MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 113/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 113         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 14 februarie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 1.564 din 6 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

 

Decizia nr. 1.592 din 13 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

 

Decizia nr. 1.600 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, ale Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, ale Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Decizia nr. 1.603 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

18. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei nr. 2 „Proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la normele zootehnice” la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 218/2010 privind aprobarea Normelor tehnice pentru desfăşurarea activităţii Inspecţiei de stat în zootehnie, modelului legitimaţiei, al ştampilei şi al procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la normele zootehnice

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENŢEI

 

101. - Ordin privind punerea în aplicare a Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

2. - Hotărâre privind aprobarea Registrului public al auditorilor financiari din România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.564

din 6 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi sal ari ale personalului din sectorul bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Nela Dulgheru în Dosarul nr. 6.569/233/2011 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.019D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 22 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.569/233/2011, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Excepţia a fost invocată de Nela Dulgheru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul consideră că reglementările criticate încalcă art. 1 alin. (3) din Constituţie, întrucât modifică o hotărâre judecătorească ce trebuie executată de îndată, iar sumele prevăzute de o astfel de hotărâre ce se vor executa pentru o perioadă de 3 ani nu sunt purtătoare de dobânzi, ci vor fi actualizate cu indicele de inflaţie.

De asemenea, autorul excepţiei consideră că este încălcat principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice. În timp ce statul este scutit de la plata sumelor datorate cetăţenilor săi vreme de 3 ani, fără a fi penalizat, orice alt cetăţean, indiferent că lucrează în sectorul bugetar sau nu, va fi penalizat prin impunerea unor dobânzi fiscale la eventualele restanţe la plata unor impozite sau a altor dări către statul român. Mai mult, se face o discriminare între personalul bugetar care lucrează în aparatul juridic şi ceilalţi bugetari, deoarece primii pot continua executările începute în privinţa drepturilor salariale, pe când bugetarilor din alte sectoare de activitate li se suspendă de drept orice executare silită începută.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că prin dispoziţiile legale criticate este afectat statutul funcţionarilor publici reglementat prin lege organică, având în vedere că aceasta nu se mai poate aplica, deoarece hotărârile judecătoreşti obţinute în temeiul prevederilor acestei legi sunt suspendate de drept printr-o simplă ordonanţă de urgenţă.

Se consideră că dispoziţiile legale criticate contravin şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, întrucât statul nu îşi îndeplineşte obligaţia de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii. Prin lipsirea lucrătorilor din sectorul bugetar de folosirea sumelor de bani ce li se cuvin ca remuneraţie pe o perioadă îndelungată de timp, perioadă în care nu beneficiază de dobânzi pentru sumele imobilizate, se împiedică crearea acelor condiţii necesare pentru creşterea calităţii vieţii,

De asemenea, este încălcat şi art. 53 din Constituţie, din moment ce restrângerile ce vizează drepturile fundamentale analizate prin măsurile criticate nu pot fi justificate.

Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia este întemeiată. Instanţa consideră că prin dispoziţiile egale criticate se instituie o procedură specială, derogatorie, în considerarea calităţii de debitor a statului, procedură ce înlătură dreptul creditorului de a urmări silit sumele de bani aparţinând domeniului privat al statului, deşi acestea sunt supuse regimului de drept comun. Astfel, se conferă statului, care este debitor, privilegiul de a amâna şi eşalona plata sumelor din bugetele instituţiilor publice necesare executării obligaţiilor de plata faţă de creditori. Totodată, această ordonanţă de urgenţă restrânge accesul la justiţie, prin blocarea totală a fazei execuţionale, dându-se posibilitatea organelor administrative ale statului să prelungească în mod nejustificat executarea titlurilor deţin jte de personalul care lucrează în cadrul instituţiilor bugetare. Prin crearea unui regim juridic special, derogatoriu şi privilegiat faţă de cel comun, se înfrânge principiul constituţional al egalităţii modului de ocrotire a proprietăţii private.

De asemenea, după opinia instanţei de judecată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 este neconstituţională şi contravine art. 1, art. 21 şi art. 125 din Constituţie. Astfel, prin intervenţia legiuitorului într-un domeniu de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, cum este cel al suspendării executării silite, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Mai mult decât atât, prin împiedicarea creditorilor de a-şi valorifica drepturile lor, se încalcă şi principiul liberului acces la justiţie, executarea silită fiind una dintre componentele procesului civil.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici, precum şi în art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 712 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 17 august 2011, Curtea a statuat că nu se poate reţine existenţa niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor şi-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti.

În acest sens, Curtea a reţinut că măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Astfel, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei amintite, soluţia pronunţată prin deciziile amintite şi argumentele pe care aceasta s-a bazat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.

În continuare, Curtea mai reţine că măsura este aplicată nediscriminatoriu, respectiv tuturor angajaţilor din sfera publică în favoarea cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti prin care au fost acordate drepturi salariale.

Cu privire la invocarea în susţinerea excepţiei a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauză, întrucât norma criticată nu aduce atingere niciunui drept sau niciunei libertăţi fundamentale.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, nevizând ipoteza normativă a textului legal criticat.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, excepţie ridicată de Nela Dulgheru în Dosarul nr. 6.569/233/2011 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.592

din 13 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Mi nea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, excepţie invocată de Maria Klein în Dosarul nr. 31.397/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.197D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că, în acord şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în domeniul legilor reparatorii, legiuitorul are deplina competenţă de a reglementa destinatarii acestor măsuri.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă din 19 septembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 31.397/3/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, excepţie invocată de Maria Klein într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva sentinţei prin care s-a confirmat respingerea de către autorităţile administrative a unei cereri de acordare a măsurilor compensatorii, formulată în temeiul art. 1 din actul normativ criticat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul de lege criticat creează o discriminare între moştenitorii cetăţenilor români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, în sensul că numai acei moştenitori ce deţin cetăţenia română sunt îndreptăţiţi să primească compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile cedate Bulgariei, ce au aparţinut autorului lor. Se susţine că textul de lege criticat contravine garantării constituţionale a dreptului la moştenire, cu atât mai mult cu cât, potrivit dreptului comun, instituţia succesiunii legale are caracter general, toţi moştenitorii unei persoane decedate având aptitudinea de a beneficia de drepturile ce existau în patrimoniul lui de cuius la momentul deschiderii succesiunii. În opinia autoarei excepţiei, sunt încălcate şi prevederile art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie, care garantează creanţele asupra statului, de vreme ce dreptul la despăgubiri instituit prin textul de lege criticat este un drept de creanţă, transferat cu titlu universal din patrimoniul persoanei decedate în patrimoniul moştenitorilor, în momentul deschiderii succesiunii. Mai mult, contrar principiului constituţional al egalităţii în drepturi, tratamentul juridic diferenţiat instituit prin textul de lege criticat, ce restricţionează accesul cetăţenilor străini la dreptul la despăgubiri, acordând acest beneficiu numai celor ce deţin cetăţenia română, nu este justificat de o situaţie diferită în care aceştia s-ar regăsi, având în vedere că toţi sunt moştenitori ai aceluiaşi autor.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal consideră că textul de lege criticat instituie o discriminare nejustificată, pe criteriul cetăţeniei, între moştenitorii fostului titular ai unei creanţe împotriva statului român, contravenind dreptului de proprietate şi dreptului la moştenire, astfel cum sunt consacrate în Constituţie şi în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Arată că, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în Decizia nr. 312 din 19 noiembrie 2002, dreptul de creanţă pentru despăgubirile datorate de statul român foştilor proprietari prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, a intrat în patrimoniul acestora la data intrării în vigoare a acestuia. Prin urmare, foştii proprietari aveau capacitatea de a dispune de acest drept de creanţă prin acte pentru cauză de moarte. Or, adaugă instanţa de judecată, dispoziţiile art. 46 din Constituţie garantează dreptul la moştenire, fără nicio distincţie, astfel încât foştii proprietari aveau capacitatea de a dispune de dreptul de creanţă pentru cauză de moarte, indiferent de cetăţenia succesorului. Mai mult, se arată că, din perspectiva art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, orice drept de creanţă este o valoare patrimonială ce intră sub incidenţa art. 1 din Primul Protocol la Convenţie, astfel că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Astfel, compensaţie acordate acestora sunt în temeiul şi în condiţiile legii, prevederile art. 1 din actul normativ criticat instituind categoriile de persoane îndreptăţite a formula cererile de acordare a despăgubirilor, respectiv cetăţenii români. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii şi scopul declarat al acesteia prin însuşi titlul său, soluţia instituită reprezintă opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în această materie şi cu finalitatea reparatorie a legii.

Pe de altă parte, actul normativ criticat are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de persoane îndreptăţite. Prin urmare, nu se pot invoca, în aplicarea prevederilor Legii nr. 9/1998, garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate în favoarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, câtă vreme aceasta nu este titular al acestui drept, ce urmează a se naşte ulterior. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, garanţia pe care o instituie art. 46 din Legea fundamentală se referă exclusiv la drepturi de moştenire legal existente. În ceea ce priveşte invocarea art. 53 din Constituţie, Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat nu instituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi fundamentale, ci doar prevede destinatarii compensaţiilor acordate prin lege.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 1 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, potrivit cărora:

„(1) Cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile - construcţii şi terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiază şi cetăţenii români, moştenitori legali ai foştilor proprietari.

(3) Beneficiază de prevederile alin. (1) şi cetăţenii români prejudiciaţi în urma imigrării facultative sau obligatorii prevăzute la art. III din tratat, din alte judeţe ale Bulgariei decât judeţele cedate, Durostor şi Caliacra.

În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 46 - Dreptul la moştenire, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietăţii private, în condiţiile legii organice.

Examinând excepţia, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 9/1998, cetăţenii români prejudiciaţi prin transferul de teritoriu şi schimbul de populaţie intervenit în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi moştenitorii legali sau testamentari ai acestora, (potrivit interpretării date prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 312 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003), au fost îndreptăţiţi, cu respectarea termenelor legale, să solicite compensaţii pentru bunurile imobile - construcţii şi terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei.

Conform art. 1 alin. (2) din actul normativ criticat, au dreptul la compensaţiile prevăzute de Legea nr. 9/1998 şi moştenitorii foştilor proprietari, legiuitorul prevăzând in terminis că acest beneficiu revine numai moştenitorilor ce deţin cetăţenia română, la data intrării în vigoare a acestei legi.

Examinând actul normativ criticat, Curtea constată că legiuitorul a instituit următoarele condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a putea beneficia de măsurile compensatorii, şi anume: calitatea de fost proprietar care nu a primit sau a primit doar parţial compensaţii ori despăgubiri, deţinerea cetăţeniei române la data introducerii cererii, iar bunurile pentru care se solicită despăgubirile să fi făcut obiectul tratatului menţionat, şi anume construcţii şi terenuri cedate Bulgariei, recoltele neculese de porumb, bumbac si floarea-soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi.

În legătură cu susţinerile autoarei excepţiei, Curtea constată că, având în vedere obiectul de reglementare al legii - acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar - aşa cum reiese încă din titlul acesteia, precum şi domeniul special de reglementare, şi anume măsuri reparatorii, reglementarea condiţiilor de acordare a acestora, sub aspectul persoanelor îndreptăţite, reprezintă o opţiune a legiuitorului, pe deplin constituţională, conform art. 16 şi art. 46 din Legea fundamentală.

Astfel, aşa cum a reţinut Curtea în Decizia nr. 1.002 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, ale cărei considerente de principiu sunt valabile şi în prezenta cauză, dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a două din Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate privată de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale.

În prezenta cauză, Curtea constată că Legea nr. 9/199B este o lege specială, care îi are ca destinatari doar pe cetăţenii români, fiind o concretizare a condiţiilor speciale prin care se poate dobândi un drept de creanţă asupra statului român de către foştii proprietari, cetăţeni români prejudiciaţi prin transferul de teritoriu intervenit în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi de către moştenitorii legali sau testamentari ai acestora, care au calitatea de cetăţeni români la data formulării cererii de acordare a măsurilor compensatorii prevăzute de lege.

Pe de altă parte, Curtea constată că nu se poate invoca garantarea şi ocrotirea constituţională a dreptului de proprietate în persoana autoarei excepţiei, câtă vreme aceasta nu este titulara dreptului de creanţă instituit prin actul normativ criticat, neîndeplinind condiţia specială a deţinerii cetăţeniei române.

Întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, Curtea nu poate reţine nici pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, excepţie invocată de Maria Klein în Dosarul nr. 31.397/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 1.600

din 15 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, ale Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, ale Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Acsinte Gaspar - preşedinte

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună în Dosarul nr. 4/3/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 225D/2011.

La apelul nominal răspunde Ioan Antonescu, pentru autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 859D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, ale Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună în Dosarul nr. 4/3/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde Ioan Antonescu, pentru autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 860D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, ale Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună în Dosarul nr. 360/3/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

La apelul nominal răspunde Ioan Antonescu, pentru autorul excepţiei, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent învederează Curţii că dosarele se află la al doilea termen de judecată, precum şi faptul că autorul excepţiei a depus la dosare cereri prin care acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată, întrucât nu au sosit la dosare punctele de vedere ale autorităţilor publice, potrivit Legii nr. 47/1992.

Având cuvântul, Ioan Antonescu solicită Curţii Constituţionale amânarea soluţionării cauzei până la exprimarea de către Camera Deputaţilor şi Senat a punctelor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că, în lipsa acestora, nu se pot judeca dosarele.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este obligatorie doar solicitarea punctelor de vedere de la autorităţile publice, iar nu şi primirea lor.

Curtea, deliberând, respinge cererea, întrucât prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale nu impun autorităţilor publice obligaţia de a-şi exprima opinia asupra excepţiilor de neconstituţionalitate, ci instituie doar o posibilitate, o vocaţie a acestora de a formula un punct de vedere în cauză. În plus, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională este independentă faţă de orice autoritate publică [...]”, astfel încât Curtea nu este ţinută, în soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate, de opiniile exprimate de acele autorităţi publice. Cu atât mai mult, lipsa acestor puncte de vedere nu împiedică exercitarea controlului de constituţionalitate.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Ioan Antonescu arată că nu este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 859D/2011 şi nr. 860D/2011 la Dosarul nr. 225D/2011, care a fost primul înregistrat.

Având cuvântul, Ioan Antonescu formulează cerere de recuzare a reprezentantului Ministerului Public pentru încălcarea art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) raportate la art. 54 din Constituţie, susţinând că i s-a încălcat dreptul la asociere. De asemenea, susţine că Tribunalul Bucureşti a dezinformat Curtea Constituţională prin încheierea de sesizare, deoarece excepţia de neconstituţionalitate a fost raportată la prevederile art. 51 din Constituţie, or, autorul excepţiei nu a invocat acest text constituţional.

Reprezentantul Ministerului Public arată că prin Decizia nr. 1.258/2010, Curtea Constituţională a respins o cerere de recuzare a reprezentantului Ministerului Public. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia Tribunalul Bucureşti a dezinformat Curtea Constituţională prin încheierea de sesizare, arată că, în asemenea situaţii, părţile au la dispoziţie remedii procesuale.

Curtea, deliberând, în temeiul dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor”, respinge cererile formulate de domnul Ioan Antonescu.

Având cuvântul pe fond, Ioan Antonescu solicită acordarea unui nou termen de judecata, cerere respinsă de Curte, întrucât, potrivit încheierii din 15 noiembrie 2011, autorului excepţiei de neconstituţionalitate i s-a acordat un termen de judecată, la solicitare.

Pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Având cuvântul în replică, Ioan Antonescu susţine că nu a raportat excepţia de neconstituţionalitate la dispoziţiile art. 51 din Constituţie, că lipsesc file de la dosar şi că raportul judecătorului-raportor preia dezinformările Tribunalului Bucureşti.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 21 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 4/3/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, „în raport cu dispoziţiile art. 51 din Constituţia României”.

Prin încheierea din 17 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 4/3/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, ale Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „în raport cu dispoziţiile art. 51 din Constituţia României şi ale Tratatului de la Lisabona privind Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 13/2008”.

Prin încheierea din 17 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 360/3/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, ale Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „în raport cu dispoziţiile art. 51 din Constituţia României şi ale Tratatului de la Lisabona privind Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 13/2008”.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună în cauze civile având ca obiect înregistrare partid politic.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că Legea partidelor politice nr. 14/2003 şi Legea nr. 334/2006 contravin art. 51 din Constituţie, referitor la dreptul la petiţionare. Totodată, arată că timp de 18 ani, prin faptul că partidul pe care l-a fondat nu a fost înregistrat ca partid

şi prin vânzarea ilegală a sediilor partidelor politice deja înregistrate, i s-au încălcat drepturile constituţionale.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţie şi de normele europene.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului, transmiţând Curţii Constituţionale punctul său de vedere în toate dosarele, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece, prin obiectul de reglementare, acestea nu aduc atingere dreptului de petiţionare, consacrat de art. 51 din Constituţie. Arată că în acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.258/2010.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, cu completările ulterioare, ale Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 30 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 22 iulie 2010, cu completările ulterioare, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.

Legea nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare, a fost abrogată prin art. 53 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006.

Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.

Aşadar, Curtea observă că, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile Legii nr. 43/2003 îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece acţiunile de înregistrare a partidului politic ce constituie obiectul cauzelor în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate au fost introduse în anii 2000, respectiv 2005.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 51 din Constituţie referitoare la dreptul de petiţionare şi Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 13/2008.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a Curţii îl reprezintă încheierea instanţei judecătoreşti, iar litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate direct în faţa Curţii Constituţionale.

În cauza de faţă, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă care au fost transmise Curţii Constituţionale, singurele critici de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei le reprezintă pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 51 din Constituţie referitoare la dreptul de petiţionare şi a Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene.

Asupra prevederilor Legii nr. 14/2003 Curtea s-a mai pronunţat prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă, excepţia fiind ridicată de acelaşi autor, prin Decizia nr. 1.258 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 3 decembrie 2010.

Cu acel prilej, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că prin Decizia nr. 230 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 28 iulie 2004, Decizia nr. 65 din 24 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 11 martie 2004, şi Decizia nr. 71 din 8 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 mai 2005, Curtea a respins toate excepţiile de neconstituţionalitate invocate de acelaşi autor.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la dreptul la petiţionare, astfel cum este garantat prin art. 51 din Constituţie, Curtea a constatat, prin aceeaşi decizie, că dispoziţiile Legii nr. 14/2003 reglementează organizarea şi funcţionarea partidelor politice, condiţiile de înregistrare a acestora, procedura de soluţionare a cererilor pentru înregistrarea partidului politic, respectiv pentru modificarea statutului partidului politic, asocierea şi reorganizarea partidelor politice, încetarea activităţii partidelor politice şi evidenţa partidelor politice şi a alianţelor politice. Prin urmare, aceste dispoziţii nu au legătură cu dreptul la petiţionare, drept fundamental, potrivit căruia cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor, iar organizaţiile legal constituie au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.

Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză, astfel cum au fost reţinute de către instanţa de judecată prin încheierile de sesizare, privesc aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Cu privire la celelalte dispoziţii de lege criticate, Curtea constată că, întrucât acestea sunt criticate tot din perspectiva încălcării dreptului de petiţionare, prevăzut la art. 51 din Constituţie, pentru aceleaşi argumente, va respinge excepţia de neconstituţionalitate a acestora, ca neîntemeiată.

În final, Curtea reţine că dispoziţiile Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 13/2008, nu au legătură cu cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, ale Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, ale Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi ale Legii nr. 47/1992 privind organ zarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună în dosarele nr. 4/3/2000 şi nr. 360/3/2005 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena-Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 1.603

din 15 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

 

Acsinte Gaspar - preşedinte

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maneta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Nicolae Avrămescu în Dosarul nr. 28.718/212/2010 al Judecătoriei Constanţa.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită modificarea şi completarea legii, fiind nemulţumit de faptul că textul de lege criticat nu prevede obligativitatea prelungirii dreptului de circulaţie până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 11 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 28.718/212/2010, Judecătoria Constanţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Nicolae Avrămescu într-o cauză penală.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece organul de urmărire penală şi instanţa de judecată dispun asupra unui drept fundamental al persoanei bănuite de săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere un element esenţial în stabilirea vinovăţiei penale, numai pe baza unei simple aprecieri subiective şi cu mult înaintea stabilirii, pe bază de probe, dacă persoana în cauză a încălcat sau nu o regulă de circulaţie, ceea ce în final va atrage sau nu răspunderea penală. Or, pierderea sau restrângerea dreptului de a conduce un autoturism pe drumurile publice nu se poate face pe baza unei analize superficiale, dar care tranşează vinovăţia persoanei cercetate penal, ci numai pe baza unei hotărâri definitive de condamnare, prin care se stabileşte existenţa vinovăţiei. De asemenea, prezenta reglementare care permite procurorului sau judecătorului să nu mai prelungească dreptul de a conduce pe drumurile publice al persoanei care este cercetată sau judecată pentru vătămările cauzate ca urmare a nerespectării unei norme rutiere reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale şi ale art. 6 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Judecătoria Constanţa apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, referindu-se şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins: „(4) Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul sau de tramvai, implicat într-un accident de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, se reţine de către poliţia rutieră dacă acesta a încălcat o regulă de circulaţie, eliberându-se dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie, în situaţia în care regula de circulaţie încălcată este una dintre cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. a) si c), sau dovada înlocuitoare cu drept de circulate pentru o perioadă de 15 zile, în celelalte cazuri. [...]

(6) La cererea titularului permisului de conducere reţinut în condiţiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulaţie, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. Modul de soluţionare a cererii de prelungire a dreptului de circulaţie se comunică şi şefului poliţiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, precum şi ale art. 11 şi 20, cu raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv art. 11 paragraful 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, răspunzând criticii de neconstituţionalitate potrivit căreia art. 111 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 restrânge dreptul la liberă circulaţie, a statuat în jurisprudenţa sa că acest drept constituţional nu are legătură cu dispoziţiile de lege criticate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1.262 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 12 ianuarie 2009, Curtea a statuat că dreptul la liberă circulaţie vizează libertatea de mişcare a cetăţeanului, textul constituţional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, şi anume: libera circulaţie pe teritoriul României şi libera circulaţie în afara teritoriului ţării. Dreptul la liberă circulaţie, astfel cum este reglementat de Constituţia României, prin receptarea sa din Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice, nu include şi dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deţine un permis de conducere auto în acest scop, prevederile constituţionale nefăcând referire şi la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulaţie. Ca urmare, fiecare cetăţean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloace de transport în comun sau personale), cu respectarea însă a regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora. Stabilirea unor astfel de reguli în ceea ce priveşte circulaţia pe drumurile publice, inclusiv în ceea ce priveşte reţinerea permisului de conducere, respectiv suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, are ca scop, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, „asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective [...]” şi nu este de natură să încalce, pentru motivele arătate, dreptul fundamental reglementat de art. 25 din Constituţie. De altfel, şi „libera circulaţie”, prevăzută de textul constituţional invocat în motivarea excepţiei, se desfăşoară potrivit unor reguli stabilite prin lege, reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice şi sociale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi a unei normale desfăşurări a relaţiilor interstatale. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţie referitoare la prezumţia de nevinovăţie nu sunt incidente în cauză.

De altfel, pe calea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, ca şi în cauzele soluţionate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.635 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 9 februarie 2011, sau prin Decizia nr. 856 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 4 august 2011, autorul acesteia, nemulţumit de soluţia legislativă existentă, solicită modificarea textelor de lege criticate, în sensul reglementării obligativităţii prelungirii dreptului de circulaţie până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, în caz contrar fiind încălcată, în opinia sa, prezumţia de nevinovăţie. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Nicolae Avrămescu în Dosarul nr. 28.718/212/2010 al Judecătoriei Constanţa.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei nr. 2 „Proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la normele zootehnice” la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 218/2010 privind aprobarea Normelor tehnice pentru desfăşurarea activităţii Inspecţiei de stat în zootehnie, modelului legitimaţiei, al ştampilei şi al procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la normele zootehnice

 

Văzând Referatul Direcţiei generale politici în zootehnie şi industria alimentară nr. 86.102 din 25 ianuarie 2012, precum şi Adresa nr. 541 din 24 ianuarie 2012 a Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Praf. Dr. G.K. Constantinescu”,

în baza prevederilor Legii zootehniei nr. 72/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii calului nr. 389/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 834/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, precum şi ale art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. – Anexa nr. 2 „Proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la normele zootehnice” la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 218/2010 privind aprobarea Normelor tehnice pentru desfăşurarea activităţii Inspecţiei de stat în zootehnie, modelului legitimaţiei, al ştampilei şi al procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la normele zootehnice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 5 octombrie 2010, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Valeriu Tabără

 

Bucureşti, 2 februarie 2012.

Nr. 18.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 ta Ordinul nr. 213/2010)

 

SIGLA

MADR

MINISTERUL AGRICULTURII Şl DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALA PENTRU AMELIORARE

Şl REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE

„PROF. DR. G.K. CONSTANTINESCU”

 

PROCES-VERBAL

de constatare şi sancţionare a contravenţiei,

încheiat astăzi, ziua..........luna........anul..........

 

Agentul constatator .............................. în calitate de inspector al Inspecţiei de stat în zootehnie, posesor al legitimaţiei nr. ........... constat că în data de ................ 20....., la ora .............

1. Domnul/Doamna ...................................................., fiul/fiica lui ..................... şi al/a ....................., născut(ă) la data de ................. în .................... judeţul ........................... domiciliară) în .............................str. ...............................  nr. ......, bl. ....... sc. ....... ap. ...... judeţul/sectorul ................... cu reşedinţa în judeţul ............... str. ..................... nr. ......, bl. ......, sc. ...... ap. ........ legitimat(ă) cu BI/CI seria ....... nr. ........... eliberat(ă) de ..................... la data de ......................... şi CNP | | | | | | | | | | | | | |:

2. Operatorul economic (persoană juridică, persoană fizică sau asociaţie familială - denumirea)..........................., cu sediul în ...................., înmatriculat la oficiul registrului comerţului ..................... cu  nr. ............../20........din ..................., cod fiscal nr. ...................... cont bancar nr. ...................... deschis la Banca .......................... reprezentat prin domnul/doamna..................., în calitate de..........., legitimat(ă) cu BI/CI seria.......... nr. ......, eliberat(ă) de............. la data de .....................şi CNP | | | | | | | | | | | | | |.

În data de ...................... la ora ............... a săvârşit următoarele fapte:

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

Faptele descrise mai sus contravin;

-......................................... art. ...... alin. ....... lit. ........şi se sancţionează cu amendă de la.........la...............;

-......................................... art. ...... alin. ....... lit. ........şi se sancţionează cu amendă de la.........la...............;

-......................................... art. ...... alin. ....... lit. ........şi se sancţionează cu amendă de la.........la...............;

-......................................... art. ...... alin. ....... lit. ........şi se sancţionează cu amendă de la.........la...............

pentru care se aplică următoarea amendă:...............lei.

Conform prevederilor legale, contravenientul poate/nu poate achita în cel mult 48 de ore de la data comunicării prezentului proces-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute de dispoziţia legală pentru fapta(ele) săvârsită(e), care este de

...............................................................................................................................................................) - lei -

Amenda se va achita în contul........................, deschis la trezoreria/casieria autorităţii administraţiei publice locale .....................iar copia dovezii efectuării plăţii va fi înapoiată în termen de 48 de ore/15 zile, după caz, de la data plăţii amenzii/comunicării procesului-verbal, la.................din localitatea..................., str. .....................nr. ...........judeţul (sectorul).............

 

Am luat cunoştinţă.

Semnătura.......................

 

ALTE MENŢIUNI

În legătură cu faptele arătate, contravenientul ........................ reprezentat prin ..................... În calitate de ......................face următoarele obiecţii

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

 

Semnătura...........................

 

Faţă de obiecţiile contravenientului, se constată din actele controlate la unitate (documente, declaraţii scrise etc.) următoarele:

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

Prin săvârşirea acestei (acestor) contravenţii s-au produs următoarele pagube:

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

În temeiul art. ..............din.............................contravenientului i se aplică următoarele sancţiuni contravenţionale complementare:

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

Contravenientul nu poate să semneze/nu este de faţă/refuză să semneze, împrejurare ce se adevereşte de martorul ..............., fiul lui ................ şi al ...................., născut la data de ..........................., în localitatea ........................, cu domiciliul în ...................,  nr. ..., bl. ..... sc. ....., et. ........ap. ....... judeţul (sectorul) ............ BI/CI seria ....... nr. ................, eliberat(ă) de .................. la data de .............şi CNP | | | | | | | | | | | | | |.

Prezentul proces-verbal nu a fost încheiat în prezenţa unui martor deoarece:

.................................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................................

 

SEMNĂTURA Şl ŞTAMPILA

Inspector ai Inspecţiei de stat in zootehnie,

....................................

SEMNĂTURA MARTORULUI

......................................

 

SEMNĂTURA CONTRAVENIENTULUI

......................................

 

 

Înştiinţare de plată: Amenda se va achita obligatoriu în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării, în caz contrar urmând să se procedeze la executare silită. Împotriva prezentului proces-verbal se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicării la judecătoria în raza a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 (trei) exemplare, din care unul a fost înmânat contravenientului.

 

SEMNĂTURA Şl ŞTAMPILA

Inspector ai Inspecţiei de stat in zootehnie,

....................................

SEMNĂTURA CONTRAVENIENTULUI

......................................

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENŢEI

 

ORDIN

plivind punerea în aplicare a Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei

 

În baza prevederilor art. 20 alin. (4) lit. d), art. 27 alin. (1), precum şi ale art. 28 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Consiliului Concurenţei emite următorul ordin:

Art. 1. - În urma adoptării în Plenul Consiliului Concurenţei, se pune în aplicare Regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 61/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 1 aprilie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Art. 3. - Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Consiliului Concurenţei,

Valentin Mircea

 

Bucureşti, 2 februarie 2012.

Nr. 101.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei

În temeiul art. 27 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul Concurenţei adoptă prezentul regulament.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Administrarea şi punerea în aplicare a prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea concurenţei, a prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea privind concurenţa neloială, a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de Stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006, precum şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2011 privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului de supraveghere, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2011, sunt încredinţate Consiliului Concurenţei, ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate juridică.

(2) Consiliul Concurenţei este organizat şi funcţionează potrivit Legii concurenţei şi prevederilor prezentului regulament.

Art. 2. - Consiliul Concurenţei urmăreşte protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.

Art. 3. - Consiliul Concurenţei are atribuţiile prevăzute de Legea concurenţei, de Legea privind concurenţa neloială şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006.

Art. 4. - (1) Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2011, Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar, denumit în continuare Consiliul feroviar şi inclus în cadrul Consiliului Concurenţei, este organizat şi funcţionează ca structură fără personalitate juridică.

(2) Consiliul feroviar este independent din punct de vedere organizatoric, decizional şi în ceea ce priveşte deciziile de ordin financiar faţă de administratorii infrastructurii feroviare, organismele de tarifare a infrastructurii feroviare, organismele de alocare a capacităţilor de infrastructură feroviară şi faţă de operatorii de transport feroviar.

(3) Consiliul feroviar este organizat şi funcţionează potrivit legii şi prevederilor Regulamentului privind atribuţiile, finanţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar.

(4) Consiliul feroviar este constituit din 7 membri, numiţi şi revocaţi prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei. Consiliul feroviar este condus de un preşedinte, numit prin ordin de către preşedintele Consiliului Concurenţei dintre membrii Plenului Consiliului Concurenţei, iar ceilalţi membri sunt specialişti din domeniile feroviar, afaceri europene, economic, juridic, administraţie publică.

(5) Membrii Consiliului feroviar sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.

Art. 5. - Organizarea, structura şi procedurile de funcţionare ale Consiliului Concurenţei reglementate prin prezentul regulament asigură realizarea atribuţiilor prevăzute de Legea concurenţei, Legea privind concurenţa neloială şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şl atribuţiile Consiliului Concurenţei

 

Art. 6. - (1) Consiliul Concurenţei, în calitate de autoritate, îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen şi în comisii.

(2) Organe de conducere din cadrul Consiliului Concurenţei sunt: preşedintele, secretarul general, directorii, şefii de serviciu.

(3) Organele de decizie la nivelul Consiliului Concurenţei sunt: Plenul, comisiile şi preşedintele.

Art. 7. - (1) Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea prin următoarele structuri: direcţii, servicii şi compartimente.

(2) în organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un secretariat general, condus de un secretar general. În cadrul Secretariatului general poate fi desemnat şi un secretar general adjunct.

(3) în cadrul Consiliului Concurenţei se pot constitui, prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, module de lucru specializate pe anumite domenii de activitate. În cazul în care nu mai sunt necesare, acestea pot fi desfiinţate sau înlocuite cu alte module.

Art. 8. - (1) La Consiliul Concurenţei sunt încadrate următoarele categorii de personal: funcţionari publici pe funcţii publice specifice şi funcţii publice generale, manageri publici şi personal contractual. Funcţia publică de specialitate este cea de inspector de concurenţă.

(2) Activitatea desfăşurată în cadrul Consiliului Concurenţei de către inspectorii de concurenţă cu studii superioare constituie vechime în specialitate.

(3) Pentru realizarea obiectivelor şi atribuţiilor sale generale şi specifice, Consiliul Concurenţei poate colabora cu specialişti în diverse domenii de activitate, prin încheierea de convenţii civile sau contracte individuale de muncă cu timp parţial, după caz, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile plenului şi ale membrilor acestuia, ale comisiilor şi ale preşedintelui Consiliului Concurenţei

 

Art. 9. - (1) Plenul Consiliului Concurenţei are următoarele atribuţii:

a) examinează propunerile direcţiilor de resort sau ale Serviciului carteluri privind declanşarea din oficiu a investigaţiilor;

b) examinează propunerile de conexare sau disjungere a investigaţiilor;

c) examinează rapoartele de investigaţie, cu eventualele obiecţii formulate la acestea, şi decide asupra măsurilor de luat;

d) adoptă, în materia concentrărilor economice, deciziile prevăzute de dispoziţiile art. 15 alin. (8), art. 46 alin. (2) şi (4) şi art. 461 din Legea concurenţei;

e) acceptă sau respinge angajamente, în temeiul dispoziţiilor art. 462 din Legea concurenţei, şi aprobă modalitatea şi etapele îndeplinirii acestora;

f) examinează propunerile direcţiilor de resort privind redeschiderea investigaţiei în cazul prevăzut la art. 462 alin. (5) din Legea concurenţei;

g) hotărăşte în privinţa respingerii unei plângeri sau a declanşării unei investigaţii, în situaţia prevăzută la art. 36 lit. e);

h) adoptă decizii privind măsurile interimare potrivit prevederilor art. 47 din Legea concurenţei;

i) examinează cererile privind aplicarea politicii de clemenţă, adoptată în acord cu instrucţiunile emise în aplicarea prevederilor art. 51 alin. (3) din Legea concurenţei;

j) adoptă puncte de vedere, recomandări şi avize în aplicarea dispoziţiilor legale din domeniul concurenţei;

k) adoptă decizii privind închiderea de investigaţii potrivit prevederilor art. 42 alin. (2) din Legea concurenţei;

l) retrage, prin decizie, beneficiul exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat;

m) sesizează autoritatea emitentă a unui act normativ prin care se instituie măsuri de ajutor de stat care nu respectă prevederile europene în domeniu, în vederea modificării sau abrogării;

n) analizează şi adoptă proiectele actelor normative sau cu caracter reglementar privind activitatea Consiliului Concurenţei sau interesând activitatea acestuia;

o) examinează şi aprobă raportul anual asupra situaţiei concurenţei, raportul anual privind ajutoarele de stat, precum şi orice alte rapoarte privind concurenţa şl ajutoarele de stat;

p) examinează şi hotărăşte cu privire la propunerile direcţiilor de resort referitoare la aplicarea art. 9 alin. (2), art. 26 ain. (1) lit. g), h), i), k), I), m), n) şi art. 46 alin. (3) din Legea concurenţei;

q) aprobă proiectul bugetului anual propriu, conform prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei;

r) adoptă avize pe proiecte de notificări de scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale şi pe informări privind măsurile de ajutor de stat ce intră sub incidenţa exceptărilor pe categorii de la obligaţia de notificare.

(2) Plenul Consiliului Concurenţei constată săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 51 alin. (1) lit. a)-c) din Legea concurenţei, individualizează şi aplică amenda.

(3) Plenul Consiliului Concurenţei adoptă decizia prevăzută la art. 53 din Legea concurenţei, dacă întreprinderea nu s-a conformat unei decizii a acestuia.

(4) După finalizarea raportului de investigaţie, înainte de transmiterea acestuia părţilor implicate, Plenul Consiliului Concurenţei poate delega, în funcţie de complexitatea cazului, exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 20 alin. (4) lit. a) şi b)din Legea concurenţei unei comisii de soluţionare formate din 3 membri ai plenului. Hotărârea plenului de delegare a atribuţiilor şi de desemnare a componenţei comisiei va fi pusă în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei. Atunci când în componenţa comisiei de soluţionare intră preşedintele Consiliului Concurenţei, acesta va conduce şedinţa de audieri, iar dacă în componenţă intră unul dintre vicepreşedinţi, şedinţa va fi condusă de către vicepreşedinte. În situaţia în care din comisia de soluţionare fac parte ambii vicepreşedinţi ai Consiliului Concurenţei, audierile vor fi conduse de cel mai vechi în funcţie dintre aceştia, iar atunci când din comisie fac parte 3 consilieri de concurenţă, conducerea şedinţei va fi asigurată de cel mai vechi în funcţie.

(5) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei au următoarele atribuţii:

a) participă la dezbaterile din cadrul plenului sau al comisiilor, după caz, deliberând în conformitate cu atribuţiile egale conferite fiecărei formaţiuni deliberative;

b) pot propune deschiderea investigaţiilor privind posibila încălcare a dispoziţiilor Legii concurenţei;

c) pot propune deschiderea investigaţiilor privind anumite sectoare ale economiei sau anumite acorduri din diferite sectoare ale economiei;

d) pot propune realizarea unor cercetări aprofundate privind posibila încălcarea a prevederilor Legii privind concurenţa neloială;

e) coordonează unele activităţi desfăşurate de direcţii, servicii, compartimente, inspectorate de concurenţă sau module, potrivit delegării anuale date de către preşedinte în urma consultării plenului;

f) îndeplinesc orice alte atribuţii conform delegării preşedintelui.

(6) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei prezintă în plen, la sfârşitul fiecărui an, modul de îndeplinire a atribuţiilor.

(7) în scopul realizării eficiente a atribuţiilor, plenul dispune de suportul Compartimentului asistenţă plen, aflat în subordinea preşedintelui.

Art. 10. - (1) Comisiile desemnate potrivit prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea concurenţei examinează propunerile formulate de direcţiile de resort sau de Serviciul carteluri, potrivit competenţelor acestora, cu excepţia propunerilor care sunt adresate preşedintelui sau plenului.

(2) Comisiile Consiliului Concurenţei desemnate prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei pentru fiecare caz, potrivit art. 20 alin. (2) din Legea concurenţei, au următoarele atribuţii:

a) adoptă decizii de respingere a plângerilor privind practicile anticoncurenţiale. potrivit art. 40 alin. (2) din Legea concurenţei. sau hotărăsc declanşarea unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a dispoziţiilor art. 5, 6, 9 şi 15 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ca urmare a soluţionării unei plângeri;

b) constată şi aplică, prin decizie, sancţiunile pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 50 lit. a)-c), art. 501 şi art. 51 alin. (1) lit. d) şi e) din Legea concurenţei;

c) adoptă decizii prin care obligă la plata unor amenzi cominatorii în condiţiile art. 54 din Legea concurenţei;

d) examinează propunerile formulate de direcţiile de resort privind modul în care au fost puse în aplicare deciziile Consiliului Concurenţei, adoptate în comisie;

e) adoptă decizia prevăzută la art. 53 din Legea concurenţei, dacă întreprinderea nu s-a conformat unei decizii a comisiei Consiliului Concurenţei.

(3) în condiţiile art. 20 alin. (41) din Legea concurenţei, exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 20 alin. (4) lit. a) şi b) din lege poate fi delegată unei comisii de soluţionare formate din 3 membri ai plenului. De regulă, din comisia de soluţionare nu va face parte acel membru al plenului către care au fost delegate de către preşedinte atribuţii de coordonare a unora dintre activităţile direcţiei în cadrul căreia a fost instrumentat cazul.

Art. 11. - (1) Preşedintele Consiliului Concurenţei are următoarele atribuţii:

a) angajează patrimonial, prin semnătura sa, în calitate de ordonator principal de credite, Consiliul Concurenţei ca persoană juridică şi îl reprezintă ca instituţie publică în faţa persoanelor fizice şi juridice, a autorităţilor legislative, judiciare şi administrative, precum şi a altor instituţii româneşti şi străine, a organismelor şi organizaţiilor internaţionale;

b) conduce şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei şi supune la vot propunerile membrilor plenului;

c) emite ordine de punere în aplicare, suspendare sau abrogare a reglementărilor adoptate în plen de Consiliul Concurenţei;

d) desemnează prin ordin componenţa comisiilor Consiliului Concurenţei pentru flecare caz;

e) semnează adresele de răspuns potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) şi ale art. 46 alin. (1) din Legea concurenţei, atunci când plângerea, respectiv operaţiunea de concentrare economică nu cad sub incidenţa legii;

f) ordonă efectuarea investigaţiilor, desemnând raportorul, şi poate recomanda un termen de finalizare a investigaţiei;

g) emite ordin prin care abilitează cu puteri de inspecţie, pentru fiecare caz, inspectorii de concurenţă;

h) emite decizii privind caracterul protejat al comunicărilor dintre întreprinderi şi avocat, în temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (10) din Legea concurenţei;

i) permite părţilor în cauză consultarea dosarului de investigaţie şi obţinerea, contra cost, de copii şi extrase ale actelor procedurii de investigaţie;

j) poate permite, prin ordin, consultarea, precum şi obţinerea de copii sau extrase ale documentelor, datelor şi informaţiilor din dosarul cauzei care sunt confidenţiale, potrivit art. 44 alin. (4) din Legea concurenţei;

k) fixează data audierii întreprinderilor şi/sau a reprezentanţilor asociaţiilor de întreprinderi participante la practica anticoncurenţială sau la concentrarea economică, obiect al investigaţiei;

l) poate desemna experţi şi poate admite, la cererea autorului plângerii, audierea acestuia, precum şi a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată;

m) semnează ordinele şi deciziile Consiliului Concurenţei prin care se dispun măsuri şi se aplică sancţiuni, cu excepţia deciziilor adoptate de comisiile Consiliului Concurenţei în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (41), art. 40 alin. (2) şi art. 55 alin. (3) din Legea concurenţei;

n) emite ordinul de închidere a unei investigaţii declanşate din oficiu, în condiţiile art. 42 alin, (1) din Legea concurenţei;

o) exercită prerogative disciplinare asupra personalului Consiliului Concurenţei, potrivit dispoziţiilor prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată;

p) numeşte şi revocă din funcţie membrii Consiliului feroviar,

q) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul Consiliului Concurenţei;

r) aprobă deplasările în ţară şi în străinătate pentru personalul instituţiei, în condiţiile legii;

s) aprobă statul de funcţii, drepturile de natură salarială şi fişa postului pentru personalul din cadrul aparatului Consiliului Concurenţei;

ş) aprobă programele de efectuare a concediilor anuale de odihnă;

t) exercită orice alte atribuţii care îi revin potrivit legii.

(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate delega puteri de reprezentare, prin ordin, oricăruia dintre vicepreşedinţi, consilierii de concurenţă, directori, inspectorii de concurenţă sau oricăror alţi salariaţi, mandatul trebuind să menţioneze expres puterile delegate şi durata exercitării lor.

(3) în caz de absenţă ori de indisponibilitate a preşedintelui, reprezentarea legală a Consiliului Concurenţei revine unuia dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte pentru durata absenţei sau a indisponibilităţii.

(4) Preşedintele Consiliului Concurenţei îşi poate organiza, potrivit dispoziţiilor legale, propriul cabinet.

Art. 12. - În vederea exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei dispune de aparatul propriu, alcătuit din direcţii, servicii şi compartimente conform organigramei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul regulament.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile direcţiilor, serviciilor, compartimentelor şl ale Secretariatului Consiliului feroviar

 

Art. 13. - (1) Direcţiile Consiliului Concurenţei sunt: Direcţia bunuri de consum, Direcţia servicii, Direcţia industrie şi energie, Direcţia ajutor de stat, Direcţia licitaţii şi petiţii, Direcţia cercetare-sinteze, Direcţia juridic-contencios, Direcţia relaţii externe şi comunicare, Direcţia teritorială, Direcţia buget, Direcţia resurse umane şi Direcţia administrativă.

(2) în cadrul Consiliului Concurenţei funcţionează Serviciul carteluri, subordonat direct preşedintelui Consiliului Concurenţei.

(3) în componenţa Consiliului Concurenţei intră, de asemenea, şi inspectoratele de concurenţă, care sunt structuri organizatorice, fără personalitate juridică, care fac parte din Direcţia teritorială.

(4) Direcţia buget, Direcţia resurse umane, Direcţia administrativă împreună cu managerii publici şi Compartimentul registratură, secretariat şi protocol alcătuiesc Secretariatul general.

(5) Direcţia bunuri de consum, Direcţia servicii, Direcţia industrie şi energie, Direcţia ajutor de stat, Direcţia teritorială, Direcţia licitaţii şi petiţii, Direcţia relaţii externe şi comunicare, Direcţia juridic-contencios şi Direcţia cercetare-sinteze sunt subordonate direct preşedintelui Consiliului Concurenţei.

(6) în cadrul Consiliului Concurenţei funcţionează Compartimentul audit public intern, Compartimentul documente secrete şi Compartimentul asistenţă plen, subordonate direct preşedintelui Consiliului Concurenţei.

(7) în scopul asigurării desfăşurării activităţii Consiliului feroviar, secretariatul acestuia funcţionează sub forma unui compartiment cu caracter permanent în structura Consiliului Concurenţei.

Art. 14. - Direcţia bunuri de consum, Direcţia servicii, Direcţia industrie şi energie şi Direcţia licitaţii şi petiţii au următoarele atribuţii:

a) aplicarea strategiei generale stabilite în Plenul Consiliului Concurenţei;

b) desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a pieţelor, în vederea detectării existenţei unor fenomene sau practici anticoncurenţiale;

c) analizarea plângerilor formulate potrivit prevederilor art. 40 din Legea concurenţei şi a sesizărilor privind o practică anticoncurenţială, în scopul elaborării propunerilor în consecinţă;

d) analizarea notificărilor operaţiunilor de concentrare economică şi elaborarea de propuneri, pe baza celor constatate, în aplicarea prevederilor art. 46 din Legea concurenţei;

e) întocmirea comunicărilor către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în scopul aplicării prevederilor art. 46 alin. (9) din Legea concurenţei;

f) desfăşurarea activităţilor de investigaţie privind cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 5, 6, 9 şi 15 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

g) efectuarea inspecţiilor potrivit prevederilor art. 36-38 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 şi ale art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi;

h) elaborarea propunerilor pentru aplicarea prevederilor art. 9 alin. (2), art. 11, art. 15 alin. (8), art. 26 alin. (1) lit. e), g), h), i), k), n), art. 29, art. 42 alin. (2), art. 45, 461, 462, 47, art. 50 lit. a)-c), art. 501,51, 53 şi 54 din Legea concurenţei;

i) efectuarea investigaţiilor privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei;

j) elaborarea propunerilor privind soluţionarea cererilor de clemenţă;

k) elaborarea propuneri lor în vederea emiterii de avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial şi elaborarea propunerii de modificare a acelora care au un asemenea efect;

l) formularea de recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea măsurilor care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;

m) urmărirea aplicării efective a deciziilor, respectiv a obligaţiilor sau condiţiilor impuse de Consiliul Concurenţei, cu excepţia plăţii amenzii contravenţionale;

n) elaborarea propunerilor pentru aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. j) din Legea concurenţei;

o) colaborarea cu organe ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu organizaţiile patronale în ceea ce priveşte politicile de ramură sau sectoriale;

p) sprijinirea Direcţiei juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti;

q) reprezentarea Consiliului Concurenţei şi promovarea schimbului de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil, potrivit art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea concurenţei;

r) transmiterea spre executare a deciziilor Consiliului Concurenţei şi întocmirea evidenţei executării acestora, în colaborare cu celelalte direcţii;

s) predarea la arhiva Consiliului Concurenţei a tuturor dosarelor de investigaţie, a studiilor, a rapoartelor şi a altor documente ce conţin date şi informaţii utile şi participarea la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;

ş) îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute în lege, specifice activităţii direcţiei, dispuse de către preşedintele sau Plenul Consiliului Concurenţei, inclusiv în materia concurenţei neloiale.

Art. 15. - Serviciul carteluri are următoarele atribuţii:

a) aplicarea strategiei generale stabilite în Plenul Consiliului Concurenţei;

b) desfăşurarea activităţilor de cunoaştere a pieţelor, în vederea detectării existenţei unor fenomene sau practici de natură a avea efecte anticoncurenţiale;

c) analizarea plângerilor formulate în baza art. 40 din Legea concurenţei şi a sesizărilor privind cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a)-e) şi g) din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în scopul elaborării propunerilor în consecinţă;

d) desfăşurarea activităţilor de descoperire şi investigare a cazurilor de încălcare a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a)-e) şi g) din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

e) efectuarea inspecţiilor potrivit prevederilor art. 36-38 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;

f) elaborarea propunerilor pentru aplicarea prevederilor art. 42 alin. (2), art. 45,462, art. 47 alin. (1)-(3), art. 50 lit. b)-c), art. 501, 51, 53 şi 54 din Legea concurenţei;

g) elaborarea propunerilor privind soluţionarea cererilor de clemenţă;

h) transmiterea spre executare a deciziilor şi urmărirea aplicării efective a acestora, respectiv a obligaţiilor sau condiţiilor impuse de Consiliul Concurenţei, cu excepţia plăţii amenzilor contravenţionale;

i) predarea la arhiva Consiliului Concurenţei a tuturor dosarelor de investigaţie, a studiilor, a rapoartelor şi a altor documente care conţin date şi informaţii utile şi participarea la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;

j) îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute în lege, dispuse de către preşedintele sau Plenul Consiliului Concurenţei.

Art. 16. - (1) Direcţia ajutor de stat are următoarele atribuţii:

a) analizează notificările privind posibile măsuri de ajutor de stat supuse obligaţiei de notificare, informările privind măsurile de ajutor de stat care intră în domeniul de aplicare a exceptărilor pe categorii, proiectele actelor normative sau administrative care instituie măsurile respective, precum şi modificările acestora şi întocmeşte avize din punctul de vedere al respectării reglementărilor în domeniu;

b) solicită iniţiatorului, furnizorului, beneficiarului sau altor persoane interesate orice date şi informaţii suplimentare necesare emiterii de avize, îndeplinirii altor atribuţii prevăzute de lege şi, după caz, iniţiază, organizează şi efectuează verificări la faţa locului atunci când există îndoieli serioase în legătură cu datele transmise;

c) propune măsuri privind modificarea, completarea sau abrogarea unor acte normative ori administrative ce instituie ajutoare de stat care conduc la distorsiuni semnificative pe piaţă, la încălcarea reglementărilor în materia ajutorului de stat sau afectează comerţul dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene;

d) convoacă, pregăteşte şi coordonează întâlnirile interministeriale stabilite în domeniul ajutorului de stat;

e) asigură administrarea şi funcţionarea în condiţii optime a programului Reţeaua Naţională de Ajutor de Stat - RENAS şi actualizează baza de date a Consiliului Concurenţei în materia ajutorului de stat;

f) elaborează regulamentele pentru aplicarea legislaţiei primare în domeniul ajutorului de stat, regulamentele referitoare la procedurile de inventariere, raportare şi monitorizare a ajutoarelor de stat, precum şi de asigurare a transparenţei relaţiilor financiare dintre autorităţile publice şi întreprinderile publice;

g) elaborează machete standard pentru colectarea datelor şi informaţiilor, precum şi modele standard de prelucrare pe calculator a informaţiilor primite în domeniul ajutorului de stat;

h) monitorizează ajutoarele de stat, în derulare, prin proceduri similare celor utilizate de Comisia Europeană potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, în vederea verificării respectării prevederilor actelor normative sau administrative care le instituie şi a condiţiilor din deciziile de autorizare;

i) analizează, prelucrează şi centralizează raportările transmise de către furnizorii de ajutoare de stat de la nivel central, de către oricare alte organisme care administrează surse ale statului, precum şi de către autorităţile locale, prin intermediul inspectoratelor de concurenţă, potrivit prevederilor legii;

j) analizează efectele/impactul creat prin acordarea ajutoarelor de stat, întocmind rapoarte specifice de monitorizare, precum şi oricare alte rapoarte de monitorizare/situaţii privind ajutoarele de stat la cererea Comisiei Europene şi a altor organisme internaţionale precum Organizaţia Mondială a Comerţului, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică;

k) întocmeşte, în fiecare an, inventarul ajutoarelor de stat, evaluează cuantumul ajutoarelor de stat acordate şi, pe baza acestuia, elaborează scoreboard-ul ajutoarelor de stat în concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene, precum şi Raportul anual al ajutoarelor de stat acordate în România şi transmite Comisiei Europene rapoarte în domeniul ajutorului de stat, utilizând State Aid Reporting Interactiv - SARI;

l) colaborează cu autorităţile şi structurile care coordonează şi/sau derulează programe/proiecte cofinanţate din fonduri structurale;

m) întocmeşte şi elaborează Raportul semestrial de activitate al Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de stat, care este prezentat Guvernului României;

n) elaborează proiecte de răspuns la sesizările şi reclamaţiile privind domeniul ajutorului de stat împreună cu autorităţile şi beneficiarii implicaţi;

o) solicită furnizorilor de ajutor de stat luarea de măsuri corespunzătoare, potrivit legii, în vederea recuperării sau rambursării ajutorului de stat în cazul în care nu au fost respectate condiţiile sau obligaţiile prevăzute în actul normativ de instituire a măsurii în cauză;

p) urmăreşte asigurarea transparenţei relaţiilor financiare dintre autorităţile publice şi întreprinderile publice, precum şi transparenţa financiară în cadrul anumitor întreprinderi;

q) participă la elaborarea materialelor de mediatizare a problematicii ajutorului de stat, precum şi la specializarea personalului din administraţia centrală şi locală cu atribuţii în acest domeniu;

r) aplică strategia generală stabilită în Plenul Consiliului Concurenţei;

s) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în dispoziţiile legale în materia ajutorului de stat sau concurenţei, dispuse de preşedintele sau Plenul Consiliului Concurenţei.

(2) în cadrul Direcţiei ajutor de stat funcţionează Serviciul de asistenţă tehnică şi cooperare, care are următoarele atribuţii:

a) asigură asistenţa de specialitate la elaborarea notificărilor şi a informărilor privind posibile măsuri de ajutor de stat şi a proiectelor actelor care instituie măsurile respective şi acordă consultanţă de specialitate la solicitarea autorităţilor publice şi altor iniţiatori sau furnizori în domeniul ajutorului de stat;

b) transmite Comisiei Europene notificările şi informările privind posibile măsuri de ajutor de stat în sistemul State Aid Notification Interactive - SANI şi elaborează cererile de retragere a notificărilor de la Comisia Europeană, în cazul în care primeşte o astfel de solicitare în timp util;

c) formulează şi transmite iniţiatorului observaţii pe marginea proiectelor schemelor de ajutor de minimis cu privire la respectarea regulilor specifice, la solicitarea acestuia;

d) asigură suportul pentru reprezentarea României în faţa Comisiei Europene în procedurile europene privind ajutorul de stat, precum şi în relaţiile de cooperare cu alte instituţii şi organizaţii europene şi internaţionale în domeniul ajutorului de stat. inclusiv prin promovarea schimbului de experienţă şi informaţii;

e) participă la elaborarea de răspunsuri, explicaţii, formulări de poziţii sau alte acte, cu consultarea iniţiatorului, furnizorului sau beneficiarului ajutorului de stat, în scopul transmiterii acestora Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles, şi pregăteşte informările ce se transmit iniţiatorului, furnizorului sau beneficiarului, după caz, cu privire la deciziile adoptate de Comisia Europeană, primite prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles;

f) colaborează cu personalul împuternicit de Comisia Europeană atunci când acesta întreprinde acţiuni de control la faţa locului.

Art. 17. - Direcţia cercetare-sinteze are următoarele atribuţii:

a) efectuează investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. g), precum şi investigaţii privind incidenţa art. 5 alin. (1), art. 6,9,15 şi art. 46 alin. (3) din Legea concurenţei şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, dispuse în conformitate cu procedurile Consiliului Concurenţei;

b) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 26 alin. (1) Iii h), m), n) şi o) din Legea concurenţei;

c) analizează plângeri formulate potrivit prevederilor art. 40 din Legea concurenţei şi sesizările privind o practică anticoncurenţială;

d) realizează, la cerere, analize economice specifice, inclusiv modelare economică şi analiză econometrică, cercetează aspectele privitoare la definirea pieţei şi la determinarea cotei de piaţă pentru cazurile investigate de celelalte direcţii de specialitate şi participă la aceste investigaţii;

e) culege şi prelucrează date în format electronic pe parcursul investigaţiilor şi participă la derularea inspecţiilor, asigurând şi suportul pentru analiza de tip Forensic IT a datelor;

f) desfăşoară activităţi de cercetare referitoare la: structura pieţei şi a mediului concurenţial, tendinţele generale ale pieţelor şi posibilităţile apariţiei unor practici anticoncurenţiale, gradul de concentrare economică şi efectele acesteia asupra mediului concurenţial;

g) analizează măsurile cu impact asupra mediului concurenţial, tendinţele observate sub aspectul raportului dintre cererea şi oferta de bunuri şi servicii, prezentând periodic informări Plenului Consiliului Concurenţei;

h) asigura şi prelucrează periodic informaţiile necesare la fundamentarea modificării cuantumului tarifelor percepute pentru procedurile şi serviciile prevăzute de Legea concurenţei şi de regulamentele emise pentru aplicarea acesteia;

i) creează şi dezvoltă baze de date privind piaţa unor produse şi servicii, utile compartimentelor de specialitate pentru identificarea şi catalogarea pieţelor relevante, prin preluarea unor informaţii deţinute în compartimentele Consiliului Concurenţei, pentru cazurile investigate, şi din surse externe, organisme guvernamentale şi neguvernamentale;

j) supune aprobării plenului proiecte de avize pentru proiectele actelor normative ce pot avea impact anticoncurenţial şi propune modificarea actelor ce au un asemenea efect;

k) propune Guvernului şi organelor administraţiei publice locale formularea de recomandări pentru adoptarea măsurilor care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;

l) întocmeşte periodic situaţii statistice şi sinteze privind lucrările şi cazurile instrumentate de direcţiile, serviciile, compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei, necesare informării organelor de conducere ale instituţiei;

m) elaborează proiectele de Raport anual al Consiliului Concurenţei şi de Raport asupra stării concurenţei în sectoare-cheie din economie;

n) elaborează strategia Consiliului Concurenţei şi participă alături de celelalte direcţii, servicii şi compartimente la implementarea acesteia;

o) asigură actualizarea bibliotecii electronice de specialitate a Consiliului Concurenţei;

p) asigură administrarea site-urilor Consiliului Concurenţei;

q) întreţine şi asigură funcţionarea Sistemului informatic integrat al Consiliului Concurenţei (Sil);

r) transmite spre executare deciziile Consiliului Concurenţei şi întocmeşte evidenţa executării acestora, în colaborare cu celelalte direcţii;

s) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Legea concurenţei, dispuse de către preşedintele sau Plenul Consiliului Concurenţei.

Art. 18. - Direcţia juridic-contencios are următoarele atribuţii:

a) acordă consultanţă de specialitate membrilor Plenului Consiliului Concurenţei şi personalului din direcţiile de specialitate şi din Serviciul carteluri;

b) reprezintă Consiliul Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti;

c) colaborează cu inspectorii de concurenţă care au instrumentat cazurile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti;

d) colaborează cu direcţiile de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei la efectuarea de inspecţii;

e) difuzează în interiorul instituţiei informări periodice privind actele normative care reglementează concurenţa sau care au incidenţă asupra mediului concurenţial şi contribuie la crearea bazei centralizate de date şi documente a instituţiei;

f) avizează în prealabil pentru legalitate deciziile Consiliului Concurenţei şi ordinele preşedintelui Consiliului Concurenţei;

g) colaborează cu celelalte compartimente de specialitate la redactarea actelor emise de Consiliul Concurenţei şi de preşedintele acestuia;

h) efectuează cercetări de doctrină şi jurisprudenţă în domeniul concurenţei în dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată, în care Consiliul Concurenţei este parte;

i) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei în colaborare cu direcţiile de specialitate şi Secretariatul general;

j) asigură obţinerea avizelor şi a aprobărilor legale de la Consiliul Legislativ şi de la alte organe, potrivit dispoziţiilor legale;

k) întocmeşte evidenţa executării deciziilor Consiliului Concurenţei în colaborare cu celelalte direcţii ale Consiliului Concurenţei şi cu Serviciul carteluri;

l) aplică strategia generală stabilită în Plenul Consiliului Concurenţei;

m) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de către preşedinte, specifice activităţii direcţiei.

Art. 19. - (1) Direcţia relaţii externe şi comunicare are următoarele atribuţii:

a) participă la investigaţiile şi la inspecţiile derulate de Consiliul Concurenţei şi colaborează cu persoanele responsabile de politica de clemenţă şi cu cele responsabile de inspecţiile inopinate din cadrul Consiliului Concurenţei în cazurile în care sunt incidente regulile de concurenţă europene sau atunci când Comisia Europeană sau o altă autoritate naţională de concurenţă solicită asistenţa Consiliului Concurenţei;

b) participă alături de celelalte direcţii şi de Serviciul carteluri din cadrul Consiliului Concurenţei la implementarea proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, respectiv: proiectele din programele europene şi proiectele în cadrul asistenţei bilaterale;

c) coordonează participarea Consiliului Concurenţei la activitatea organizaţiilor internaţionale cu care colaborează, precum Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD, Reţeaua Internaţională a Concurenţei - ICN, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare - UNCTAD, Organizaţia Mondială a Comerţului - OMC etc. şi formulează poziţia Consiliului Concurenţei în colaborare cu celelalte direcţii;

d) iniţiază relaţiile de colaborare cu instituţii similare din străinătate şi asigură derularea acestora;

e) asigură condiţiile necesare în vederea organizării şi desfăşurării misiunilor în străinătate ale membrilor şi/sau ale personalului Consiliului Concurenţei, precum şi ale misiunilor străine la sediul Consiliului Concurenţei;

f) organizează şi desfăşoară manifestări specifice, cu caracter internaţional, cum sunt: stagii, conferinţe, seminare şi simpozioane, menite să contribuie la pregătirea profesională a personalului Consiliului Concurenţei;

g) organizează activităţi de informare-documentare în domeniul relaţiilor internaţionale;

h) asigură traduceri din şi în limbile străine ale unor acte şi documente relevante legate de activitatea internaţională a instituţiei;

i) acordă asistenţă de specialitate în domeniul relaţiilor internaţionale pentru toate structurile componente ale Consiliului Concurenţei;

j) îndeplineşte oricare alte sarcini aferente relaţiilor internaţionale ce revin Consiliului Concurenţei conform legislaţiei în vigoare, potrivit dispoziţiei date de către preşedinte;

k) coordonează participarea Consiliului Concurenţei în cadrul Reţelei Europene a Concurenţei (ECN) şi gestionează schimbul de informaţii vehiculate în cadrul acesteia, prin intermediul ofiţerului autorizat - ADO, în cazul informaţiilor confidenţiale, şi prin punctul de contact general, în cazul informaţiilor care nu sunt supuse unui regim special;

l) gestionează informaţiile în cazurile de concentrare economică care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 139/2004 prin intermediul ofiţerului responsabil de concentrările economice;

m) asigură îndeplinirea obligaţiilor de informare şi cooperare impuse Consiliului Concurenţei prin Regulamentul (CE) nr. 1/2003, în cazurile instrumentate de Consiliul Concurenţei, şi colaborează cu direcţiile de specialitate şi Serviciul carteluri pentru întocmirea documentelor necesare în acest sens;

n) monitorizează aplicaţiile informatice specifice ECN în vederea identificării cazurilor care pot prezenta interes pentru Consiliul Concurenţei;

o) colaborează cu celelalte direcţii în vederea asigurării participării Consiliului Concurenţei la reuniunile comitetelor consultative convocate de Comisia Europeană, la reuniunile grupurilor de lucru şi subgrupurilor ECN, precum şi la alte reuniuni organizate în cadrul acestei reţele;

p) elaborează răspunsuri la cererile de informaţii şi formulează poziţii faţă de proiecte legislative europene în scopul transmiterii acestora către Comisia Europeană sau autorităţile naţionale de concurenţă, în colaborare cu celelalte direcţii ale Consiliului Concurenţei şi Serviciul carteluri;

q) monitorizează îndeplinirea obligaţiilor României prevăzute în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, ce revin în responsabilitatea Consiliului Concurenţei şi participă la îndeplinirea atribuţiilor pe care le are autoritatea de concurenţă naţională şi care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene;

r) aplică strategia generală stabilită în Plenul Consiliului Concurenţei;

s)îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de către preşedinte, specifice activităţii direcţiei.

(2) în cadrul Direcţiei relaţii externe şi comunicare funcţionează Serviciul relaţii instituţionale şi comunicare, care are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte materialele pentru informarea publicului în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat, prin mass-media şi alte mijloace;

b) stabileşte şi menţine legături permanente şi eficiente cu mass-media şi elaborează documente de presă şi materiale informative;

c) elaborează strategii de relaţii publice şi campanii de informare şi evaluează impactul activităţii de comunicare;

d) prin ofiţerul de presă desemnat asigură contactele media, iar, atunci când este cazul, organizează şi conferinţele de presă;

e) soluţionează solicitările de informaţii publice adresate de persoane fizice sau juridice, potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, actualizează în mod permanent informaţiile de interes public şi întocmeşte raportul privind accesul la informaţiile de interes public;

f) asigură relaţia cu publicul, primeşte şi înregistrează petiţiile, urmăreşte soluţionarea acestora în colaborare cu direcţia/direcţiile implicate şi expediază răspunsurile către petiţionari, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, şi întocmeşte semestrial raportul privind soluţionarea petiţiilor;

g) urmăreşte parcursul actelor normative care au primit aviz din partea Consiliului Concurenţei;

h) asigură colaborarea cu celelalte autorităţi şi instituţii publice în vederea facilitării comunicării interinstituţionale şi asigurării prevalentei regulilor de concurenţă şi ajutor de stat asupra proiectelor de acte normative care pot avea impact a nti con cu ren ţi al.

Art. 20. - (1) Direcţia teritorială are următoarele atribuţii:

A. de descoperire şi investigare a încălcării prevederilor legale din domeniul concurenţei şi concurenţei neloiale:

a) efectuează investigarea cazurilor privind posibile practici anticoncurenţiale, în conformitate cu procedurile Consiliului Concurenţei;

b) analizează, constată şi sancţionează prin inspectorii de concurenţă faptele care constituie încălcări ale prevederilor Legii privind concurenţa neloială, pentru care Consiliul Concurenţei are atribuţii în acest sens;

c) întreprinde demersuri şi efectuează analize pentru depistarea practicilor anticoncurenţiale şi a cazurilor de concentrări economice nenotificate înainte de punerea lor în practică;

d) primeşte şi soluţionează sesizările şi plângerile depuse în teritoriu potrivit procedurii legale;

e) transmite spre executare deciziile şi procesele-verbale de sancţionare contravenţională şi urmăreşte, la nivel local, aplicarea efectivă a acestora, cu excepţia plăţii amenzii contravenţionale;

f) efectuează unele investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare dispuse de Consiliul Concurenţei în principal cu privire la pieţe locale;

g) monitorizează, pe plan local, comportamentul pe piaţă al întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi;

h) supraveghează intervenţiile pe piaţă ale organelor administraţiei publice locale în vederea respectării normelor legale în domeniul concurenţei;

i) oferă suport Direcţiei ajutor de stat în vederea verificării datelor şi informaţiilor raportate de către furnizorii de ajutor de stat, atunci când există îndoieli serioase cu privire la corectitudinea acestora;

j) acordă asistenţă de specialitate furnizorilor de ajutor de stat în vederea întocmirii raportărilor privind ajutoarele de stat acordate la nivel local şi elaborării schemelor de ajutor da stat;

k) aplică strategia generală stabilită în Plenul Consiliului Concurenţei;

l) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de preşedintele şi/sau Plenul Consiliului Concurenţei;

B. de îndrumare şi coordonare a inspectoratelor de concurenţă:

a) implementează, în plan teritorial, obiectivele cuprinse în strategia stabilită de Consiliul Concurenţei;

b) elaborează trimestrial programul-cadru de activitate pe baza sarcinilor primite de la conducerea Consiliului Concurenţei, a propunerilor celorlalte direcţii şi ale Serviciului carteluri, precum şi ale aparatului teritorial, pe care îl prezintă spre aprobare preşedintelui;

c) elaborează materialele necesare întocmirii, documentării şi colectării într-o manieră unitară de către inspectoratele de

concurenţă a informaţiilor şi datelor care fac obiectul de activitate al direcţiei;

d) urmăreşte îndeplinirea sarcinilor repartizate aparatului teritorial;

e) mediatizează, prin intermediul aparatului teritorial, legislaţia şi practica în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat;

f) întocmeşte situaţiile privind necesarul de fonduri pentru cheltuieli materiale şi de personal şi propunerile de repartizare în teritoriu a creditelor bugetare;

g) urmăreşte realizarea logisticii necesare funcţionării aparatului teritorial;

h) asigură informarea, documentarea şi pregătirea profesională a personalului din aparatul teritorial.

(2) Consiliul Concurenţei îşi organizează aparatul teritorial sub formă de inspectorate de concurenţă, fără personalitate juridică, grupate din punct de vedere geografic pe regiuni, coordonate şi îndrumate de Direcţia teritorială, după cum urmează:

a) Regiunea nord-est cuprinde judeţele: Neamţ, Suceava, Bacău, Botoşani, Iaşi şi Vaslui;

b) Regiunea nord-vest cuprinde judeţele: Bistriţa-Năsăud, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Cluj şi Sălaj;

c) Regiunea sud-vest cuprinde judeţele: Olt, Dolj, Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea;

d) Regiunea sud-est cuprinde judeţele: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea;

e) Regiunea sud cuprinde judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa si Călăraşi;

f) Regiunea vest cuprinde judeţele: Arad, Caraş-Severin, Timiş şi Hunedoara;

g) Regiunea centru cuprinde judeţele: Braşov, Sibiu, Covasna, Alba, Harghita şi Mureş;

h) Regiunea Bucureşti-Ilfov cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Art. 21. - Cabinetul preşedintelui are următoarele atribuţii:

a) asigură consilierea preşedintelui pe anumite probleme Specifice unor domenii de activitate ale administraţiei publice;

b) urmăreşte soluţionarea şi prezentarea documentelor la termen de către direcţiile şi compartimentele din structura organizatorică a instituţiei, armonizarea programelor intercompartimentale;

c) solicită date şi documente structurilor din cadrul Consiliului Concurenţei, conform însărcinărilor primite de la preşedinte;

d) solicită îndeplinirea oricăror activităţi de către personalul şi structurile din cadrul Consiliului Concurenţei, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredinţate de către preşedinte;

e) pregăteşte informări şi materiale;

f) realizează analize şi pregăteşte rapoarte;

g) asigură planificarea şi desfăşurarea acţiunilor organizate de preşedinte;

h) acordă sprijin, îndrumă şi efectuează din dispoziţia preşedintelui verificări privind modul în care sunt respectate de personalul angajat sarcinile, dispoziţiile şi hotărârile luate la nivelul conducerii instituţiei;

i) face propuneri de îmbunătăţire a activităţii cabinetului;

j) semnalează preşedintelui orice probleme legate de activitatea cabinetului;

k) asigură repartizarea materialelor conform rezoluţiei preşedintelui;

l) primeşte, înregistrează şi asigură evidenţa, distribuţia şi circulaţia corespondenţei, materialelor pentru şedinţe şi a altor documente, la nivelul cabinetului;

m) înregistrează ordinele şi deciziile Consiliului Concurenţei în registrele prevăzute în acest scop;

n) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin dispoziţia preşedintelui.

Art. 22. - Compartimentul asistenţă plen are următoarele atribuţii:

a) asigură, prin colaborarea cu direcţiile, serviciile şi compartimentele din cadrul autorităţii, informaţiile şi sprijinul necesare astfel încât Plenul Consiliului Concurenţei să îşi poată exercita atribuţiile în mod rapid şi eficient;

b) asigură pregătirea mapelor de şedinţă pentru membrii Consiliului Concurenţei, pregăteşte şedinţele de plen şi şedinţele de audiere;

c) asigură transcrierea audierilor înregistrate pe suport audiovideo atunci când instanţele de judecată au dispus depunerea acesteia de către Consiliul Concurenţei;

d) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor în plen şi în comisii ale Consiliului Concurenţei şi asigură consultarea acestora;

e) îndeplineşte orice alte sarcini pe care le implică exercitarea atribuţiilor membrilor plenului.

Art. 23. - Compartimentul audit public intern are următoarele atribuţii:

a) elaborarea de norme metodologice specifice Consiliului Concurenţei, cu avizul Unităţii centrale de armonizare pentru auditul public intern (UCAAPÎ);

b) elaborarea proiectului planului anual de audit public intern;

c) efectuarea activităţilor de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Consiliului Concurenţei sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

d) exercitarea auditului public intern asupra tuturor activităţilor desfăşurate în Consiliul Concurenţei, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public;

e) informarea UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

f) raportarea periodică a constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

g) elaborarea raportului anual al activităţii de audit public intern;

h) elaborarea de raportări adresate conducerii Consiliului Concurenţei şi structurii de control intern abilitate în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii.

Art. 24. - Compartimentul documente secrete are următoarele atribuţii:

a) gestionează informaţiile clasificate din cadrul Consiliului Concurenţei şi este responsabil cu protecţia personalului şi securitatea documentelor clasificate;

b) asigură relaţionarea cu autorităţile şi instituţiile statului care au atribuţii pe linia protecţiei informaţiilor clasificate.

Art. 25. - (1) Secretariatul Consiliului feroviar are următoarele atribuţii:

a) analizarea şi elaborarea de propuneri de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva deciziilor luate de administratorul infrastructurii feroviare sau de operatorul de transport feroviar cu privire la documentul de referinţă al reţelei, criteriile conţinute în documentul de referinţă al reţelei, procedura de alocare a capacităţilor de infrastructură şi rezultatele acesteia, sistemul de tarifare, nivelul sau structura tarifelor de utilizare a infrastructurii care i se cer sau i se pot cere a fi plătite, certificatul de siguranţă, aplicarea şi monitorizarea standardelor şi regulilor de siguranţă, precum şi cu privire la măsurile privind accesul potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) monitorizarea activităţii în sectorul feroviar şi, atunci când este cazul, colaborarea cu direcţiile Consiliului Concurenţei pentru a asigura consistenţa intervenţiilor pe piaţă;

c) iniţierea şi propunerea de măsuri menite să faciliteze dezvoltarea pieţei de servicii de transport feroviar;

d) îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute de lege în competenţa Consiliului feroviar, dispuse de către preşedintele acestuia;

e) analizarea respectării cadrului legal în domeniul de activitate al Consiliului feroviar şi formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea acestuia;

f) urmărirea aplicării efective a deciziilor, respectiv a măsurilor dispuse de Consiliul feroviar;

g) asigurarea, în colaborare cu Direcţia relaţii externe şi comunicare, a suportului pentru efectuarea schimburilor de informaţii cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele candidate la aderare cu privire la activitatea lor, la principiile şi practicile lor decizionale, astfel încât principiile decizionale ale Consiliului feroviar să fie armonizate cu cele ale organismelor de supraveghere din statele membre ale Uniunii Europene;

h) predarea la arhiva autorităţii de concurenţă a tuturor dosarelor, a studiilor, a rapoartelor şi a altor documente ce conţin date şi informaţii utile şi participarea la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;

i) pregătirea şedinţelor Consiliului feroviar, care se desfăşoară lunar, pe baza unui program tematic anual sau ori de câte ori este necesar pentru analizarea unor solicitări care nu suportă întârziere;

j) redactarea şi difuzarea convocărilor şi a ordinii de zi pentru membrii Consiliului feroviar;

k) întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor Consiliului feroviar;

l) redactarea, comunicarea şi difuzarea deciziilor motivate corespunzător de către membrii Consiliului feroviar, conform consemnării în procesul-verbal al şedinţei;

m) publicarea deciziilor şi rapoartelor anuale pe pagina de internet a Consiliului feroviar, în colaborare cu Direcţia cercetare-sinteze.

(2)Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. i)-k) revin persoanelor nominalizate de către preşedintele Consiliului feroviar din cadrul secretariatului acestuia.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile Secretariatului general

 

Art. 26. - (1) în cadrul Secretariatului general funcţionează următoarele direcţii şi compartimente ale Consiliului Concurenţei: Direcţia buget, Direcţia resurse umane, Direcţia administrativă şi Compartimentul registratură, secretariat şi protocol.

(2) Secretariatul general este condus de un secretar general.

(3) Secretarul general este subordonat preşedintelui Consiliului Concurenţei şi are relaţii funcţionale cu structurile din cadrul Consiliului Concurenţei, cu organe ale administraţiei publice centrale şi locale în aria sa de activitate, precum şi cu furnizori de bunuri şi servicii.

Art. 27. - (1) Secretarul general şi secretarul general adjunct au următoarele atribuţii:

a) coordonează buna funcţionare a structurilor şi activităţilor din subordine;

b) aplică strategia generală stabilită în Plenul Consiliului Concurenţei, în colaborare cu celelalte direcţii;

c) asigură gestionarea eficientă a resurselor, păstrarea şi conservarea patrimoniului şi ia măsuri pentru asigurarea integrităţii acestuia;

d) fundamentează programele privind bugetarea activităţii instituţiei prin colaborare cu direcţiile de specialitate;

e) aprobă programele de activitate ale compartimentelor pe care le coordonează;

f) colaborează cu direcţiile de specialitate în vederea elaborării de propuneri privind dezvoltarea patrimoniului şi dotarea, potrivit necesităţilor, a Consiliului Concurenţei;

g) coordonează activităţile de investiţii, tehnico-administrative, de transport şi aprovizionare în vederea asigurării condiţiilor materiale necesare funcţionării Consiliului Concurenţei;

h) avizează toate documentele ce se înaintează preşedintelui Consiliului Concurenţei, privind probleme din compartimentele pe care le coordonează;

i) propune măsuri ce trebuie luate cu privire la circulaţia şi transferul bunurilor;

j) propune măsuri pentru efectuarea inventarierii anuale a tuturor bunurilor din patrimoniul Consiliului Concurenţei;

k) urmăreşte punerea în practică a deciziilor Consiliului Concurenţei privind sancţionarea întreprinderilor pentru încălcarea prevederilor legii concurenţei;

I} propune angajarea, avansarea în funcţie şi grade profesionale, sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a salariaţilor din direcţiile şi serviciile ce intră în subordinea directă a acestuia;

m) stabileşte modul de utilizare şi de arhivare a registrelor;

n) participă la şedinţele în plen ale Consiliului Concurenţei, cu excepţia deliberărilor;

o) orice alte atribuţii sau însărcinări încredinţate de către preşedintele Consiliului Concurenţei.

(2) Preşedintele va stabili prin ordin activităţile în cadrul cărora îşi va exercita atribuţiile secretarul general adjunct.

Art. 28. - (1) Managerii publici sunt subordonaţi secretarului general şi asigură sprijin managementului Consiliului Concurenţei pentru proiectarea şi implementarea, de la nivel strategic la cel operaţional, a politicilor şi strategiilor instituţiei.

(2) Managerii publici au următoarele atribuţii:

a) coordonează activităţi, proiecte, programe, compartimente, alte structuri funcţionale, după caz;

b) evaluează şi fac propuneri pentru simplificarea, modernizarea şi îmbunătăţirea activităţii Consiliului Concurenţei;

c) propun şi implementează strategii de management la nivelul instituţiei;

d) evaluează impactul măsurilor ce sunt dispuse de conducerea Consiliului Concurenţei;

e) susţin prezentări privind proiectele propuse/implementate de aceştia, precum şi în alte domenii de activitate în legătură cu realizarea atribuţiilor şi responsabilităţilor lor, la solicitarea superiorilor ierarhici;

f) elaborează rapoarte privind activităţile pe care le coordonează şi propun măsuri de îmbunătăţire a unor activităţi;

g) analizează şi elaborează documente de planificare strategică;

h) orice atribuţii dispuse de şeful ierarhic superior sau de preşedinte, în sfera lor de competenţă.

Art. 29. - Direcţia buget are următoarele atribuţii:

a) elaborează, în colaborare cu celelalte direcţii, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Concurenţei;

b) întocmeşte documentaţia pentru deschiderea de credite bugetare;

c) întocmeşte propuneri de repartizare pe trimestre a creditelor bugetare;

d) întocmeşte situaţia privind repartizarea pe luni a cheltuielilor de personal aprobate pe anul în curs;

e) întocmeşte situaţia privind monitorizarea cheltuielilor de personal finanţate de la bugetul de stat;

f) vizează contractele încheiate de Consiliul Concurenţei şi comenzile de achiziţii publice;

g) vizează documentaţia privind deplasările în străinătate, inclusiv devizul estimativ de cheltuieli, în baza ordinului emis de preşedintele instituţiei;

h) întocmeşte statele de plată pentru salarii şi alte drepturi salariale ale personalului Consiliului Concurenţei;

i) întocmeşte lunar declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat;

j) întocmeşte lunar declaraţiile şi evidenţa nominală a asiguraţilor şi obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul asigurărilor de sănătate;

k) întocmeşte cercetările statistice privitoare la cheltuielile de personal (S1 lunar, S2 anual, S3 Eurostat);

l) întocmeşte ordine de plată în lei şi în valută pentru plăţile din buget aprobate de ordonatorul de credite şi răspunde de legalitatea şi regularitatea acestora;

m) organizează şi conduce evidenţa angajamentelor bugetare şi legale;

n) urmăreşte evidenţa tehnic operativă, analitică şi sintetică privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni;

o) întocmeşte situaţia financiară anuală, urmăreşte corelaţia conturilor de bilanţ şi a situaţiilor trimestriale şi anuale;

p) organizează activitatea de control financiar preventiv în conformitate cu prevederile legale;

q) monitorizează transmiterea de către întreprinderi a ordinelor de plată a taxelor, tarifelor şi amenzilor prevăzute de legislaţia în vigoare;

r) coordonează activitatea de inventariere patrimonială periodică şi efectuează verificări şi controale inopinate, dispuse de conducerea instituţiei, cu privire la aspectele financiare şi de gestiune din cadrul Consiliului Concurenţei;

s) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de secretarul general sau de preşedintele Consiliului Concurenţei.

Art. 30. - Direcţia resurse umane are următoarele atribuţii:

a) propune măsuri de optimizare a structurii organizatorice şi a modalităţilor de lucru;

b) asigură consultanţă direcţiilor de specialitate în elaborarea, monitorizarea şi raportarea rezultatelor realizate în cadrul proiectelor instituţiei şi coordonează procesul de implementare a proiectelor derulate;

c) identifică oportunităţi de finanţare externă în domeniul specific de activitate;

d) contribuie la elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemelor de control managerial intern;

e) colaborează cu directorii în definirea proceselor de management al resurselor umane (planificarea resurselor umane, recrutare şi selecţie, promovare şi formare, dezvoltare carieră);

f) oferă consultanţă directorilor în aplicarea principiilor şi instrumentelor de dezvoltare a resurselor umane;

g) planifică şi coordonează procesul de integrare a noilor angajaţi;

h) organizează şi coordonează procesul de recrutare şi selecţie de personal;

i) elaborează documentele şi îndeplineşte activităţile necesare pentru angajări, detaşări, transferuri, demisii;

j) întocmeşte documentaţia necesară privind salarizarea personalului Consiliului Concurenţei şi acordarea unor drepturi ale personalului în condiţiile legii;

k) întocmeşte situaţia privind promovarea în funcţie şi grad profesional şi prezintă conducerii instituţiei propuneri de organizare a concursurilor pentru promovarea angajaţilor;

l) coordonează realizarea şi implementarea sistemelor de evaluare a performanţelor profesionale ale angajaţilor;

m) urmăreşte întocmirea şi actualizarea fişelor de post de către conducerile compartimentelor, pe baza modificărilor intervenite în legislaţie şi în regulamentele instituţiei;

n) întocmeşte Planul de perfecţionare profesională a personalului şi-l supune aprobării preşedintelui Consiliului Concurenţei;

o) întocmeşte formalităţile privind participarea la cursurile de formare/perfecţionare profesională şi întocmeşte raportul anual privind formarea profesională a angajaţilor din cadrul Consiliului Concurenţei;

p) întocmeşte statul de personal ori de câte ori intervin schimbări privind angajări, transferuri, demisii, drepturile salariale lunare, precum salariul de încadrare, indemnizaţia de conducere, sporul de vechime ete.;

q) realizează evidenţa, planificarea şi gestionarea concediilor de odihnă şi întocmeşte situaţiile privind acordarea drepturilor rezultate din efectuarea de către salariaţi a orelor suplimentare;

r) realizează evidenţa declaraţiilor de interese şi a declaraţiilor de avere pentru funcţionarii publici;

s) întocmeşte şi supune aprobării conducerii Consiliului Concurenţei Planul anual de ocupare a funcţiilor publice pe care-l transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP);

ş) întocmeşte şi gestionează dosarele profesionale ale funcţionarilor publici, în conformitate cu normele legale în vigoare;

t) ţine evidenţa şi gestionează ştampilele şi sigiliile din cadrul Consiliului Concurenţei;

ţ) asigură întocmirea legitimaţiilor pentru angajaţii instituţiei şi ţine evidenţa acestora, asigură întocmirea documentaţiei pentru emiterea paşapoartelor demnitarilor şi a paşapoartelor de serviciu, a documentaţiei pentru obţinerea vizelor de la ambasade şi consulate, precum şi obţinerea asigurărilor de sănătate;

u) asigură actualizarea bibliotecii clasice de specialitate a Consiliului Concurenţei;

v) coordonează proiectele de definire, evaluare şi ajustare a competenţelor şi abilităţilor angajaţilor, în conformitate cu nevoile instituţiei;

w) dezvoltă instrumente şi acordă consultanţă angajaţilor în scopul îmbunătăţirii relaţionării şi gestionării conflictelor;

x) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de secretarul general sau de preşedintele Consiliului Concurenţei.

Art. 31. - (1) în cadrul Direcţiei administrative funcţionează următoarele compartimente: Compartimentul achiziţii publice şi gestiune materială şi Compartimentul logistică, arhivă, PSI şi SSM.

(2) Compartimentul achiziţii publice şi gestiune materială are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte programul achiziţiilor publice de produse, servicii şi lucrări pe baza necesităţilor obiective transmise de direcţiile Consiliului Concurenţei;

b) elaborează şi întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice de bunuri servicii şi lucrări potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

42

c) elaborează şi urmăreşte încheierea contractelor şi comenzilor de achiziţii publice şi răspunde de gestionarea acestora;

d) realizează achiziţia de bunuri, servicii şi lucrări prin aplicarea procedurilor de achiziţie sau prin achiziţie directă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

e) recepţionează produsele şi serviciile achiziţionate şi face parte din comisia de recepţie a lucrărilor achiziţionate;

f) întocmeşte documentaţia către Regia Autonomă „Monitorul Oficial” pentru publicarea ordinelor şi deciziilor emise de Consiliul Concurenţei;

g) verifică şi avizează facturile emise de furnizori sau prestatori;

h) întocmeşte normele de consum pentru furnituri de birou pentru toate direcţiile instituţiei;

i) asigură condiţiile optime de desfăşurare a activităţii instituţiei în spaţiul alocat de către deţinătorul spaţiului prin gestionarea contractului de prestări servicii şi utilităţi şi asigurarea legăturii cu personalul de intervenţie, respectiv instalatori, electricieni etc.;

j) participă la inventarierea anuală a materialelor, mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar;

k) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de secretarul general sau de preşedintele Consiliului Concurenţei.

(3) Compartimentul logistică, arhivă, PSI şi SSM are următoarele atribuţii:

a) asigură gestionarea şi întreţinerea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar în folosinţă din evidenţele contabile ale Consiliului Concurenţei;

b) asigură gestionarea şi eliberarea materialelor din magazia de materiale în conformitate cu normele de consum aprobate şi referatele aprobate;

c) se ocupă de rezervarea şi pregătirea sălilor pentru şedinţele de audieri;

d) gestionează şi răspunde de buna funcţionare a parcului auto;

e) răspunde de gestionarea bonurilor valorice de carburant auto, de eliberarea acestora şi de încadrarea în consumul normat de carburant;

f) întocmeşte documentele de necesitate pentru reviziile şi reparaţiile autoturismelor;

g) asigură organizarea şi desfăşurarea potrivit legislaţiei în vigoare a instructajelor angajaţilor instituţiei, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi al prevenirii şi stingerii incendiilor;

h) organizează şi gestionează arhiva Consiliului Concurenţei potrivit prevederilor Legii Arhivelor naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

i) asigură realizarea reviziilor şi reparaţiilor autoturismelor, precum şi punerea la dispoziţie a mijloacelor de transport necesare realizării inspecţiilor inopinate şi a altor activităţi ale Consiliului Concurenţei, pe baza solicitărilor directorilor direcţiilor, respectiv Serviciului carteluri, vizate de preşedintele Consiliului Concurenţei;

j) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de secretarul general, de preşedintele Consiliului Concurenţei sau solicitate de membrii plenului, în sfera sa de competenţă.

Art. 32. - Compartimentul registratură, secretariat şi protocol are următoarele atribuţii:

a) distribuie corespondenţa sosită şi asigură predarea acesteia către cabinetul preşedintelui şi înregistrează documentele aferente în registrele dedicate;

b) primeşte, înregistrează şi asigură evidenţa, distribuţia şi circulaţia corespondenţei, a materialelor pentru şedinţe şi a altor documente;

c) organizează şi desfăşoară activităţile de protocol la nivelul instituţiei;

d) asigură sprijin direcţiilor de specialitate în vederea acordării accesului la dosar şi fotocopierii documentelor;

e) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de către secretarul general, de preşedintele sau Plenul Consiliului Concurenţei.

 

CAPITOLUL III

Proceduri de funcţionare

 

Art. 33. - (1) Plângerile referitoare la practici anticoncurenţiale, sesizările, notificările de concentrări economice, precum şi orice alte acte adresate Consiliului Concurenţei, după înregistrarea în registrul corespunzător, sunt transmise în aceeaşi zi preşedintelui Consiliului Concurenţei.

(2) Plângerile, sesizările, cererile şi orice alte acte depuse la inspectoratele teritoriale de concurenţă vor fi trimise în vederea înregistrării la registratura generală a Consiliului Concurenţei în aceeaşi zi sau cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare.

(3) Preşedintele Consiliului Concurenţei repartizează spre soluţionare actele prevăzute la alin. (1) şi (2), după caz, direcţiilor de resort, Serviciului carteluri sau secretarului general, potrivit atribuţiilor acestora.

(4) Notificările de concentrări economice, plângerile şi sesizările referitoare la practici anticoncurenţiale primite de Consiliul Concurenţei se soluţionează printr-o procedură ce poate cuprinde, după caz, următoarele faze: examinarea preliminară, efectuarea investigaţiei, adoptarea deciziei şi urmărirea aplicării măsurilor.

(5) în cazul întâlnirilor care au loc între reprezentanţii Consiliului Concurenţei şi părţile sau reprezentanţii împuterniciţi ai acestora, părţi faţă de care are loc o analiză preliminară sau o investigaţie privind posibila săvârşire a unor practici anticoncurenţiale, vor fi întocmite procese-verbale în care vor fi consemnate succint: iniţiatorul întâlnirii, scopul acesteia şi aspectele discutate. În general, procesele-verbale vor fi semnate doar de reprezentanţii Consiliului Concurenţei şi vor reprezenta documente interne, cu excepţia situaţiilor în care se impune ca toate persoanele prezente la întâlnire să semneze respectivul proces-verbal, iar acesta să poată fi folosit ca material probatoriu, cum ar fi, de exemplu, declaraţiile obţinute în cadrul investigaţiilor.

(6) Notificările măsurilor de ajutor de stat, informările privind ajutoarele de stat şi orice alte cereri transmise Consiliului Concurenţei în temeiul legislaţiei privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat sunt analizate în cadrul direcţiei de resort care formulează propuneri motivate. Avizul privind conformitatea, corectitudinea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia europeană referitoare la întocmirea schemelor de ajutor de stat sau ajutoarelor individuale, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006, este emis de Plenul Consiliului Concurenţei.

 

SECŢIUNEA 1

Procedura de examinare preliminară

 

Art. 34. - Procedura examinării preliminare cuprinde următoarele faze:

a) analiza efectuată de către direcţia de resort;

b) formularea de propuneri privind soluţionarea lucrărilor repartizate şi înaintarea acestora către Plenul, comisiile sau preşedintele Consiliului Concurenţei, după caz.

Art. 35. - În urma analizei unei plângeri, propunerea direcţiei, respectiv a Serviciului carteluri privind respingerea acesteia sau declanşarea unei investigaţii se înaintează unei comisii desemnate de preşedintele Consiliului Concurenţei, prin ordin, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea concurenţei.

Art. 36. - Comisia desemnată potrivit prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea concurenţei, prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, la propunerea direcţiilor de resort sau a Serviciului carteluri, pe baza analizei acestora, poate, după caz:

a) hotărî declanşarea unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a dispoziţiilor art. 5, 6, 9 şi 15 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, după caz, ca urmare a soluţionării unei plângeri. Hotărârea se consemnează în proces ui-verbal al şedinţei comisiei şi se înaintează preşedintelui Consiliului Concurenţei în vederea emiterii ordinului corespunzător;

b) respinge, prin decizie, plângerea, atunci când nu sunt suficiente temeiuri pentru a justifica declanşarea unei investigaţii, după ce autorului plângerii i s-a dat posibilitatea să îşi prezinte punctul de vedere scris sau verbal, după caz, iar acesta nu este de natură a schimba concluziile analizei preliminare;

c) retransmite nota direcţiei de resort sau Serviciului carteluri, în vederea completării acesteia, cu respectarea termenelor prevăzute de lege;

d) propune emiterea de adrese în temeiul art. 40 alin. (5) din Legea concurenţei, în cazurile în care plângerile înaintate nu cad sub incidenţa legii, sau în temeiul art. 46 alin. (1) din Legea concurenţei, atunci când operaţiunea de concentrare economică notificată nu cade sub incidenţa legii;

e) supune dezbaterii Plenului Consiliului Concurenţei, atunci când cel puţin un membru al comisiei solicită motivat acest lucru, propunerea direcţiei de resort privind soluţionarea unei plângeri, plenul hotărând respingerea plângerii sau declanşarea unei investigaţii;

f) constată contravenţiile şi aplică sancţiunile prevăzute la art. 50 lit. a)-c), art. 501 şi art. 51 alin, (1) lit. d) şi e) şi poate aplica dispoziţiile art. 53 şi 54 din Legea concurenţei.

Art. 37. - (1) în vederea soluţionării prin decizie a unei cereri formulate potrivit prevederilor art. 15 alin. (8) din Legea concurenţei anterior declanşării investigaţiei, precum şi în cazul emiterii unei decizii potrivit art. 46 alin. (2) din Legea concurenţei, direcţia de resort va înainta concluziile şi propunerile sale preşedintelui Consiliului Concurenţei pentru a fi supuse dezbaterii plenului.

(2) Potrivit prevederilor art. 20 alin. (41) din Legea concurenţei, plenul poate delega, în funcţie de complexitatea cazului, exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 20 alin. (4) lit. b) din Legea concurenţei unei comisii formate din 3 membri ai plenului.

Art. 38. - (1) în etapa examinării preliminare, direcţiile de resort, respectiv Serviciul carteluri pot formula şi propuneri referitoare la aplicarea art. 9 alin. (2), art. 26 alin. (1) lit. g), h), i), k), I), m), n) şi art. 51 alin. (3) din Legea concurenţei.

(2) Propunerile direcţiilor de resort, respectiv ale Serviciului carteluri prevăzute la alin. (1) sunt transmise preşedintelui Consiliului Concurenţei, care le înaintează plenului în vederea examinării.

(3) Investigaţiile din oficiu privind aplicarea prevederilor art. 5, 6, 9, 15 şi art. 46 alin. (3) din Legea concurenţei, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi investigaţiile privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei, sunt declanşate prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ca urmare a examinării în plen a propunerii motivate a direcţiei de resort, a Serviciului carteluri sau a unui membru al plenului.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Procedura de soluţionare a sesizărilor privind faptele de concurenţă neloială

 

Art. 39. - (1) în termen de 15 zile de la primirea unei sesizări privind existenţa unei posibile fapte de concurenţă neloială potrivit Legii privind concurenţa neloială, Consiliul Concurenţei va răspunde autorului acesteia, după examinarea şi analizarea sesizării, dacă faptele sesizate intră în sfera de aplicare a acestui act normativ şi prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru o cercetare aprofundată a respectivelor fapte.

(2) în termen de 60 de zile de la primirea unei sesizări, Consiliul Concurenţei, ca urmare a declanşării prin ordin al preşedintelui a unei cercetări aprofundate, va comunica autorului sesizării, prin personalul împuternicit în acest sens prin respectivul ordin, rezultatul cercetării faptelor reclamate, respectiv existenţa sau inexistenţa unei contravenţii reglementate de Legea privind concurenţa neloială, precum şi sancţiunea aplicată, după caz, sau existenţa indiciilor unei posibile infracţiuni din cele reglementate la art. 5 din Legea privind concurenţa neloială.

{3) Pentru identificarea şi sancţionarea faptelor de concurenţă neloială, inspectorii de concurenţă pot solicita informaţii şi pot lua declaraţii, iar, în cazurile în care există indicii privind afectarea semnificativă şi gravă a funcţionării concurenţei pe piaţă, pot efectua inspecţii inopinate în baza unui ordin de inspecţie emis de preşedintele Consiliului Concurenţei.

(4) Rezultatul cercetării aprofundate a faptelor reclamate în temeiul prevederilor Legii privind concurenţa neloială va fi consemnat într-o notă de concluzii prezentată superiorului ierarhic al inspectorului de concurenţă responsabil de caz şi unui vicepreşedinte sau consilier de concurenţă desemnat de preşedinte.

(5) Cercetarea aprofundată a faptelor poate conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale unei contravenţii prevăzute de Legea privind concurenţa neloială sau fapta analizată constituie o posibilă infracţiune dintre cele reglementate la art. 5 din Legea privind concurenţa neloială ori sesizarea este neîntemeiată.

(6) în cazul în care se constată de către inspectorul de concurenţă desemnat potrivit prevederilor alin. (2) săvârşirea unei contravenţii dintre cele prevăzute la art. 4 din Legea privind concurenţa neloială, la individualizarea sancţiunii se va avea în vedere ca aceasta să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, luându-se în considerare împrejurările în care a fost săvârşită fapta, modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, precum şi circumstanţele personale ale contravenientului şi alte date înscrise în procesul-verbal de constatare şi sancţionare.

(7) Atunci când se constată că faptele reclamate nu prezintă elementele constitutive ale vreunei contravenţii prevăzute de Legea privind concurenţa neloială, se emite un răspuns motivat de respingere a sesizării, sub semnătura preşedintelui Consiliului Concurenţei.

(8) Răspunsul dat potrivit alin. (7) poate fi atacat în temeiul prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(9) în situaţia în care au fost efectuate acte procedurale, precum solicitările de informaţii, luarea de declaraţii, inspecţiile inopinate, concluziile cercetării aprofundate vor fi comunicate şi întreprinderilor ale căror fapte au constituit obiectul cercetării aprofundate.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Efectuarea investigaţiilor

 

Art. 40. - (1) Consiliul Concurenţei dispune, atunci când există suficient temei de fapt şi de drept, efectuarea de investigaţii, după cum urmează:

a) la primirea unei plângeri formulate potrivit art. 34 lit. b) din Legea concurenţei;

b) din oficiu, privind aplicarea art. 5 alin. (1), art. 6, 9,15 şi art. 46 alin. (3) din Legea concurenţei, precum şi a art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

(2) Investigaţia declanşată din oficiu va fi dispusă de preşedinte în baza hotărârii Plenului Consiliului Concurenţei.

(3) Investigaţia declanşată în urma unei plângeri, potrivit art. 34 lit. b) din Legea concurenţei, are la bază hotărârea comisiei desemnate pentru cazul respectiv sau hotărârea plenului, după caz.

(4) Consiliul Concurenţei dispune, din oficiu, declanşarea unei investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei.

Art. 41. - (1) Preşedintele desemnează un raportor dintre inspectorii de concurenţă, ori de câte ori dispune pornirea unei investigaţii.

(2) Raportorul este numit prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, la propunerea directorului direcţiei de resort, respectiv şefului Serviciului carteluri în cadrul căruia se instrumentează actele procedurii de investigaţie. Membrii echipei de investigaţie sunt desemnaţi la propunerea directorului, respectiv şefului Serviciului carteluri, cu aprobarea preşedintelui.

(3) Atribuţiile raportorului sunt următoarele:

a) elaborează un calendar al acţiunilor preconizate în cadrul investigaţiei şi coordonează echipa de investigaţie;

b) propune şi motivează efectuarea de inspecţii şi elaborează actele necesare în acest scop;

c) analizează, centralizează şi inventariază întreaga documentaţie a dosarului de investigaţie;

d) analizează caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute în cadrul investigaţiei, pe baza motivării persoanelor care fe-au furnizat;

e) formulează potrivit prevederilor Legii concurenţei, după caz, propuneri privind acordarea derogării de la regula instituită la art. 15 alin. (8), adoptarea de măsuri interimare, potrivit art. 47 alin. (1), adoptarea de măsuri în temeiul dispoziţiilor art. 461, iniţierea şi acceptarea de angajamente, potrivit art. 462, precum şi propuneri privind aplicarea politicii de clemenţă în cadrul investigaţiei, potrivit art. 51 alin. (3);

f) formulează, după caz, propuneri privind acordarea accesului la informaţii confidenţiale, potrivit art. 44 alin. (4) din Legea concurenţei, stabilirea caracterului protejat al comunicărilor dintre întreprinderi şi avocat, potrivit art. 36 alin. (8) din Legea concurenţei, desemnarea de experţi;

g) elaborează raportul asupra investigaţiei şi propune măsurile corespunzătoare;

h) transmite raportul Direcţiei relaţii externe şi comunicare pentru a fi trimis Comisiei Europene, în cazul în care există suspiciuni că ar fi încălcate prevederile art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

i) depune la Cabinetul preşedintelui Consiliului Concurenţei raportul de investigaţie, anexele la acesta cuprinzând principalele documente care au stat la baza propunerilor din raport, opisul anexelor şi opisul actelor din dosarul de investigaţie, în vederea stabilirii datei audierilor şi/sau a termenului pentru transmiterea observaţiilor;

j) propune preşedintelui convocarea pentru audiere a întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi supuse investigaţiei, dacă este cazul;

k) transmite raportul şi convocările pentru audieri părţilor în cauză, primeşte şi analizează observaţiile acestora;

l) propune preşedintelui desemnarea de experţi şi/sau audierea autorului plângerii, la cererea acestuia, precum şi a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată;

m) elaborează, cu consultarea Direcţiei juridic-contencios, proiectele de ordine privind accesul la documente, date şi informaţii din dosarul cauzei, care sunt calificate secret de afaceri ori sunt confidenţiale;

n) asigură acordarea accesului la dosarul de investigaţie cu sprijinul Secretariatului general;

o) prezintă şi susţine raportul în faţa plenului sau a comisiei, după caz, în cadrul şedinţei de audiere sau în şedinţa de prezentare a raportului;

p) completează investigaţia şi raportul, din dispoziţia plenului sau a comisiei, conform recomandărilor acestora;

q) instrumentează orice alte acte necesare procedurii de investigaţie;

r) după finalizarea investigaţiei, atunci când nu este desemnat un alt inspector din cadrul direcţiei, controlează şi urmăreşte aplicarea deciziilor Consiliului Concurenţei pentru cazul respectiv, cu excepţia plăţii amenzilor contravenţionale, şi prezintă plenului, comisiei sau preşedintelui, după caz, o informare în acest sens;

s) după finalizarea investigaţiei, atunci când nu este desemnat un alt inspector din cadrul direcţiei pentru urmărirea aplicării deciziei în cazul respectiv, propune comisiei desemnate de preşedintele Consiliului Concurenţei aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 51 alin. (1) lit. d) şi

e) din Legea concurenţei;

ş) colaborează cu secretarul de şedinţă la redactarea şi motivarea deciziei, conform deliberării plenului.

(4) Propunerile formulate de raportor potrivit alin. (3) lit, e) se transmit preşedintelui Consiliului Concurenţei, pentru a fi supuse dezbaterii plenului, în vederea emiterii deciziilor corespunzătoare.

(5) în cazul în care raportorul propune închiderea unei investigaţii în temeiul dispoziţiilor art. 42 alin. (1) din Legea concurenţei, raportul de investigaţie este înaintat preşedintelui pentru a fi supus dezbaterii Plenului Consiliului Concurenţei.

(6) în cazul în care raportorul propune închiderea unei investigaţii în temeiul dispoziţiilor art. 42 alin. (2) din Legea concurenţei, raportul de investigaţie este înaintat preşedintelui în vederea stabilirii datei audierilor, dacă autorul plângerii solicită acest lucru, şi emiterii convocărilor, după caz.

(7) Membrii echipei de investigaţie au următoarele atribuţii:

a) colaborează cu raportorul pentru soluţionarea cazului investigat, în scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (3) lit. c), k) şi p);

b) participă la întocmirea raportului asupra investigaţiei şi propun măsuri de comun acord cu raportorul;

c) participă la completarea investigaţiei şi/sau raportului şi la efectuarea oricăror alte activităţi solicitate de raportor, inclusiv în faza accesului la dosar şi a organizării audierilor.

Art. 42. - Pentru o mai bună administrare a activităţii Consiliului Concurenţei, la propunerea raportorului, o investigaţie poate fi conexată la o altă investigaţie anterioară, atunci când între acestea există o strânsă legătură de părţi, obiect şi cauză, investigaţiile vizând fapte ale aceloraşi întreprinderi/asociaţii de întreprinderi sau împreună cu altele ori fapte care denotă aceeaşi rezoluţie contravenţională. De asemenea, la propunerea raportorului, Consiliul Concurenţei poate dispune disjungerea unei investigaţii, rezultând două sau mai multe investigaţii, după caz, atunci când este posibilă finalizarea analizei unora din faptele investigate fără a afecta restul investigaţiei pentru care este necesară continuarea analizei.

Art. 43. - (1) Prevederile art. 41 alin. (1) - (3) lit. a), c), d), f), g), rn), n), o) şi p) se aplică şi investigaţiilor privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, declanşate de Consiliul Concurenţei, potrivit art. 26 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei.

(2) Rapoartele prin care se finalizează investigaţiile menţionate la alin. (1) sunt supuse analizei Plenului Consiliului Concurenţei.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Solicitarea de Informaţii şl luarea declaraţiei

 

Art. 44. - (1) Potrivit art. 35 din Legea concurenţei, în scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu inspectorii de concurenţă pot solicita informaţiile şi documentele care le sunt necesare indicând temeiul legal, scopul, termenele de transmitere a informaţiilor şi sancţiunile prevăzute de Legea concurenţei.

(2) Documentele transmise Consiliului Concurenţei vor fi certificate pentru conformitate de întreprinderea şi/sau asociaţia de întreprinderi căreia i-au fost solicitate.

(3) întreprinderea şi/sau asociaţia de întreprinderi va/vor identifica, prin adresa de înaintare, motivat, datele şi documentele în care consideră că există informaţii calificate secrete de afaceri sau alte informaţii confidenţiale.

Art. 45. - (1) în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale, raportorul poate lua declaraţii oricărei persoane fizice care consimte la acest lucru.

(2) înainte de declaraţie, persoana în cauză va fi încunoştinţată de intenţia de a se înregistra sau consemna declaraţia, fiind indicate totodată temeiul juridic, scopul acesteia, precum şi faptul că declaraţia este dată în mod voluntar.

(3) Declaraţia va fi consemnată în scris sau înregistrată, o copie fiind furnizată şi persoanei care a dat respectiva declaraţie. Dacă este cazul, se va stabili un termen în care persoana să poată comunica orice corectură care trebuie făcută în explicaţiile date în cadrul declaraţiei.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Exercitarea puterilor de inspecţie

 

Art. 46. - (1) Inspectorii de concurenţă, cu excepţia debutanţilor, sunt abilitaţi să efectueze inspecţii în temeiul art. 36 alin. (1) şi art. 37 din Legea concurenţei şi pot proceda la efectuarea de inspecţii conform ordinului emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei si, atunci când este cazul, a autorizării judiciare date prin încheiere judecătorească.

(2) Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei, respectiv cererea de autorizare judiciară au la bază nota întocmită de raportor în care sunt prezentate indiciile referitoare la posibilitatea descoperirii de documente sau informaţii necesare realizării investigaţiilor.

Art. 47. - (1)0 copie a ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei de investigaţie împreună cu copia certificată a ordinului de inspecţie şi, atunci când este cazul, a încheierii judecătoreşti vor fi înmânate de inspectorii de concurenţă abilitaţi întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi supuse inspecţiei ori, după caz, persoanei fizice la domiciliul căreia are loc inspecţia.

(2) Inspectorii de concurenţă au obligaţia de a se legitima înainte de începerea propriu-zisă a inspecţiei.

Art. 48. - (1) Inspecţiile care nu necesită autorizare judiciară se desfăşoară în timpul programului obişnuit de lucru în prezenţa reprezentantului întreprinderii ori asociaţiei de întreprinderi inspectate sau a persoanei desemnate de către acesta. În lipsa unui program de lucru prestabilit sau în situaţia unui program de lucru zilnic mai mic de 8 ore, inspecţia se va efectua în intervalul orar 8,00-18,00.

(2) Inspecţia nu poate continua în afara programului de lucru sau a intervalului orar menţionat decât cu acordul scris al reprezentantului întreprinderii ori asociaţiei de întreprinderi inspectate sau a persoanei desemnate de către acesta.

Art. 49. - În realizarea inspecţiei, inspectorii de concurenţă pot solicita asistenţă din partea Poliţiei. Solicitarea de asistenţă poate interveni anterior inspecţiei în condiţiile în care există indicii privind o posibilă opoziţie la inspecţie sau pe parcursul acesteia.

Art. 50. - Întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi poate fi asistată pe parcursul inspecţiei de avocatul său. Consultarea acestuia poate avea loc şi prin telefon. Cu toate acestea, prezenţa avocatului nu este obligatorie, lipsa sa neputând constitui motiv de amânare a începerii sau continuării inspecţiei.

Art. 51. - (1) Inspectorii de concurenţă au dreptul de a intra în orice spaţiu, pe orice teren şi în orice mijloc de transport aparţinând întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi si puse inspecţiei şi de a inspecta conţinutul fiecărui loc de depozitare a documentelor.

(2) Inspectorii de concurenţă au dreptul de a examina orice documente, registre, acte financiar-contabile, precum şi orice alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii, indiferent de locul în care sunt depozitate şi de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate, şi de a obţine copii sau extrase după acestea.

Art. 52. - Întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi inspectată are următoarele obligaţii:

a) să permită inspectorilor de concurenţă, fără întârziere, începerea şi derularea inspecţiei;

b) să faciliteze, pe întreaga durată a inspecţiei, accesul la toate documentele şi informaţiile necesare îndeplinirii misiunii inspectorilor de concurenţă;

c) să furnizeze într-o formă completă documentele, informaţiile, înregistrările şi evidenţele solicitate, precum şi orice lămuriri necesare, fără a putea opune caracterul confidenţial.

Art. 53. - (1) Comunicările dintre întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi inspectată şi avocatul său, realizate în scopul şi în interesul exercitării dreptului la apărare, nu pot fi ridicate sau folosite ca probă în cadrul procedurilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei.

(2) Pot beneficia de confidenţialitatea comunicărilor dintre avocat şi clientul său şi documentele pregătitoare întocmite de întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi inspectată în scopul şi interesul exercitării dreptului la apărare, în condiţiile prevăzute la art. 36 alin. (8) din Legea concurenţei.

(3) Dovada încadrării unui document în categoria menţionată revine întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi inspectate. În situaţia în care întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi nu prezintă dovezi suficiente în susţinerea caracterului protejat al unei comunicări, inspectorii de concurenţă care efectuează inspecţia vor sigila şi vor ridica comunicarea respectivă în dublu exemplar. Un exemplar sigilat va fi depus la instanţa de contencios administrativ competentă, în măsura în care întreprinderea atacă decizia preşedintelui Consiliului Concurenţei, luată potrivit prevederilor art. 36 alin. (10) din Legea concurenţei.

(4) în procesul-verbal de constatare şi inventariere încheiat la finalizarea inspecţiei se va stabili termenul în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi trebuie să transmită autorităţii de concurenţă probele şi explicaţiile de natură a demonstra caracterul protejat al comunicărilor cu avocatul.

(5) Preşedintele Consiliului Concurenţei va decide de urgenţă, pe baza probelor prezentate, dacă documentul respectiv poate beneficia de confidenţialitatea comunicărilor dintre avocat şi clientul său potrivit legii.

Art. 54. - (1) Inspectorii de concurenţă pot solicita reprezentanţilor sau membrilor personalului întreprinderii ori asociaţiei de întreprinderi supuse inspecţiei explicaţii referitoare la fapte şi documente care au legătură cu obiectul inspecţiei şi pot consemna sau înregistra explicaţiile respective, o copie fiind furnizată întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi inspectate.

(2) în cazul în care s-au cerut explicaţii unui membru al personalului întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi care nu este sau nu era autorizat de întreprindere ori de asociaţia de întreprinderi să dea explicaţii în numele acesteia, în procesul-verbal de constatare şi inventariere încheiat la finalizarea inspecţiei se va stabili un termen până la care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi poate să rectifice, să modifice sau să completeze explicaţiile date de membrul personalului. Rectificările, modificările sau completările se adaugă la răspunsurile consemnate sau înregistrate potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) lit. c) din Legea concurenţei.

Art. 55. - (1) Activitatea de inspecţie nu se limitează la documentele clasice, putând fi verificate şi ridicate orice informaţii stocate/arhivate în mediul electronic.

(2) Inspectarea echipamentelor electronice de calcul, de comunicaţii, echipamentelor şi/sau mediilor de stocare/arhivare se va realiza în prezenţa reprezentantului întreprinderii/ asociaţiei de întreprinderi sau a persoanei desemnate de către acesta.

(3) Activitatea de verificare a informaţiilor stocate în mediu electronic se efectuează prin accesul la echipamentul vizat, cu previzualizarea documentelor în format electronic şi tipărirea celor selectate.

(4) Pe parcursul inspecţiei se poate proceda la copierea de date utilizând echipamente şi proceduri forensic, fără a fi necesară vizualizarea în prealabil a documentelor, în situaţii precum:

a) volumul mare şi/sau complexitatea datelor stocate/arhivate în mediul electronic şi/sau numărul/dispersia mare a echipamentelor pe care sunt stocate/arhivate aceste date;

b) constatarea existenţei unor date alterate sau a riscului de alterare a datelor stocate în mediul electronic;

c) întreruperea funcţionării echipamentelor pe care sunt stocate/arhivate datele în format electronic ar perturba semnificativ activitatea curentă a întreprinderii/asociaţiei de întreprinderi;

d) lipsa personalului care poate asigura accesul la echipamentele vizate;

e) contestarea faptului că un document selectat şi tipărit potrivit prevederilor alin. (3) ar proveni din echipamentul întreprinderii/asociaţiei de întreprinderi inspectate,

(5) a) Consiliul Concurenţei utilizează în procedurile forensic echipamente şi software conforme cu standardele acceptate la nivel european, lista acestora fiind prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul regulament.

b) Prin valoare „hash” se înţelege un algoritm matematic aplicat informaţiei digitale cum ar fi fişier, HDD fizic, HDD logic etc. care creează o „amprentă”, respectiv sumă de control, unică pentru acea informaţie. Deoarece informaţia digitală nu poate fi modificată fără a modifica şi valoarea „hash”, aceasta înseamnă că dacă valoarea „hash” a unui fişier nu s-a modificat, atunci nici fişierul ca atare nu s-a modificat.

c) Prin imagine/copie forensic se înţelege o copie „bit-cu-bit” a unui suport informatic cum ar fi HDD fizic, memorie flash, PDA, card SIM etc., care include şi spaţiile neutilizate şi nealocate. Această copie se realizează cu echipamente şi programe specifice prevăzute în anexa nr. 2, care calculează şi valoarea „hash” atât pentru suportul copiat, cât şi pentru copia obţinută.

(6) Ulterior inspecţiei, copia identică obţinută forensic şi sigilată urmează a fi prelucrată la sediul Consiliului Concurenţei, în cadrul Laboratorului forensic, de o echipă de inspectori de concurenţă, abilitaţi cu puteri de inspecţie prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, în prezenţa reprezentanţilor întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi supuse inspecţiei. Documentele/fişierele obţinute vor fi previzualizate în format electronic, iar documentele selectate de către echipa de inspecţie vor fi tipărite în două exemplare. Un exemplar al procesului-verbal încheiat cu această ocazie, precum şi o copie a documentelor selectate, cu opisul aferent, vor fi înmânate reprezentanţilor întreprinderii/asociaţiei de întreprinderi.

Art. 56. - În procesul-verbal de constatare şi inventariere încheiat la finalizarea inspecţiei se va stabili un termen în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi să identifice, motivat, documentele sau acele părţi ale documentelor în care consideră că există secrete de afaceri sau alte informaţii confidenţiale. Totodată, întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi va transmite şi o variantă neconfidenţială distinctă a acelor documente sau părţi de documente despre care consideră că prezintă secrete de afaceri sau alte informaţii confidenţiale.

Art. 57. - (1) în vederea evitări riscului distrugeri unor documente relevante pentru investigaţii, inspectorii de concurenţă vor proceda la aplicarea de sigilii în cadrul inspecţiilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei în situaţia nefinalizării inspecţiei în ziua în care aceasta a început, precum şi în orice alte situaţii în care se justifică această măsură.

(2) întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi inspectată are obligaţia să asigure integritatea sigiliilor aplicate până la ridicarea acestora de către inspectorii de concurenţă. În cazul înlăturării sau distrugerii sigiliilor, inspectorii de concurenţă vor proceda potrivit prevederilor art. 214 din Codul de procedură penală în vederea sesizării organelor de cercetare penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de rupere de sigilii prevăzută de art. 243 din Codul penal.

(3) Punerea de sigilii, respectiv ridicarea acestora se consemnează în procese-verbale care vor fi anexate procesului-verbal de constatare şi inventariere, încheiat potrivit art. 36 alin. (2) din Legea concurenţei.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Audierea

 

Art. 58. - (1) Preşedintele Consiliului Concurenţei, după primirea raportului de investigaţie, decide dacă este necesară organizarea de audieri pentru dezbaterea acestuia. Dacă nu este decisă organizarea de audieri, se va solicita părţilor implicate, la momentul trimiterii raportului de investigaţie, ca, odată cu transmiterea observaţiilor scrise, să comunice dacă doresc ca raportul să fie dezbătut în cadrul unei audieri.

(2) O copie a raportului va fi transmisă spre luare la cunoştinţă persoanelor supuse investigaţiei, acordându-le acestora un termen de minimum 30 de zile în care să îşi formuleze observaţiile.

(3) Data până la care trebuie trimise observaţiile, respectiv data audierii, după caz, sunt fixate de preşedintele Consiliului Concurenţei. În cazuri bine justificate, data audierii poate fi modificată, cu încunoştinţarea părţilor, fără a fi prejudiciate drepturile procedurale ale acestora.

(4) în termen de 3 zile lucrătoare de la stabilirea datei audierii şi a formulei de audiere, respectiv în plen sau în comisie, o copie a raportului de investigaţie, principalele documente care au stat la baza propunerii din raport (anexele la raport), opisul acestora şi opisul actelor din dosarul de investigaţie vor fi înaintate de la Cabinetul preşedintelui la Secretariatul general în scopul multiplicării şi transmiterii acestora, împreună cu programarea datei audierii, către membrii plenului sau ai comisiei, după caz. La solicitarea membrilor plenului sau ai comisiei, Secretariatul general va pune la dispoziţia acestora întregul dosar de investigaţie. Dezbaterea cauzei are loc în cadrul şedinţei de audiere. Deliberarea are loc după audiere, iar în situaţia în care plenul sau comisia consideră necesar pronunţarea poate fi amânată conform termenelor prevăzute în Regulamentul privind desfăşurarea audierilor în cadrul Consiliului Concurenţei şi adoptarea deciziilor, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 789/2011.

(5) Fiecare persoană poate fi audiată separat sau în prezenţa altor persoane invitate la audiere, ţinând seamă de interesul legitim al întreprinderilor ca secretele lor de afaceri şi alte informaţii confidenţiale să nu fie divulgate.

(6) Audierile nu sunt publice.

(7) Audierile vor fi înregistrate şi, la cerere, înregistrările (transcriptul, atunci când se realizează) sunt puse la dispoziţia părţilor care au participat la şedinţa de audiere, cu respectarea caracterului confidenţial al informaţiilor.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Deciziile adoptate de Consiliul Concurenţei

 

Art. 59. - (1) Plenul Consiliului Concurenţei adoptă următoarele decizii:

a) decizii privind încălcarea art. 5, 6, 9 şi 15 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

b) decizii privind compatibilitatea concentrărilor economice cu mediul concurenţial normal, potrivit art. 46 alin. (2) şi (4) din Legea concurenţei, pe baza propunerii direcţiei de resort, respectiv a raportorului;

c) decizii de retragere a beneficiului exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;

d) decizii de închidere a investigaţiilor potrivit prevederilor art. 42 alin. (2) din Legea concurenţei.

(2) în alte cazuri, Plenul Consiliului Concurenţei adoptă decizii, după cum urmează:

a) decizii privind măsurile interimare, în temeiul art. 47 din Legea concurenţei, ca urmare a propunerilor formulate de raportor şi după ascultarea punctelor de vedere ale celor faţă de care urmează să se adopte măsurile;

b) decizii de acceptare a angajamentelor întreprinderilor, formulate în temeiul art. 462 din Legea concurenţei;

c) decizii privind acordarea derogării de la regula instituită la art. 15 alin. (6) din Legea concurenţei, potrivit prevederilor art. 15 alin. (8) din aceeaşi lege, pe baza propunerilor direcţiei de resort sau, după caz, a raportorului în cazurile când s-a declanşat investigaţia;

d) decizii prin care se dispun măsuri de restabilire a situaţiei anterioare în materia concentrărilor economice, în condiţiile art. 461 din Legea concurenţei;

e) deciziile prevăzute la art. 53 din aceeaşi lege, dacă întreprinderea nu s-a conformat unei decizii a Plenului Consiliului Concurenţei;

f) decizii de respingere a plângerilor, atunci când cel puţin un membru al comisiei solicită motivat să supună dezbaterii Plenului Consiliului Concurenţei propunerea direcţiei de resort, respectiv a Serviciului carteluri privind soluţionarea unei plângeri şi plenul hotărăşte respingerea plângerii.

Art. 60. - Comisiile Consiliului Concurenţei, pe baza propunerilor direcţiei de resort, ale Serviciului carteluri sau, după caz, ale raportorului, adoptă:

a) decizii de respingere a plângerilor privind o practică anticoncurenţială, în condiţiile art. 40 alin. (2) din Legea concurenţei;

b) decizii de constatare şi aplicare a sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 50 lit. a)-c), art. 501, art. 51 alin. (1) lit. d) şi e) din Legea concurenţei;

c) decizii de obligare la plata de amenzi cominatorii, potrivit art. 54 din Legea concurenţei;

d) deciziile prevăzute la art. 53 din Legea concurenţei, dacă întreprinderea nu s-a conformat unei decizii a comisiei Consiliului Concurenţei.

Art. 61. - (1) Preşedintele Consiliului Concurenţei emite, pe baza propunerilor raportorului, decizii privind caracterul protejat al comunicărilor dintre întreprinderi şi avocat, în temeiul dispoziţiilor art. 36 alin. (10) din Legea concurenţei.

(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei, la propunerea direcţiei de resort sau a raportorului, formulată potrivit atribuţiilor prevăzute de prezentul regulament ori ca urmare a analizei realizate de plen sau comisie, emite ordine, după cum urmează:

a) ordine prin care desemnează componenţa comisiilor Consiliului Concurenţei pentru flecare caz în parte sau prii care pune în aplicare hotărârea plenului de delegare a atribuţiilor prevăzute la art. 20 alin. (4) din Legea concurenţei;

b) ordine prin care dispune pornirea de investigaţii desfăşurate în baza legii;

c) ordine prin care dispune efectuarea de inspecţii şi abilitează cu puteri de inspecţie, pentru fiecare caz în parte, inspectorii de concurenţă;

d) ordine prin care soluţionează cererile privind consultarea, precum şi obţinerea de copii sau extrase ale documentelor, datelor şi informaţiilor din dosarul cauzei care sunt confidenţiale, potrivit art. 44 alin. (4) din Legea concurenţei;

e) ordine prin care sunt închise investigaţii, în condiţiile art. 42 alin. (1) din Legea concurenţei.

(3) Preşedintele Consiliului Concurenţei emite ordine prin care pune în aplicare, suspendă sau abrogă reglementările adoptate de Consiliul Concurenţei.

(4) în realizarea atribuţiilor sale prevăzute de lege şi în scopul organizării desfăşurării activităţii autorităţii de concurenţă, preşedintele Consiliului Concurenţei emite ordine prin care dispune măsuri sau aplică sancţiuni.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Lucrările Consiliului Concurenţei în plen

 

Art. 62. - (1) în exercitarea atribuţiilor Consiliului Concurenţei în plen, se aplică principiul colegialităţii, potrivit legii.

(2) Plenul se întruneşte la solicitarea preşedintelui, conform unui program periodic, stabilit pentru fiecare lună în avans. Ordinea de zi şi materialele aferente vor fi comunicate cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei. În cazurile ce necesită o soluţionare urgentă, preşedintele poate solicita întrunirea plenului în regim de urgentă.

(3) La lucrările în plen, cu excepţia deliberărilor, pot fi invitaţi conducătorii direcţiilor implicate şi secretarul general.

(4) Lucrările în plen se consemnează în procesul-verbal de şedinţă, întocmit de persoanele nominalizate de preşedintele Consiliului Concurenţei, care este apoi transcris într-un registru de şedinţe în care semnează toţi membrii plenului care au participat la şedinţă. În procesul-verbal de şedinţă se consemnează cvorumul, desfăşurarea lucrărilor, votul, hotărârile adoptate şi opiniile separate exprimate, dacă este cazul.

(5) Plenul deliberează şi decide valabil în cvorum de 5 membri, dintre care unul trebuie să fie preşedintele sau reprezentantul său desemnat, vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.

(6) Deliberările plenului nu sunt publice.

(7) Hotărârile în plen se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor acestuia. Fiecare membru dispune de un vot; în caz de paritate de voturi, prevalează soluţia votată de preşedinte.

(8) În cazuri urgente, ce nu suportă amânare, participarea la şedinţele de plen a unui membru al plenului care nu este prezent în instituţie din motive obiective poate avea loc şi prin mijloace de comunicare la distanţă care să întrunească condiţiile tehnice necesare pentru identificarea celui ce participă, participarea sa efectivă la şedinţa plenului şi retransmiterea în mod continuu a dezbaterilor şi deliberărilor, astfel încât să se asigure luarea la cunoştinţă de către acesta a tuturor aspectelor discutate în cadrul şedinţei, şi care totodată să garanteze securizarea comunicării.

(9) Deciziile adoptate în plen sau comisii vor fi comunicate însoţite de o adresă de înaintare semnată de preşedintele Consiliului Concurenţei.

 

SECŢIUNEA a 9-a

Lucrările Consiliului Concurenţei în Comisii

 

Art. 63. - (1) în vederea deliberării şi adoptării deciziilor prevăzute de lege, potrivit art. 20 alin. (2) din Legea concurenţei, preşedintele Consiliului Concurenţei va desemna o comisie pentru fiecare caz în parte. Comisia va fi formată dintr-un vicepreşedinte şi 2 consilieri de concurenţă.

(2) în caz de absenţă ori de indisponibilitate a unuia dintre membrii comisiei prevăzute la alin. (1), preşedintele Consiliului Concurenţei va stabili, prin ordin, o nouă componenţă a comisiei respective.

(3) Lucrările comisiei sunt conduse de vicepreşedinte, care convoacă fiecare comisie, şi se consemnează în procesul-verbal de şedinţă. Programul deliberărilor, precum şi materialele ce vor fi analizate se transmit tuturor membrilor cu cel puţin două zile înainte de întrunirea comisiei.

(4) Comisia se întruneşte valabil în prezenţa celor 3 membri, luând hotărâri cu majoritate de voturi.

(5) Potrivit prevederilor art. 20 alin. (41) din Legea concurenţei, exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 20 alin. (4) lit. a) şi b) din aceeaşi lege poate fi delegată unei comisii de soluţionare alcătuite din 3 membri ai plenului.

 

SECŢIUNEA a 10-a

Registrele Consiliului Concurenţei

 

Art. 64 - (1) Principalele registre ale Consiliului Concurenţei sunt următoarele:

A. registre de intrare-ieşire şi evidenţă, care asigură interfaţa Consiliului Concurenţei cu terţii:

a) Registrul general de intrare şi de ieşire a corespondenţei;

b) Registrul special, în care se înregistrează plângerile şi notificările prevăzute de normele în vigoare;

c) Registrul deciziilor, în care se înregistrează deciziile plenului şi ale comisiilor Consiliului Concurenţei şi se menţionează dispozitivul hotărârii luate;

d) Registrul de ordine ale preşedintelui Consiliului Concurenţei, în care se înregistrează ordinele emise;

e) Registrul special de corespondenţă secretă şi confidenţială, în care se înregistrează documentele de această natură;

f) Registrul unic de clemenţă, în care se înregistrează cererile de clemenţă;

B. registre de evidenţă internă:

a) Registrul de evidenţă întocmit la nivelul Cabinetului preşedintelui, vicepreşedinţilor, consilierilor de concurenţă, secretariatului general, direcţiilor şi Serviciului carteluri din cadrul Consiliului Concurenţei;

b) Registrul de şedinţă, în care se consemnează lucrările Plenului Consiliului Concurenţei;

c) Registrul de arhivă;

d) alte registre necesare desfăşurării activităţii Consiliului Concurenţei, înfiinţate prin ordin al preşedintelui.

(2) Consiliul Concurenţei se consideră legal învestit cu soluţionarea unei cereri, plângeri, sesizări sau cu analiza unei notificări la data înregistrării acesteia la registratura generală a Consiliului Concurenţei, la sediul central din Bucureşti.

(3) Stabilirea rubricilor registrelor prevăzute la alin. (1) lit. A se face în funcţie de natura lucrărilor evidenţiate, la propunerea Secretariatului general, şi se aprobă de către preşedinte.

(4) Modul de utilizare şi de arhivare a registrelor se stabileşte de către secretarul general.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii finale

 

Art. 65. - (1) Inspectorilor de concurenţă din cadrul Consiliului Concurenţei li se aplică dispoziţiile referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute în legislaţia aplicabilă funcţiei publice şi funcţionarilor publici şi în Legea concurenţei. În acest sens, inspectorii de concurenţă din cadrul Consiliului Concurenţei care au desfăşurat activităţi de monitorizare şi control cu privire la întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi nu pot să îşi desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate acestora timp de 3 ani după încetarea ocupării funcţiei în cadrul Consiliului Concurenţei.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să se abţină de la participarea la investigarea cazurilor în care au un interes direct sau indirect, având obligaţia de a-l informa pe şeful ierarhic superior şi pe preşedinte, după caz, despre această situaţie.

(3) Persoanelor care ocupă funcţii publice generale în cadrul Consiliului Concurenţei le sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii din legislaţia referitoare la funcţia publică şi funcţionarii publici.

Art. 66. - (1) Legitimaţia de serviciu este documentul oficial care atestă calitatea de angajat în activitate la Consiliul Concurenţei şi va fi folosită în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

(2) Legitimaţia de serviciu nu este transmisibil.

(3) Modelul legitimaţiei de serviciu, precum şi cromatica acesteia sunt prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul regulament.

(4) Pierderea sau sustragerea legitimaţiei de serviciu se aduce la cunoştinţa preşedintelui Consiliului Concurenţei în prima zi lucrătoare de la producerea evenimentului, iar, în caz de nerecuperare, în termen de 5 zile va fi declarată nulă prin publicitatea în presă, precizându-se numărul şi numele titularului.

 

ANEXA Nr. 11)

la regulament

 

ORGANIGRAMA CONSILIULUI CONCURENŢEI

 

Numărul de posturi = 352


1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

LISTA

de echipamente şi software necesare în cadrul procedurilor forensic

 

Lista echipamentelor şi programelor software utilizate în investigaţii

 

Echipamente/Software

Denumire

Echipamente care să asigure duplicarea şi restaurarea datelor de pe un PC, laptop sau notebook nedeschis (fără să fie nevoie de nume şi parolă utilizator)

LinkMASSter, RoadMASSter, EnCase Portable sau echivalente

Echipament care să asigure protecţia hardware la scriere pe HDD de tip IDE, S- ATA şi P- ATA

Serial - ATA DriveLock Kit USB/1394B sau echivalent

Programe software pentru realizarea şi analizarea informaţiilor existente pe o imagine copie de HDD

Forensic Tool Kit, EnCase sau echivalent

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

Art. 1. - Legitimaţia de serviciu este alcătuită din două componente, respectiv legitimaţia propriu-zisă şi ecusonul metalic, având descrierea şi conţinutul de mai jos:

a) documentul de legitimare: un card din material plastic, de culoare albă, în formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 5,5 cm x 8,5 cm. În partea de sus a legitimaţiei sunt înscrise unele sub altele, cu majuscule, următoarele cuvinte: „ROMÂNIA”, „CONSILIUL CONCURENŢEI” şi „LEGITIMAŢIE”. În partea dreaptă a legitimaţiei se imprimă în culori sigla Consiliului Concurenţei, iar în stânga, stema României şi însemnul tricolorului. Sub cuvântul „LEGITIMAŢIE” se înscriu numărul legitimaţiei şi data eliberării ei. Dedesubt, în partea dreaptă a legitimaţiei, un chenar dreptunghiular conţine fotografia color a titularului, cu dimensiunea de 2 cm x 2,5 cm, iar în partea stângă sunt menţionate unele sub altele: numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia titularului. Imediat sub datele de identificare ale titularului legitimaţia va purta ştampila şi semnătura preşedintelui Consiliului Concurenţei aflat în funcţie la data emiterii legitimaţiei;

b) ecusonul metalic are forma unui scut în exterior, alcătuit din metal cu acoperire electrochimică, de culoare indigo. Ecusonul este încadrat de un cadran auriu şi pe e sunt imprimate cu litere de culoare albă: în partea de sus, cuvântul „ROMÂNIA”, având deasupra tricolorul, în mijloc stema României în culori, iar în partea de jos, de la stânga la dreapta ecusonului cuvintele „CONSILIUL CONCURENŢEI”;

c) legitimaţia şi ecusonul metalic sunt susţinute într-un portlegitimaţie din piele naturală de culoare neagră, cu dimensiunile de 15,5 cm x 10,5 cm, prevăzut cu un buzunar transparent pentru legitimaţie, ecusonul metalic fiind îngropat în partea inferioară a portlegitimaţiei.

Art. 2. - Modelul legitimaţiei de serviciu şi al ecusonului, precum şi cromatica acestora sunt prezentate în figura reprodusă în facsimil, care face parte integrantă din prezenta anexă.

 

FIGURA

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Registrului public al auditorilor financiari din România

În temeiul prevederilor:

- art. 6 alin. (3) şi art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 69 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,

având în vedere Procesul-verbal nr. 736 din 27 ianuarie 2012 privind consultarea electronică a membrilor Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Registrul public al auditorilor financiari din România, conform anexei*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Horia Neamţu

 

Bucureşti, 27 ianuarie 2012.

Nr. 2.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis, oare se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.