MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 882/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 882         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Sâmbătă, 22 decembrie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor

 

Decizia nr. 1.014 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România si Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, cu referire la art. 1 şi art. 22 din tratat, precum şi la sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor” din preambulul acestui

 

Decizia nr. 1.016 din 29 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.274. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite

 

1.275. - Hotărâre pentru modificarea art. 143 din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, precum şi pentru prelungirea până la 28 februarie 2013 a prevederilor acesteia

 

1.280. - Hotărâre pentru modificarea art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 1.388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, precum şi pentru prelungirea până la data de 28 februarie 2013 a aplicării prevederilor acesteia

 

1.293. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud de către doamna Bob Nastasia-Ani

 

1.294. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar. prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud de către domnul Ţintean Ioan

 

1.295. - Hotărâre privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor produse şi a acordării ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia din judeţele Botoşani şi Vrancea

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

541. - Decizie pentru eliberarea domnului Damian Drăghici din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

542. - Decizie pentru eliberarea domnului Eugen Orlando Teodorovici din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

543. - Decizie pentru eliberarea domnului Remus Cernea din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

544. - Decizie privind eliberarea, la cerere, a domnului Gheorghe Emacu din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

 

545. - Decizie pentru eliberarea, la cerere, a domnului Rodin Traicu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

546. - Decizie pentru eliberarea domnului Florian Dorel Bodog din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii

 

547. - Decizie pentru numirea domnului Raed Arafat în funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 932

din 13 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea- judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, excepţie ridicată de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 12.563/121/2010* al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 958D/2012.

Dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 4 octombrie 2012, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 156 alin. 2 din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 11 octombrie 2012, dată la care, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, Curtea, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi coroborat cu art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a repus cauza pe rol pentru data de 13 noiembrie 2012.

La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Gheorghe Momanu, iar pentru partea Societatea Comercială Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale - PAID - SA. din Bucureşti, consilier juridic Viorel Giuglea, cu împuternicire depusă la dosar, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă, pe rând, cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia şi invocă încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituţie, şi reprezentantului părţii adverse, care solicită respingerea excepţiei în principal ca inadmisibilă şi în secundar ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că soluţia legislativă are caracter social şi nu încalcă principiul statului de drept.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 aprilie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 12.563/121/2010*, Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Gheorghe Momanu într-o cauză în care solicită constatarea faptului că locuinţa sa nu este supusă niciunui risc în sensul Legii nr. 260/2008.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prin prevederile legale criticate este statuată înşelăciunea, astfel cum este definită de art. 215 din Codul penal. Arată că prin legea criticată este indusă în eroare întreaga populaţie, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase, în sensul că toate locuinţele din România ar fi supuse riscurilor celor trei dezastre naturale: cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundaţii, întrucât majoritatea blocurilor din România nu sunt supuse niciuneia dintre aceste riscuri, pentru motivul că autorizaţiile de construire au fost eliberate numai pentru terenuri sigure, iar construcţiile au fost proiectate şi executate cu respectarea normelor corespunzătoare gradului de risc seismic al zonei. În continuare reclamantul susţine că dispoziţiile Legii nr. 260/2008 nu au ca scop protejarea proprietarilor de locuinţe, ci obţinerea de foloase materiale injuste sub formă de sinecuri pentru persoanele care formează aşa-numitul Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, de câştiguri uşoare şi de îmbogăţirea fără justă cauză a societăţilor private de asigurare, precum şi de completarea în mod fraudulos a bugetelor locale şi a celui naţional.

În concluzie, autorul excepţiei arată că Legea nr. 260/2008 este o lege prin care este statuată înşelăciunea, iar o astfel de lege nu poate fi constituţională, fără a indica dispoziţiile din Constituţie pretins a fi încălcate.

Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că Legea nr. 260/2008 este constituţională în condiţiile în care are un caracter social şi solidar. Primele anuale stabilite de art. 5 alin. (2) lit. a) şi b) din lege sunt de 20, respectiv 10 euro în echivalent lei la cursul Băncii Naţionale a României din ziua plăţii, pentru construcţii de tip A, respectiv tip B. Această lege a implementat sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale, astfel cum sunt definite de art. 2 lit. b) din lege (respectiv: cutremure de pământ, alunecări de teren şi inundaţii, ca fenomene naturale) şi a degrevat bugetul de stat de obligaţia eventuală a suportării costurilor unor posibile dezastre. Totodată, şi proprietarii acestor locuinţe, persoane fizice sau juridice, beneficiază de o sumă asigurată, în caz de producere a evenimentului asigurat.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă. Autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, fiind mai mult nemulţumit de soluţia legislativă a instituirii asigurării obligatorii a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale, respectiv a cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, apreciind că marea majoritate a locuinţelor din România nu sunt supuse niciunuia din aceste riscuri. Mai mult, autorul a invocat excepţia de neconstituţionalitate fără raportare la dispoziţiile Legii fundamentale.

Avocatul Poporului apreciază că legea criticată este constituţională, prin această lege fiind instituit sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale. Mai arată că prin Legea nr. 260/2008 bugetul de stat este degrevat de obligaţia eventuală a suportării costurilor unor posibile dezastre, dar şi proprietarii persoane fizice sau juridice beneficiază de o sumă asigurată, în cazul producerii evenimentului asigurat, acest act normativ având un caracter social şi solidar.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi ale reprezentantului părţii adverse, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2011.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, dispoziţii constituţionale invocate în faţa instanţei de contencios constituţional.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a invocat în faţa instanţei de contencios constituţional în data de 4 octombrie 2012, dată la care au avut loc dezbaterile iniţiale, precum şi în data de 13 noiembrie 2012, dată la care cauza a fost repusă pe rol, încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, iar în susţinerea acestei contrarietăţi a depus la dosar şi concluzii scrise.

Astfel, autorul excepţiei invocă nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie şi face precizarea că înşelăciunea nu este şi nu poate fi un atribut al statului de drept, iar legea criticată are la bază tocmai înşelăciunea, astfel cum această infracţiune este definită de art. 215 din Codul penal. În concluziile scrise depuse la dosar, autorul excepţiei motivează lipsa indicării prevederii constituţionale încălcate în faţa instanţei de fond prin aceea că, legea criticată încalcă principiile constituţionale ale statului de drept, pe de o parte, iar, pe de altă parte, situaţia extraordinară a legiferării unui act normativ are la bază înşelăciunea, astfel că nu mai era necesară indicarea unui anumit articol din Constituţie. De asemenea, consideră că indicarea prevederilor constituţionale pretins a fi încălcate poate fi făcută în orice fază a procesului, chiar în timpul judecării cauzei la Curtea Constituţională.

În continuarea susţinerilor sale, autorul excepţiei de neconstituţionalitate analizează silogismul prin care a înţeles să dovedească neconstituţionalitatea Legii nr. 260/2008 sub aspectul că în România există o întreagă zonă în care nu sunt cutremure, respectiv Oradea-Arad şi, prin urmare, sunt multe locuinţe în România care nu sunt supuse niciunuia dintre riscurile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit Legii nr. 260/2008. Mai susţine că locuinţele din România construite după 1950 şi, în special, după 1977 nu sunt supuse niciunui risc pentru care asigurarea este obligatorie, deoarece acestea au fost executate ţinând seama de efectul cutremurelor, iar autorizaţiile de construcţie au fost eliberate doar pentru amplasamente sigure. Mai susţine că, având în vedere pedepsele mari prevăzute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, nu există vreun constructor, proiectant sau executant care să-şi permită riscul de a nu respecta normele legale privind disciplina în construcţii.

Referindu-se la Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că această societate ar trebui să facă fapte de comerţ, adică să producă şi să vândă un bun pentru producerea căruia trebuie să cumpere materiale, utilaje, forţă de muncă, sau să cumpere şi să revândă produse făcute de alţii, pentru a putea fi o societate comercială privată, astfel cum aceasta este calificată de Legea nr. 260/2008. De asemenea, mai susţine că această societate încheie contractul de asigurări fără ca un reprezentant al societăţii să evalueze la faţa locului locuinţa asigurată, ci numai pe baza declaraţiei asiguratului, care poate să nu corespundă realităţii în situaţia în care acesta a greşit la momentul la care a dat-o. Astfel, în situaţia producerii evenimentului asigurat, asiguratul ar putea fi pus în situaţia de a nu beneficia de despăgubiri datorită greşelii sale din declaraţie, chiar mai mult, putând fi învinuit de fals în declaraţii.

Drept concluzie, autorul excepţiei indică soluţia ce ar putea fi adoptată pentru rezolvarea situaţiei prezentate, respectiv majorarea cuantumului impozitului pe toate clădirile, sumele rezultate putând fi vărsate în conturile inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, urmând ca aceste inspectorate să folosească aceste sume în toate cazurile în care solidaritatea trebuie să se manifeste. Astfel, statul român nu trebuie să cheltuiască nimic, întrucât structura de colectare a acestor sume există, respectiv secţiile financiare.

2. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că autorul acesteia este nemulţumit de soluţia legislativă, respectiv de faptul că prin Legea nr. 260/2008 se instituie asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale, fapt ce constituie, în opinia acestuia, o legiferare a înşelăciunii.

În această situaţie, Curtea constată că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a reţinut existenţa unei structuri inerente şi intrinseci oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia.

Curtea a mai statuat că invocarea în susţinerea excepţiei a unor dispoziţii constituţionale direct în faţa Curţii, şi nu în faţa instanţei de judecată, contravine art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992, întrucât cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată.

Aşadar, o atare situaţie echivalează cu neindicarea de către autorul excepţiei a normei constituţionale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituţional, ceea ce constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Această consecinţă se impune, întrucât jurisdicţia constituţională nu se poate substitui părţii în privinţa invocării motivului de neconstituţionalitate, un control de constituţionalitate a posteriori din oficiu fiind inadmisibil. Astfel, în acest caz, instanţa de judecată ar fi trebuit să respingă excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992. Întrucât, instanţa de judecată nu şi-a îndeplinit rolul de filtru, revine Curţii Constituţionale competenţa de a respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate formulată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, excepţie ridicată de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 12.563/121/2010* al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1014

din 29 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, cu referire la art. 1 şi art. 22 din tratat, precum şi la sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 22 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, precum şi a sintagmei „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din partea introductivă a Legii nr. 111/2008, excepţie ridicată de Bogdan Boceanu în Dosarul nr. 2.246/54/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 326D/2012.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât folosirea noţiunii de „infractor“ nu aduce nicio atingere prezumţiei de nevinovăţie, termenul fiind folosit pentru circumstanţierea obiectului tratatului de extrădare. Totodată, dispoziţiile de lege criticate nu încalcă nici principiul neretroactivităţii legii, deoarece tratatul cuprinde norme de aplicare imediată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.246/54/2011, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 22 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, precum şi a sintagmei „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din partea introductivă a Legii nr. 111/2008.

Excepţia a fost ridicată de Bogdan Boceanu cu ocazia soluţionării unei cereri de extrădare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, precum şi sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia încalcă prevederile constituţionale ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 11 alin. (3) potrivit căruia, „În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei“. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate contravin prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură orice persoană angajată în proceduri penale, atât timp cât aceasta nu este condamnată printr-o hotărâre definitivă. Or, în condiţiile în care scopul tratatului este extrădarea infractorilor, categorie în care, în termenii tratatului, sunt incluşi şi cei care sunt urmăriţi penal, o asemenea calificare reprezintă o adevărată negare a principiului consacrat prin art. 23 alin. (11) din Constituţie. Totodată, consideră că dispoziţiile art. 22 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (2), potrivit căruia „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern“, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, ale art. 19 referitor la extrădare şi ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, întrucât tratatul de extrădare se aplică şi infracţiunilor săvârşite înainte de intrarea lui în vigoare.

Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei. În acest sens, arată că măsura extrădării nu este de natură a prejudeca fondul cauzei penale şi nici nu reprezintă o anticipare a unei pedepse, această măsură dispunându-se ca urmare a începerii urmăririi penale a persoanei extrădabile, iar nu ca urmare a înlăturării prezumţiei de nevinovăţie. De asemenea, consideră că reglementarea potrivit căreia dispoziţiile tratatului se aplică infracţiunilor săvârşite atât înainte, cât şi după intrarea în vigoare a acestuia nu are semnificaţia incriminării unor fapte care, la data săvârşirii lor, nu erau prevăzute ca infracţiuni.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit Încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 şi art. 22 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 21 mai 2008, precum şi sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din partea introductivă a Legii nr. 111/2008. Având, însă, în vedere considerentele încheierii de sesizare coroborate cu faptul că Legea nr. 111/2008 are un singur articol, reiese că excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect dispoziţiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, cu referire la art. 1 şi art. 22 din tratat, precum şi la sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

– Art. 1: „Părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.“;

– Art. 22: „Prezentul tratat se aplică infracţiunilor săvârşite atât înainte, cât şi după data intrării sale în vigoare.“

în susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (2) şi (3) potrivit cărora „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern“, respectiv „În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei“, ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii, ale art. 19 privind extrădarea, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu aduc nicio atingere prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Astfel, utilizarea în preambulul tratatului a termenului de „infractor“ nu are semnificaţia înfrângerii prezumţiei de nevinovăţie consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituţie, ci serveşte la circumstanţierea obiectului tratatului, exprimând preocuparea celor două state semnatare pentru combaterea fenomenului infracţional, care a cunoscut o intensificare deosebită la nivel internaţional, mai ales o anumită ofensivă a crimei organizate. Extrădarea reprezintă un act de asistenţă judiciară interstatală în materie penală care urmăreşte transferul unei persoane urmărite sau condamnate penal din domeniul suveranităţii judiciare a unui stat în domeniul altui stat. Prin urmare, dispoziţiile art. 1 din tratat coroborate cu sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia nu încalcă nici prevederile art. 11 alin. (3) din Legea fundamentală, ci reprezintă concretizarea la nivel legislativ a prevederilor art. 19 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „[...] cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate“.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 22 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, acestea nu contravin principiului neretroactivităţii legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât, potrivit art. 23 alin. (3) şi (4) din tratat, acesta se aplică procedurilor de extrădare în cazul cărora cererile de extrădare au fost supuse instanţelor statului solicitat după data intrării sale în vigoare. Or, normele de procedură sunt de imediată aplicare, fiind lipsit de relevanţă momentul săvârşirii infracţiunii.

Pentru motivele arătate, dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 11 alin. (2), art. 19 şi art. 78 din Constituţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, cu referire la art. 1 şi art. 22 din tratat, precum şi la sintagma „tratat pentru extrădarea infractorilor“ din preambulul acestuia, excepţie ridicată de Bogdan Boceanu în Dosarul nr. 2.246/54/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTE,

PETRE LĂZĂROIU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1016

din 29 noiembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan Riza în Dosarul nr. 30.275.01/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 824D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 5 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 30.275.01/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Ştefan Riza cu ocazia soluţionării unei cereri de recuzare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală, care reglementează procedura de soluţionare a incidentului recuzării fără participarea obligatorie a persoanei care a formulat cererea de recuzare, aceasta fiind ascultată doar atunci când se găseşte necesar, încalcă egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, dreptul la un proces echitabil, unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 241/2004, nr. 290/2005, nr. 565/2006, nr. 1.211/2007, nr. 145/2008 şi nr. 1.044/2009, în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată, ascultându-se procurorul când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şi părţile, precum şi persoana care se abţine sau a cărei recuzare se cere.“

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la prevederile art. 16 şi 21 din Legea fundamentală, invocate şi în prezenta cauză, şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 290 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 7 iulie 2005, a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, statuând că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), art. 127 şi 129, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze procedura de judecată şi cazurile în care şedinţele de judecată nu sunt publice, precum şi căile de atac şi condiţiile exercitării acestora. Astfel, procedura de soluţionare a cererilor de recuzare făcând parte integrantă din procedura de judecată, reglementarea acesteia este în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale.

Tot cu acel prilej, Curtea a mai reţinut că reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri. Astfel, potrivit art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală, examinarea cererii de recuzare se face „de îndată“, iar părţile sunt ascultate numai „dacă se găseşte necesar“, în vederea împiedicării tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată.

În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală în raport cu art. 16 şi 21 din Constituţie, Curtea a constatat că acestea nu pot fi reţinute, deoarece dispoziţiile de lege criticate, referitoare la procedura recuzării în materie penală, nu instituie privilegii sau discriminări pentru părţile cărora li se aplică, iar încheierea prin care se soluţionează cererea de recuzare poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat fondul cauzei.

În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 565 din 11 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 9 august 2006, şi Decizia nr. 145 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 14 martie 2008.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru aceleaşi motive, dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici prevederilor art. 124 alin. (2) din Constituţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ştefan Riza în Dosarul nr. 30.275.01/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2012.

 

PREŞEDINTE,

PETRE LĂZĂROIU

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Art. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2013, avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite acordate, valabile până la data de 31 decembrie 2012 inclusiv, pot fi reînnoite potrivit metodologiei stabilite în cuprinsul prezentei hotărâri.

(2) Prevederile prezentei hotărâri se aplică numai angajatorilor care deţin la data de 31 decembrie 2012 avizul de reînnoire şi care nu au realizat până la această dată măsurile necesare în vederea normalizării condiţiilor de muncă pentru locurile de muncă încadrate în condiţii deosebite.

(3) Perioada de valabilitate a avizelor reînnoite potrivit prezentei hotărâri nu poate depăşi data de 31 decembrie 2013.

2. La articolul 2, alineatele (1) , (11 ) , (12 ) , (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 2. - (1) Reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite se acordă de către Inspecţia Muncii, în baza următoarelor documente:

a) solicitarea de reînnoire a avizului de încadrare în condiţii deosebite, semnată de către reprezentantul legal al angajatorului ori de către altă persoană împuternicită de acesta, potrivit legii, împreună cu reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, definiţi potrivit art. 5 lit. d) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi, după caz, reprezentanţii sindicatelor reprezentative, depusă în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;

b) buletinele de determinări de noxe profesionale, eliberate de laboratoarele abilitate, potrivit legii, care să ateste depăşirea valorilor-limită de expunere profesională la locurile de muncă încadrate în condiţii deosebite, sau documente de expertizare care să ateste prezenţa unor agenţi chimici foarte periculoşi sau agenţi biologici care nu au prevăzută limită admisibilă, dar care, în urma manifestării, au avut, pentru perioada 2001-2012, efecte asupra stării de sănătate a lucrătorilor;

c) planul de prevenire şi protecţie corespunzător locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite, revizuit, care să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor, cuprinzând măsuri şi acţiuni, eşalonate şi distribuite uniform pe perioada 1 ianuarie-1 decembrie 2013, până cel târziu la data de 31 decembrie 2013, locurile de muncă să se încadreze în condiţii normale;

d) raportul medicului de medicina muncii, întocmit în baza rapoartelor anuale privind starea de sănătate a lucrătorilor, din care să reiasă efectele noxelor identificate la locurile de muncă încadrate în condiţii deosebite asupra stării de sănătate a lucrătorilor;

e) dovada depunerii la casele teritoriale de pensii a documentului prin care s-a obţinut reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite şi a listei cuprinzând categoriile profesionale care lucrează în aceste locuri de muncă, până la data de 31 decembrie 2012.

(11 ) Planul de prevenire şi protecţie prevăzut la alin. (1) lit. c) va conţine numai măsurile aferente anului 2012, asumate pentru normalizarea condiţiilor de muncă şi rămase restante.

(12 ) Planul de prevenire şi protecţie prevăzut la alin. (1) lit. c) trebuie să fie însoţit de o notă justificativă din care să reiasă evoluţia realizării măsurilor de normalizare a condiţiilor de muncă pentru perioada 2007-2012, precum şi motivele nerealizării măsurilor rămase restante.

.........................................................................................

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b)-i) pot fi depuse la Inspecţia Muncii în termen de maximum 60 de zile de la data solicitării prevăzute la alin. (1) lit. a).

(4) Inspecţia Muncii poate acorda reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, în termen de 15 zile lucrătoare de la depunerea întregii documentaţii prevăzute la alin. (1).

3. La articolul 2, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41 ) , cu următorul cuprins:

(41 ) Angajatorul va depune, în termen de 10 zile de la data reînnoirii avizului de încadrare în condiţii deosebite, o copie a acestuia însoţită de un exemplar al documentului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c), vizat de Inspecţia M uncii, la inspectoratul teritorial de muncă e raza căruia îşi desfăşoară activitatea.

4. Art. 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 4. - Angajatorii care nu au obţinut reînnoirea avizului pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite se pot adresa direct stanţei judecătoreşti competente, potrivit legii.

5. La articolul 6, alineatele (2) , (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Avizele reînnoite pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite îşi încetează aplicabilitatea la data îndeplinirii măsurilor stabilite prin p lanul de prevenire şi protecţie sau, după caz, la expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (3).

(3) În perioadele 15-30 iulie şi 1-15 decembrie 2013, angajatorii vor depune la inspectoratul teritorial de muncă o raportare privind codul în care au realizat măsurile prevăzute în vederea normalizării condiţiilor de muncă.

(4) În baza raportărilor prevăzute la alin. (3), inspectorii de muncă vor efectua verificări în vederea stabilirii conformităţii celor declarate, ale căror rezultate vor fi transmise Inspecţiei M uncii.

6. La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Perioada cuprinsă între 31 decembrie 2012 şi data reînnoirii avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, după caz, diferenţa dintre cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii deosebite de muncă şi cea declarată de către aceştia.

7. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) În situaţia în care, în termen de 45 de zile de la constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (1), angajatorul nu realizează măsurile spuse în urma controlului, inspectoratul teritorial de muncă poate propune Inspecţiei Muncii anularea avizului de încadrare a locurilor e muncă în condiţii deosebite.

8. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21 ) , cu următorul cuprins:

(21 ) În cazul anulării avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebit, Inspecţia Muncii va înştiinţa despre această măsură şi casa teritorială de pensii pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea angajatorul.

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

Ministrul sănătăţii,

Raed Arafat

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 18 decembrie 2012.

Nr.1.274.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 143 din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, precum şi pentru prelungirea până la 28 februarie 2013 a prevederilor acesteia

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Alineatele (8) , (10) şi (11) ale articolului 143 din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 30 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(8) În cazul în care, în derularea contractului/convenţiei, se constată nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (6), se aplică drept sancţiune avertisment pentru fiecare lună pentru care se constată nerespectarea obligaţiei.

........................................................................................

(10) Reţinerea sumei prevăzute la alin. (9) se face din prima plată care urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. În situaţia în care suma prevăzută la alin. (9) depăşeşte prima plată, recuperarea sumelor se realizează prin plată directă sau executare silită, în condiţiile legii.

(11) Recuperarea sumei conform prevederilor alin. (9) se face prin plată directă sau executare silită pentru furnizorii care nu mai sunt în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate şi pentru furnizorii care au încheiate convenţii pentru prescrierea de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu.

Art. II. - Termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte până la data de 28 februarie 2013.

Art. III. - Decontarea serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale contractate în cursul anului curent prin acte adiţionale la contractele încheiate în anii 2011-2012 de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii acestora se va face din sumele prevăzute pe domeniile de asistenţă medicală corespunzătoare, prevăzute în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Raed Arafat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 18 decembrie 2012.

Nr.1.275.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 111 din Hotărârea Guvernului nr. 1.388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, precum şi pentru prelungirea până la data de 28 februarie 2013 a aplicării prevederilor acesteia

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 30 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Alineatele (8) , (10) şi (11) ale art. 111 din Hotărârea Guvernului nr. 1.388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(8) În cazul în care, în derularea contractului, se constată nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (6), se aplică drept sancţiune avertisment pentru fiecare lună pentru care se constată nerespectarea obligaţiei.

.........................................................................................

(10) Reţinerea sumei conform prevederilor alin. (9) se face din prima plată care urmează a fi efectuată, pentru furnizorii care sunt în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. În situaţia în care suma prevăzută la alin. (9) depăşeşte prima plată, recuperarea sumelor se realizează prin p lată directă sau executare silită, în condiţiile legii.

(11) Recuperarea sumei conform prevederilor alin. (9) se face prin plată directă sau executare silită pentru furnizorii care nu mai sunt în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate pentru derularea programelor naţionale de asigurări de sănătate în tratamentul ambulatoriu.

Art. II. - Termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.388/2010 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte până la data de 28 februarie 2013.

Art. III. - (1) Decontarea serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare specifice, ce se asigură în cadrul programelor naţionale de sănătate contractate în cursul anului curent prin acte adiţionale la contractele încheiate în anii 2011-2012 de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii acestora, se va face din sumele aferente programelor naţionale de sănătate, prevăzute în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2013.

(2) Sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii până la data de 28 februarie 2013 sunt prevăzute în bugetul programelor naţionale de sănătate pentru anul 2013 şi se stabilesc la nivelul mediilor lunare ale prevederilor anului 2012.

(3) Atribuţiile referitoare la derularea programelor naţionale de sănătate prevăzute la lit. A din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.388/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează, până la data de 28 februarie 2013, în temeiul actelor adiţionale la contractele încheiate în anii 2011 şi 2012 între direcţiile de sănătate publică şi unităţi sanitare publice şi private, instituţii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale autorizaţi şi evaluaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, alte instituţii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale pentru structurile al căror management a fost preluat de către acestea.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Raed Arafat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 18 decembrie 2012.

Nr. 1.280.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud de către doamna Bob Nastasia-Ani

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud de către doamna Bob Nastasia-Ani.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr.1.293.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud de către domnul Ţintean Ioan

 

Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), ale art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Domnul Ţintean Ioan exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr.1.294.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor produse şi a acordării ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia din judeţele Botoşani şi Vrancea

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, şi al art. 5 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, se aprobă scoaterea din rezerva de stat şi acordarea ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, în limita sumei de 277 mii lei, necesare desfăşurării acţiunilor de intervenţie în sprijinul populaţiei din judeţele Botoşani (140 mii lei) şi Vrancea (137 mii lei), afectate de căderile abundente de zăpadă însoţite de viscol, constând în 39,5 tone motorină, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale va scădea din gestiune, la preţurile de înregistrare, prin debitarea contului 6891 „Cheltuieli privind rezerva de stat“, cantităţile de produs aprobate a fi scoase din rezervele de stat, potrivit prezentei hotărâri, pe baza avizelor de expediţie şi a proceselor-verbale de predare-primire semnate de împuterniciţii desemnaţi de instituţiile prefectului din judeţele Botoşani şi Vrancea.

(2) Reîntregirea stocului cu cantităţile acordate se va face în anul 2013, finanţarea fiind asigurată din bugetul de stat.

Art. 3. - (1) Transportul produsului până la locurile indicate de instituţiile prefectului din judeţele Botoşani şi Vrancea se va efectua în regim de urgenţă, cu mijloace auto din dotare şi/sau ale unor societăţi comerciale angajate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

(2) Cheltuielile legate de transportul produsului se suportă de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, în limita bugetului aprobat.

(3) Schimbarea, sub orice formă, a destinaţiei produselor acordate ca ajutor umanitar de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat este interzisă şi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

Art. 4. - (1) Instituţiile prefectului din judeţele Botoşani şi Vrancea vor justifica distribuirea produselor scoase din rezervele de stat în condiţiile prezentei hotărâri, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale.

(2) Documentele justificative privind distribuirea produsului vor fi păstrate la sediul instituţiilor prefectului din judeţele Botoşani şi Vrancea, în vederea punerii lor la dispoziţia organelor de control abilitate.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

Gabriel Oprea

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale,

Cătălin-Ştefăniţă Zisu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr. 1.295.

 

ANEXĂ

 

REPARTIZAREA CANTITĂŢILOR DE MOTORINĂ

care se scot din rezervele de stat ca ajutoare umanitare de urgenţă pentru populaţia din judeţele Botoşani şi Vrancea

 

Nr. crt.

Produsul

UM

Cantitatea

Botoşani

Vrancea

TOTAL

1

Motorină

tone

20,0

19,5

39,5

VALOAREA

mii lei

140,0

137,0

277,0

 

NOTĂ:

Cantităţile de motorină pot fi diminuate în funcţie de disponibilităţile tehnologice de încărcare la capacitatea maximă a autocisternei.

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Damian Drăghici din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Damian Drăghici se eliberează din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr. 541.

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Eugen Orlando Teodorovici din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Eugen Orlando Teodorovici se eliberează din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr. 542.

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Remus Cernea din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Remus Cernea se eliberează din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr. 543.

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind eliberarea, la cerere, a domnului Gheorghe Emacu din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2010,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gheorghe Emacu se eliberează, la cerere, din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr. 544.

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea, la cerere, a domnului Rodin Traicu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

Având în vedere Cererea domnului Rodin Traicu, înregistrată cu nr. 20/26.057/I.M. din 20 decembrie 2012,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Rodin Traicu se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr. 545

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Florian Dorel Bodog din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Florian Dorel Bodog se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr. 546.

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Raed Arafat în funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Raed Arafat se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 22 decembrie 2012.

Nr. 547.