pentru jurnaliştii militari;

j) coordonarea profesională a structurilor şi personalului din cadrul sistemului de informare şi relaţii publice din Ministerul Apărării Naţionale;

k) planificarea, organizarea şi desfăşurarea controlului pe linie de specialitate în Ministerul Apărării Naţionale;

l) coordonarea pe linie de specialitate a Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, Bibliotecii Militare Naţionale, Editurii Militare şi a Studioului de Arte Plastice al Armatei;

m) monitorizarea mass-mediei interne şi internaţionale;

n) realizarea şi actualizarea site-urilor Intraman şi Internet ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi a conturilor de la nivelul central al instituţiei pe reţelele de socializare YouTube, Facebook şi Twitter;

o) stabilirea şi actualizarea periodică a ghidului de identitate vizuală al Ministerului Apărării Naţionale;

p) realizarea unor bănci de date pentru desfăşurarea activităţii de informare şi relaţii publice, inclusiv pentru gestionarea situaţiilor de criză mediatică şi promovarea imaginii Armatei României;

q) participarea la planificarea, organizarea şi desfăşurarea programelor/acţiunilor de diplomaţie publică în colaborare cu structuri ale Ministerului Apărării Naţionale, alte structuri guvernamentale sau nonguvernamentale şi organizaţii internaţionale;

r) încheierea de protocoale de colaborare sau parteneriate cu celelalte ministere, instituţii de cultură, organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale, fundaţii, asociaţii, instituţii mass-media ori firme de relaţii publice, pentru organizarea de campanii de relaţii publice, programe de marketing al comunicării ori evenimente publice de mare amploare ori speciale, în vederea îndeplinirii obiectivelor de comunicare ale Ministerului Apărării Naţionale;

s) sprijinirea activităţilor de informare-recrutare prin asigurarea consultanţei de specialitate pentru planificarea şi desfăşurarea campaniilor de promovare a profesiei militare, a evenimentelor desfăşurate de Ministerul Apărării Naţionale sau alte instituţii care organizează expoziţii, târguri educaţionale şi bursa locurilor de muncă; furnizarea de asistenţă pentru realizarea şi difuzarea mesajelor şi materialelor promoţionale prin intermediul mass-mediei militare şi civile;

t) asigurarea accesului la informaţiile de interes public conform prevederilor Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9. - (1) Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale este persoana numită prin ordin al ministrului apărării naţionale care participă la organizarea şi gestionarea relaţiilor cu mass-media la nivelul ministrului apărării naţionale, inclusiv în cazul situaţiilor de criză mediatică.

(2) Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale este sprijinit în îndeplinirea atribuţiilor de un birou al purtătorului de cuvânt pentru relaţia cu mass-media care îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu Biroul de presă.

(3) Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigurarea comunicării cu mass-media în ceea ce priveşte activitatea Ministerului Apărării Naţionale şi a ministrului apărării naţionale în colaborare cu Biroul de presă;

b) coordonarea redactării declaraţiilor, materialelor şi interviurilor pentru presă ale ministrului apărării naţionale;

c) informarea permanentă despre activitatea Statului Major General, a statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor şi a celorlalte structuri care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, pentru a fi în măsură să răspundă solicitărilor specifice atât din partea ministrului apărării naţionale, cât şi a jurnaliştilor;

d) coordonarea activităţii cu structurile din cadrul Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 10. - (1) Structurile şi personalul de informare şi relaţii publice se subordonează direct/nemijlocit comandantului/şefului eşalonului în care funcţionează şi se organizează/încadrează conform normelor prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Numirea personalului care încadrează funcţiile de informare şi relaţii publice se face la propunerea comandanţilor/şefilor unităţilor militare respective, cu avizul

Direcţiei informare şi relaţii publice, în urma testării profesionale şi a analizării în comisia de selecţie, potrivit normelor în vigoare.

(3) Pe linie de specialitate, personalul/structurile de informare şi relaţii publice este/sunt coordonat(e) de structura de profil a eşalonului imediat superior.

Art. 11. - Structurile şi personalul de informare şi relaţii publice încadrat pe funcţii distincte organizează şi desfăşoară activităţile de informare şi relaţii publice ale eşaloanelor în care funcţionează şi îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

a) întocmirea până la 31 octombrie, pentru anul următor, a documentelor de planificare a comunicării la nivelul eşalonului respectiv, pe baza Strategiei de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale şi a Planului anual al activităţilor de informare şi relaţii publice al Ministerului Apărării Naţionale;

b) desfăşurarea activităţii de informare publică directă, în condiţiile legii;

c) organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare internă a personalului;

d) gestionarea, în toate situaţiile, a relaţiilor marii unităţi/unităţii militare şi personalului acesteia cu mass-media;

e) coordonarea activităţii mass-mediei militare din zona lor de responsabilitate;

f) monitorizarea apariţiei în mass-media locală a informaţiilor referitoare la activitatea eşalonului la care activează şi a unităţilor militare subordonate, prezentarea acestora comandanţilor/şefilor structurilor respective, informarea eşalonului superior şi transmiterea la Direcţia informare şi relaţii publice;

g) consilierea comandantului/şefului structurii în care funcţionează, în privinţa organizării relaţiilor cu comunitatea;

h) organizarea, la ordinul comandantului/şefului structurii în care funcţionează, atunci când situaţia concretă o impune, a conferinţelor sau briefingurilor de presă; despre data şi ora stabilite şi tematica abordată, informează ierarhic pe linie de specialitate până la nivelul Direcţiei informare şi relaţii publice;

i) identificarea nevoilor de informare ale militarilor din zona de responsabilitate şi solicitarea de la Direcţia informare şi relaţii publice, pe cale oficială, a materialelor care să răspundă acestor nevoi;

j) informarea ierarhică, pe linie de specialitate, până la nivelul Direcţiei informare şi relaţii publice, despre tematica solicitărilor de informaţii primite de la jurnalişti pe fondul crizelor mediatice sau cu potenţial de criză mediatică pentru instituţia militară, pentru armonizarea răspunsurilor şi punctelor de vedere sau sprijin de specialitate;

k) elaborarea de analize, sinteze şi raportări periodice sau la solicitare, pe linia activităţii de informare şi relaţii publice;

l) participarea, la solicitare, la activităţile/acţiunile organizate şi desfăşurate de birourile de informare-recrutare, împreună cu personal din structura/unitatea proprie sau din instituţiile de învăţământ militar;

m) în funcţie de situaţie, au responsabilităţi în implementarea şi gestionarea instrumentelor de comunicare new media şi social media.

Art. 12. - (1) Personalul care desfăşoară prin cumul activităţi de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii principale:

a) organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare internă a personalului;

b) participarea, împreună cu structura de informare şi relaţii publice de la eşalonul superior, la gestionarea crizelor mediatice;

c) monitorizarea informaţiilor referitoare la activitatea eşalonului la care activează şi a unităţilor militare subordonate care apar în mass-media locală şi prezentarea acestora comandanţilor/şefilor structurilor în care funcţionează;

d) consilierea comandantului/şefului structurii în care funcţionează, în privinţa organizării relaţiilor cu comunitatea, cu respectarea principiului echidistanţei politice;

e) transmiterea către structura de informare şi relaţii publice a eşalonului superior a unor materiale referitoare la nevoile de informare ale militarilor din unitatea militară proprie, ori de câte ori este necesar;

f) întocmirea, până la data de 31 octombrie, pentru anul următor, pe baza Strategiei de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale şi a precizărilor primite de la structura de informare şi relaţii publice a eşalonului superior, a planului anual al activităţii de informare şi relaţii publice pentru unitatea proprie;

g) în funcţie de situaţie, are responsabilităţi în implementarea şi gestionarea instrumentelor de comunicare new media şi social media.

(2) Nominalizarea pe funcţii a persoanelor care vor îndeplini prin cumul activităţi de informare şi relaţii publice se face de către comandanţii/şefii eşaloanelor în cauză, prin ordin de zi pe unitate.

Art. 13. - (1) Se interzice ca pe timpul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 11 şi 12 personalul de informare şi relaţii publice să îndeplinească atribuţii de protocol, secretariat, relaţii cu publicul sau escortă pentru observatori-vizitatori, cu excepţia reprezentanţilor mass-media.

(2) Personalul de informare şi relaţii publice de la fiecare nivel de comandă/eşalon este direct/nemijlocit subordonat comandantului/şefului şi poate îndeplini alte atribuţii aferente statului major numai cu aprobarea acestuia.

Art. 14. - Mass-media militară realizează produse care contribuie la informarea internă a personalului militar şi civil al armatei şi a familiilor acestora, precum şi la informarea publică despre activităţile desfăşurate de Ministerul Apărării Naţionale.

Art. 15. - Produsele mass-media militare sunt:

a) publicaţiile realizate de Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale şi alte produse de informare publică tipărite realizate de structurile centrale ale ministerului şi cele care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, de statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, de comandamentele şi de structurile subordonate acestora, precum şi lucrările tipărite de Editura Militară;

b) emisiunile de radio, de televiziune, filmele documentare realizate de Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale şi alte emisiuni realizate de studiourile militare teritoriale de radio şi televiziune;

c) publicaţiile electronice postate pe internet şi intranet;

d) cărţile, afişele, DVD/CD-urile audio şi video, info-CD/DVD-urile, enciclopediile multimedia, precum şi produsele de promovare a Ministerului Apărării Naţionale şi a carierei militare: afişe, bannere, tipărituri, standuri pop-up/sistem expoziţional pe schelet fix şi roll-up/sistem expoziţional rulant şi mesh-uri/print publicitar pe poliplan şi clipuri video/audio.

Art. 16. - Activitatea redacţiilor mass-mediei militare se desfăşoară în conformitate cu prevederile Strategiei de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale, a Planului anual al activităţilor de informare şi relaţii publice şi în baza planurilor publicistice anuale.

Art. 17. - (1) Direcţia informare şi relaţii publice are în coordonare, pe linie de specialitate, jurnalism şi informare publică, Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, care este organizat pe redacţii ale publicaţiilor şi emisiunilor de radio, de televiziune şi film.

(2) Directorul Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale aprobă sumarele publicaţiilor şi emisiunilor de radio şi televiziune propuse de redactorii-şefi şi verifică conţinutul acestora pentru asigurarea concordanţei cu obiectivele de comunicare ale Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 18. - (1) Redacţiile mass-mediei militare care nu fac parte din Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale sunt subordonate comandanţilor/şefilor marilor unităţi/unităţilor militare în structura cărora funcţionează.

(2) Pentru îndeplinirea obiectivelor din Strategia de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale, redacţiile prevăzute la alin. (1) sunt coordonate profesional de structurile de informare şi relaţii publice de la eşalonul la care îşi desfăşoară activitatea şi cooperează cu redacţiile din compunerea Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 19. - Înfiinţarea sau schimbarea denumirii unor publicaţii periodice, emisiuni de radio şi televiziune militare se avizează de Direcţia informare şi relaţii publice şi se aprobă de ministrul apărării naţionale.

Art. 20. - (1) în garnizoanele unde funcţionează posturi teritoriale ale societăţilor publice de radio şi televiziune, comandanţii de garnizoane pot numi, pe funcţii sau prin cumul de funcţii, în raport cu competenţele exercitate în domeniul resurselor umane, cu avizul Direcţiei informare şi relaţii publice, personal militar şi civil care să pregătească şi să prezinte emisiuni militare la posturile respective, pe bază de convenţii încheiate în condiţiile legii.

(2) Sumarul şi conţinutul emisiunilor prevăzute la alin. (1) se avizează de către structura de informare şi relaţii publice a unităţii militare al cărei comandant asigură şi funcţia de comandant al garnizoanei.

Art. 21. - Principalele atribuţii ale redactorilor-şefi ai redacţiilor mass-mediei militare sunt:

a) elaborarea, anual, a planurilor publicistice, pe baza Strategiei de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale şi a cerinţelor de comunicare existente la eşalonul unde funcţionează;

b) conducerea nemijlocită a activităţii personalului din redacţie şi asigurarea calităţii şi conţinutului materialelor de presă incluse în publicaţii şi emisiuni, a acurateţei şi veridicităţii informaţiilor difuzate;

c) organizarea şi gestionarea bazelor proprii de date, arhive foto, audio şi video;

d) asigurarea materială şi financiară a redacţiilor pe care le conduc şi utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare puse la dispoziţie.

Art. 22. - (1) Planurile publicistice cuprind următoarele elemente:

a) descrierea mijlocului de informare - formatul, tirajul, periodicitatea, aria de difuzare, rubricile permanente;

b) obiectivele de comunicare specifice stabilite în concordanţă cu Strategia de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale, Planul anual al activităţilor de informare şi relaţii publice al Ministerului Apărării Naţionale şi obiectivele operaţionale ale mijlocului de informare;

c) publicul-ţintă;

d) resursele umane, financiare şi materiale estimate, precum şi sursa de finanţare.

(2) Planul publicistic al Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale cuprinde sinteza planurilor publicistice ale redacţiilor din propria compunere, se avizează de Direcţia informare şi relaţii publice şi se aprobă de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului.

(3) Formatul produselor publicistice realizate de Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale şi de redacţiile care nu fac parte din această structură se analizează anual, împreună cu specialişti din Direcţia informare şi relaţii publice, şi se aprobă de către secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului.

(4) Planurile publicistice elaborate de redactorii-şefi ai redacţiilor mass-mediei militare care nu fac parte din Trustul de

Presă al Ministerului Apărării Naţionale se avizează de structura de informare şi relaţii publice de la eşalonul în cadrul cărora funcţionează şi se aprobă de comandanţii/şefii structurilor cărora li se subordonează.

Art. 23. - (1) Editura Militară este structura în coordonarea pe linie de specialitate a Direcţiei informare şi relaţii publice, care editează cărţi şi publicaţii periodice din domeniile securităţii şi apărării naţionale, ştiinţei şi artei militare, istoriei şi memorialisticii, pe suport hârtie, pe suport magnetic sau on-line.

(2) Directorul Editurii Militare elaborează Planul anual de editare în funcţie de resursele financiare avute la dispoziţie, cerinţele Ministerului Apărării Naţionale şi cererile de carte, care este aprobat de şeful Direcţiei informare şi relaţii publice.

(3) Produsele Editurii Militare realizate din venituri proprii se comercializează pe piaţa de carte.

Art. 24. - (1) Studioul de Arte Plastice al Armatei este structura în coordonarea pe linie de specialitate a Direcţiei informare şi relaţii publice, abilitată să propună, să realizeze şi să avizeze lucrările de profil care se execută şi se expun pentru ambientarea cazărmilor şi educarea gustului estetic al personalului armatei, precum şi lucrările şi serviciile grafice în sprijinul activităţilor de informare publică.

(2) Studioul de Arte Plastice al Armatei are următoarele responsabilităţi:

a) realizarea de lucrări de artă plastică necesare continuării dotării patrimoniului cultural-artistic al structurilor Ministerului Apărării Naţionale;

b) asigurarea unui fond de lucrări de artă plastică pentru manifestări expoziţionale în ţară şi în străinătate;

c) realizarea de lucrări de artă plastică necesare în activităţile de protocol şi reprezentare la nivelul conducerii instituţiei militare;

d) asigurarea de consultanţă de specialitate în domeniul ambientării şi decorării din punct de vedere estetic a spaţiilor reprezentative ale structurilor Ministerului Apărării Naţionale;

e) realizarea lucrărilor de grafică publicitară, a proiectelor şi machetelor pentru medalii, sigle, insigne, simboluri, ecusoane, pliante, diplome, afişe, panouri şi alte forme de design grafic necesare structurilor Ministerului Apărării Naţionale;

f) prin acţiunile cu publicul organizate şi desfăşurate participă la acţiuni de diplomaţie publică şi de promovare a instituţiei militare.

(3) Studioul de Arte Plastice al Armatei îşi desfăşoară activitatea pe baza programului anual de creaţie, în limita resurselor materiale şi financiare alocate prin buget.

(4) Programul anual de creaţie se întocmeşte de Studioul de Arte Plastice al Armatei şi se aprobă de şeful Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 25. - (1) Biblioteca Militară Naţională este o instituţie de interes naţional, bibliotecă specializată de drept public, în coordonarea pe linie de specialitate a Direcţiei informare şi relaţii publice, care pe lângă atribuţiile specifice îndeplineşte şi următoarele funcţii:

a) participă prin produse de informare/documentare şi traduceri la efortul de comunicare internă;

b) participă la acţiuni de diplomaţie publică şi de promovare a instituţiei militare prin acţiunile cu publicul realizate în cadrul saloanelor de carte, întâlnirilor cu scriitori şi expoziţiilor.

(2) Direcţia informare şi relaţii publice elaborează politici de achiziţii de publicaţii, programe-cadru de educaţie prin intermediul cărţii şi, împreună cu Biblioteca Militară Naţională, coordonează metodologic şi controlează activitatea bibliotecilor militare, conform reglementărilor în vigoare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile comandanţilor/şefilor structurilor din Ministerul Apărării Naţionale în domeniul informării şi relaţiilor publice

 

Art. 26. - Conducerea activităţii de informare şi relaţii publice în ceea ce priveşte planificarea, organizarea, desfăşurarea şi asigurarea financiar-contabilă şi tehnico-materială este în responsabilitatea comandanţilor/şefilor la nivelul eşaloanelor pe care le comandă; în acest domeniu, comandanţii/şefii sunt consiliaţi de personalul de informare şi relaţii publice.

Art. 27. - Principalele atribuţii ale comandanţilor/şefilor în desfăşurarea activităţii de informare şi relaţii publice sunt:

a) asigurarea aplicării prevederilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public la nivelul eşalonului pe care îl comandă;

b) selecţionarea personalului care cunoaşte foarte bine misiunile, activitatea şi specificul eşalonului respectiv, cu temeinice cunoştinţe militare şi de cultură generală, probitate morală, experienţă şi aptitudini pentru a îndeplini activităţi de informare şi relaţii publice;

c) asigurarea participării personalului de informare şi relaţii publice la activităţile de conducere, cum ar fi adunările şi şedinţele de lucru cu locţiitorii şi şefii de module;

d) asigurarea informării corecte şi oportune a personalului de informare şi relaţii publice din subordine despre toate aspectele de interes public ale activităţii eşalonului respectiv, ale eşaloanelor superioare şi ale structurilor subordonate;

e) gestionarea, prin personalul de informare şi relaţii publice, a situaţiilor de criză mediatică care ar putea avea impact asupra opiniei publice sau a instituţiei;

f) îndrumarea activităţii redacţiilor mijloacelor militare de informare şi documentare a jurnaliştilor militari şi civili;

g) asigurarea participării personalului de informare şi relaţii publice, precum şi a jurnaliştilor militari la cursuri, convocări şi alte activităţi de perfecţionare în pregătirea de specialitate;

h) sprijinirea activităţilor de informare şi relaţii publice din cadrul exerciţiilor multinaţionale şi ale misiunilor internaţionale.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Planificarea şi evaluarea activităţilor şi campaniilor de informare şi relaţii publice

 

Art. 28. - (1) Planificarea activităţilor de informare şi relaţii publice presupune stabilirea scopului, obiectivelor, temelor, mesajelor generale, mesajelor de sprijin, activităţilor, resurselor la dispoziţie, modalităţilor de evaluare a eficienţei pentru sprijinirea îndeplinirii misiunii generale a structurii respective.

(2) Procesul de planificare se desfăşoară în strânsă cooperare cu elementele de planificare din statele majore ale unităţilor militare, în scopul armonizării efortului de comunicare cu specificul activităţilor eşalonului respectiv.

Art. 29. - Documentele de planificare şi conducere a activităţii de informare şi relaţii publice sunt:

a) Strategia de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale;

b) Planul anual al activităţilor de informare şi relaţii publice al Ministerului Apărării Naţionale;

c) planurile anuale ale activităţilor de informare şi relaţii publice ale structurilor centrale, structurilor care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, comandamentelor şi marilor unităţi/unităţilor militare;

d) Planul campaniei de informare şi relaţii publice;

e) Planul de comunicare pentru evenimentele speciale/ punctuale de relaţii publice;

f) anexele de informare publică la planurile de operaţii şi exerciţii.

Art. 30. - (1) Strategia de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale se elaborează, de regulă, pentru o perioadă de 4 ani, de către Direcţia informare şi relaţii publice, pe baza Strategiei naţionale de apărare, a Programului de guvernare, a Cartei albe a apărării, a Strategiei militare a României, precum şi a obiectivelor principale ale Ministerului Apărării Naţionale, se avizează de secretarul de stat cu atribuţii în domeniu şi se aprobă de ministrul apărării naţionale; după aprobare, strategia se difuzează, ierarhic, la toate structurile din armată.

(2) Strategia de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale poate fi modificată sau completată, ori de câte ori este necesar, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, la propunerea Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 31. - (1) Planul anual al activităţilor de informare şi relaţii publice al Ministerului Apărării Naţionale se elaborează la nivelul Direcţiei informare şi relaţii publice în baza Strategiei de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale, are prevăzută o rubrică de costuri planificate pe fiecare activitate şi se aprobă de ministrul apărării naţionale.

(2) Structurile centrale, structurile care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, comandamentele şi marile unităţi/unităţile militare realizează propriile planuri anuale pe baza Planului anual al activităţilor de informare şi relaţii publice al Ministerului Apărării Naţionale, pe durata unui an de instrucţie, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 32. - Obiectivele de comunicare ale planurilor de informare şi relaţii publice de la toate eşaloanele se stabilesc în funcţie de obiectivele generale din Strategia de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale şi din Planul anual al activităţilor de informare şi relaţii publice al Ministerului Apărării Naţionale pentru anul respectiv şi se completează în funcţie de rolul şi misiunile eşalonului respectiv.

Art. 33. - (1) Planurile de comunicare pentru evenimentele speciale/punctuale de relaţii publice se realizează de către Direcţia informare şi relaţii publice sau de către structurile/personalul de informare şi relaţii publice, ori de câte ori este nevoie, pentru detalierea activităţilor de comunicare ce urmează a fi desfăşurate cu ocazia organizării unor evenimente speciale, precum Ziua porţilor deschise, zilele categoriilor de forţe ale armatei şi alte manifestări.

(2) în situaţia organizării unor evenimente speciale, precum sărbătorirea Zilei Naţionale, a Zilei Armatei României sau a unor evenimente punctuale organizate la nivel central, în spaţiu public - ceremonialuri militare, parade, retrageri cu torţe, concerte ale muzicilor militare în parcuri, exerciţii demonstrative şi de drill team/exerciţii de mânuire a armamentului - Direcţia informare şi relaţii publice întreprinde demersuri pentru mediatizarea şi promovarea acestora, inclusiv prin realizarea de parteneriate cu instituţii publice şi mass-media, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, asociaţii şi societăţi comerciale, potrivit legii.

(3) în scopul îndeplinirii obiectivelor de comunicare ale Ministerului Apărării Naţionale şi promovării imaginii Armatei României în societate, Direcţia informare şi relaţii publice face propuneri structurilor militare abilitate pentru organizarea de evenimente publice speciale sau punctuale.

(4) Planurile de comunicare pentru evenimentele speciale/punctuale de relaţii publice au prevăzute o rubrică de costuri planificate pe fiecare activitate, în concordanţă cu Planul anual al activităţilor de informare şi relaţii publice al Ministerului Apărării Naţionale şi cu planul cu principalele activităţi al structurii care organizează evenimentul respectiv.

Art. 34. - (1) Planurile campaniilor de informare şi relaţii publice se elaborează pe baza analizei oportunităţii şi a calculului costurilor şi resurselor, care pot fi alocate prin proiectul de buget al Ministerului Apărării Naţionale, şi se aprobă de ministrul apărării naţionale, de regulă, în anul care precede desfăşurarea acestora.

(2) în situaţii excepţionale, se pot organiza campanii ale căror planuri se întocmesc în anul bugetar în curs, resursele asigurându-se în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) Desfăşurarea campaniilor de informare şi relaţii publice se aprobă de către ministrul apărării naţionale, pe baza propunerilor Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 35. - (1) Campaniile de informare şi relaţii publice se planifică în scopul atingerii unor obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate, stabilite pentru domeniul apărării prin hotărâri ale Parlamentului României şi ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, prin Strategia naţională de apărare şi Programul de guvernare, precum şi prin Carta albă a apărării şi Strategia militară naţională.

(2) în raport cu obiectivele urmărite, campaniile de informare şi relaţii publice se pot planifica pentru:

a) informarea societăţii în legătură cu acţiuni importante ale armatei, pentru care este nevoie de susţinere publică;

b) promovarea profesiei militare şi atragerea de tineri către această meserie;

c) alte scopuri rezultate din necesităţi operative, precum informarea populaţiei sau conştientizarea unor categorii de riscuri.

(3) Campaniile de informare şi relaţii publice desfăşurate de Ministerul Apărării Naţionale sunt planificate de Direcţia informare şi relaţii publice, împreună cu structurile care participă la atingerea obiectivelor urmărite şi cu sprijinul elementelor care compun sistemul de informare şi relaţii publice.

Art. 36. - Anexele de informare publică la planurile de operaţii şi exerciţii se întocmesc conform prevederilor dispoziţiei secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului.

Art. 37. - (1) Cercetarea în domeniul informării şi relaţiilor publice urmăreşte înţelegerea atitudinilor şi comportamentelor publicului-ţintă şi a tendinţelor mass-mediei; cercetările sunt întreprinse atât în vederea planificării comunicării strategice, cât şi a evenimentelor de informare şi relaţii publice.

(2) Cercetarea în domeniul informării şi relaţiilor publice se realizează, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, exclusiv la solicitarea Direcţiei informare şi relaţii publice, cu precădere prin:

a) sondaje de opinie publică realizate de operatori economici de profil;

b) audit de comunicare;

c) alte tehnici şi mijloace specifice domeniului.

Art. 38. - Evaluarea în domeniul informării şi relaţiilor publice urmăreşte măsurarea eficienţei activităţilor întreprinse şi se realizează atât prin activităţi de natură administrativă, cât şi prin analize specializate; evaluarea se desfăşoară atât la încheierea campaniilor şi a evenimentelor de informare şi relaţii publice, cât şi pe parcursul derulării acestora.

Art. 39. - Evaluarea activităţii de informare şi relaţii publice prin activităţi de natură administrativă constă în executarea inspecţiilor în domeniu, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 40. - Evaluarea activităţii de informare şi relaţii publice prin analize specializate se realizează, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, exclusiv de către Direcţia informare şi relaţii publice, cu precădere prin:

a) analize ale atitudinii mass-mediei faţă de instituţia militară;

b) analize ale mediatizării diferitelor evenimente de informare şi relaţii publice;

c) analize ale mesajului propriu;

d) raportarea periodică a situaţiei activităţilor de informare şi relaţii publice.

Art. 41. - La nivelul structurilor de informare şi relaţii publice de la diferite eşaloane se analizează, semestrial, stadiul îndeplinirii obiectivelor de comunicare şi al derulării activităţilor

din planurile proprii; analiza se trimite spre informare, ierarhic, până la Direcţia informare şi relaţii publice.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Competenţe privind aprobarea activităţilor de informare şi relaţii publice

 

Art. 42. - (1) Accesul reprezentanţilor mass-mediei civile, naţionale şi internaţionale, în obiective aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, se aprobă, în toate situaţiile, de către comandanţii/şefii acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu; accesul jurnaliştilor români şi străini în obiectivele puse la dispoziţia forţelor armate ale Statelor Unite ale Americii se face în conformitate cu prevederile procedurilor standard de operare, actelor normative specifice şi ale aranjamentelor semnate de cele două părţi.

(2) Acordarea de interviuri şi declaraţii de presă, precum şi participarea personalului militar sau civil la emisiuni de radio ori de televiziune civile se aprobă de către comandantul/şeful unităţii militare, în urma consultării structurii/personalului de informare şi relaţii publice, cu respectarea prevederilor legale referitoare ia activitatea de verificare şi avizare a informaţiilor de interes public specifice Ministerului Apărării Naţionale; personalul de informare şi relaţii publice se consultă, în ceea ce priveşte oportunitatea, cu structurile de informare şi relaţii publice de la eşaloanele superioare.

Art. 43. - (1) Organizarea conferinţelor/briefingurilor de presă se aprobă:

a) la nivelul structurilor centrale şi structurilor care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, de către ministrul apărării naţionale;

b) la nivelul statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, al direcţiilor şi unităţilor militare subordonate Statului Major General, de către şeful Statului Major General;

c) la nivelul unităţilor militare subordonate departamentelor şi Secretariatului general, de către şefii acestor structuri;

d) la nivelul unităţilor militare din cadrul unei categorii de forţe ale armatei, de către şeful categoriei de forţe respective.

(2) Comunicatele/Informaţiile de presă se aprobă după cum urmează:

a) comunicatele de presă pentru activităţile organizate la nivel central, elaborate de structurile centrale şi cele care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, se aprobă de ministrul apărării naţionale sau de şefii/comandanţii structurilor centrale şi se difuzează prin Biroul de presă al Ministerului Apărării Naţionale, cu avizul şefului Direcţiei informare şi relaţii publice;

b) comunicatele de presă pentru activităţi curente, la nivel local, se aprobă de comandantul/şeful unităţii militare, cu informarea, pe linia sistemului de informare şi relaţii publice, a şefului Direcţiei informare şi relaţii publice; pentru activităţile organizate la nivel local, cu participarea unor personalităţi din conducerea Ministerului Apărării Naţionale sau care au un potenţial major de atragere a interesului mass-mediei la nivel naţional, comunicatele de presă se aprobă de comandantul/şeful unităţii militare şi se avizează, înainte de difuzare, de şeful Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 44. - (1) Vizitele jurnaliştilor, organizate de Ministerul Apărării Naţionale, în zonele de dislocare a detaşamentelor de militari români care participă la misiuni în afara teritoriului naţional, se aprobă de ministrul apărării naţionale, potrivit reglementărilor în vigoare.

(2) Jurnaliştii care solicită deplasarea în astfel de zone trebuie să deţină o asigurare de călătorie care poate acoperi cheltuielile medicale în caz de urgenţă - îmbolnăvire, accident, deces, precum şi eventuale cheltuieli de repatriere, să semneze un acord privind respectarea regulilor de bază în zona de responsabilitate a detaşamentelor româneşti şi o convenţie referitoare la renunţarea la compensaţii şi despăgubiri.

(3) însoţirea delegaţiilor oficiale ale conducerii Ministerului Apărării Naţionale de reprezentanţii mass-mediei la activităţi în străinătate sau în zonele de dislocare a detaşamentelor de militari români care participă la misiuni în afara teritoriului naţional se aprobă de ministrul apărării naţionale.

(4) Accesul/îmbarcarea/Ambarcarea şi/sau transportul cu vehicule militare terestre, nave fluviale sau maritime, submarine şi aeronave a jurnaliştilor civili se aprobă:

a) la nivelul unităţilor militare din Forţele Terestre, de şeful Statului Major al Forţelor Terestre;

b) la nivelul unităţilor militare din Forţele Navale, de şeful Statului Major al Forţelor Navale;

c) la nivelul unităţilor militare din Forţele Aeriene, de şeful Statului Major General.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Filmarea şi fotografierea de către persoane fizice sau juridice în obiectivele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale

 

Art. 45. - (1) Filmarea şi fotografierea în obiective aparţinând Ministerului Apărării Naţionale se execută numai cu aprobarea comandanţilor/şefilor acestora, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate, în următoarele situaţii:

a) în interesul Ministerului Apărării Naţionale, în scopul informării publice şi al promovării imaginii armatei în mediile interne şi externe;

b) la solicitarea unor instituţii publice şi a unor persoane fizice sau juridice române ori străine din afara armatei;

c) la solicitarea partenerilor militari străini în cadrul activităţilor comune.

(2) Iniţiatorul sau solicitantul fotografierii/filmării trebuie să precizeze oficial, în motivarea iniţiativei ori solicitării, scopul fotografierii/filmării, aparatura utilizată, destinaţia produselor rezultate şi consimţirea la obligaţia de a respecta indicaţiile însoţitorilor, în scopul prevenirii accesului neautorizat la informaţii clasificate.

Art. 46. - (1) Filmarea şi/sau fotografierea în interiorul obiectivelor aparţinând Ministerului Apărării Naţionale de către persoane sau instituţii din afara armatei, altele decât instituţiile de presă, la solicitarea acestora, se face contra cost, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

(2) în scopul filmării şi/sau fotografierii, la cererea terţilor, între Ministerul Apărării Naţionale şi solicitant se negociază şi se încheie contracte de prestări de servicii.

(3) Tarifele pentru filmarea şi/sau fotografierea de către persoane fizice şi juridice din afara armatei în obiective aparţinând Ministerului Apărării Naţionale se stabilesc de către unitatea militară în cauză, prin negociere.

(4) Filmarea/Fotografierea realizată de mass-media civilă cu ocazia participării la diferite activităţi ale armatei, în scopul mediatizării acestora, atât la invitaţia Ministerului Apărării Naţionale, cât şi la solicitarea jurnaliştilor, se realizează fără a se percepe plata unor tarife.

(5) Fotografierea/Filmarea de militari străini în interiorul unităţilor militare, pe terenurile de instrucţie şi în poligoane, în timpul activităţilor de instruire în comun, se aprobă de comandantul/şeful unităţii militare sau de conducătorul exerciţiului, după caz, în următoarele condiţii:

a) partea interesată îşi anunţă oficial, cu ocazia pregătirii activităţii comune, intenţia de a fotografia/filma, precizând persoana care fotografiază/filmează şi destinaţia produselor rezultate;

b) partea interesată consimte la obligaţia ca produsele rezultate să fie analizate, sub aspectul protecţiei informaţiilor clasificate, de structura de securitate, iar cele care nu fac obiectul informării publice să fie excluse sau reţinute;

c) fotografierea/filmarea se realizează fără a se percepe plata unor tarife.

Art. 47. - În toate situaţiile, persoanele care realizează filmarea/fotografierea în obiective aparţinând Ministerului Apărării Naţionale sunt însoţite de personalul care desfăşoară activitatea de informare şi relaţii publice la marea unitate/unitatea respectivă.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Colaborarea armatei la realizarea unor producţii cinematografice

 

Art. 48. - Colaborarea armatei la realizarea de filme artistice, documentare sau videoclipuri cu personal, tehnică militară, armament, muniţii şi materiale ori prin punerea la dispoziţie a unor locaţii din interiorul unor unităţi militare la solicitarea unor studiouri, case de film sau societăţi de producţie cinematografică se aprobă de ministrul apărării naţionale, la propunerea şefului Statului Major General.

Art. 49. - (1) Propunerea privind oportunitatea participării armatei la realizarea unor producţii cinematografice din punct de vedere al impactului acesteia asupra imaginii instituţiei militare se face după studierea şi avizarea scenariului de Direcţia informare şi relaţii publice.

(2) După avizarea scenariului de Direcţia informare şi relaţii publice, şeful Statului Major General prezintă printr-un raport ministrului apărării naţionale propuneri privind participarea armatei la realizarea filmului şi, în funcţie de situaţie, numirea unui consilier militar.

Art. 50. - Solicitările de efective, tehnică militară, armament, muniţii şi materiale sau de punere la dispoziţie a unor locaţii din interiorul unor unităţi militare în vederea colaborării armatei la realizarea de filme artistice, documentare ori videoclipuri se înaintează şefului Statului Major General, structurii centrale sau structurii care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale căreia i se subordonează şi care va coordona această activitate.

Art. 51. - (1) între studiourile, casele de film şi societăţile de producţie cinematografică, pe de o parte, şi Ministerul Apărării Naţionale, prin structurile militare ai căror comandanţi/şefi au calitatea de ordonatori de credite, desemnate să participe la realizarea producţiilor cinematografice, pe de altă parte, se negociază şi se încheie contracte de prestări de servicii.

(2) în cuprinsul contractelor de prestări de servicii se includ clauze referitoare la statutul de colaborator sau coproducător al Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv înscrierea pe generic a acestui statut.

Art. 52. - (1) în contractele de prestări de servicii se stipulează dreptul consilierului militar de a retrage personalul şi tehnica militară în cazul în care între scenariu, decupajul regizoral şi filmările propriu-zise sunt nepotriviri care angajează partizan Ministerul Apărării Naţionale sau deformează imaginea armatei.

(2) Retragerea personalului şi a tehnicii militare de la filmări se face cu aprobarea ministrului apărării naţionale.

(3) Este interzisă începerea colaborării structurilor militare la realizarea unor filme înaintea încheierii contractelor.

Art. 53. - Tarifele pentru colaborarea armatei la realizarea unor producţii cinematografice se stabilesc de structurile militare ale căror comandanţi/şefi au calitatea de ordonatori de credite şi care au fost desemnate să participe la realizarea acestora prin negociere, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului apărării naţionale pentru stabilirea domeniilor şi condiţiilor privind angajarea şi executarea, la cerere, prin unităţile Ministerului Apărării Naţionale, a prestărilor de servicii pentru persoane juridice sau persoane fizice.

Art. 54. - La încheierea filmărilor, consilierul militar raportează ministrului apărării naţionale, în scris, pe cale ierarhică, prin şeful Statului Major General, felul în care s-a realizat colaborarea, problemele apărute pe parcurs şi modul de rezolvare a acestora, precum şi alte aspecte de interes major, prezentând, dacă se impune, propuneri corespunzătoare.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Asigurarea financiar-contabilă şi tehnico-materială a activităţii de informare şi relaţii publice

 

Art. 55. - (1) Asigurarea financiar-contabilă şi tehnico-materială a activităţilor de informare şi relaţii publice, precum şi a realizării şi distribuirii produselor mass-mediei militare se realizează prin grija comandanţilor/şefilor eşaloanelor care au în compunere elemente ale sistemului de informare şi relaţii publice, potrivit normelor legale în vigoare, în limita fondurilor cu această destinaţie aprobate prin buget.

(2) Structurile cu atribuţii în desfăşurarea activităţilor de informare şi relaţii publice fundamentează anual necesarul de resurse bugetare pentru derularea Planului anual al activităţilor de informare şi relaţii publice, în colaborare cu structurile de planificare bugetară.

Art. 56. - Pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, structurile/personalul de informare şi relaţii publice sunt dotate cu materialele şi tehnica prevăzute în anexa nr. 4 ca standard minimal, care sunt destinate în exclusivitate activităţii de informare şi relaţii publice.

Art. 57. - (1) Materialele consumabile pentru tehnica de calcul, imprimante şi multiplicatoare, precum şi rechizitele se asigură descentralizat prin grija structurilor de logistică de la fiecare eşalon, în funcţie de necesar şi de fondurile cu această destinaţie aprobate prin buget, potrivit reglementărilor privind competenţele de achiziţie a produselor, serviciilor şi lucrărilor în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Necesarul de fonduri financiare pentru achiziţie sau materialele consumabile şi piesele de schimb se stabileşte, ca anexă la Planul anual al activităţilor de informare şi relaţii publice, în conformitate cu prevederile normelor în vigoare şi este cuprins şi în planul cu principalele activităţi al structurii respective.

Art. 58. - Cu ocazia exerciţiilor multinaţionale şi a altor activităţi cu participare internaţională se elaborează şi se distribuie participanţilor materiale informative şi de prezentare, tipărituri şi produse promoţionale multimedia, pe suporţi magnetici, în limita sumelor prevăzute şi aprobate prin bugetul activităţii de organizatorul exerciţiului/activităţii.

Art. 59. - (1) Publicaţiile realizate de Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale se asigură gratuit, în conformitate cu prevederile metodologiei privind asigurarea cu presă militară centrală scrisă şi cu alte produse de informare publică.

(2) Acelaşi regim îl au şi produsele realizate de Biblioteca Militară Naţională, Studioul de Arte Plastice şi Editura Militară, fiind bugetate în conformitate cu cerinţele planurilor proprii anuale.

(3) Produsele de informare publică realizate de alte structuri ale armatei se asigură gratuit, în raport cu specificul şi periodicitatea apariţiei - săptămânal, lunar, trimestrial sau anual - În limita normelor aprobate.

Art. 60. - Achiziţionarea publicaţiilor cotidiene şi periodice de interes naţional şi local utilizate de structurile de informare şi relaţii publice pentru informarea comandanţilor/şefilor şi realizarea revistei presei locale se realizează în limita fondurilor cu această destinaţie aprobate în bugetul fiecărei structuri.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Activitatea de informare şi relaţii publice în cadrul multinaţional

 

Art. 61. - (1) Direcţia informare şi relaţii publice urmăreşte armonizarea actelor normative specifice care reglementează activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale cu reglementările similare ale NATO, precum şi integrarea de teme şi mesaje ale Alianţei referitoare la apărarea colectivă, riscuri şi vulnerabilităţi, participarea la operaţii conduse de NATO, UE, OSCE, ONU sau Coaliţie, în documentele şi produsele media realizate de structurile de specialitate.

(2) Personalul de informare şi relaţii publice participă la încadrarea funcţiilor de specialitate din cadrul comandamentelor NATO, UE, ONU, OSCE sau de tip Coaliţie, din teatrele de operaţii, şi pe timpul exerciţiilor multinaţionale organizate şi desfăşurate în ţară ori străinătate conduse de NATO sau UE.

Art. 62. - (1) Pentru promovarea imaginii Armatei României în mediul internaţional, Direcţia informare şi relaţii publice, prin structurile cu atribuţii în domeniul informării şi relaţiilor publice şi cele cu rol în diplomaţia publică, realizează şi difuzează produse specifice vectorilor de comunicare ai NATO, UE, ONU şi OSCE, cât şi ţărilor partenere şi aliate.

(2) Direcţia informare şi relaţii publice cooperează cu structurile de informare şi relaţii publice sau diplomaţie publică ale NATO, UE, ONU, OSCE şi ale ţărilor partenere şi aliate, în vederea organizării şi desfăşurării unor activităţi în comun, cât şi pentru preluarea şi difuzarea unor produse media pe canalele de comunicare proprii.

Art. 63. - În situaţia participării Armatei României la operaţii sau activităţi NATO şi UE, Direcţia informare şi relaţii publice îşi coordonează planurile de comunicare cu structurile de diplomaţie publică şi relaţii publice ale NATO şi UE şi, după caz, pentru structurile militare implicate, cu cele ale OSCE, ONU sau Coaliţiei.

 

CAPITOLUL III

Domeniile activităţii de informare şi relaţii publice

 

SECŢIUNEA 1

Informarea publică

 

Art. 64. - Informarea publică cuprinde:

a) informarea publică prin mass-media;

b) informarea publică directă a persoanelor şi informarea interinstituţională;

c) informarea publică prin internet;

d) informarea publică în situaţia producerii de evenimente.

Art. 65. - Informarea mass-mediei cuprinde:

a) acordarea de interviuri/declaraţii de presă pentru mass-media şi new-media;

b) organizarea şi desfăşurarea de briefinguri şi conferinţe de presă;

c) elaborarea şi difuzarea de comunicate de presă, buletine de presă şi răspunsuri la solicitările jurnaliştilor;

d) organizarea de vizite ale jurnaliştilor civili în unităţi militare şi participarea acestora la exerciţii cu trageri de luptă, şedinţe de instrucţie sau demonstrative, cursuri, activităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi aniversări;

e) vizite ale jurnaliştilor în zonele de dislocare a detaşamentelor/contingentelor de militari români care participă la misiuni şi operaţii sau la exerciţii şi antrenamente organizate în afara teritoriului statului român;

f) vizite la redacţiile publicaţiilor şi posturilor de radio şi TV;

g) întâlniri informale cu jurnaliştii.

Art. 66. - În Ministerul Apărării Naţionale, relaţiile oficiale cu mass-media civilă se desfăşoară numai cu asistenţa personalului de informare şi relaţii publice.

Art. 67. - (1) Pentru asigurarea caracterului activ al relaţiilor cu mass-media, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale se constituie echipe de briefing militar alcătuite din specialişti pe diferite domenii din structurile armatei.

(2) Echipele prevăzute la alin. (1) prezintă şi susţin, în presă şi în activităţile publice, punctul de vedere al instituţiei militare, în scopul realizării obiectivelor de comunicare ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pentru a răspunde la solicitările mass-mediei sau ale unor organizaţii guvernamentale şi/sau nonguvernamentale.

(3) Din momentul nominalizării reprezentanţilor structurilor în cadrul echipelor de briefing militar, aceştia sunt abilitaţi să intre în contact cu mass-media, fără alte aprobări pe linie de comandă, în limita mandatelor primite, la cererea şi cu asistenţa Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 68. - (1) Pentru fiecare activitate de interes public desfăşurată în armată se stabileşte politica de informare publică.

(2) Politica de informare publică prevăzută la alin. (1) poate fi:

a) foarte activă, când structurile/personalul de informare şi relaţii publice depun/depune eforturi susţinute pentru a asigura vizibilitatea activităţii în mass-media şi pentru a transmite informaţii referitoare la activitate; această politică are la bază interesul public real sau dorit şi poate fi sprijinită de o gamă largă de produse şi activităţi/tehnici de informare şi relaţii publice;

b) activă, când structurile/personalul de informare şi relaţii publice depun/depune eforturi de rutină pentru asigurarea vizibilităţii activităţii; scopul, precum şi gama de produse de informare şi de activităţi de sprijin sunt, în general, limitate; această politică este adoptată când este de aşteptat ca activitatea să atragă un anumit interes din partea publicului sau când se apreciază că rezultatele obţinute sunt modeste în raport cu timpul şi resursele investite;

c) reactivă, când structurile/personalul de informare şi relaţii publice nu fac/nu face eforturi pentru a aduce în atenţia publicului o activitate planificată; această abordare este utilizată când se anticipează un interes public nesemnificativ pentru o activitate planificată sau când există restricţii impuse de protejarea informaţiilor clasificate ori a datelor cu caracter personal; structurile/personalul de informare şi relaţii publice sunt/este totuşi pregătite/pregătit să răspundă la eventualele solicitări de informaţii din partea mass-mediei sau a publicului.

Art. 69. - Structurile/Personalul de informare şi relaţii publice ţin/ţine evidenţa solicitărilor reprezentanţilor mass-mediei civile şi a răspunsurilor comunicate.

Art. 70. - (1) Orice persoană din Ministerul Apărării Naţionale poate acorda interviuri sau declaraţii reprezentanţilor mass-mediei civile în următoarele condiţii:

a) să aibă aprobarea comandantului/şefului unităţii militare;

b) să exprime numai puncte de vedere în limita mandatului aprobat şi să se refere doar la probleme din aria sa de competenţă şi responsabilitate;

c) să consulte structura/personalul de informare şi relaţii publice înainte de contactul cu mass-media;

d) să respecte echidistanţa politică a armatei;

e) să nu furnizeze informaţii exceptate de la liberul acces, conform Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în relaţiile ocazionale cu mass-media, când nu există timpul necesar pentru obţinerea aprobării comandantului/şefului unităţii militare şi pentru consultarea structurii/personalului de informare şi relaţii publice, persoana care a acordat interviuri sau declaraţii de presă jurnaliştilor civili are obligaţia să informeze ulterior comandantul/şeful unităţii militare despre acest fapt.

(3) în relaţiile oficiale sau ocazionale cu mass-media, personalul Ministerului Apărării Naţionale urmăreşte să nu aducă prejudicii onoarei şi demnităţii militare, prin acţiunile proprii ori apariţiile publice, în probleme care nu privesc armata, să respecte prevederile legale referitoare la intimitatea şi siguranţa personalului armatei, la confidenţialitatea informaţiilor privind desfăşurarea unor cercetări în curs, precum şi la echidistanţa politică a armatei.

(4) în situaţia în care personalul Ministerului Apărării Naţionale face declaraţii în nume personal, acesta nu poartă uniformă militară, nu angajează/nu se asociază cu instituţia militară şi precizează că declaraţiile reprezintă propriul punct de vedere.

(5) Declaraţiile tendenţioase sau comentariile făcute în necunoştinţă de cauză, care angajează instituţia militară sau aduc prejudicii onoarei şi demnităţii militare, atrag răspunderea celor care le fac.

(6) Difuzarea către mass-media, sub orice formă, a unor informaţii referitoare la armată care sunt exceptate de la accesul liber al persoanelor va atrage consecinţele prevăzute de reglementările legale în vigoare.

(7) Protecţia informaţiilor clasificate se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 71. - (1) Acreditarea unui jurnalist, refuzul sau retragerea acreditării se fac în condiţiile Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Acreditarea jurnaliştilor la activităţile organizate de Ministerul Apărării Naţionale se face, la cerere, de personalul de informare şi relaţii publice al eşalonului organizator sau la centrele de informare publică, în cel mult două zile de la luarea în evidenţă a cererii, pe baza completării unui formular-tip al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5.

(3) în situaţia în care la activităţile organizate de Ministerul Apărării Naţionale participă jurnalişti care nu au fost acreditaţi anterior, aceştia completează pe loc formularul de acreditare şi urmează procesul de înregistrare.

(4) înregistrarea jurnaliştilor la activităţile organizate de Ministerul Apărării Naţionale se face în baza unui document de identitate valid, a unei legitimaţii de presă sau, în cazul celor independenţi - care nu aparţin unei organizaţii de presă -, a unei scrisori de certificare din partea organizaţiei de presă care a apelat la serviciile sale.

Art. 72. - (1) Informarea publică directă a persoanelor şi informarea interinstituţională se realizează din oficiu sau la cerere; modalitatea minimă de realizare a informării publice directe, din oficiu, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale constă în afişarea, în vederea consultării, a informaţiilor de interes public, în puncte de informare-documentare amenajate în spaţii special destinate.

(2) Informarea publică directă a persoanelor nu se suprapune cu activitatea de analiză şi rezolvare a petiţiilor - cereri, sesizări, reclamaţii şi propuneri - şi se referă doar la comunicarea de informaţii cu caracter public, în condiţiile Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 73. - În Ministerul Apărării Naţionale se organizează puncte de informare-documentare, astfel:

a) pentru structurile centrale şi structurile care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale dislocate în sediul Ministerului Apărării Naţionale, prin grija Direcţiei informare şi relaţii publice;

b) pentru structurile centrale şi structurile care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale dislocate în afara sediului Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pentru marile unităţi şi unităţile militare care au în subordine structuri/personal de informare şi relaţii publice, prin grija acestora.

Art. 74. - Informaţiile de interes public comunicate din oficiu şi cele exceptate de ia liberul acces al persoanelor, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, sunt cele stabilite prin Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 75. - Structurile deţinătoare de informaţii de interes public de la diferite eşaloane ale Ministerului Apărării Naţionale au următoarele responsabilităţi:

a) să primească solicitările de la structurile de informare publică;

b) să identifice informaţiile solicitate;

c) să analizeze, în funcţie de dificultatea, complexitatea şi volumul lucrărilor de documentare, dacă informaţia solicitată este rezolvabilă în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la data primirii cererii;

d) să formuleze şi să trimită răspunsul la Compartimentul de informare şi relaţii publice, împreună cu informaţia de interes public solicitată, având avizul structurii de securitate a informaţiilor clasificate sau cu motivaţia refuzului.

Art. 76. - (1) Pentru analiza reclamaţiilor administrative ale persoanelor, la eşaloanele unde există compartimente sau personal de informare şi relaţii publice numit pe funcţie, se constituie comisii de analiză, numite prin ordin de zi pe unitate, privind încălcarea dreptului de acces la informaţia de interes public.

(2) în situaţia în care reclamaţia administrativă priveşte informaţii publice care ţin de domeniile de competenţă ale mai multor structuri, comisia de analiză se numeşte la nivelul eşalonului superior comun al acestora.

Art. 77. - Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public are următoarele responsabilităţi:

a) primeşte şi analizează reclamaţiile persoanelor;

b) efectuează cercetarea administrativă;

c) stabileşte dacă reclamaţia persoanei privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public este întemeiată;

d) în cazul în care reclamaţia este întemeiată, propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare pentru personalul responsabil şi comunicarea informaţiilor de interes public solicitate;

e) redactează şi trimite răspunsul solicitantului în termen de 15 zile de la înregistrarea reclamaţiei.

Art. 78. - Informarea publică prin internet se realizează prin reţeaua site-urile web ale structurilor din Ministerul Apărării Naţionale, cu scopul creşterii vizibilităţii activităţilor Armatei României; misiunea principală a acestora este de a contribui la informarea audienţelor naţionale şi internaţionale.

Art. 79. - Reţeaua site-urilor web ale structurilor din Ministerul Apărării Naţionale este compusă din:

a) site-ul www.mapn.ro - site central, care funcţionează ca master-website şi centru virtual de presă al Ministerului Apărării Naţionale; este realizat, administrat şi actualizat de către Direcţia informare şi relaţii publice;

b) site-urile web de tip A, create la nivelul departamentelor, Statului Major General, al statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei, al comandamentelor şi al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”;

c) site-urile web de tip B, create la nivelul structurilor militare subordonate departamentelor, categoriilor de forţe ale armatei, comandamentelor, precum şi cele aparţinând Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, publicaţiilor militare, instituţiilor militare de învăţământ, cultură, sport sau cu domenii de activitate unicat în Ministerul Apărării Naţionale ori cele realizate cu ocazia unor evenimente speciale.

Art. 80. - (1) Site-urile web prevăzute la art. 79 se realizează, din punct de vedere tehnic, de structurile din Ministerul Apărării Naţionale la nivelul cărora sunt create.

(2) Direcţia informare şi relaţii publice analizează oportunitatea înfiinţării şi configuraţia site-urilor web propuse a fi înfiinţate şi le avizează din punctul de vedere al activităţii de informare şi relaţii publice.

Art. 81. - (1) Responsabilitatea postării informaţiilor publice pe site-urile web de tipurile Aşi B revine structurilor pentru care au fost create şi care le administrează.

(2) Informaţiile care urmează a fi publicate pe site-urile web sunt avizate de structura de securitate, din punctul de vedere al protecţiei informaţiilor clasificate, şi aprobate de comandantul/ şeful structurii militare respective.

Art. 82. - (1) Identificarea nevoilor de uniformizare a site-urilor structurilor, precum şi stabilirea obiectivelor de comunicare prin intermediul internetului sunt în responsabilitatea Direcţiei informare şi relaţii publice.

(2) Uniformizarea site-urilor este coordonată de Direcţia informare şi relaţii publice şi se desfăşoară împreună cu structurile care deţin aceste site-uri.

Art. 83. - (1) în scopul amplificării şi extinderii modalităţilor de comunicare descentralizată a mesajelor şi perspectivei Ministerului Apărării Naţionale prin canale de comunicare diferite de media tradiţională, Direcţia informare şi relaţii publice, la nivelul central al instituţiei, şi celelalte structuri militare pot înfiinţa şi gestiona conturi de reţele sociale oficiale ale instituţiei militare şi structurilor militare respective.

(2) Direcţia informare şi relaţii publice gestionează la nivelul Ministerului Apărării Naţionale conturi pe reţele sociale precum MApN YouTube, MApN Facebook şi MApN Twitter.

(3) înfiinţarea de conturi de reţele sociale pentru celelalte structuri militare - categorii de forţe ale armatei, comandamente, instituţii de învăţământ şi cultură - se face cu avizul Direcţiei informare şi relaţii publice, care analizează oportunitatea înfiinţării şi modul de gestionare.

(4) Informaţiile care urmează a fi publicate pe conturile reţelelor sociale se avizează de structurile responsabile cu protecţia informaţiilor clasificate şi se aprobă de şeful Direcţiei informare şi relaţii publice sau şefii/comandanţii structurilor militare, care răspund de acurateţea şi corectitudinea acestora.

(5) Direcţia informare şi relaţii publice este structura din cadrul instituţiei militare care reprezintă, la nivel central, punctul de vedere oficial al Ministerului Apărării Naţionale pe reţelele sociale, iar celelalte structuri militare care îşi creează conturi pe aceste reţele prezintă punctul de vedere al structurii respective; conturile individuale ale personalului din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, deschise în nume propriu, nu reprezintă punctul de vedere al instituţiei militare.

(6) Gestionarea informaţiilor publice postate pe conturile reţelelor sociale ale Ministerului Apărării Naţionale este reglementată prin precizări elaborate de Direcţia informare şi relaţii publice şi alte structuri cu atribuţii în domeniu.

Art. 84. - (1) Gestionarea informării publice în situaţia producerii unui eveniment cu impact major asupra imaginii Ministerului Apărării Naţionale se poate face la nivel central sau local.

(2) Evenimentele cu impact major asupra imaginii Ministerului Apărării Naţionale sunt prevăzute în lista cuprinsă în anexa nr. 6.

Art. 85. - (1) După producerea unui eveniment se constituie Grupul de coordonare a comunicării, care propune conducerii Ministerului Apărării Naţionale modul de gestionare a informării publice a evenimentului respectiv.

(2) Grupul de lucru prevăzut la alin. (1) reprezintă o entitate organizaţională cu funcţionalitate temporară şi se compune, de regulă, din şeful Direcţiei informare şi relaţii publice, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, ofiţerul de informare şi relaţii publice de la structura centrală a Ministerului Apărării Naţionale/structura care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale în subordinea căreia se află unitatea militară unde s-a produs evenimentul, şeful Biroului de presă din cadrul Direcţiei informare şi relaţii publice, precum şi alţi specialişti, după caz, din cadrul structurilor centrale/ structurilor care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale.

Art. 86. - (1) Informarea publică în situaţia producerii de evenimente se face numai de persoanele abilitate.

(2) Pentru situaţiile în care gestionarea informării publice se face la nivel local, până la categoriile de forţe ale armatei inclusiv, persoanele abilitate sunt, după caz:

a) comandantul/şeful şi structura/personalul de informare şi relaţii publice ai eşalonului implicat în producerea evenimentului;

b) comandantul/şeful şi structura/personalul de informare şi relaţii publice ai garnizoanei pe raza căreia s-a produs evenimentul;

c) comandantul/şeful şi structura/personalul de informare şi relaţii publice ai eşaloanelor superioare.

(3) Persoanele precizate la alin. (2) se consultă cu structura/personalul de informare şi relaţii publice de la eşalonul superior şi cu şeful Direcţiei informare şi relaţii publice, înainte de a informa pe reprezentanţii mass-mediei despre producerea evenimentului.

(4) Pentru situaţiile în care gestionarea informării publice se face la nivel central, informarea reprezentanţilor mass-mediei se face de purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, Biroul de presă sau personalul de informare şi relaţii publice de la structura centrală unde s-a produs evenimentul.

(5) în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului, conducerea Ministerului Apărării Naţionale poate desemna şi alte persoane să intre în contact nemijlocit cu jurnaliştii, îndeosebi pentru detaliile tehnice.

(6) Solicitările de informaţii din partea reprezentanţilor mass-mediei, referitoare la evenimente, sunt transmise de cei care le primesc structurilor/persoanelor abilitate în cel mai scurt timp.

Art. 87. - Gestionarea informării publice în situaţia producerii de evenimente se realizează la nivel central dacă acestea:

a) implică persoane din conducerea Ministerului Apărării Naţionale ori membri ai unor delegaţii militare străine aflaţi în vizită/misiune în ţara noastră;

b) s-au produs pe timpul participării la misiuni în afara teritoriului statului român şi s-a decis acest tip de gestionare;

c) au implicaţii internaţionale;

d) implică persoane sau tehnică de orice fel aparţinând unor forţe armate străine sau care tranzitează teritoriul României;

e) au declanşat crize teroriste la obiectivele Ministerului Apărării Naţionale;

f) au produs alte urmări, potrivit deciziei conducerii Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 88. - În cazul producerii de evenimente, personalul de informare şi relaţii publice întocmeşte şi transmite, în funcţie de situaţie, două tipuri de comunicate de presă:

a) comunicat de presă iniţial;

b) comunicate de presă ulterioare.

Art. 89. - (1) Comunicatul de presă iniţial conţine numai informaţiile strict necesare informării reprezentanţilor mass-mediei: ce s-a întâmplat, cine a fost implicat, unde şi când s-a produs evenimentul, care este situaţia răniţilor - dacă există date medicale certe şi cine cercetează cauzele producerii acestuia.

(2) Numele persoanelor rănite sau decedate ca urmare a producerii unui eveniment sunt făcute publice numai după anunţarea familiilor acestora.

Art. 90. - (1) Termenul-limită pentru transmiterea comunicatului de presă iniţial este de cel mult două ore de la luarea la cunoştinţă despre producerea evenimentului.

(2) Se interzice întârzierea transmiterii comunicatului de presă iniţial cu scopul de a se obţine mai multe informaţii.

(3) La solicitarea jurnaliştilor, până la transmiterea comunicatului de presă iniţial, persoanele abilitate au dreptul să confirme producerea evenimentului.

Art. 91. - Comunicatele de presă ulterioare sunt necesare atunci când:

a) devin disponibile informaţii suplimentare relevante ce pot prezenta interes pentru reprezentanţii mass-mediei şi pentru public;

b) se impune comunicarea rezultatelor cercetării privind cauzele producerii evenimentului.

Art. 92. - Structura/Personalul de informare şi relaţii publice de la eşalonul unde s-a produs evenimentul obţine avizul de la ofiţerul cu protecţia informaţiilor clasificate şi aprobarea comandantului său, înainte de a transmite proiectul comunicatului de presă iniţial/ulterior spre informare/consultare la eşalonul superior şi la Biroul de presă.

Art. 93. - Responsabilităţi în gestionarea informării publice în situaţia producerii unui eveniment:

a) comandanţii/şefii asigură informarea structurii/personalului de informare şi relaţii publice despre evenimentul produs, deciziile şi măsurile luate şi despre momentul anunţării familiilor victimelor; comandanţii/şefii sprijină personalul de informare şi relaţii publice, dacă se impune, cu personalul şi tehnica necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor referitoare la informarea publică;

b) structura/personalul de informare şi relaţii publice urmăreşte ca toate informaţiile ce urmează a fi incluse în comunicatele de presă să fie conforme cu realitatea şi să evite speculaţiile sau favorizarea transmiterii zvonurilor.

Art. 94. - La producerea unui eveniment, activitatea de informare publică în Ministerul Apărării Naţionale se desfăşoară astfel:

a) la producerea unui eveniment, pe lângă fluxul de informare pe linie operativă, de comandă, se realizează, pentru operativitate, şi un flux de informare prin structurile/personalul de informare şi relaţii publice; în acest sens, Centrul naţional militar de comandă (nucleu) şi şeful structurii de informare şi relaţii publice de la unitatea unde s-a produs evenimentul îl informează, în timpul cel mai scurt posibil, despre producerea evenimentului, pe şeful Direcţiei informare şi relaţii publice care, la rândul său, îi informează pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, pe şeful structurii de informare şi relaţii publice de la structura centrală a Ministerului Apărării Naţionale/structura care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale unde s-a produs evenimentul şi pe şeful Biroului de presă;

b) în cazul în care evenimentul s-a produs la una din structurile din subordinea Statului Major General, Centrul naţional militar de comandă (nucleu) îl informează pe şeful Direcţiei informare şi relaţii publice care, la rândul lui, îi informează pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale şi pe şeful Biroului de presă;

c) se activează Grupul de coordonare a comunicării;

d) pentru operativitate, ofiţerul de informare şi relaţii publice de la unitatea unde s-a produs evenimentul transmite, în timpul cel mai scurt posibil, dar nu mai mult de 90 de minute de la luarea la cunoştinţă despre producerea evenimentului, proiectul comunicatului de presă iniţial eşalonului superior şi Biroului de presă;

e) Biroul de presă redactează forma finală a comunicatului de presă iniţial pe baza informărilor primite de la Centrul naţional militar de comandă (nucleu) şi de la structura/personalul de informare şi relaţii publice de la eşalonul unde s-a produs evenimentul;

f) după verificarea şi analizarea informaţiilor iniţiale de Grupul de coordonare a comunicării, şeful Direcţiei informare şi relaţii publice aprobă textul comunicatului şi propune modul de

realizare a informării publice - de la nivel central sau local, persoana care susţine declaraţiile de presă, mesajele ce se transmit şi oportunitatea organizării unui briefing de presă;

g) comunicatul de presă iniţial se difuzează către reprezentanţii mass-mediei, prin intermediul Biroului de presă, dacă s-a luat decizia unei informări publice de la nivel central, sau prin intermediul structurii de informare şi relaţii publice de la eşalonul de unde se face informarea publică, dacă s-a luat decizia unei informări publice de la nivel local;

h) declaraţiile de presă vor fi susţinute de la nivel central sau de la nivel local, în funcţie de decizia luată privind nivelul de unde se face informarea publică;

i) în ambele situaţii prevăzute la lit. h), personalul de informare şi relaţii publice de la structura unde s-a produs evenimentul este pregătit ca, în funcţie de decizia adoptată, să dea declaraţii de presă reprezentanţilor mass-mediei locale, în limita informaţiilor conţinute în comunicatele de presă transmise;

j) în momentul în care s-au colectat informaţii suplimentare relevante despre evenimentul în cauză, se redactează comunicate de presă ulterioare, care se aprobă de conducerea Ministerului Apărării Naţionale şi se difuzează către reprezentanţii mass-mediei prin intermediul Biroului de presă/structurii de informare şi relaţii publice de unde se realizează informarea publică.

Art. 95. - (1) Dacă evenimentul s-a produs pe teritoriul administrativ al unităţii militare şi sunt jurnalişti civili care se prezintă la punctul de control solicitând informaţii sau accesul în unitate, comandanţii ori personalul de informare şi relaţii publice le acordă declaraţii de presă, în limita informaţiilor conţinute în comunicatele de presă.

(2) Se interzice accesul jurnaliştilor civili la locul producerii evenimentului, dacă acesta a avut loc pe teritoriul unităţilor militare; informarea mass-mediei se face prin comunicate şi declaraţii de presă.

Art. 96. - (1) Dacă evenimentul a avut loc în afara teritoriului administrativ al unităţii militare, personalul de informare şi relaţii publice al unităţii militare implicate sau al garnizoanei pe raza căreia s-a produs evenimentul se deplasează în cel mai scurt timp la faţa locului şi gestionează relaţiile cu reprezentanţii mass-mediei.

(2) Până la sosirea la locul producerii evenimentului, personalul de informare şi relaţii publice stabileşte cu comandantul/şeful unităţii militare implicate sau al garnizoanei pe raza căreia s-a produs evenimentul şi cu şeful structurii de informare şi relaţii publice de la eşalonul superior declaraţia de presă şi un set minim de mesaje, din care nu trebuie să lipsească cele de compasiune pentru familiile victimelor şi măsurile întreprinse de către comanda unităţii militare pentru limitarea şi înlăturarea efectelor evenimentului.

(3) Dacă nu mai există altă persoană în structura de informare şi relaţii publice a unităţii militare unde s-a produs evenimentul care să redacteze şi să transmită comunicatul de presă iniţial, acesta este redactat şi transmis de la nivelul eşalonului superior sau central.

Art. 97. - (1) Dacă evenimentul s-a produs în afara garnizoanei de reşedinţă şi personalul de informare şi relaţii publice al unităţii militare nu poate fi contactat suficient de rapid pentru a putea fi respectat termenul-limită stabilit, poate fi desemnat pentru elaborarea comunicatului de presă iniţial personalul de informare şi relaţii publice al garnizoanei pe raza căreia s-a produs evenimentul; acesta transmite proiectul comunicatului de presă iniţial la Biroul de presă, după obţinerea aprobării comandantului de garnizoană.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1) personalul de informare şi relaţii publice al unităţii militare implicate în producerea evenimentului redactează şi transmite comunicatele de presă ulterioare şi gestionează relaţiile cu reprezentanţii mass-mediei.

Art. 98. - (1) În situaţia în care într-un eveniment este implicat personal sau tehnică aparţinând Direcţiei generale de informaţii a apărării şi structurilor subordonate, informarea publică a evenimentului este gestionată la nivel central, iar comunicatul iniţial de presă nu precizează detalii despre personalul implicat - grad, nume, funcţie, activitatea desfăşurată în momentul producerii evenimentului şi denumirea în clar a structurii din care face parte.

(2) Comunicatele de presă ulterioare sunt transmise reprezentanţilor mass-mediei după ce conducerea Direcţiei generale de informaţii a apărării face o analiză a aspectelor evenimentului, iar datele rezultate sunt comunicate şefului Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 99. - Dacă în eveniment sunt implicaţi, în orice fel, alături de personalul aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, reprezentanţi ai altor instituţii sau organizaţii publice ori private, precum spitale, poliţie, parchet, pompieri militari, primărie ori persoane fizice, personalul de informare şi relaţii publice de la orice structură a Ministerului Apărării Naţionale are obligaţia de a transmite în comunicatele şi declaraţiile de presă exclusiv date privind implicarea personalului armatei.

Art. 100. - (1) Dacă în producerea sau derularea evenimentului sunt implicaţi şi militari străini aflaţi în misiune pe teritoriul naţional, personalul de informare şi relaţii publice are obligaţia de a transmite în comunicatele de presă exclusiv date privind militarii români, după consultarea personalului de informare publică de la ambasada ţării respective sau de la contingentul militar străin.

(2) în cazul producerii unor evenimente în care sunt implicaţi numai militari străini aflaţi în misiune pe teritoriul naţional, activitatea de informare publică revine personalului de informare şi relaţii publice de la contingentul militar străin sau de la ambasada statului respectiv, potrivit acordurilor în vigoare.

Art. 101. - (1) în cazul producerii unor evenimente pe timpul participării personalului armatei la misiuni în afara teritoriului statului român, soldate cu morţi, răniţi, dispăruţi, căzuţi în captivitate, luări de ostatici, avarierea/distrugerea de armament, tehnică de luptă şi alte echipamente militare, informarea publică se face, de regulă, de la nivel central.

(2) Dacă evenimentul s-a produs în teatrele de operaţii unde îşi îndeplinesc misiunile militarii români, informarea publică se poate realiza, la decizia conducerii Ministerului Apărării Naţionale, şi de la nivelul Centrului de conducere operaţională (CCOJ/Componentei de operaţii speciale (COS).

(3) în situaţia prevăzută la alin. (2) persoanele abilitate să participe la informarea publică şi să gestioneze relaţia cu reprezentanţii mass-mediei, în funcţie de locaţie, sunt:

a) în ţară: comandantul CCO/COS, care are sub autoritatea sa detaşamentele de militari români participante la misiuni externe, şi şeful structurii de informare şi relaţii publice al categoriei de forţe ale armatei unde s-a produs evenimentul;

b) în afara teritoriului naţional: comandantul detaşamentului, personalul de informare şi relaţii publice sau persoanele stabilite din cadrul CCO/COS sub autoritatea căruia/căreia îşi execută misiunile detaşamentele româneşti.

(4) Persoanele nominalizate în situaţiile prevăzute la alin. (3) se consultă în mod obligatoriu cu şeful Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 102. - Activităţile de informare publică în situaţia producerii de evenimente pe timpul executării misiunilor în afara teritoriului statului român sunt similare celor prevăzute la art. 94.

Art. 103. - (1) După producerea unui eveniment, la Biroul de presă se centralizează, cu ajutorul structurii/personalului de informare şi relaţii publice de la eşalonul unde s-a produs evenimentul şi CCO/COS, informaţii suplimentare constând în: date personale, fotografii şi imagini recente ale persoanelor implicate în eveniment, detalii despre tehnică, locul şi condiţiile unde s-a produs evenimentul.

(2) Pe baza acestor informaţii, Biroul de presă realizează un set de mesaje care se distribuie persoanelor desemnate să interacţioneze cu reprezentanţii mass-mediei.

Art. 104. - (1) în situaţia în care comandantul/şeful militarilor care participă la misiuni în afara teritoriului statului român sau personalul de informare şi relaţii publice este contactat de reprezentanţi ai mass-mediei din ţară, acesta îi direcţionează către Biroul de presă.

(2) Informaţiile oferite reprezentanţilor mass-mediei străine sunt cele cuprinse în comunicatele de presă aprobate în ţară; înainte de a furniza informaţiile solicitate, comandantul/şeful militarilor aflaţi în misiune sau personalul de informare şi relaţii publice se consultă cu şeful Direcţiei informare şi relaţii publice pentru a se stabili politica de informare publică.

(3) Militarii români care participă la misiuni şi operaţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în relaţiile cu reprezentanţii mass-mediei din ţara unde activează, procedează conform procedurilor de informare publică ale comandamentului/ organizaţiei internaţionale sub autoritatea căruia/căreia îşi execută misiunile, pe problemele specifice structurii internaţionale unde activează; dacă solicitările vizează aspecte ce ţin strict de probleme naţionale, militarii se consultă obligatoriu cu structura de informare şi relaţii publice a eşalonului naţional care le coordonează activitatea sau de care aparţin.

(4) Militarii români care, potrivit Legii nr. 121/2011, participă la exerciţii, antrenamente, ceremoniale şi alte activităţi conexe organizate în afara teritoriului naţional, precum şi cei care execută misiuni individuale în afara teritoriului naţional pot răspunde solicitărilor jurnaliştilor referitoare la producerea unui eveniment numai după ce iau legătura cu structura de informare şi relaţii publice a eşalonului naţional care le coordonează activitatea ori de care aparţin şi cu reprezentanţii misiunii diplomatice a României din statul respectiv pentru a stabili politica de informare publică.

Art. 105. - (1) Structura/Personalul de informare şi relaţii publice de la toate eşaloanele elaborează din timp proceduri standard de operare pentru informarea publică, care se aplică în situaţia producerii unui eveniment.

(2) Procedura standard de operare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) responsabilităţi privind informarea publică;

b) măsuri de coordonare privind informarea publică cu eşalonul superior, şeful Direcţiei informare şi relaţii publice, personalul Biroului de presă, poliţia locală, structurile locale ale Serviciului Român de Informaţii, parchetul militar, spitalele din zonă şi pompierii militari;

c) detalierea acţiunilor de informare publică ce se întreprind după aflarea producerii evenimentului;

d) variante de grupe operative, formate din specialişti în domeniu, în funcţie de natura evenimentului produs;

e) variante de comunicate de presă iniţiale şi ulterioare, în proiect, pe diverse tipuri de evenimente;

f) date de contact ale reprezentanţilor mass-mediei din zona de responsabilitate care se înştiinţează despre producerea evenimentului - nume, numere de telefon şi fax, adrese de e-mail.

(3) Procedura standard de operare se aprobă de comandantul eşalonului pentru care se elaborează.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Informarea internă

 

Art. 106. - (1) Informarea internă este reprezentată de ansamblul activităţilor de comunicare planificată, cu obiective prestabilite, desfăşurate în scopul punerii la dispoziţia personalului armatei, familiilor acestora, cadrelor militare în rezervă şi în retragere a unui flux permanent şi nedistorsionat de informaţii generale şi militare, care le influenţează viaţa personală, viaţa de familie şi cariera.

(2) Scopul informării interne este de a contribui la creşterea capacităţii de luptă, la consolidarea coeziunii şi spiritului de corp, precum şi la întărirea moralului personalului.

(3) Activităţile de informare internă diferă în funcţie de eşalonul, specificul, dimensiunile şi dislocarea acestuia.

Art. 107. - (1) Comandanţii şi şefii de la toate eşaloanele sunt responsabili de desfăşurarea activităţilor de informare internă şi ca datele/informaţiile puse la dispoziţia audienţelor interne să fie oficiale, clare, oportune şi să răspundă interesului instituţiei militare şi nevoilor reale de informare.

(2) Planificarea, organizarea, derularea şi evaluarea activităţilor de informare internă sunt în responsabilitatea structurilor/personalului de informare şi relaţii publice.

Art. 108. - Obiectivele activităţii de informare internă sunt:

a) cunoaşterea direcţiilor de acţiune în domeniul apărării, stabilite prin Strategia naţională de apărare şi Programul de guvernare;

b) informarea personalului armatei cu privire la prevederile Cartei albe a apărării, precum şi ale Strategiei militare naţionale;

c) înţelegerea misiunilor armatei de întregul personal;

d) cunoaşterea şi înţelegerea de către angajaţi a misiunilor structurilor militare din care fac parte şi a rolului lor în îndeplinirea acestora;

e) informarea corectă şi oportună a personalului şi membrilor de familie, în părţile care îi privesc, asupra politicilor de management al resurselor umane, retribuţiilor, locuinţelor şi a altor probleme care pot influenţa moralul, sănătatea, bunăstarea materială şi siguranţa acestora;

f) consolidarea culturii instituţionale;

g) cunoaşterea tradiţiilor militare ale poporului român;

h) informarea personalului în legătură cu aspecte privind evoluţiile din mediul militar şi problematica de securitate şi apărare a Uniunii Europene;

i) cunoaşterea misiunilor si a perspectivelor de evoluţie ale NATO;

j) cunoaşterea şi popularizarea participării Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

Art. 109. - Principalele mijloace utilizate în activitatea de informare internă sunt:

a) mass-media militară;

b) produse audiovizuale sau multimedia, filme de instrucţie sau de prezentare a armatei;

c) publicaţia electronică de informare internă „M.Ap.N. Online”, gestionată de Direcţia informare şi relaţii publice;

d) produse de informare/documentare realizate de Biblioteca Militară Naţională;

e) newslettere/buletine informative sau lucrări cu caracter documentar;

f) informări realizate de personalul de informare şi relaţii publice.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Relaţiile cu comunitatea

 

Art. 110. - (1) Comunitatea, în sensul prezentelor instrucţiuni, include populaţia, instituţiile administraţiei publice, organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale, organizaţiile profesionale, instituţiile de învăţământ, asociaţiile şi instituţiile culturale şi cluburile sportive, cultele religioase, precum şi asociaţiile cadrelor militare în rezervă şi în retragere şi ale veteranilor de război din localităţile în care sau în apropierea cărora sunt amplasate unităţile militare.

(2) Scopul derulării relaţiilor cu comunitatea este de a facilita integrarea socială a personalului armatei în cadrul comunităţilor.

Art. 111. - Principalele obiective ale relaţiilor cu comunitatea sunt:

a) explicarea misiunilor armatei şi ale unităţii militare din zonă;

b) menţinerea reputaţiei unităţii militare de bun vecin şi de organizaţie profesionistă şi respectabilă;

c) informarea comunităţii asupra modului în care poate fi sprijinită de militari, precum şi în legătură cu dorinţa acestora de a lua parte activ la viaţa socială;

d) promovarea profesiei militare în cadrul comunităţii.

Art. 112. - (1) Structurile militare pot organiza activităţi în care poate fi implicată comunitatea şi care să conducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite:

a) vizite la diferite instituţii;

b) activităţi diferite în unităţi militare/poligoane, deschise publicului, precum exerciţii, expoziţii, zile ale porţilor deschise sau ceremonii;

c) activităţi organizate în cooperare cu alte instituţii, precum şcoli sau autorităţi publice locale;

d) recepţii oficiale cu prilejul Zilei Armatei României.

(2) în relaţiile cu comunitatea, personalul armatei nu se angajează în activităţi ce pot aduce prejudicii imaginii armatei sau demnităţii militarilor, precum:

a) acţiuni de reclamă comercială care ar putea sugera, chiar şi indirect, că armata sprijină anumite firme sau produse;

b) sprijinirea sau participarea la acţiuni care, prin organizare ori conţinut, denotă un caracter xenofob, extremist sau de prozelitism religios;

c) activităţi de partizanat politic care pot sugera implicarea politică a armatei.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Acţiuni în sprijinul diplomaţiei publice

 

Art. 113. - (1) Direcţia informare şi relaţii publice participă la planificarea, organizarea şi desfăşurarea programelor/acţiunilor de diplomaţie publică în colaborare cu Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, Biblioteca Militară Naţională, Editura Militară, Studioul de Arte Plastice al Armatei şi cu alte structuri cu atribuţii în domeniu ale Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Programele/Acţiunile/Evenimentele de diplomaţie publică se includ în planul activităţilor de informare şi relaţii publice al structurilor cu atribuţii în domeniul diplomaţiei publice.

Art. 114. - Mijloacele prin care Direcţia informare şi relaţii publice sprijină diplomaţia publică sunt:

a) campanii de comunicare;

b) relaţii cu multiplicatori media;

c) think-tank-urile cu mediul academic;

d) organizarea de seminare şi conferinţe internaţionale;

e) organizarea de recepţii, cocktailuri şi dineuri;

f) newslettere şi publicaţii de prezentare ale Armatei României redactate în limbi de circulaţie internaţională;

g) buletine de informare periodice şi documentare pe teme specifice, obţinute de la structurile responsabile de domeniu;

h) CD/DVD-uri foto şi video, CD/DVD-uri de prezentare şi promovare a valorilor româneşti militare şi naţionale, enciclopedii multimedia, carte şi tipărituri în limbi străine;

i) pagina de internet în limba engleză a Ministerului Apărării Naţionale gestionată de Direcţia informare şi relaţii publice;

j) expoziţii foto, de artă plastică şi de carte;

k) interviuri acordate unor publicaţii, posturi de radio şi televiziune străine.

 

CAPITOLUL IV

Pregătirea şi perfecţionarea în domeniul informării şi relaţiilor publice

 

Art. 115. - Pregătirea în domeniul informării şi relaţiilor publice se face, iniţial, prin instituţiile militare de învăţământ superior, iar după absolvire, pe parcursul carierei, după cum urmează: la nivel individual, la nivelul specialiştilor/ comandanţilor/şefilor şi la nivel colectiv/subunitate.

Art. 116. - Strategia de management al resurselor umane, identificarea nevoilor de pregătire în domeniul informării şi relaţiilor publice la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, stabilirea obiectivelor pregătirii şi avizarea programelor de pregătire sunt în responsabilitatea Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 117. - Direcţia informare şi relaţii publice organizează, periodic, module de pregătire individuală cu membrii echipelor de briefing militar şi cu alte persoane care urmează să intre în contact cu reprezentanţii mass-mediei.

Art. 118. - Pentru pregătirea specialiştilor în informare şi relaţii publice, a comandanţilor/şefilor, precum şi a altor persoane care desfăşoară/participă la activităţi din domeniul informării şi relaţiilor publice, Direcţia informare şi relaţii publice organizează şi desfăşoară periodic cursuri de iniţiere/pregătire, specializare şi perfecţionare, după cum urmează:

a) pentru comandanţii de unităţi şi mari unităţi militare, comandamente şi pentru şefii direcţiilor centrale sau ai structurilor care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, un curs cu durata de două săptămâni în anul numirii în funcţie;

b) pentru personalul numit/propus pentru a fi numit în funcţii de informare şi relaţii publice în cadrul structurilor militare, un curs cu durata de două săptămâni în anul numirii în funcţie;

c) pentru personalul numit în funcţii de informare şi relaţii publice în cadrul detaşamentelor care urmează să participe la misiuni în afara teritoriului naţional, un curs cu durata de o săptămână în perioada premergătoare plecării în misiune;

d) pentru personalul numit în funcţii de stat-major în cadrul comandamentelor NATO/UE sau ale altor organizaţii internaţionale, activităţi de instruire de introducere în domeniu, în perioada premergătoare plecării în misiune;

e) pentru personalul care participă la diferite activităţi din domeniul informării şi relaţiilor publice, cursuri de pregătire, cu durata de una-două săptămâni, de prezentatori/crainici, comunicare în activitatea de informare-recrutare, negociere/ mediere pe timpul crizelor mediatice şi fotografie.

Art. 119. - (1) Numirea în funcţie a personalului care încadrează funcţiile de informare şi relaţii publice în cadrul structurilor militare, al detaşamentelor care urmează să participe la misiuni în afara teritoriului naţional, precum şi în cadrul comandamentelor NATO/UE sau ale altor organizaţii internaţionale se face cu avizul Direcţiei informare şi relaţii publice, pe baza testărilor profesionale, efectuate anterior analizării candidaţilor în comisiile de selecţie, potrivit criteriilor şi normelor metodologice în vigoare.

(2) Testarea profesională constă într-o probă de cunoştinţe teoretice pe linie de specialitate, o probă practică, un interviu cu o comisie de specialişti din cadrul Direcţiei informare şi relaţii publice şi o evaluare psihologică.

Art. 120. - Direcţia informare şi relaţii publice organizează anual o convocare de specialitate cu durata de 3-4 zile cu personalul de informare şi relaţii publice, numit pe funcţie, şi o convocare de pregătire, cu durata de 3-4 zile cu personalul direcţiei.

Art. 121. - Structurile de informare şi relaţii publice de la nivelul categoriilor de forţe ale armatei şi al comandamentelor organizează, cu sprijinul Direcţiei informare şi relaţii publice, convocări de specialitate, după cum urmează:

a) pentru ofiţerii de informare şi relaţii publice din subordine, convocări zonale cu durata de 2-3 zile, în fiecare an;

b) pentru comandanţii de batalion/similar, o convocare zonală, cu durata de o zi, în anul numirii în funcţie.

Art. 122. - (1) Pregătirea la nivelul subunităţilor se realizează prin includerea în programul pregătirii acestora a unor module speciale în domeniul informării şi relaţiilor publice.

(2) Conţinutul modulelor şi planificarea desfăşurării acestora sunt responsabilitatea structurilor de informare şi relaţii publice de la categoriile de forţe ale armatei şi a comandamentelor şi sunt avizate de către Direcţia informare şi relaţii publice; modulele de pregătire sunt susţinute de personalul de informare şi relaţii publice al eşaloanelor respective sau al eşaloanelor superioare.

Art. 123. - Personalul de informare şi relaţii publice poate participa la cursuri de specializare, studii postuniversitare, masterale sau doctorale în domeniul informării şi relaţiilor publice/afacerilor publice/comunicării strategice în ţară şi în străinătate la propunerea şefilor nemijlociţi, cu avizul Direcţiei informare şi relaţii publice.

Art. 124. - Pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate, personalul de informare şi relaţii publice poate fi detaşat la Direcţia informare şi relaţii publice pentru perioade de câte 6 luni.

Art. 125. - Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale poate desfăşura, periodic, convocări de pregătire de specialitate cu jurnaliştii militari.

Art. 126. - Tipurile de documente care se elaborează în conformitate cu prezentele instrucţiuni, periodicitatea acestora şi detaliile privind circuitul informaţional sunt prevăzute în anexa nr. 7.

Art. 127. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

 

ANEXA Nr. 1

la instrucţiuni

 

GLOSAR

Termeni si definiţii

 

Acreditare jurnalişti - recunoaşterea oficială a unui jurnalist sau a unui alt reprezentant al mass-mediei prin autorizarea prezenţei acestuia ca reprezentant al unei instituţii de presă în sediul ori la activităţile unei organizaţii/instituţii, la care accesul mass-mediei este permis

Audit de comunicare - evaluare a sistemului activităţilor de comunicare dintr-o organizaţie; analiza cuprinde atât dimensiunea structurală, cât şi produsele de comunicare, prin raportare la obiectivele organizaţiei.

Briefing de presă - tehnică de comunicare asemănătoare cu o conferinţă de presă, în care se supune atenţiei un singur subiect

Canal de comunicare - mediul sau mijlocul prin intermediul căruia un mesaj ajunge de la emiţător la receptor şi/sau invers

Comunicare/Informare - proces de emitere a unui mesaj şi de transmitere a acestuia, într-o formă codificată, cu ajutorul unui canal către un destinatar în vederea recepţionării

Comunicare/Informare internă - comunicare destinată personalului din interiorul unei organizaţii/instituţii

Comunicat de presă - formă a comunicării instituţionale; invariabil, comunicatul de presă apare din iniţiativa sursei şi este întotdeauna scris.

Conferinţă de presă - tehnică de comunicare materializată sub forma unei întâlniri oficiale în cadrul căreia reprezentanţii unei organizaţii difuzează informaţii jurnaliştilor şi răspund la întrebările acestora

Criză mediatică - caz particular al crizei de comunicare în care mass-media intervine pentru a umple vidul de informaţie din surse oficiale, tinzând să devină sursa de informaţie şi nu canal de transmitere a acesteia

Diplomaţie publică - procesul de comunicare intercultural dintre instituţii şi organizaţii dintr-un stat şi audienţele internaţionale în scopul promovării interesului naţional, avansarea obiectivelor de politică externă şi informării publicurilor-ţintă despre politica, acţiunile şi valorile statului iniţiator

Declaraţie de presă - formă verbală a comunicării instituţionale care se realizează din iniţiativa emiţătorului în cadrul conferinţei de presă sau la solicitarea mass-mediei

Escortă media - o persoană desemnată să însoţească jurnalişti sau alţi reprezentanţi ai mass-mediei

Eveniment - accident sau incident soldat cu victime ori pagube materiale, faptă sau infracţiune cu impact major asupra imaginii unei instituţii, care captează interesul mass-mediei şi face obiectul unei acţiuni de informare şi relaţii publice

Gestionare a crizelor - activitate complexă ce implică, pe de o parte, anticipare - realizarea unor scenarii de ţinere sub control şi rezolvare a crizelor -, iar pe de altă parte, răspuns rapid la apariţia crizei, disciplină fermă în respectarea soluţiei adoptate atât din partea personalului de informare şi relaţii publice, cât şi a conducerii organizaţiei

Internet - totalitatea calculatoarelor şi a reţelelor de calculatoare de pe tot cuprinsul globului, care comunică între ele prin intermediul protocolului TCP/IP

Interviu de presă - formă de comunicare care se materializează într-un dialog între un jurnalist şi un intervievat; de regulă, interviurile sunt înregistrate de jurnalişti prin mijloace audio sau video şi sunt utilizate ulterior pentru redactarea/editarea de materiale de presă.

Intranet - reţea de calculatoare proiectată pentru a asigura comunicarea şi schimbul de informaţii în cadrul unei organizaţii, în general, fişierele şi programele dintr-o reţea intranet sunt protejate împotriva accesului utilizatorilor din afara reţelei; prin utilizarea reţelei intranet se urmăreşte asigurarea accesului la baze de date specifice, distribuirea pe cale electronică a diferitelor documente şi programe, precum şi asigurarea unor servicii angajaţilor.

Mass-media - termen generic care desemnează, în acelaşi timp, orice mijloc de comunicare în masă, tipărită sau electronică, agenţie de presă, radio, televiziune, cinema, afişaj carte, CD, DVD şi un intermediar ce transmite un mesaj către un grup

Multimedia - programe suplimentare introduse în calculator pentru a trata sunetul, datele, imaginile ori toate acestea la un loc

New media - tehnologii care au la bază internetul, utilizate pentru interacţiune socială şi pentru a transforma monologurile din mass-media în dialoguri interactive sociale

Propagandă - activitate sistematică de transmitere, promovare sau răspândire a unor doctrine, teze ori idei de pe poziţiile unei anumite grupări sociale, ideologice sau politice în scopul influenţării schimbării, al formării unor concepţii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente

Produse de informare publică - ziare, reviste, broşuri editate de Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale şi de redacţiile de la nivelul categoriilor de forţe ale armatei, al comandamentelor şi diviziilor, al marilor unităţi şi unităţilor militare, destinate exclusiv şi explicit informării publicului cu privire la activităţile structurilor militare

Public-ţintă - grup de persoane fizice/juridice ce face obiectul acţiunilor de informare şi relaţii publice

Purtător de cuvânt - persoana desemnată să îl reprezinte pe comandantul/şeful structurii militare în relaţia cu mass-media

Redacţii mass-media militară - substructuri organizatorice care realizează publicaţii tipărite ori electronice, emisiuni de radio ori de televiziune, constituite în statul de organizare al unor mari unităţi/unităţi militare şi încadrate cu personal specializat, jurnalişti militari şi personal tehnic

Reguli de bază - condiţii stabilite de comun acord, în avans, cu reprezentanţii mass-mediei, care vor sta la baza desfăşurării unui interviu sau unei activităţi, precum şi modul de folosire a informaţiilor

Reprezentanţii mass-mediei - toate persoanele acreditate ca jurnalişti, inclusiv acele persoane care sprijină în culegerea şi relatarea ştirilor, precum producătorii, fotografii, cameramanii, excluzând şoferii, interpreţii sau alte persoane care nu sunt direct implicate în procesul de redactare a ştirilor

Social media/Reţele de socializare - reţea informaţională de utilizatori internet bazată pe anumite site-uri web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona cu alţi utilizatori deja înscrişi

Solicitare de informaţii de interes public - acţiune verbală sau scrisă, pe suport hârtie ori electronic, prin care o persoană fizică sau juridică, română ori străină, poate cere informaţii considerate ca fiind de interes general de la o instituţie publică

Sondaj de opinie - tip de cercetare sociologică având ca scop cunoaşterea opiniei publice, a stării şi dinamicii ei

Ştire /Informaţie de presă - o primă avizare pentru mass-media - agenţii, presă scrisă, radiouri, televiziuni - despre un eveniment sau produse, care sunt făcute disponibile publicului, prin alte mijloace decât un comunicat de presă

Think-tank - o asociaţie/organizaţie de persoane specializate sau chiar o persoană competentă care oferă, de regulă gratuit, informaţii necesare pentru a crea, amplifica, diminua, înlătura, organiza ori optimiza un anume compartiment funcţional al societăţii, aşa cum ar fi optimizarea structurii militare la nivel local, regional, statal, continental sau la nivel global

 

ANEXA Nr. 2

la instrucţiuni

 

NORME DE ÎNCADRARE

cu personal a structurilor de informare si relaţii publice la diferite eşaloane din Ministerul Apărării Naţionale

 

Structurile militare din compunerea Armatei României se organizează şi încadrează cu personal de informare şi relaţii publice astfel:

- la nivelul ministrului apărării naţionale, Statului Major General, al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică şi al Direcţiei generale de informaţii a apărării, activitatea de informare şi relaţii publice se asigură de către Direcţia informare şi relaţii publice;

- la nivelul structurilor centrale, structurilor care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, altele decât cele menţionate mai sus, dimensiunea structurilor de informare şi relaţii publice şi încadrarea cu personal vor fi stabilite de şefii acestora în funcţie de obiectivele şi atribuţiile stabilite, dar nu mai puţin de o funcţie de informare şi relaţii publice;

- la nivelul categoriilor de forţe ale armatei: birou de informare şi relaţii publice care cuprinde 2 ofiţeri, un subofiţer şi un personal civil;

- la nivelul diviziilor: compartiment de informare şi relaţii publice care cuprinde un ofiţer, un subofiţer şi un soldat sau gradat profesionist-operator;

- la nivelul brigăzilor/similar: compartiment de informare şi relaţii publice care cuprinde un ofiţer şi un subofiţer/soldat sau gradat profesionist-operator;

- la nivelul batalioanelor/similar - un ofiţer de informare şi relaţii publice;

- la celelalte structuri militare activitatea de informare şi relaţii publice se asigură prin cumul.

NOTE:

a) încadrarea cu personal şi modificarea statelor de organizare se fac potrivit prevederilor actelor normative specifice în vigoare.

b) Organizarea şi încadrarea cu personal a structurilor de informare şi relaţii publice subordonate Statului Majorai Forţelor Navale, de la nivelul brigăzilor/similar, regimentelor/similar şi batalioanelor/similar, se fac în raport cu specificul şi necesităţile Forţelor Navale.

 

ANEXA Nr. 3

la instrucţiuni

 

- Model -

 

PLANUL ACTIVITĂŢILOR DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

pe anul.........

 

SCOP:

OBIECTIVE DE COMUNICARE:

TEME ŞI MESAJE:

PRINCIPALELE MIJLOACE UTILIZATE:

COORDONARE ŞI RESPONSABILITĂŢI:

EVALUARE ŞI MONITORIZARE:

ACTIVITĂŢI DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE:

I. Informarea publicului intern şi extern despre activităţile specifice unităţii militare prin mediatizarea evenimentelor de interes pentru aceasta şi prin evenimente de relaţii publice

II. Activităţi de informare publică directă şi interinstituţională

III. Activităţi de informare internă

IV. Evenimente de presă organizate şi iniţiate cu diferite ocazii

V. Editarea de publicaţii şi materiale informative şi/sau participarea la realizarea de emisiuni radio/TV

VI. Întocmirea documentelor de informare şi relaţii publice cu termen

 

Activităţi

Mijloace

Canale

Observaţii

Comunicat de presă

Conferinţă de presă

Briefing de presă

Declaraţie de presă

Interviu

Mass-media militară

Mass-media civilă

Internet

New media

Scrisă

Radio-TV

Scrisă

Radio-TV

1. Informarea publicului intern şi extern despre evoluţia şi activităţile specifice unităţii militare prin mediatizarea evenimentelor de interes şi prin evenimente de relaţii publice:

A. Evenimente cu dată fixă/periodice/planificate:

1. Sărbători oficiale/zile ale armelor şi specialităţilor militare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Depunerea Jurământului militar/”Ziua Porţilor Deschise”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Aniversări, înfiinţarea unor instituţii militare, apariţia unor publicaţii militare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Expoziţii, reuniuni, simpozioane, spectacole, alte evenimente speciale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Participarea militarilor unităţii militare la exerciţii militare multinaţionale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. Participarea militarilor unităţii militare la misiuni internaţionale sub egida ONU, UE, NATO sau de tip Coaliţie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7. Evenimente de relaţii publice organizate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8. Alte evenimente

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B. Evenimente a căror dată nu poate fi anticipată:

1. Vizite în teritoriu ale factorilor de conducere şi decizie, întâlniri cu militarii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Intervenţia armatei în cazuri de dezastre şi calamităţi naturale

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Schimbări în funcţie ale persoanelor din conducerea unităţii militare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Alte evenimente

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

II. Activităţi de informare publică directă şi interinstituţională

1. Informarea publică din oficiu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Informarea publică la cerere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Elaborarea documentelor de evidenţă a activităţii de informare publică directă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Alte activităţi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

III. Activităţi de informare internă

1. Ore de informare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Adunări fără ordine de zi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Întâlniri cu veterani de război şi/sau cadre militare în rezervă şi în retragere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Alte activităţi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IV. Evenimente de presă organizate şi iniţiate cu diferite ocazii

1. Vizite ale jurnaliştilor în marile unităţi sau unităţi militare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Călătorii de presă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Cupe ale presei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Întâlniri informale cu jurnaliştii acreditaţi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. Alte evenimente

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

V. Editarea de publicaţii şi materiale informative şi/sau participarea la realizarea de emisiuni radio-TV

1. Editarea de ziare, reviste, pliante, postere ale eşalonului/structurii respective

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Realizarea de filme de prezentare a unităţii militare, CD-uri/casete video

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Participarea la realizarea de emisiuni radio-TV

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4. Alte produse

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VI. Întocmirea documentelor de informare şi relaţii publice cu termen

1. Planul activităţilor de informare şi relaţii publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2. Analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor de comunicare şi a planurilor proprii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Alte documente

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întocmit

……………………………………………………………………..

(şeful structurii de informare şi relaţii publice/personalul de informare şi relaţii publice)

 

ANEXA Nr. 4

la instrucţiuni

 

DOTAREA MINIMALA

a structurilor/personalului de informare şi relaţii publice la diferite eşaloane din Ministerul Apărării Naţionale

 

Nr. crt.

Denumirea materialelor

Unitatea de măsură

Personalul de informare şi relaţii publice

Biroul/ Compartimentul de informare şi relaţii publice

Pentru ofiţerii de informare şi relaţii publice care execută misiuni externe

Observaţii

1.

RadioCD

buc.

-

1

1

 

2.

Televizor

buc.

1

1

-

 

3.

DVD player

buc.

1

1

-

 

4.

Reportofon digital

buc.

1

1

1

 

5.

Calculator cu acces la internet

buc.

1

1

1*

 

6.

Calculator cu acces la Intraman

buc.

1

1

-

 

7.

Imprimantă

buc.

1

1

-

 

8.

Aparat de fotografiat digital

buc.

1

1

1

 

9.

Cameră video

buc.

1

1

1

 

10.

Telefon/Fax cu acces la reţeaua naţională fixă şi mobilă

buc.

1

1

1

 

11.

Telefon mobil

buc.

-

1

-

 

12.

Copiator

buc.

-

1

-

 

13.

Casete video

buc/an

5

5

10

 

14.

DVD-uri

buc/an

50

50

50

 

15.

CD-uri

buc/an

50

50

50

 

16.

Medii de stocare tip cârd

buc.

-

1

1

 

 * portabil

 

ANEXA Nr. 5

la instrucţiuni

- Model –

 

Formular de solicitare a acreditării pentru jurnalişti

 

NUMELE SI PRENUMELE:

 

Data şi locul naşterii

 

Cetăţenia

 

Instituţia media reprezentată

 

Redacţia

 

Adresa

 

Funcţia

 

Data încadrării

 

Nr. legitimaţiei de presă

 

Telefon redacţie

 

Fax redacţie

 

E-mail

 

Telefon mobil

 

E-mail personal

 

Date C.I./B.I. - seria, numărul, CNP

 

Date paşaport - seria, numărul, perioada de valabilitate

 

Experienţa în domeniul militar

 

Data solicitării acreditării

 

Acordul instituţiei de presă - semnătura, cu numele în clar, ştampila

 

 

ANEXA Nr. 6

la instrucţiuni

 

LISTA

principalelor evenimente care au impact major asupra imaginii Ministerului Apărării Naţionale

 

1. Trădarea, complotul, atentatul, actul de terorism, acţiuni împotriva ordinii constituţionale

2. Incidentul de securitate a cărui consecinţă a determinat sau este de natură să determine compromiterea informaţiilor clasificate naţionale secrete de stat, NATO, UE şi echivalente

3. Infracţiuni contra reprezentantului unui stat străin

4. Catastrofe provocate de/în care au fost implicate aeronave şi/sau nave militare, precum şi alte tipuri de tehnică militară, materiale explozive, incendiare, chimice, bacteriologice, radioactive şi nucleare (CBRN)

5. Sustragerea, pierderea sau distrugerea tehnicii de luptă, armamentului, materialelor explozive, muniţiilor, mijloacelor incendiare, substanţelor radioactive şi a celor chimice periculoase

6. Sustragerea, pierderea sau distrugerea aparaturii ori materialelor criptografice

7. Mânuirea imprudentă a tehnicii de luptă, armamentului, muniţiei, materialelor explozive, incendiare, chimice, bacteriologice, radioactive şi nucleare (CBRN) care au provocat vătămarea corporală, decesul sau pagube materiale

8. Părăsirea obiectivelor militare fără aprobare, cu armament, muniţii, materiale explozive, incendiare, chimice, bacteriologice, radioactive şi nucleare (CBRN)

9. Incendiul/Accidentul ecologic

10. Avarierea sau distrugerea clădirilor, construcţiilor şi amenajărilor cu destinaţie militară

11. Genocidul

12. Luarea de ostatici, dislocarea sau lipsirea de libertate fără temei legal

13. Dezarmarea militarilor aflaţi în serviciul de zi sau în misiune

14. Accidente/Incidente în care sunt implicate şi alte instituţii ale statului, alături de Ministerul Apărării Naţionale

15. Abateri disciplinare grave, cu consecinţe asupra siguranţei naţionale

16. Militari răniţi/ucişi în misiuni în afara teritoriului naţional

17. Răspândirea în atmosferă, pe sol, infiltrarea în subsol sau în apă a unor produse, substanţe, materiale, microorganisme ori toxine care pun în pericol sănătatea oamenilor, a animalelor sau mediului înconjurător, ca urmare a unor evenimente/accidente săvârşite în interiorul obiectivelor militare ori pe timpul transporturilor militare

 

ANEXA Nr. 7

la instrucţiuni

 

TABEL

cu documentele care se elaborează în conformitate cu prezentele instrucţiuni, periodicitatea şi detalii privind circuitul informaţional

 

Nr. crt.

Denumirea lucrării

Baza legală

Frecvenţa

şi/sau data-limită a înaintării

Detalii privind circuitul informaţional

Personal care îndeplineşte prin cumul activitatea de informare şi relaţii

publice

Personal de informare şi relaţii publice numit pe funcţie

Birourile/ Compartimentele

de informare şi relaţii publice

Direcţia informare

şi relaţii publice

Redacţii ale mass-mediei

militare

Secretarul de stat cu atribuţii în domeniu

Ministrul apărării naţionale

1.

Strategia de comunicare a Ministerului Apărării Naţionale

art. 29

de regulă, pentru o perioadă de 4 ani

I

I

I

E

I

A

H

2.

Planul anual al activităţilor de informare şi relaţii publice al Ministerului Apărării Naţionale

art. 29

anual - 15 octombrie

I

I

I

E

I

I

H

3.

Analiza atitudinii mass-mediei faţă de instituţia militară

art. 40

lunar, semestrial, anual

-

-

-

E

I

I

I

4.

Planul anual al activităţilor de informare şi relaţii publice

art. 29

anual - 31 octombrie

E

E

E

-

I

-

-

5.

Planul publicistic al Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale

art. 22

anual - 31 decembrie

-

-

-

A

E

H

-

6.

Planul publicistic al redacţiilor mass-mediei militare, care nu fac parte din Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale

art. 22

anual - 31 decembrie

-

-

A

I

E

-

-

7.

Stadiul îndeplinirii obiectivelor de comunicare şi al derulării activităţilor din planurile proprii

art. 41

semestrial -15 iulie, 15 ianuarie

E

E

E

E

E

-

-

8.

Raportări periodice ale situaţiei activităţilor de informare şi relaţii publice

art. 40

săptămânal

E

E

E

E

I

I

I

 

NOTĂ:

E - Elaborare, A - Avizare, H - Hotărâre, I - Informare

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei sănătate publică şi control în sănătate publică nr. R.A. 654/2012 şi având în vedere Avizul Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 5.448/R.P/2012,

având în vedere prevederile art. 17 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 52 lit. c) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se desemnează Institutul Naţional de Sănătate Publică, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătăţii, ca autoritate responsabilă pentru gestionarea bazei naţionale de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 4. - Se aprobă Condiţiile de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 5. - Se aprobă Conţinutul-cadru al planului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 6. - Aplicarea prevederilor prezentului ordin şi elaborarea planului prevăzut la art. 5 sunt obligatorii pentru obţinerea vizei anuale a autorizaţiei sanitare de funcţionare.

Art. 7. - (1) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, toate unităţile în care se desfăşoară activităţi medicale, cu excepţia prevăzută de dispoziţiile alin. (5), elaborează planul propriu de gestionare a deşeurilor medicale rezultate din aceste activităţi şi îl transmit direcţiilor de sănătate publică judeţene pe raza cărora îşi desfăşoară activitatea, respectiv Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, după caz. Planurile sunt aprobate de direcţiile de sănătate publică judeţene.

(2) în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti elaborează şi transmit Ministerului Sănătăţii planurile de gestionare a deşeurilor medicale la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, întocmite pe baza planurilor de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale primite de la unităţi. Planurile de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti sunt elaborate în colaborare cu persoanele desemnate să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile sanitare existente în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.

(3) Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale sunt transmise către centrele regionale de sănătate publică şi al municipiului Bucureşti, care la rândul lor sunt înaintate Centrului Naţional de Monitorizare a Riscurilor de Mediu Comunitar, din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

(4) Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, elaborează strategia şi planul de gestionare a

deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, pe baza planurilor de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale întocmite la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti. Strategia şi planul naţional sunt aprobate de Ministerul Sănătăţii şi avizate de Ministerul Mediului şi Pădurilor.

(5) Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional va fi inclus în planul naţional de gestionare a deşeurilor.

(6) Ministerele cu reţea sanitară proprie transmit planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale către Ministerul Sănătăţii, instituţia desemnată prin lege pentru elaborarea strategiei şi a planului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional.

(7) Unităţile sanitare care desfăşoară activităţi medicale care generează mai puţin de 300 kg de deşeuri periculoase pe an sunt exceptate de la obligaţia prevăzută în alin. (1), acestea având obligaţia de a respecta normele tehnice prevăzute în anexa nr. 1 şi de a raporta cantităţile de deşeuri produse şi modul de gestionare a acestora în conformitate cu metodologia din anexa nr. 2.

(8) Planurile de gestionare a deşeurilor medicale prevăzute la alin. (1)-(3) sunt analizate şi actualizate anual sau ori de câte ori este necesar şi sunt revizuite o dată la 5 ani.

Art. 8. - Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Sănătate Publică, ministerele cu reţea sanitară proprie şi toate unităţile care desfăşoară activităţi medicale, indiferent de forma de organizare, duc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 9. - În toate unităţile sanitare, activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale fac parte din obligaţiile profesionale şi sunt înscrise în fişa postului fiecărui salariat.

Art. 10. - Sumele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărui ordonator de credit, în conformitate cu prevederile art. 52 lit. h) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare.

Art. 11. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se constată şi se sancţionează de către structurile de control în sănătate publică din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 12. - (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentului ordin sunt interzise producţia, importul şi comercializarea ambalajelor pentru deşeuri care nu îndeplinesc condiţiile prezentului ordin.

(3) Comercializarea ambalajelor pentru deşeuri, care nu corespund cerinţelor din normele tehnice prezentate în anexa nr. 1, aflate pe stoc la producători şi distribuitori înaintea intrării în vigoare a prezentului ordin, este permisă până la epuizarea stocului, dar nu mai târziu de 6 luni de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Producătorii şi distribuitorii ambalajelor pentru deşeuri care nu corespund cerinţelor din normele tehnice prezentate în anexa nr. 1, aflate pe stoc, declară pe propria răspundere stocul existent la momentul respectiv. Declaraţia este transmisă compartimentului de specialitate din cadrul direcţiei

de sănătate publică din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti.

Art. 13. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 6 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. 14. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul sănătăţii,

Raed Arafat

 

Bucureşti, 3 decembrie 2012.

Nr. 1.226.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME TEHNICE

privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale

 

CAPITOLUL I

Obiective şi domenii de aplicare

 

Art. 1. - Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale reglementează modul în care se realizează colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, acordând o atenţie deosebită deşeurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate.

Art. 2. - (1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unităţile sanitare, indiferent de forma de organizare, în care se desfăşoară activităţi medicale în urma cărora sunt produse deşeuri, denumite în continuare deşeuri medicale.

(2) Producătorul de deşeuri medicale este răspunzător pentru gestionarea deşeurilor medicale rezultate din activitatea sa.

(3) Unităţile elaborează şi aplică planuri, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină producerea de deşeuri medicale periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse.

(4) Unităţile elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare şi respectând conţinutul-cadru prezentat în anexa nr. 4 la ordin.

Art. 3. - Producătorii de deşeuri medicale, astfel cum sunt definiţi la art. 7, au următoarele obligaţii:

a) prevenirea producerii deşeurilor medicale sau reducerea gradului de periculozitate a acestora;

b) separarea diferitelor tipuri de deşeuri la locul producerii/generării;

c) tratarea şi eliminarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deşeuri medicale produse.

Art. 4. - Prezentele norme tehnice se aplică şi unităţilor care desfăşoară activităţi conexe celor medicale (cabinete de înfrumuseţare corporală, îngrijiri paleative şi îngrijiri la domiciliu etc.), indiferent de forma de organizare a acestora.

Art. 5. - (1) Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deşeurilor radioactive, a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice, şi nici la efluenţii gazoşi emişi în atmosferă sau la apele uzate descărcate în receptori.

(2) Deşeurile medicale radioactive sunt gestionate cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare.

Art. 6. - (1) Prezentele norme tehnice nu se referă la managementul deşeurilor de medicamente (din categoria 18 01 08* - medicamente citotoxice şi citostatice şi 18 01 09 - medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08) rezultate din următoarele unităţi, indiferent de forma de organizare a acestora:

a) farmacii, drogherii, unităţi autorizate pentru vânzarea sau distribuţia medicamentelor şi produselor farmaceutice;

b) unităţi de producţie, depozitare şi păstrare a medicamentelor şi a produselor biologice;

c) institute de cercetare farmaceutică;

d) unităţi preclinice din universităţile şi facultăţile de farmacie;

e) Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

(2) Gestionarea deşeurilor de medicamente prevăzute la alin. (1) va fi reglementată prin ordin al ministrului sănătăţii, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate publică, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Definiţii

 

Art. 7. - În înţelesul prezentelor norme tehnice se definesc următorii termeni:

a) activitatea medicală este orice activitate de diagnostic, prevenţie, tratament, cercetare, precum şi de monitorizare şi recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu utilizarea de instrumente, echipamente, substanţe ori aparatură medicală;

b) ambalajele pentru deşeuri rezultate din activitatea medicală reprezintă recipiente şi containere utilizate pentru colectarea, ambalarea, transportul, tratarea şi eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;

c) colectarea deşeurilor medicale reprezintă orice activitate de strângere a deşeurilor, incluzând separarea deşeurilor pe categorii, la sursă, şi stocarea temporară a deşeurilor în scopul transportării acestora la o instalaţie de tratare sau de eliminare a deşeurilor;

d) colectarea separată a deşeurilor medicale înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de deşeuri este păstrat separat în funcţie de tipul şi natura deşeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifică a acestora;

e) decontaminarea termică reprezintă operaţiunea care se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru îndepărtarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conţinute în deşeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute;

f) deşeurile anatomo-patologice sunt fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge conservat. Aceste deşeuri sunt considerate infecţioase;

g) deşeurile chimice şi farmaceutice sunt substanţe chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanţe chimioterapeutice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; aceste deşeuri sunt incluse în categoria deşeurilor periculoase atunci când prezintă una sau mai multe din proprietăţile prevăzute în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare;

h) deşeurile infecţioase sunt deşeurile care prezintă proprietăţi periculoase, astfel cum acestea sunt definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, la punctul „H 9 - «Infecţioase»: substanţe şi preparate cu conţinut de microorganisme viabile sau toxine ale acestora care sunt cunoscute ca producând boli la om ori la alte organisme vii”; aceste deşeuri sunt considerate deşeuri periculoase;

i) deşeurile înţepătoare-tăietoare sunt obiecte ascuţite care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau tăiere; aceste deşeuri sunt considerate deşeuri infecţioase/periculoase, dacă au fost în contact cu fluide biologice sau cu substanţe periculoase;

j) deşeurile medicale nepericuloase sunt deşeurile a căror compoziţie şi ale căror proprietăţi nu prezintă pericol pentru sănătatea umană şi pentru mediu;

k) deşeurile medicale periculoase sunt deşeurile rezultate din activităţi medicale şi care prezintă una sau mai multe din proprietăţile periculoase enumerate în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare;

l) deşeurile rezultate din activitatea medicală sunt toate deşeurile periculoase şi nepericuloase care sunt generate de activităţi medicale şi sunt clasificate conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare;

m) echipamentul de tratare prin decontaminare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală este orice echipament fix destinat tratamentului termic la temperaturi scăzute (105°C - 177°C) a deşeurilor medicale periculoase unde are loc acţiunea generală de îndepărtare prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conţinute în deşeuri; acesta include dispozitive de procesare mecanică a deşeurilor;

n) eliminarea deşeurilor medicale înseamnă operaţiunile prevăzute la D5 şi D10din anexa nr. 2 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, cu precizarea că numai deşeurile tratate pot fi eliminate prin depozitare;

o) fişa internă a gestionării deşeurilor medicale este formularul de păstrare a evidenţei deşeurilor rezultate din activităţile medicale, conţinând datele privind circuitul complet al acestor deşeuri de la producere şi până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, conform Listei Europene a Deşeurilor;

p) gestionarea deşeurilor medicale înseamnă colectarea, stocarea temporară, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi întreţinerea ulterioară a amplasamentelor utilizate;

q) instalaţia de incinerare este orice instalaţie tehnică fixă sau mobilă şi echipamentul destinat tratamentului termic al deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, aşa cum este definit în Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

r) prevenirea producerii deşeurilor medicale reprezintă totalitatea măsurilor luate înainte ca o substanţă, un material sau un produs să devină deşeu medical şi care au drept scop reducerea cantităţii de deşeuri medicale, inclusiv prin reutilizarea produselor folosite în activităţi medicale sau prin extinderea ciclului de viaţă al produselor respective, prin asigurarea unei separări corecte la sursă a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase;

s) producătorul de deşeuri medicale este orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi medicale din care rezultă deşeuri medicale;

ş) spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor medicale reprezintă un amplasament de stocare temporară a deşeurilor medicale, amenajat în incinta unităţii care Ie-a generat, destinat exclusiv stocării temporare a deşeurilor până la momentul la care acestea sunt evacuate în vederea eliminării;

t) tratarea deşeurilor medicale înseamnă operaţiunile de pregătire prealabilă valorificării sau eliminării, respectiv operaţiunile de decontaminare la temperaturi scăzute, conform prevederilor legale în vigoare;

ţ) unitatea sanitară este orice unitate publică sau privată, cu paturi sau fără paturi, care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii umane şi care produc deşeuri clasificate conform art. 8.

 

CAPITOLUL III

Clasificări

 

Art. 8. - (1) în vederea unei bune gestionări a deşeurilor medicale se utilizează codurile din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

(2) Tipurile de deşeuri, inclusiv cele periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, întâlnite frecvent în activităţile medicale, sunt exemplificate în tabelul următor:

 

Cod deşeu, conform Hotărârii Guvernului nr. 856/2002

Categorii de deşeuri rezultate din activităţi medicale

18 01 01 obiecte ascuţite

(cu excepţia 18 01 03*)

Deşeurile înţepătoare-tăietoare: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă sau nu etc. de unică folosinţă, neîntrebuinţată sau cu termen de expirare depăşit, care nu a intrat în contact cu material potenţial infecţios

În situaţia în care deşeurile mai sus menţionate au intrat în contact cu material potenţial infecţios, inclusiv recipientele care au conţinut vaccinuri, sunt considerate deşeuri infecţioase şi sunt incluse în categoria 18 01 03*.

În situaţia în care obiectele ascuţite au intrat în contact cu substanţe/materiale periculoase sunt considerate deşeuri periculoase şi sunt incluse în categoria 18 01 06*.

18 01 02 fragmente şi organe umane, inclusiv recipiente de sânge şi sânge (cu excepţia 18 01 03*)

Deşeurile anatomo-patologice constând în fragmente din organe şi organe umane, părţi anatomice, lichide organice, material biopsie rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuşi, placente etc.), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente pentru sânge şi sânge etc. Toate aceste deşeuri sunt considerate infecţioase şi sunt incluse în categoria 18 01 03*.

18 01 03* deşeuri ale căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor

Deşeurile infecţioase, respectiv deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sânge sau alte fluide biologice, câmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienţi internaţi în unităţi sanitare cu specific de boli infecţioase sau în secţii de boli infecţioase ale unităţilor sanitare, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare etc.

18 01 04 deşeuri ale căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor

îmbrăcăminte necontaminată, aparate gipsate, lenjerie necontaminată, deşeuri rezultate după tratarea/decontaminarea termică a deşeurilor infecţioase, recipiente care au conţinut medicamente, altele decât citotoxice şi citostatice etc.

18 01 06* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase

Acizi, baze, solvenţi halogenaţi, alte tipuri de solvenţi, produse chimice organice şi anorganice, inclusiv produse reziduale generate în cursul diagnosticului de laborator, soluţii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de dezinfecţie şi curăţenie, soluţii de formaldehidă etc.

18 01 07 chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06*

Produse chimice organice şi anorganice nepericuloase (care nu necesită etichetare specifică), dezinfectanţi (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substanţe de curăţare etc.), soluţii antiseptice, deşeuri de la aparatele de diagnoză cu concentraţie scăzută de substanţe chimice periculoase etc., care nu se încadrează la 18 01 06*

18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice

Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deşeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).

18 01 09 medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08

Categoriile de deşeuri vor fi stabilite în ordinul privind gestionarea deşeurilor de medicamente, care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).

18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice; aceste deşeuri sunt considerate periculoase.

Capsule sau resturi de amalgam (mercur), dinţi extraşi care au obturaţii de amalgam, coroane dentare, punţi dentare, materiale compozite fotopolimerizabile, ciment glasionomer etc.

 

NOTĂ:

Deşeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*) conform prevederilor anexei nr. 2 „Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

(3) Deşeurile neexemplificate la alin. (2) generate în unităţile sanitare se clasifică conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi se gestionează conform legislaţiei în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Minimizarea cantităţii de deşeuri

 

Art. 9. - Separarea pe categorii a deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi, implicit, reducerea cantităţii de deşeuri reprezintă un principiu de bază pentru introducerea metodelor şi tehnologiilor de tratare a deşeurilor medicale.

Art. 10. - Avantajele minimizării cantităţii de deşeuri sunt reprezentate de protejarea mediului înconjurător, o mai bună protecţie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deşeurilor în unitatea sanitară şi îmbunătăţirea relaţiei de comunicare cu membrii comunităţii.

Art. 11. - Minimizarea cantităţii de deşeuri implică următoarele etape:

a) reducerea la sursă a deşeurilor se poate realiza prin:

- achiziţionarea de materiale care generează cantităţi mici de deşeuri;

- utilizarea de metode şi echipamente moderne ce nu generează substanţe chimice periculoase, cum ar fi: înlocuirea metodei clasice de dezinfecţie chimică cu dezinfecţia pe bază de abur sau de ultrasunete, înlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate în locul celor clasice;

- gestionarea corectă a depozitelor de materiale şi reactivi;

b) separarea la sursă prin asigurarea că deşeurile sunt colectate în ambalajele corespunzătoare fiecărei categorii;

c) tratarea deşeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termică la temperaturi scăzute;

d) eliminarea finală în condiţii corespunzătoare; după reducerea pe cât posibil a cantităţii de deşeuri, deşeurile tratate se elimină prin metode cu impact minim asupra mediului.

 

CAPITOLUL V

Colectarea deşeurilor medicale la locul de producere

 

Art. 12. - (1) Colectarea separată a deşeurilor este prima etapă în gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale.

(2) Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia colectării separate a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în funcţie de tipul şi natura deşeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui deşeu.

(3) Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia să nu amestece diferite tipuri de deşeuri periculoase şi nici deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase. În situaţia în care nu se realizează separarea deşeurilor, întreaga cantitate de deşeuri în care au fost amestecate deşeuri periculoase se tratează ca deşeuri periculoase.

 

CAPITOLUL VI

Ambalarea deşeurilor medicale

 

Art. 13. - Recipientul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activităţi medicale este de unică folosinţă şi se elimină odată cu conţinutul.

Art. 14. - Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deşeurile medicale sunt:

a) galben - pentru deşeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 şi clasificate la art. 8;

b) negru - pentru deşeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.

Art. 15. - Pentru deşeurile infecţioase se foloseşte pictograma „Pericol biologic”. Pentru deşeurile periculoase clasificate la art. 7 prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietăţilor periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, respectiv: „Inflamabil”, „Coroziv”, „Toxic” etc.

Art. 16. - (1) Pentru deşeurile infecţioase care nu sunt obiecte ascuţite identificate prin codul 18 01 03*, conform art. 8, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (I sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lor, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor Naţiunilor Unite (UN), în conformitate cu Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR). Cutiile din carton prevăzute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar pe suprafeţe uscate.

(2) Sacii trebuie să aibă o rezistenţă mecanică mare, să se poată închide uşor şi sigur, utilizând sigilii de unică folosinţă. Termosuturile trebuie să fie continue, rezistente şi să nu permită scurgeri de lichid.

(3) La alegerea dimensiunii sacului se ţine seama de cantitatea de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deşeurilor. Atunci când nu este pus în cutie de carton care să asigure rezistenţă mecanică, sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac şi pedală sau în portsac, fiind obligatoriu ca şi acesta din urmă să aibă capac. Înălţimea sacului trebuie să depăşească înălţimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăşi trei pătrimi din volumul său. Pubelele cu pedală şi capac trebuie să fie inscripţionate cu pictograma „Pericol biologic”.

(4) Grosimea polietilenei din care este confecţionat sacul este cuprinsă între 50-70 u.

(5) Cutiile din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau sacii din polietilenă galbeni (sau marcaţi cu galben) trebuie să fie supuse procedurilor de testare specifică a rezistenţei materialului la acţiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice pentru astfel de recipiente. Testele de încercare trebuie să fie realizate de către laboratoare acreditate.

Art. 17. - (1) Atât deşeurile înţepătoare-tăietoare identificate prin codul 18 01 01, cât şi prin codul 18 01 03* conform art. 8 se colectează separat în acelaşi recipient din material plastic rigid rezistent la acţiuni mecanice.

(2) Recipientul trebuie prevăzut la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deşeurilor şi să împiedice scoaterea acestora după umplere a recipientului, fiind prevăzut în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul recipientului are orificii pentru detaşarea acelor de seringă şi a lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi uşor transportabile la locul de stocare temporară şi, ulterior, la locul de eliminare finală. Recipientele utilizate pentru deşeurile înţepătoare-tăietoare infecţioase au culoarea galbenă şi sunt marcate cu pictograma „Pericol biologic”.

Art. 18. - Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:

a) să fie impermeabil, să prezinte etanşeitate, un sistem de închidere temporară şi definitivă. Prin sistemul de închidere temporară se asigură o măsură de prevenţie suplimentară, iar prin sistemul de închidere definitivă se împiedică posibilitatea de contaminare a personalului care manipulează deşeurile înţepătoare-tăietoare şi a mediului, precum şi posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unităţii sanitare;

b) să fie marcat şi etichetat în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (I sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR;

c) să fie supus procedurilor de testare specifică a rezistenţei materialului la acţiuni mecanice, testele de încercare urmând a fi realizate de către laboratoarele acreditate pentru astfel de testări, care să ateste conformarea la condiţiile tehnice prevăzute de Standard SR 13481/2003: „Recipiente de colectare a deşeurilor înţepătoare-tăietoare rezultate din activităţi medicale. Specificaţii şi încercări” sau cu alte standarde europene;

d) să prezinte siguranţă şi stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat, astfel încât să se evite răsturnarea accidentală a acestuia şi împrăştierea conţinutului.

Art. 19. - În situaţia în care numai acele de seringă sunt colectate în recipientele descrise la art. 17 şi 18, deşeurile infecţioase constând din seringi se pot colecta împreună cu alte deşeuri infecţioase în funcţie de destinaţia acestora, conform prevederilor art. 16.

Art. 20. - Pentru deşeurile infecţioase de laborator se folosesc cutii din carton rigid prevăzute în interior cu sac galben de polietilenă, marcate cu galben, etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (I sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.

Art. 21. - (1) Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile şi recipientele pentru deşeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereţi rigizi, aflate în spaţiul central pentru stocarea temporară a deşeurilor din incinta unităţii sanitare.

(2) Containerele mobile pentru deşeuri infecţioase, anatomo-patologice şi părţi anatomice şi înţepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt etichetate „Deşeuri medicale” şi poartă pictograma „Pericol biologic”. Containerele trebuie confecţionate din materiale rezistente la acţiunile mecanice, uşor lavabile şi rezistente la acţiunea soluţiilor dezinfectante.

(3) Containerul trebuie să fie etanş şi prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalaţia de procesare a deşeurilor.

(4) Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantităţi de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. Este strict interzisă depunerea deşeurilor periculoase neambalate (vrac).

Art. 22. - (1) Deşeurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă care trebuie să prezinte siguranţă la închidere sau în cutii confecţionate din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanşeitate la închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii de deşeuri, şi sunt eliminate prin incinerare.

(2) Recipientele vor fi etichetate cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (I sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data distribuirii recipientului pe secţie, unitatea sanitară şi secţia care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform standardelor UN, în conformitate cu ADR.

Art. 23. - La solicitarea beneficiarului, părţile anatomice pot fi înhumate sau incinerate în condiţiile legii, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a acestuia, ce se depune atât la unitatea sanitară respectivă, cât şi la direcţia de sănătate publică judeţeană. Direcţia de sănătate publică judeţeană eliberează un certificat în acest sens. Părţile anatomice sunt ambalate şi refrigerate, după care se vor depune în cutii speciale, etanşe şi rezistente.

Art. 24. - (1) Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţile sanitare identificate prin codul 18 01 06* se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului („Inflamabil”, „Coroziv”, „Toxic” etc.) şi se tratează conform prevederilor legale privind deşeurile periculoase.

(2) Deşeurile chimice sunt colectate şi ambalate în recipiente cu o capacitate care să nu depăşească 5 I pentru substanţe lichide şi 5 kg pentru substanţe solide. Aceste recipiente pot fi introduse într-un ambalaj exterior care, după umplere, nu trebuie să depăşească greutatea de 30 de kg.

(3) Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţi sanitare se colectează separat şi se elimină prin incinerare (după ce, în prealabil, a fost testată reactivitatea termică a acestor deşeuri), tratare chimică sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia.

(4) Recipientele în care se colectează deşeurile chimice trebuie să fie proiectate şi realizate în aşa fel încât să împiedice orice pierdere de conţinut, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) materialele din care sunt executate recipientele şi sistemele de închidere ale acestora nu trebuie să fie atacate de către conţinut şi nici să formeze cu acesta compuşi periculoşi;

b) toate părţile recipientelor şi ale sistemelor de închidere ale acestora trebuie să fie solide şi rezistente, astfel încât să excludă orice defecţiune şi să răspundă în deplină siguranţă la presiunile şi eforturile normale de manipulare;

c) recipientele prevăzute cu sistem de închidere trebuie să fie proiectate în aşa fel încât ambalajul să poată fi deschis şi închis în mod repetat, fără pierdere de conţinut.

(5) Deşeurile chimice periculoase aflate în stare lichidă se colectează în recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se realizează de către o firmă autorizată.

(6) Deşeurile chimice, dacă se află în ambalajul lor original (sticlă, folie etc.), pot fi împachetate în recipiente care nu corespund standardelor UN, în conformitate cu ADR (ADR 3.4 şi dispoziţia specială 601 de la 3.3). În cazul în care aceste deşeuri nu se mai află în ambalajul original, ele se stochează şi ambalează în recipiente care corespund standardelor UN, în conformitate cu prevederile ADR.

Art. 25. - Pentru a evita acumularea în unităţile sanitare a unor cantităţi mari de deşeuri farmaceutice (de exemplu: medicamente expirate), acestea se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice în vederea eliminării finale.

Art. 26. - Deşeurile chimice nepericuloase identificate prin codul 18 01 07 rezultate din unităţi sanitare se colectează separat în ambalajul original. În cazul deşeurilor de la aparatele de diagnoză, ce conţin substanţe chimice periculoase în concentraţii neglijabile, sunt urmate instrucţiunile specifice echipamentului respectiv. Aceste deşeuri se valorifică sau se elimină ca deşeuri nepericuloase.

Art. 27. - Deşeurile stomatologice identificate prin codul 18 01 10* reprezentate de amalgamul dentar se colectează separat în containere sigilabile şi sunt preluate de firme autorizate în vederea valorificării.

Art. 28. - (1) Deşeurile medicale periculoase trebuie să fie ambalate şi etichetate cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute la art. 21 din Hotărârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România, în sensul că trebuie să fie ambalate în ambalaje sau cisterne potrivit prevederilor părţii a 4-a şi cap. 5.1 din anexa A la ADR şi să fie marcate şi etichetate potrivit prevederilor ADR, conţinute în cap. 5.2 din anexa A.

(2) Este interzisă utilizarea de către unităţile sanitare a altor tipuri de ambalaje care nu prezintă documente de certificare şi testare, inclusiv pentru compoziţia chimică a materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor UN, precum şi acordul producătorului/furnizorului de ambalaje.

(3) Este permisă utilizarea doar a ambalajelor confecţionate din materiale care permit incinerarea cu riscuri minime pentru mediu şi sănătate.

Art. 29. - Deşeurile rezultate în urma administrării tratamentelor cu citotoxice şi citostatice reprezentate de corpuri de seringă cu sau fără ac folosite, sticle şi sisteme de perfuzie, materiale moi contaminate, echipament individual de protecţie contaminat etc. trebuie colectate separat, ambalate în containere de unică folosinţă sigure, cu capac, care se elimină separat. Recipientele trebuie marcate şi etichetate cu aceleaşi informaţii specificate mai sus, pentru alte tipuri de deşeuri. Acest tip de deşeu se elimină numai prin incinerare, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 128/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 30. - Deşeurile nepericuloase se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi „Deşeuri nepericuloase”. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenţi şi incolori.

 

CAPITOLUL VII

Stocarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

 

Art. 31. - (1) Stocarea temporară, în sensul dispoziţiilor art. 7, trebuie realizată în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la locul de producere.

(2) Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spaţii destinate stocării temporare.

(3) Este interzisă cu desăvârşire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor medicale.

Art. 32. - (1) în fiecare unitate sanitară trebuie să existe un spaţiu central pentru stocarea temporară a deşeurilor medicale.

(2) în cazul construcţiilor noi, amenajarea spaţiului pentru stocarea temporară a deşeurilor medicale trebuie prevăzută prin proiectul unităţii.

(3) Unităţile care nu au fost prevăzute prin proiect cu spaţii pentru stocare temporară a deşeurilor trebuie să construiască şi să amenajeze aceste spaţii în termen de 6 luni de la adoptarea prezentelor norme tehnice.

(4) Spaţiul central de stocare a deşeurilor trebuie să aibă două compartimente:

a) un compartiment pentru deşeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deşeurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de igienă şi recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 33. - (1) Spaţiul central destinat stocării temporare a deşeurilor periculoase trebuie să permită stocarea temporară a cantităţii de deşeuri periculoase acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora.

(2) Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase este o zonă cu potenţial septic şi trebuie separat funcţional de restul construcţiei şi asigurat prin sisteme de închidere, încăperea în care sunt stocate temporar deşeuri periculoase trebuie prevăzută cu sifon de pardoseală pentru evacuarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curăţării şi dezinfecţiei. În cazul în care locaţia respectivă nu dispune de sifon de pardoseală din construcţie, suprafaţa trebuie să fie uşor lavabilă, impermeabilă şi continuă, să nu existe un surplus mare de apă uzată, astfel încât dezinfecţia şi curăţarea să se realizeze cu materiale de curăţenie de unică folosinţă considerate la final deşeuri medicale infecţioase.

(3) Spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase trebuie prevăzut cu ventilaţie corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziţia deşeurilor periculoase.

(4) Trebuie asigurate dezinsecţia şi deratizarea spaţiului de stocare temporară în scopul prevenirii apariţiei vectorilor de propagare a infecţiilor (insecte, rozătoare).

Art. 34. - (1) Durata stocării temporare a deşeurilor medicale infecţioase în incintele unităţilor medicale nu poate să depăşească un interval de 48 de ore, cu excepţia situaţiei în care deşeurile sunt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care să asigure constant o temperatură mai mică de 4°C, situaţie în care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile. Amplasamentul trebuie să aibă un sistem automat de monitorizare şi înregistrare a temperaturilor, ce va fi verificat periodic.

(2) Deşeurile infecţioase încadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale trebuie stocate temporar pe o perioada de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiţii frigorifice corespunzătoare, adică să se asigure constant o temperatură mai mică de 4°C.

(3) Condiţiile de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale trebuie să respecte normele de igienă în vigoare.

(4) Durata pentru transportul şi eliminarea finală a deşeurilor medicale infecţioase nu trebuie să depăşească 24 de ore.

Art. 35. - Se interzice funcţionarea staţiilor de transfer şi a spaţiilor de stocare temporară a deşeurilor medicale pe amplasamente situate în afara unităţilor sanitare sau care nu aparţin operatorilor economici care realizează operaţii de tratare sau eliminare a deşeurilor medicale.

 

CAPITOLUL VIII

Transportul deşeurilor rezultate din activităţile medicale

 

Art. 36. - Transportul deşeurilor medicale periculoase în incinta unităţii în care au fost produse se face pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atât autovehiculele, cât şi cărucioarele şi containerele mobile se curăţă şi se dezinfectează după fiecare utilizare în locul unde are loc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un document scris.

Art. 37. - În scopul protejării personalului şi a populaţiei, transportul deşeurilor medicale periculoase până la locul de eliminare finală se realizează cu mijloace de transport autorizate şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 38. - (1) Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor operatori economici autorizaţi conform legislaţiei specifice în vigoare.

(2) Transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori economici autorizaţi pentru pentru desfăşurarea acestei activităţi.

(3) Producătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de intervenţie pentru situaţii deosebite şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora.

Art. 39. - În situaţia în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în locaţii diferite, transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează prin intermediul operatorului economic contractat de unitatea sanitară respectivă.

Art. 40. - (1) Transportul deşeurilor medicale periculoase în afara unităţii sanitare în care au fost produse se face prin intermediul unui operator economic autorizat potrivit legii şi care se conformează prevederilor:

a) Legii nr. 211/201, cu modificările ulterioare;

b) Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

c) Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2007;

d) Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 396/2009 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005 privind aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase - RNTR 3;

e) Ordinului ministrului sănătăţii nr. 613/2009 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a autovehiculelor utilizate pentru transportul deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală, cu care unitatea sanitară încheie un contract de prestări de servicii sau prin mijloace de transport proprii autorizate potrivit legii;

f) Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

g) altor prevederi legale în domeniu.

(2) Unitatea sanitară, în calitate de generator şi expeditor de deşeuri, are obligaţia să se asigure că, pe toată durata gestionării deşeurilor, de la manipularea în incinta unităţii, încărcarea containerelor în autovehiculul destinat transportului, până la eliminarea finală, sunt respectate toate măsurile impuse de lege şi de prevederile contractelor încheiate cu operatorii economici autorizaţi.

 

CAPITOLUL IX

Tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale

 

Art. 41. - Unitatea sanitară, în calitate de deţinător de deşeuri rezultate din activităţile medicale, are obligaţia:

a) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase şi să separe deşeurile în vederea eliminării acestora;

b) să trateze deşeurile rezultate din activităţile medicale prin mijloace proprii în instalaţii de decontaminare termică la temperaturi scăzute sau să fie predate, pe bază de contract de prestări de servicii, unor operatori economici autorizaţi pentru tratarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, după caz;

c) să transporte şi să elimine deşeurile rezultate din activităţile medicale prin predare, pe bază de contract de prestări de servicii, numai operatorilor economici autorizaţi pentru transportul şi eliminarea deşeurilor medicale;

d) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorilor/producătorilor de deşeuri; această persoană poate fi coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul;

e) să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, precum şi la documentele care se referă la deşeuri.

Art. 42. - În cazul în care unitatea sanitară deţine şi operează o instalaţie proprie pentru decontaminarea la temperaturi scăzute a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, această activitate trebuie să fie cuprinsă în autorizaţia de mediu, iar înainte de punerea în operare a acestor instalaţii se va solicita şi obţine acordul de mediu, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 43. - (1) Procesele şi metodele folosite pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale nu trebuie să pună în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului, respectând în mod deosebit următoarele cerinţe:

a) să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;

b) să nu prezinte impact asupra sănătăţii populaţiei din zonele rezidenţiale învecinate;

c) să nu producă poluare fonică şi miros neplăcut;

d) să nu afecteze peisajele sau zonele protejate/zonele de interes special.

(2) Atât deşeurile medicale periculoase, cât şi deşeurile medicale nepericuloase sunt gestionate în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 44. - Metodele de eliminare a deşeurilor medicale trebuie să asigure distrugerea rapidă şi completă a factorilor cu potenţial nociv pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei.

Art. 45. - (1) Metodele folosite pentru eliminarea deşeurilor medicale rezultate din activităţi medicale sunt:

a) decontaminarea termică la temperaturi scăzute, urmată de mărunţire, deformare;

b) incinerarea, numai pentru tipurile de deşeuri medicale pentru care este interzisă tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute urmată de mărunţire (de exemplu, deşeurile medicale: anatomopatologice, chimice, farmaceutice, citotoxice şi citostatice etc.), cu respectarea prevederilor legale impuse de Hotărârea Guvernului nr. 128/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor;

c) depozitarea în depozitul de deşeuri, numai după tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute şi cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, cu modificările ulterioare, în baza unor buletine de analiză care se vor efectua pe încărcătura ce va fi transportată către depozit;

d) în cazul în care buletinul de analiză prevăzut la lit. c) pune în evidenţă depăşiri ale încărcării biologice conform standardelor/prevederilor în vigoare, deşeurile respective trebuie incinerate.

(2) Deşeurile rezultate din instalaţiile de tratare prin decontaminare termică trebuie să fie supuse procesării mecanice înainte de depozitare, astfel încât acestea să fie nepericuloase şi de nerecunoscut. Instalaţiile de decontaminare termică la temperaturi scăzute trebuie să fie prevăzute cu echipament de tocare-mărunţire a deşeurilor.

(3) în depozitele de deşeuri nepericuloase nu sunt acceptate deşeuri medicale periculoase, adică deşeuri care au una din proprietăţile definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare.

(4) Se interzice funcţionarea incineratoarelor proprii în incinta unităţilor sanitare.

(5) Costurile operaţiunii de eliminare se suportă de către unitatea sanitară, în calitate de deţinător de deşeuri, aceasta suportând sancţiuni privind gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor.

Art. 46. - Eliminarea cadavrelor animalelor de laborator care sunt utilizate în activităţi medicale trebuie să respecte prevederile prezentelor norme tehnice şi se va realiza numai prin incinerare. Unităţile sanitare şi unităţile care desfăşoară cercetări şi experienţe ştiinţifice în domeniul medical trebuie să respecte prevederile acestor norme tehnice.

Art. 47. - (1) Deşeurile nepericuloase sunt colectate separat şi predate pe bază de contract unor operatori economici specializaţi şi autorizaţi în eliminarea deşeurilor, conform prevederilor art. 41.

(2) Deşeurile asimilabile celor menajere, inclusiv resturile alimentare, provenite de la bolnavii din spitalele/secţiile de boli contagioase, fac excepţie de la alin. (1) şi sunt tratate ca deşeuri infecţioase.

Art. 48. - (1) Deşeurile periculoase infecţioase rezultate din activităţile medicale pot fi tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute în instalaţii proprii, prin unităţi anume constituite care să dispună de instalaţii de decontaminare termică la temperaturi scăzute şi de mărunţire. În cazul în care nu există posibilitatea tratării acestora prin decontaminare

termică la temperaturi scăzute şi mărunţire se poate accepta pentru perioade determinate incinerarea în instalaţii autorizate cu respectarea prevederilor legale.

(2) Deşeurile medicale periculoase acceptate a fi tratate prin decontaminare termică sunt deşeurile infecţioase şi deşeurile înţepătoare-tăietoare.

(3) Se interzice tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor anatomopatologice, a deşeurilor farmaceutice şi a deşeurilor citotoxice şi citostatice, acestea fiind tratate doar prin incinerare, şi a deşeurilor chimice care vor fi ori neutralizate, ori incinerate.

(4) După aplicarea tratamentelor de decontaminare termică a deşeurilor infecţioase, deşeurile decontaminate pot fi depozitate în depozite de deşeuri nepericuloase, conform listei naţionale de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005, cu modificările ulterioare. Atât unitatea sanitară (dacă deţine instalaţie de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase), cât şi operatorul economic care realizează operaţia de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să prezinte operatorului de eliminare finală a deşeurilor un act justificativ care atestă faptul că deşeurile au fost decontaminate şi nu prezintă potenţial infecţios.

Art. 49. - Deşeurile medicale nepericuloase se colectează, se tratează şi se elimină în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011, cu modificările ulterioare şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 50. - Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se transportă în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 40.

 

CAPITOLUL X

Evidenţa cantităţilor de deşeuri generate de unităţile sanitare

 

Art. 51. - (1) Fiecare unitate care este producător de deşeuri este obligată să ţină o evidenţă separată, pentru fiecare categorie de deşeuri, în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.

(2) în acest scop, o persoană desemnată de coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul ţine evidenţa deşeurilor pe tipuri şi este responsabilă cu completarea formularelor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare. Această persoană îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul care asigură furnizarea datelor privitoare la cantităţile de deşeuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.

Art. 52. - (1) Pentru îndeplinirea prevederilor art. 51 privind înregistrarea şi raportarea cantităţilor de deşeuri generate în fiecare unitate, se aplică Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, calcularea cantităţilor lunare şi raportarea, conform anexei nr. 2 la ordin.

(2) Unităţile prezintă anual un raport privind activitatea de gestiune a deşeurilor, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, secţiunea 5.2, partea I.

Art. 53. - Formularele pentru transportul şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase care părăsesc unitatea sanitară în scopul eliminării se întocmesc şi completează cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008.

 

CAPITOLUL XI

Instruirea şi formarea personalului

 

Art. 54. - (1) Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea deşeurilor medicale din cadrul unităţilor sanitare trebuie instruit sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a Institutului Naţional de Sănătate Publică, în conformitate cu metodologia stabilită de Ministerul Sănătăţii.

(2) Departamentul cu atribuţii în domeniul medicinei mediului şi a colectivităţilor şi/sau în domeniul epidemiologie-sănătate publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al centrelor regionale de sănătate publică, cu sprijinul direcţiilor de sănătate publică judeţene, elaborează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale la nivel naţional, care trebuie să fie implementată în fiecare unitate sanitară, în funcţie de specificul acesteia.

(3) în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, propunerile referitoare la modalitatea practică de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale de către Institutul Naţional de Sănătate Publică sunt înaintate Ministerului Sănătăţii - Direcţia de sănătate publică şi control în sănătate publică.

(4) în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia sănătate publică şi control în sănătate publică, avizează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale la nivel naţional.

(5) Direcţiile de sănătate publică judeţene controlează activitatea de instruire şi formare a personalului medical cu privire la gestionarea deşeurilor medicale şi modul de aplicare a metodologiei de instruire în fiecare unitate sanitară.

Art. 55. - (1) Fiecare unitate sanitară este obligată să asigure instruirea şi formarea profesională continuă pentru angajaţi cu privire la gestionarea deşeurilor medicale, în oricare dintre următoarele situaţii:

a) la angajare;

b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;

c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;

d) la introducerea de tehnologii noi;

e) la recomandarea persoanei desemnate să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unitatea sanitară existentă care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedură, precum şi la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;

f) la recomandarea coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul;

g) periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deşeurilor medicale.

(2) Perioada dintre două cursuri succesive este stabilită de persoana desemnată din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile sanitare existente în judeţ, dar nu trebuie să depăşească 12 luni.

Art. 56. - Personalul implicat în sistemul de gestionare a deşeurilor medicale periculoase trebuie să cunoască:

a) tipurile de deşeuri produse în unitatea sanitară;

b) riscurile pentru mediu şi sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului de eliminare a deşeurilor medicale;

c) planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, cu regulamentele interne şi codurile de procedură pentru colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportul şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase, precum şi procedurile/protocoalele aplicabile în caz de accidente sau incidente survenite în activitatea de gestionare a deşeurilor.

 

CAPITOLUL XII

Responsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor medicale

 

Art. 57. - Reprezentantul legal al unităţii medicale (manager, director, administrator, medic titular) are următoarele atribuţii:

a) iniţiază, implementează şi conduce sistemul de gestionare a deşeurilor medicale;

b) asigură fondurile necesare pentru asigurarea funcţionării sistemului de gestionare a deşeurilor medicale, inclusiv sumele necesare acoperirii costurilor prevăzute la art. 45 alin. (5);

c) desemnează o persoană, din rândul angajaţilor proprii, respectiv coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, de prezentele norme tehnice, precum şi de legislaţia specifică referitoare la managementul deşeurilor medicale în ceea ce priveşte obligaţiile deţinătorilor/producătorilor de deşeuri;

d) controlează şi răspunde de încheierea contractelor cu operatorii economici care transportă, tratează şi elimină deşeurile rezultate din activităţile medicale;

e) controlează şi răspunde de colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale;

f) poate delega atribuţiile menţionate la lit. d) şi e) către coordonatorul activităţii, de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul;

g) aprobă planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale pe baza regulamentelor interne, a codurilor de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase din unitatea sanitară respectivă, în conformitate cu anexa nr. 4 la ordin;

h) aprobă planul de formare profesională continuă a angajaţilor din unitatea sanitară cu privire la gestionarea deşeurilor medicale.

Art. 58. - Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul din unităţile sanitare:

a) este cadru medical certificat de către Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) , o dată la 3 ani;

b) elaborează şi supune spre aprobarea conducerii planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale, pe baza regulamentelor interne şi a codurilor de procedură pentru colectarea, stocarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale periculoase; în acest scop el colaborează cu epidemiologi în elaborarea unui plan corect şi eficient de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale;

c) coordonează şi răspunde de sistemul de gestionare a deşeurilor în unitatea sanitară; în acest scop el elaborează regulamentul intern referitor la colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportarea şi eliminarea deşeurilor şi clasifică deşeurile generate în conformitate cu anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;

d) stabileşte codul de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

e) evaluează cantităţile de deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase produse în unitatea sanitară; păstrează evidenţa cantităţilor pentru fiecare categorie de deşeuri şi raportează datele în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare;

f) coordonează activitatea de culegere a datelor pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidenţei gestiunii deşeurilor medicale;

g) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor medicale periculoase;

h) se asigură de cântărirea corectă a cantităţii de deşeuri medicale periculoase care se predă operatorului economic autorizat, utilizând cântare verificate metrologic;

i) propune şi alege soluţia de eliminare finală într-un mod cât mai eficient a deşeurilor medicale periculoase în cadrul fiecărei unităţi sanitare;

j) verifică dacă operatorul economic ce prestează servicii de transport al deşeurilor medicale este autorizat, conform prevederilor legale, pentru efectuarea acestei activităţi şi dacă autovehiculul care preia deşeurile corespunde cerinţelor legale;

k) verifică dacă destinatarul transportului de deşeuri este un operator economic autorizat să desfăşoare activităţi de eliminare a deşeurilor;

l) colaborează cu persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din unităţile sanitare în scopul derulării unui sistem de gestionare corect şi eficient a deşeurilor periculoase;

m) este responsabil de îndeplinirea tuturor obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorului/producătorului de deşeuri, inclusiv a celor privitoare la încheierea de contracte cu operatori economici autorizaţi pentru transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale.

Art. 59. - Consilierul pe probleme de siguranţă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) monitorizează activitatea de tratare şi transport al deşeurilor medicale periculoase efectuată de unitatea sanitară în vederea conformării cu prevederile legale ce reglementează tratarea şi transportul mărfurilor periculoase;

b) consiliază reprezentantul legal al unităţii sanitare în privinţa transportului mărfurilor periculoase;

c) efectuează demersurile necesare ca unitatea sanitară să se asigure că incidentele/accidentele în care sunt implicate deşeuri medicale periculoase sunt investigate corect şi sunt raportate corespunzător;

d) elaborează raportul anual privind activităţile cu mărfuri periculoase; aceste rapoarte anuale sunt păstrate 5 ani şi sunt puse la dispoziţia autorităţilor naţionale competente la solicitarea acestora;

e) monitorizează aplicarea practicilor şi procedurilor instituite de unitatea sanitară referitoare la transportul deşeurilor medicale periculoase.

Art. 60. - Medicul delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) participă la stabilirea codului de procedură a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

b) participă la buna funcţionare a sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

c) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor medicale periculoase;

d) răspunde de educarea şi formarea continuă a personalului cu privire la gestionarea deşeurilor medicale periculoase;

e) elaborează şi aplică planul de educare şi formare continuă cu privire la gestionarea deşeurilor medicale periculoase.

Art. 61. - Şeful serviciului administrativ din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) asigură şi răspunde de aprovizionarea unităţii cu materialele necesare sistemului de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

b) asigură şi răspunde de întreţinerea instalaţiilor de tratare prin decontaminare termică din incinta unităţii sanitare, dacă este cazul;

c) controlează respectarea de către unitatea sanitară a condiţiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu operatorii economici care prestează activităţile de tratare, transport şi eliminare finală a deşeurilor medicale periculoase, astfel încât să demonstreze trasabilitatea deşeurilor în sensul prevenirii abandonării în locuri nepermise sau eliminării necorespunzătoare a acestora.

Art. 62. - Medicul şef de secţie din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) controlează modul în care se aplică codul de procedură stabilit pe secţie;

b) semnalează imediat directorului adjunct economic şi şefului serviciului administrativ deficienţele în sistemul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale.

Art. 63. - Asistenta-şefă din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) răspunde de aplicarea codului de procedură;

b) prezintă medicului şef de secţie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deşeurilor medicale periculoase;

c) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 64. - Asistenta din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 65. - Infirmiera din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 66. - Îngrijitoarea pentru curăţenie din unităţile sanitare are următoarele atribuţii:

a) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

b) asigură transportul deşeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedură.

Art. 67. - Medicul care îşi desfăşoară activitatea în sistem public sau privat, în spital sau, după caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic şcolar, medic stomatolog, medic al unităţii militare, medic al penitenciarului are următoarele atribuţii:

a) supraveghează modul în care se aplică codul de procedură stabilit în sectorul lui de activitate;

b) aplică procedurile stipulate de codul de procedură;

c) aplică metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale.

Art. 68. - Persoana desemnată să coordoneze activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea unităţilor care desfăşoară activităţi conexe celor medicale (cabinete de înfrumuseţare corporală, îngrijiri paleative şi îngrijiri la domiciliu etc.) are ca atribuţii să coordoneze şi să răspundă de colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea proprie.

 

ANEXA Nr. 2

 

METODOLOGIA

de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale

 

1. Introducere

1.1. Unităţile sanitare care desfăşoară activităţi medicale, în calitate de producători de deşeuri, au obligaţia să ţină evidenţa gestionării acestora, în conformitate cu modelul prevăzut la secţiunea 5.1.

1.2. Următoarele unităţi, indiferent de forma de organizare a acestora, în calitate de producători/deţinători de deşeuri, au obligaţia să ţină evidenţa gestionării deşeurilor de medicamente, în conformitate cu modelul prevăzut la secţiunea 5.1, şi să respecte prevederile prezentei metodologii de culegere a datelor:

a) farmacii, drogherii, unităţi autorizate pentru vânzarea sau distribuţia medicamentelor şi produselor farmaceutice;

b) unităţi de producţie, depozitare şi păstrare a medicamentelor şi a produselor biologice;

c) institute de cercetare farmaceutică;

d) unităţi preclinice din universităţile şi facultăţile de farmacie;

e) Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

1.3. Evidenţa deşeurilor colectate, stocate temporar, tratate, transportate şi eliminate se raportează de producătorii/deţinătorii de deşeuri, după caz, menţionaţi la pct. 1.1, respectiv pct. 1.2, la solicitarea autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului sau a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii şi răspunderi în domeniul regimului deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform prevederilor legale.

1.4. Culegerea datelor referitoare la deşeurile medicale şi ţinerea evidenţei acestora se face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii de culegere a datelor. Datele privind evidenţa gestiunii deşeurilor se păstrează pe o durată de minimum 3 ani, conform reglementărilor legale în vigoare.

1.5. Deşeurile medicale clasificate pe categorii şi tipuri conform prevederilor art. 8 din anexa nr. 1 la ordin sunt cântărite şi evidenţiate în cuprinsul raportărilor efectuate de fiecare unitate, separat pe fiecare tip de deşeu.

1.6. Unităţile sanitare şi unităţile prevăzute la pct. 1.1, respectiv pct. 1.2 sunt responsabile de calitatea datelor culese şi transmise către direcţiile de sănătate publică judeţene.

2. Codurile tipurilor de deşeuri

2.1. Codurile tipurilor de deşeuri întâlnite frecvent în activităţi medicale sunt evidenţiate la art. 8 din anexa nr. 1 la ordin.

2.2. Pentru codurile tipurilor de deşeuri care nu se regăsesc la art. 8 din anexa nr. 1 la ordin, se consultă anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare.

3. Metodologia de culegere a datelor privind deşeurile rezultate din activităţi medicale

3.1. Activitatea de culegere şi analiză a datelor şi a informaţiilor privind sistemul de gestionare a deşeurilor din unităţi în care se desfăşoară activităţi medicale şi cantitatea de deşeuri produsă pe fiecare tip în parte are drept scop completarea bazei naţionale de date şi a evidenţei gestionării deşeurilor medicale.

3.2. Obiectivele activităţii de culegere a datelor privind deşeurile produse în unităţile în care se desfăşoară activităţi medicale sunt următoarele:

a) evaluarea sistemului folosit de unitatea respectivă pentru gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale prin completarea formularului de raportare cu informaţii referitoare la: descrierea situaţiei actuale privind stocarea temporară, transportul, tratarea şi/sau eliminarea, codurile de proceduri şi sistemul de formare a personalului (secţiunea 5.2, partea I);

b) măsurarea prin cântărire a deşeurilor generate într-un anumit interval, înscrierea datelor în tabelul prevăzut la secţiunea 5.1 şi calcularea prin însumare a cantităţilor de deşeuri produse în unitate lunar şi, apoi, pe intervalul de raportare, conform tabelului prevăzut la secţiunea 5.2, partea a II-a;

c) identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru personalul unităţii în care se desfăşoară activităţi medicale, pentru pacienţi şi pentru populaţie, managementul riscurilor legate de gestionarea deşeurilor medicale periculoase, informarea şi educarea personalului pe baza informaţiilor prezentate în raport, conform secţiunii 5.2, partea I.

3.3. Responsabilitatea în cadrul unităţii sanitare pentru activităţile de culegere a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor, întocmire şi păstrare a evidenţelor specifice şi raportare revine coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul.

a) Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul este responsabil cu măsurarea prin cântărirea deşeurilor generate într-un anumit interval de timp, înscrierea datelor în tabelele prezentate la secţiunile 5.1 şi 5.2 şi păstrarea/transmiterea informaţiilor privind cantităţile de deşeuri produse în unitate lunar şi/sau în intervalul de raportare.

b) Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul elaborează un regulament intern privind modalitatea în care fiecare container sau recipient conţinând deşeuri trebuie etichetat în secţia/laboratorul în care a fost umplut, folosindu-se etichete autocolante cu datele de identificare ale unităţii sanitare, secţia/laboratorul şi data umplerii. Datele privitoare la cantitate de pe eticheta autocolantă a fiecărui container sau recipient conţinând deşeuri se completează după efectuarea cântăririi.

c) Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul desemnează persoana responsabilă cu ţinerea evidentei deşeurilor si completarea tabelelor de la secţiunile 5.1 şi 5.2.

3.4. Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale cuprinde următoarele etape necesare pentru descrierea sistemului de gestionare a deşeurilor produse în unităţile sanitare, pentru determinarea cantităţii de deşeuri produse într-o anumită perioadă şi pentru calcularea cantităţilor în vederea completării fişei interne de gestionare a deşeurilor:

a) instruirea personalului;

b) alocarea sarcinilor specifice de lucru;

c) determinarea prin cântărire a cantităţilor de deşeuri produse, ce sunt evidenţiate în tabelul prevăzut la secţiunea 5.1;

d) calcularea cantităţii totale de deşeuri lunare/anuale, pentru fiecare categorie de deşeu, pentru completarea tabelului prevăzut la secţiunea 5.2, partea a II-a.

3.5. Determinarea cantităţilor de deşeuri de fiecare tip generate de unitate se face prin cântărire, astfel:

a) Deşeurile se cântăresc în incinta spaţiului destinat stocării temporare (spaţiul central de stocare a deşeurilor din incinta unităţii), care este dotat în acest scop cu cântare de acelaşi tip, ce trebuie să fie verificate periodic din punct de vedere metrologic şi calibrate înainte de cântărire. În unităţile mici, unde nu se justifică investiţia în astfel de dotări, se poate stabili, prin contractul cu unitatea care efectuează transportul, aducerea cântarului la ridicarea fiecărui transport ca sarcină a transportatorului.

b) Unitatea de măsură a cantităţii de deşeuri este kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deşeuri.

c) Cântărirea se face în prezenţa reprezentanţilor spitalului şi a operatorului economic care efectuează transportul.

d) în unităţile sanitare care fac operaţiuni de tratare a deşeurilor infecţioase, cântărirea se efectuează înainte şi după tratarea deşeurilor.

3.6. În unităţile sanitare care produc o cantitate zilnică de deşeuri mai mare de 1.000 kg sau care au mai mult de 500 de paturi, cântărirea deşeurilor se face imediat după aducerea în spaţiul destinat stocării temporare (în spaţiul central de stocare temporară) a fiecărui container sau recipient conţinând deşeuri.

3.7. În unităţile sanitare care nu se încadrează în categoria celor prevăzute la pct. 3.6, cântărirea deşeurilor se face cel puţin înaintea înlăturării acestora de pe amplasament (încărcarea în mijlocul de transport). După efectuarea cântăririlor se completează datele de pe eticheta fiecărui container sau recipient cu privire la cantitatea de deşeuri.

3.8. În formularul pentru înscrierea cântăririlor prevăzut la secţiunea 5.1 se consemnează: data (şi ora cântăririlor, dacă se fac mai multe în aceeaşi zi) şi cantităţile de deşeuri, pe categorii, tratarea, transport, eliminare, rămase în stoc.

3.9. Pentru evidenţa deşeurilor rezultate din activitatea unităţilor menţionate la pct. 1.2, acestea stabilesc propria metodologie de culegere a datelor şi persoanele responsabile. Metodologia va fi comunicată direcţiilor de sănătate publică judeţene.

4. Metodologie de calcul al cantităţilor de deşeuri generate; raportarea rezultatelor activităţii de gestionare a deşeurilor

4.1. Cantitatea lunară totală din fiecare tip de deşeuri, astfel cum acestea sunt clasificate la art. 8 din anexa nr. 1 la ordin, se determină prin însumarea în secţiunea 5.1 a tuturor cantităţilor de deşeuri de tipul respectiv, cântărite în decurs de o lună. Valorile lunare se înscriu în secţiunea 5.2, partea a II-a. Prin însumarea cantităţilor lunare de deşeuri se obţin cantităţile totale anuale de deşeuri pentru fiecare tip.

4.2. Coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul urmăreşte corectitudinea completării, semnează tabelele prevăzute la secţiunile 5.1 şi 5.2 şi este responsabil cu transmiterea şi păstrarea acestor evidenţe în conformitate cu prevederile legale.

4.3. Transmiterea rapoartelor privind evidenţa deşeurilor şi a activităţii de gestionare a deşeurilor se face după cum urmează:

a) lunar, până la data de 15 a lunii ulterioare celei pentru care se întocmeşte raportarea, coordonatorul activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul din unitate transmite către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti tabelul de la secţiunea 5.2, partea a II-a, completat lunar;

b) trimestrial, până la data de 20 a lunii ulterioare trimestrului pentru care se face raportarea, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti transmit tabelul de la secţiunea 5.3, partea a II-a, completat lunar, către centrele regionale de sănătate publică;

c) trimestrial, până la data de 25 a lunii ulterioare trimestrului pentru care se face raportarea, centrele regionale de sănătate publică transmit tabelele de la secţiunea 5.3 şi secţiunea 5.4, completate lunar, către Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar;

d) anual, până la 15 ianuarie pentru unităţi, 25 ianuarie pentru direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv 10 februarie pentru centrele regionale de sănătate publică, se transmite ierarhic raportul completat conform cerinţelor de la secţiunea 5.2, partea I.

4.4. Tabelele de la secţiunea 5.2, partea a II-a, completate corespunzător perioadei de raportare, se prezintă autorităţilor cu atribuţii de control şi/sau se transmit, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului.

4.5. Înregistrarea datelor privind evidenţa deşeurilor se face în format electronic (Excel). Transmiterea datelor se realizează electronic (prin e-mail - Excel) sau pe suport hârtie (prin fax sau prin poştă).

4.6. Raportarea statistică anuală a gestiunii deşeurilor către autoritatea competentă de protecţie a mediului se realizează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

4.7. Raportarea statistică anuală a deşeurilor rezultate la nivel naţional din activitatea medicală de Ministerul Sănătăţii prin intermediul Institutului Naţional de Sănătate Publică către Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Institutul Naţional de Statistică se realizează pe baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

5. Formulare pentru evidenţa deşeurilor şi a activităţii de gestionare a deşeurilor

Secţiunea 5.1 Registru de evidenţă a deşeurilor

 

Fişa internă nr. .... a gestiunii deşeurilor (pentru înscrierea cântăririlor de către fiecare unitate)

 

- Model -

 

Unitatea...............................................................................

(denumirea completă, localitatea, judeţul)

Numele şi numărul de telefon al coordonatorului activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul:.......................................................................................

Codul deşeului......................luna...............numărul total de paturi1....................numărul total de paturi ocupate/luna2 .

Tabele de înscriere a cântăririlor (se completează câte un tabel pentru fiecare tip de deşeu):

 

Ziua

Cantitatea

(kg)

Tipul recipientului de colectare

Stocarea temporară

Tratarea

Transportul

Eliminarea

Rămasă în stoc

Cantitatea

Tipul

Cantitatea

Modul

Scopul

Operatorul economic

Mijlocul

Destinaţia

Operatorul economic

Cantitatea DO

Cantitatea

Operatorul economic

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total lună:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1 Numărul total de paturi se completează doar de unităţile sanitare cu paturi.

2 Suma numărului de paturi ocupate în fiecare zi pe parcursul lunii respective.

 

Data

………………

Numele persoanei care a completat fişa

…………………………………………….

 

Instrucţiuni de completare

Se completează cu următoarele informaţii:

- prima linie din tabel se completează cu:

- codul deşeului, conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, respectiv conform clasificării menţionate în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin;

- luna şi anul pentru care se întocmeşte evidenţa. Coloana 1: ziua în care se face cântărirea

Coloana 2: cantitatea de deşeuri de tipul menţionat produsă de la cântărirea anterioară

Coloana 3: tipul recipientului de colectare; se codifică conform notei 1):

RM- recipient metalic

RP- recipient din plastic

RL - recipient din lemn

SG- sac galben

SN- sac negru

CCS - cutie din carton cu sac în interior

A - altele

Coloana 4: cantitatea de deşeuri din categoria menţionată stocată în spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor

Coloana 5: tipul de stocare, conform notei 2)

Coloana 6: cantitatea de deşeuri tratată

Coloana 7: modul de tratare; se codifică conform notei 3).

Coloana 8: scopul tratării; se codifică conform notei 4).

Coloana 9: denumirea operatorului economic care efectuează operaţia de tratare, când aceasta se efectuează în afara unităţii sanitare.

Coloana 10: mijlocul de transport; se codifică conform notei 5).

Coloana 11: destinaţia transportului; se codifică conform notei 6).

Coloana 12: denumirea operatorului economic care efectuează operaţia de transport

Coloana 13: cantitatea de deşeuri eliminată prin depozitare în depozitul de deşeuri

Coloana 14: cantitatea de deşeuri eliminată prin incinerare

Coloana 15: denumirea operatorului economic care efectuează operaţiunea de eliminare

Coloana 16: cantitatea de deşeuri rămasă în stoc după cântărire/transport/tratare/eliminare la care sunt supuse deşeurile.

 

NOTE:

 

1) Tip recipient de colectare:

RM - recipient metalic;

RP - recipient din plastic;

RL - recipient din lemn;

SG - sac galben;

SN - sac negru;

CCS - cutie din carton cu sac în interior;

A-altele.

2) Tipul de stocare:

RM - recipient metalic;

RP - recipient de plastic;

BZ - bazin decantor;

CT - container transportabil;

CF - container fix;

 

S - saci;

PD - platformă de deshidratare;

VN - În vrac, neacoperit;

VA - în vrac, incinta acoperită;

RL - recipient din lemn;

A-altele.

3) Modul de tratare:

TM - tratare mecanică;

TC - tratare chimică;

TMC - tratare mecano-chimică;

TB - tratare biochimică;

D - deshidratare;

 

TT - tratare termică prin decontaminare termică la temperaturi scăzute; A-altele.

4) Scopul tratării:

E - în vederea eliminării.

5) Mijlocul de transport:

AS - autospeciale;

AN - auto nespeciale;

H - transport hidraulic;

CF - cale ferată;

A-altele.

6) Destinaţia sau eliminare:

DO - depozitul de deşeuri;

1 - incinerarea în scopul eliminării.

 

Secţiunea 5.2 Raportări

Propunere de conţinut al raportului privind evidenţa deşeurilor şi a activităţii de gestionare a deşeurilor

Partea I

Raport privind activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

(se întocmeşte şi se transmite anual)

Unitatea şi adresa:................

Perioada de raportare: anul .... Către:

- Direcţia judeţeană de sănătate publică (pentru raportările unităţilor)

- Centrele regionale de sănătate publică (pentru raportările trimestriale ale direcţiilor judeţene de sănătate publică)

- Institutul Naţional de Sănătate Publică Termen de transmitere:

- 15 ianuarie pentru unităţi;

- 25 ianuarie pentru direcţiile judeţene de sănătate publică;

-10 februarie pentru centrele regionale de sănătate publică.

CUPRINS (model de conţinut minim):

INTRODUCERE

1. Numele, funcţia, telefonul şi alte informaţii de contact ale persoanei responsabile cu furnizarea datelor pentru baza naţională de date; descrierea funcţiei persoanei responsabile pentru transmiterea datelor privind gestionarea deşeurilor

2. Numele, funcţiile, poziţia şi responsabilităţile altor membri ai personalului unităţii care au responsabilităţi specifice în gestionarea deşeurilor

DATE DESPRE UNITATEA SANITARĂ ŞI ACCIDENTE

3. Numărul total al personalului

4. Numărul total de paturi şi numărul mediu de paturi ocupate

5. Numărul total de cazuri de hepatită B, hepatită C şi alte infecţii virale cu transmitere sanguină în rândul personalului implicat în manipularea deşeurilor

6. Numărul total de:

a) accidente cu ace de seringi sau alte obiecte ascuţite; şi

b) alte accidente din care poate rezulta transmiterea unei infecţii serioase sau vătămarea.

INSTRUIREA PERSONALULUI

7. Detalii asupra oricărei instruiri privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale la care a participat personalul unităţii, incluzând numărul de personal pe fiecare funcţie sau poziţie şi durata cursului de instruire şi o estimare în procente a duratei cursului alocate aspectelor de gestionare a deşeurilor

DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR ŞI AMENAJĂRILOR SPECIFICE

8. Specificaţi dacă se folosesc ambalaje corespunzătoare pentru fiecare tip de deşeuri (sac galben, cutie din carton prevăzută cu sac galben, cutie din material rezistent la acţiunile mecanice, cu închidere temporară sau definitivă, sac negru sau transparent etc.). Se enumera toate ambalajele utilizate pe tipuri de deşeuri colectate.

9. Echipamentele şi amenajările utilizate pentru stocarea intermediară a deşeurilor şi pentru transportul intern al deşeurilor în cadrul unităţii (containere pe roţi, cărucioare, lifturi şi/sau trasee special destinate transportului deşeurilor etc.)

10. Lista caracteristicilor spaţiului central de stocare temporară din unitate (uşa încuiată, apă curentă şi sistem de scurgere, ventilaţie, modalităţi de prevenire a accesului animalelor, fără utilizare pentru alte deşeuri sau alte scopuri etc.) şi dacă sunt proiecte pentru a îmbunătăţi situaţia existentă

TRATAREA ŞI/SAU ELIMINAREA DEŞEURILOR

11. Procentul deşeurilor infecţioase care sunt tratate prin decontaminare termică la temperaturi scăzute în cadrul unităţii sanitare, astfel încât să poată fi eliminate ca deşeuri nepericuloase

12. Procentul deşeurilor infecţioase care au fost tratate/incinerate de către un contractor din afara unităţii sanitare

13. Dacă furnizarea ambalajelor pentru deşeuri (cutii pentru deşeuri ascuţite-tăietoare, cutii de carton şi saci de plastic) este indusă în contractul/contractele privind colectarea şi eliminarea deşeurilor

14. Numele contractorului, adresa şi tipul operaţiei de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor rezultate din activităţile medicale sau tipul operaţiei de eliminare folosită de către contractor

15. Costul achitat pe kilogram pentru transportul/tratarea/ eliminarea deşeurilor periculoase de către contractor

Partea a II-a

Raport privind evidenţa gestiunii deşeurilor rezultate din activităţile medicale:

Perioada de raportare: anul ..../trimestrul...../luna.....

Pentru raportările lunare ale unităţilor:

Către: Direcţia de sănătate publica judeţeană

Termen de transmitere: 15 a lunii ulterioare celei pentru care unitatea a întocmit raportarea

Pentru raportările trimestriale ale direcţiilor judeţene de sănătate publică:

Către: Centrele regionale de sănătate publică

Termen transmitere:

- 20 aprilie pentru trimestrul I

- 20 iulie pentru trimestrul II

- 20 octombrie pentru trimestrul III

- 20 ianuarie pentru trimestrul IV

Pentru raportările trimestriale ale centrelor regionale de sănătate publică:

Către: Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar

Termen de transmitere: 25 aprilie pentru trimestrul I

- 25 iulie pentru trimestrul II

- 25 octombrie pentru trimestrul III

- 25 ianuarie pentru trimestrul IV şi raport anual

Pentru raportarea anuală a Institutului Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar

Către: Ministerul Sănătăţii

Termen de transmitere:

- 31 martie a anului în curs, pentru datele culese în anul precedent

 

Tabel pentru raportarea lunară a datelor privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale anul..........trimestrul........luna..............(conform anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002)

 

1. Date de identificare: Unitatea sanitară (denumire şi adresă) Persoana responsabilă (Nume şi date de contact)....................

telefon.......................fax: …………… e-mail: ………………………………….

2. Numărul total de paturi...............Numărul total de paturi ocupate/lună

 

Nr.

Codul deşeului

Cantitatea generată

Colectare/Tratare/Transport

Eliminarea

Rămas în stoc

Colectarea

Tratarea

Transportul

Tipul colectării

Cantitatea

Modul

Scopul

Operatorul economic

Mijlocul

Destinaţia

Operatorul economic

Cantitatea DO

Cantitatea I

Operatorul economic

Cantitatea

Tipul stocării

1

18 0101 (18 0103*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

18 0102 (18 0103*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

18 0103*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

18 0104

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

18 0106*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

18 0107

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

18 0108*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

18 0109

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9

18 01 10*

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data

………………

Numele persoanei responsabile

…………………………………………….

 

Secţiunea 5.3 Tabel pentru centralizarea datelor privind evidenţa gestiunii deşeurilor rezultate din activităţile medicale raportate de către unităţile sanitare arondate judeţului..........................

 

Direcţia de Sănătate Publică.......................................

Luna............................anul......................

Numărul unităţilor sanitare care au raportat....................din total.......

 

Unitatea sanitară

Nr. total

de paturi

Nr.  de paturi

ocupate pe lună

Cod deşeu 18 01 01 (18 01 03*)

Cod deşeu 18 01 02 (18 01 03*)

Cod deşeu 18 01 03*

Cod deşeu 18 01 04

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Unitatea sanitară

Nr. total de paturi

Nr. de paturi ocupate pe lună

Cod deşeu 18 01 06*

Cod deşeu 18 01 67

Cod deşeu 18 01 08*

Cod deşeu 18 0109

Cod deşeu 18 01 10*

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

G = cantitatea de deşeuri generate

T = cantitatea de deşeuri tratate

DO = cantitatea de deşeuri eliminate prin depozitul de deşeuri

I = cantitatea de deşeuri eliminate prin incinerare

RS = cantitatea de deşeuri rămase în stoc

 

 

 

Data

 

 

 

Numele persoanei responsabile

 

Secţiunea 5.4 Tabel pentru centralizarea datelor privind evidenţa gestiunii deşeurilor rezultate din activităţile medicale raportate de către direcţiile de sănătate publică arondate

 

Centrul Regional de Sănătate Publică.......................................

Luna............................anul......................

Numărul direcţiilor de sănătate publică raportoare....................

 

Direcţia de Sănătate Publică

Nr. total al unităţilor sanitare care au raportat

Nr. total de paturi

Nr. de paturi ocupate pe lună

Cod deşeu 18 01 01 (18 01 03*)

Cod deşeu 18 01 02 (18 01 03*)

Cod deşeu 18 01 03*

Cod deşeu 18 01 04

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcţia de Sănătate Publică

Nr. total al unităţilor

sanitare care au raportat

Nr. total de

paturi

Nr. de paturi

ocupate pe lună

Cod deşeu 18 01 06*

Cod deşeu 18 01 07

Cod deşeu 18 01 08*

Cod deşeu 18 01 09

Cod deşeu 18 01 10*

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

I

RS

G

T

DO

1

RS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

G = cantitatea de deşeuri generate

T = cantitatea de deşeuri tratate

DO = cantitatea de deşeuri eliminate prin depozitul de deşeuri

1 = cantitatea de deşeuri eliminate prin incinerare

RS = cantitatea de deşeuri rămase în stoc

 

 

 

Data

 

 

 

Numele persoanei responsabile

 

ANEXA Nr. 3

 

CONDIŢII

de colectare prin separare la locul producerii, pe categoriile stabilite, a deşeurilor rezultate din activităţi medicale

 

1. Sacii negri sau transparenţi se folosesc pentru colectarea deşeurilor nepericuloase, de exemplu, cele codificate cu 18 01 04 în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin.

2. Sacii de culoare galbenă se folosesc în pubele, portsac cu capac sau cutii de carton, după caz, cutii din plastic rigid cu capac pentru colectarea deşeurilor periculoase codificate 18 01 02, 18 01 03* în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin.

3. Cutiile cu pereţi rigizi se folosesc pentru colectarea deşeurilor înţepătoare-tăietoare codificate 18 01 01, 18 01 03* în art. 8 din anexa nr. 1 la ordin.

4. Celelalte tipuri/categorii de deşeuri se colectează în conformitate cu prevederile cap. V şi VI din anexa nr. 1 la ordin.

 

ANEXA Nr. 4

 

CONTINUT-CADRU

al planului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

 

SECŢIUNEA 1

Cerinţe legale privind conţinutul planului de gestionare

 

În conformitate cu legislaţia în vigoare, planurile de gestionare a deşeurilor conţin, după caz, şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, cel puţin următoarele:

a) tipul deşeurilor pe coduri, cantitatea şi sursa deşeurilor generate, precum şi o evaluare a evoluţiei viitoare a fluxurilor de deşeuri;

b) schemele existente de colectare, tratare şi principalele instalaţii de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale;

c) o evaluare a necesarului de scheme de colectare, infrastructura necesară şi, dacă este cazul, investiţiile legate de acestea;

d) informaţii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentelor şi capacităţii instalaţiilor de tratare şi/sau eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale;

e) politici generale de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, inclusiv tehnologii şi metode planificate de gestionare a deşeurilor sau politici privind deşeurile care ridică probleme specifice de gestionare.

De asemenea, Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale poate conţine, luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele:

a) aspectele organizaţionale legate de gestionarea deşeurilor, inclusiv o descriere a alocării responsabilităţilor între actorii publici şi privaţi care se ocupă cu gestionarea deşeurilor;

b) o analiză a utilităţii şi a adecvării utilizării instrumentelor economice şi de altă natură pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deşeuri, luând în considerare necesitatea menţinerii unei bune funcţionări a pieţei interne;

c) utilizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale (propunere de conţinut)

 

1. Informaţii generale privind unitatea sanitară

2. Situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile unităţii sanitare

2.1. Proceduri şi practici existente

2.2. Responsabilităţi privind gestionarea deşeurilor

2.3. Tipurile deşeurilor pe coduri şi cantităţi de deşeuri rezultate din activităţile medicale

2.4. Localizarea şi organizarea facilităţilor de colectare şi stocare temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

2.5. Modul de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute (abur, aer cald etc.) şi modul de eliminare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

3. Obiective strategice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale

3.1. Prevenirea generării deşeurilor

3.2. Colectarea, stocarea temporară, tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute, analizarea rezultatului decontaminării, eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale

4. Măsuri privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale

4.1. Colectarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale

4.2. Stocarea temporară a deşeurilor rezultate din activităţile medicale

4.3. Transportul intern al deşeurilor rezultate din activităţile medicale

5. Identificarea şi evaluarea opţiunilor existente de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute şi eliminarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale

6. Proceduri pentru situaţii de urgenţă

6.1. Împrăştieri accidentale de deşeuri infecţioase

6.2. Împrăştieri accidentale de chimicale periculoase

7. Instruirea personalului

8. Estimarea costurilor privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale

9. Planul de acţiune

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI