MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 115/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 115         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 14 februarie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 1.607 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

82. - Hotărâre privind acordarea unui ajutor umanitar de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

33. - Decizie privind numirea domnului Lukács Vilmos în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.854/2011. - Ordin al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobarea Planului regional de gestionare a deşeurilor Regiunea 7 Centru, revizuit

 

16 - Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Programului de colaborare culturală, ştiinţifică şi tehnică între Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene pentru anii 2010- 2013, semnat la Tunis la 2 noiembrie 2010

 

37. - Ordin al ministrului administraţiei şi internelor pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 212/2010 privind procedurile de lucru pentru activităţile autorităţilor naţionale competente din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor aferente semnalărilor din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări sau Sistemul de Informaţii Schengen

 

275. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului pentru aprobarea modelului-cadru al Convenţiei privind plata dobânzii subvenţionate aferente creditelor bancare cu garanţie guvernamentală pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor de locuit

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

2 - Ordin privind numirea membrilor Comisiei de monitorizare

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.607

din 15 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Acsinte Gaspar - preşedinte

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Paul Bogdănescu în Dosarul nr. 11.198/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 937D/2011.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţia depusă în şedinţa publică. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.034D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, ridicată de Nicolae Motronea în Dosarul nr. 8.159/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţia depusă în şedinţa publică, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.045D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Petru Dănuţ Avram în Dosarul nr. 11.561/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţia depusă în şedinţa publică, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.046D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Ion Mihai în Dosarul nr. 6.240/2/2011 al Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu delegaţia depusă în şedinţa publică, lipsind autorul excepţiei de neconstituţionalitate, faţă de care procedura de citarea fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei, prin care acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată, în vederea angajării unui apărător.

Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi reprezentantul Ministerului Public arată că se opun cererii de amânare.

Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui termen de judecată şi constată cauza în stare de judecată.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Consilierul juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a cauzelor, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.034D/2011, nr. 1.045D/2011 şi nr. 1.046D/2011 la Dosarul nr. 937D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul consilierului juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 3.961 din 3 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 11.198/2/2010, prin încheierea din 18 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 8.159/2/2010, şi prin încheierile din 7 septembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 11.561/2/2010 şi nr. 6.240/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şl ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Paul Bogdănescu, de Nicolae Motronea, de Petru Dănuţ Avram şi de Ion Mihai în cauze de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea acţiunilor în constatare formulate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale deoarece:

a) încalcă prezumţia de nevinovăţie pentru cadrele de informaţii ale Securităţi!, întrucât creează premisele unei forme de răspundere morală şi juridică, fără a se stabili vreo formă de vinovăţie. În plus, se induce ideea prezumţiei de vinovăţie pentru toţi lucrătorii fostei Securităţi;

b) acordă atribuţii jurisdicţionale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care trebuie să fie doar o autoritate administrativă autonomă. Or, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 creează posibilitatea ca acest Consiliu să se substituie unei instanţe judecătoreşti, prin faptul că structurile sale interne, inclusiv Colegiul, emit evaluări şi constatări care sunt de competenţa unei instanţe judecătoreşti şi care pot produce ipso facto efecte juridice;

c) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă în dreptul cetăţeanului de a avea acces la justiţie pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, prin introducerea unor acţiuni în constatare. Astfel, reglementarea criticată converteşte, nu doar fără temei constituţional, ci chiar împotriva acestuia, dreptul de acces liber la justiţie într-o obligaţie, încălcând art. 21 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) din Constituţie;

d) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se subrogă şi instituţiei Avocatului Poporului, care este creată special pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice;

e) foştii lucrători ai Securităţii nu au dreptul de a se apăra în faţa Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;

f) se desemnează ca unică instanţă de judecată Tribunalul Bucureşti - Secţia contencios administrativ şi, respectiv, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, îngrădindu-se astfel, în mod deliberat, accesul persoanelor verificate la celelalte instanţe de contencios administrativ din ţară;

g) instanţele de contencios administrativ sesizate nu au competenţa materială de a se pronunţa asupra aspectelor sau faptelor ce ţin de regulamentele ori comandamentele specifice militare;

h) excepţia de necompetenţă materială a instanţei sesizate în cauză rezultă şi din faptul că aceasta este chemată să se pronunţe asupra unor fapte de natură penală, infracţiuni descrise de Codul penal, cum ar fi: abuzul în serviciu contra intereselor persoanei, violarea secretului corespondenţei, interceptarea ilegală/abuzivă a convorbirilor telefonice, violarea domiciliului, cercetarea abuzivă etc.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că textul de lege criticat nu încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale constituţionale invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 10 martie 2008, şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, ale art. 23 privind libertatea individuală, ale art. 26 privind viaţa intimă, familială şi privată, ale art. 28 privind secretul corespondenţei şi ale art. 30 privind libertatea de exprimare, precum şi ale art. 33 din Constituţia României din 1965 şi ale art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate, constatând că acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate.

Astfel, prin Decizia nr. 1.311 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76D din 15 noiembrie 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 ca neîntemeiată., reţinând că, „în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, precum şi celelalte drepturi şi libertăţi fundamentale invocate, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.

Cu privire la critica referitoare la competenţa exclusivă a unei singure instanţe de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, şi anume Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, Curtea Constituţională a observat, prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, că, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti, a căror competenţă este stabilită numai prin lege. Or, dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigenţele constituţionale invocate, inclusiv cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitoare la interdicţia înfiinţării de instanţe extraordinare.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalităţii în drepturi, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

Curtea a mai reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Prin Decizia nr. 45 din 20 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 10 martie 2011, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a promova acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii nu reprezintă o substituire a acestuia în atribuţiile Avocatului Poporului. Această instituţie dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzător şi detaliat în legea sa de organizare şi funcţionare, de natură să asigure în mod eficient realizarea rolului său constituţional. De altfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, „în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice”.

Totodată, prin Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, Curtea a statuat că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 s-a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor de judecată. Aşadar, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rolul de instanţă extraordinară, astfel că nu se poate susţine încălcarea dispoziţiilor art. 126 alin. (5) din Constituţie.

Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţional considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Cât priveşte raportarea la norme ale Constituţiei din anul 1965, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece - în cadrul controlului de constituţionalitate - Curtea Constituţională poate analiza doar conformitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 cu prevederile Constituţiei din anul 1991, revizuită în anul 2003, în baza principiului tempus regit actum, din moment ce aceste două acte normative au fost adoptate sub imperiul Constituţiei din anul 1991.

Curtea mai reţine că celelalte dispoziţii din Constituţie şi din actele internaţionale invocate nu au legătură cu cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Paul Bogdănescu în Dosarul nr. 11.198/2/2010, de Nicolae Motronea în Dosarul nr. 8.159/2/2010, de Petru Dănuţ Avram în Dosarul nr. 11561/2/2010 şi de Ion Mihai în Dosarul nr. 6.240/2/2011, toate ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind acordarea unui ajutor umanitar de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru populaţia din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 5 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se acordă un ajutor umanitar de urgenţă, cu titlu gratuit, în limita sumei de 244.000 lei, pentru ajutorarea populaţiei din judeţele Brăila (70.000 lei), Buzău (35.500 lei), Călăraşi (52.000 lei) şi Vrancea (86.500 lei), afectate de căderile abundente de zăpadă însoţite de viscol, constând în motorină, pateuri de ficat, conserve din carne de porc şi apă minerală, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale va scădea din gestiune, la preţurile de înregistrare, prin debitarea contului 6891 „Cheltuieli privind rezerva de stat”, cantităţile de produse aprobate a fi scoase din rezervele de stat, potrivit prezentei hotărâri, pe baza avizelor de expediţie şi a proceselor-verbale de predare-primire semnate de împuterniciţii desemnaţi de instituţiile prefectului din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea.

(2) Cu excepţia produsului apă minerală, reîntregirea stocului cu cantităţile acordate se va face în anul 2013, finanţarea fiind asigurată din bugetul de stat.

Art. 3. - (1) Transportul produselor până la locurile indicate de instituţiile prefectului din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea se va efectua în regim de urgenţă cu mijloace auto din dotare şi/sau ale unor societăţi comerciale angajate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

(2) Cheltuielile legate de transportul produselor se suportă de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, în limita bugetului aprobat.

(3) Schimbarea, sub orice formă, a destinaţiei produselor acordate ca ajutor umanitar de urgenţă, cu titlu gratuit, din rezervele de stat este interzisă şi atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

Art. 4. - (1) Instituţiile prefectului din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea vor justifica distribuirea produselor scoase din rezervele de stat în condiţiile prezentei hotărâri, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă intervenţie, a ajutoarelor umanitare populaţiei sinistrate, ca urmare a unor situaţii excepţionale.

(2) Documentele justificative privind distribuirea produselor vor fi păstrate la sediile instituţiilor prefectului din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea în vederea punerii lor la dispoziţia organelor de control abilitate.

Art. 5. - Se aprobă acumularea pentru reîntregire, în regim de urgenţă, pentru intervenţii operative în sprijinul populaţiei afectate, a cantităţii de 24.480 litri de apă minerală, în limita sumei de 23.000 lei, finanţarea realizându-se din bugetul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale aprobat pentru anul 2012.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berea

Preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale,

Adrian Gurău

Ministrul finanţelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi

 

Bucureşti, 14 februarie 2012.

Nr. 82.

 

ANEXĂ

 

LISTA PRODUSELOR

care se scot din rezervele de stat ca ajutor umanitar de urgenţă pentru populaţia din judeţele Brăila, Buzău, Călăraşi şi Vrancea

 

Nr. crt.

Produsul

UM

Cantităţi

Brăila

Buzău

Călăraşi

Vrancea

Total

1.

Motorină

tone

-

4,00

5,00

13,00

22,00

2.

Pateuri de ficat

kg

2.415,40

-

-

-

2.415,40

3.

 Conserve din carne de porc

kg

-

298,80

748,80

 

1.047,60

4.

 Apă minerală

litri

19.992,00

1.992,00

2.496,00

 

24.480,00

 

VALOARE

lei

70.000,00

35.500,00

52.000,00

86.500,00

244.000,00

 

NOTĂ:

Cantităţile de motorină pot fi diminuate în funcţie de posibilităţile tehnologice de încărcare la capacitatea maximă a autocisternei.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind numirea domnului Lukács Vilmos în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

 

Având în vedere dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.148/2008 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. a) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Lukács Vilmos se numeşte în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dézsi Attila

 

Bucureşti, 14 februarie 2012.

Nr. 33.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Planului regional de gestionare a deşeurilor Regiunea 7 Centru, revizuit

 

Având în vedere principiile şi obiectivele enunţate în Planul naţional de gestionare a deşeurilor, prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor,

în baza Raportului de monitorizare a implementării Planului regional de gestionare a deşeurilor Regiunea 7 Centru/2010, în temeiul art. 38 alin. (2) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi al art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Planul regional de gestionare a deşeurilor Regiunea 7 Centru revizuit, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Anexa nr. 7 „Planul regional de gestionare a deşeurilor - Regiunea 7 Centru” la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului integrării europene nr. 1.364/1.499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 şi 232 bis din 4 aprilie 2007, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului şi pădurilor,

Marin Anton,

secretar de stat

 

Bucureşti, 9 decembrie 2011.

Nr. 2.854.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Programului de colaborare culturală, ştiinţifică şi tehnică între Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene pentru anii 2010-2013, semnat la Tunis la 2 noiembrie 2010

În temeiul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.040/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe,

având în vedere că tratatul de mai jos a intrat în vigoare, în conformitate cu prevederile sale, la data primirii de către partea română a notificării scrise prin care partea tunisiană informează asupra îndeplinirii procedurilor interne, precum şi că partea română a confirmat primirea notificării la 22 noiembrie 2011,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Programul de colaborare culturală, ştiinţifică şi tehnică între Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene pentru anii 2010-2013, semnat la Tunis la 2 noiembrie 2010 şi intrat în vigoare la 22 noiembrie 2011.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

 

Bucureşti, 11 ianuarie 2012.

Nr. 16.

 

PROGRAM

de colaborare culturală, ştiinţifică şi tehnică între Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene pentru anii 2010-2013

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene, denumite în continuare părţi,

animate de dorinţa de a dezvolta relaţiile culturale şi ştiinţifice dintre cele două state şi în conformitate cu articolul 11 al Acordului de colaborare culturală între Republica Socialistă România şi Republica Tunisia, semnat Ia Bucureşti la 21 aprilie 1966, au convenit următorul program de colaborare pentru anii 2010-2013:

 

CAPITOLUL I

Artă şi cultură

 

ARTICOLUL 1

 

Părţile vor încuraja colaborarea între muzeele şi instituţiile pentru protecţia monumentelor din cele două state, prin schimb de publicaţii arheologice, istorice şi etnografice.

Instituţiile româneşti specializate vor stabili relaţii cu Agenţia Naţională pentru Punerea în Valoare a Patrimoniului şi Dezvoltare Culturală în materie de promovare didactică a patrimoniului muzeelor.

 

ARTICOLUL 2

 

Părţile vor face schimb de artişti şi de grupuri artistice pentru a prezenta spectacole. Condiţiile financiare şi de organizare a acestor schimburi vor fi stabilite între instituţiile interesate din cele două state.

 

ARTICOLUL 3

 

Partea română este invitată de partea tunisiană să participe la Zilele Teatrale de la Cartagina.

 

ARTICOLUL 4

 

Părţile vor favoriza schimbul de material documentar scris şi sonor şi vor sprijini stabilirea unei colaborări strânse între centrele de artă dramatică şi scenică din cele două state.

 

ARTICOLUL 5

 

Părţile vor invita ansambluri muzicale şi de dans la festivalurile internaţionale ce vor fi organizate în fiecare dintre cele două state.

 

ARTICOLUL 6

 

Instituţiile muzicale româneşti şi Centrul de Muzică Arabă şi Mediteraneeană (CMAM) „Ennejma Ezzahra” vor favoriza schimbul de experienţă şi vor încuraja colaborarea în special prin:

a) punerea la dispoziţia fonotecii CM AM de cărţi şi documente specializate în domeniul muzicii;

b) schimb de instrumentişti şi muzicologi în vederea organizării de concerte şi conferinţe, pentru o perioadă care să nu depăşească o săptămână.

 

ARTICOLUL 7

 

Părţile vor încuraja contactele dintre instituţiile şi asociaţiile cinematografice din cele două state. Părţile vor face schimb de informaţii, precum şi de publicaţii şi documente - cărţi, periodice, reviste, referitoare la producţiile lor cinematografice.

Detaliile acestei colaborări vor fi stabilite direct între instituţiile interesate.

 

ARTICOLUL 8

 

Părţile vor încuraja participarea cineaştilor şi organizatorilor de festivaluri la manifestări cinematografice internaţionale organizate de fiecare parte pe teritoriile statelor lor.

 

ARTICOLUL 9

 

Părţile vor încuraja colaborarea dintre bibliotecile lor. Părţile vor face schimb de bibliografie, publicaţii, cataloage ale manuscriselor, microfilme şi documente referitoare la istoria şi cultura celor două state, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

ARTICOLUL 10

 

Părţile vor face schimburi de expoziţii de artă plastică, de fotografii şi de obiecte de artă. Expoziţiile pot fi însoţite de un comisar, pentru o perioadă de 7-10 zile.

 

ARTICOLUL 11

 

Părţile vor organiza, pe bază de reciprocitate, manifestări culturale şi artistice cu ocazia aniversării unor evenimente importante ale istoriei şi culturii celor două state.

 

CAPITOLUL II

Academii

 

ARTICOLUL 12

 

Părţile vor favoriza contactele dintre instituţiile româneşti similare şi Academia Tunisiană de Ştiinţe, Litere şi Arte „Beďt Al-Hikma” în special prin:

a) elaborarea în comun de lucrări ştiinţifice şi literare;

b) schimb de savanţi şi de publicaţii universitare şi academice;

c) iniţierea oricărei alte acţiuni care poate fi înscrisă în cadrul programului Academiei „Beďt Al-Hikma” pentru anii 2010-2013.

 

CAPITOLUL III

Mass-media

 

ARTICOLUL 13

 

Părţile vor favoriza difuzarea reciprocă de informaţii privind diferite aspecte ale vieţii politice, sociale şi culturale din statele lor.

 

ARTICOLUL 14

 

Părţile vor depune eforturi pentru dezvoltarea colaborării şi schimbului de experienţă în domeniul audiovizualului. Detaliile acestei colaborări vor fi stabilite prin acorduri separate între instituţiile de resort din ambele state.

 

ARTICOLUL 15

 

Cu ocazia sărbătorilor lor naţionale, fiecare parte va difuza, în funcţie de posibilităţi, un program radiofonic sau un program de televiziune special, pentru a celebra aceste evenimente.

 

ARTICOLUL 16

 

Cele două părţi vor încuraja colaborarea stabilită între Agenţia Naţională de Presă „AGERPRES” şi Agenţia Tunis Afrique Presse „TAP”, precum şi dezvoltarea unui schimb permanent de informaţii. Cele două agenţii vor studia modalităţile care să conducă la concretizarea acestui schimb.

 

CAPITOLUL IV

Sport şi tineret

 

ARTICOLUL 17

 

Părţile îşi exprimă satisfacţia privind nivelul colaborării în domeniul sportului şi tineretului şi se felicită pentru aplicarea şi îndeplinirea schimburilor convenite direct între instituţiile din domeniul sportului şi tineretului din cele două state.

 

CAPITOLUL V

Sănătate

 

ARTICOLUL 18

 

Părţile vor sprijini iniţierea şi dezvoltarea unei colaborări fructuoase şi de interes comun prin:

1) schimb de experienţă, informaţii şi documentaţie referitoare la:

a) statistici, planificare sanitară şi gestionarea programelor de sănătate publică;

b) rapoarte epidemiologice asupra bolilor transmisibile;

c) formarea şi perfecţionarea personalului medical, paramedical şi tehnic;

2) încurajarea colaborării directe între:

a) spitale;

b) instituţiile de cercetare aparţinând departamentelor sanitare respective.

 

CAPITOLUL VI

Protecţie socială

 

ARTICOLUL 19

 

Părţile vor încuraja următoarele acţiuni:

a) schimbul de profesionişti în domeniul formării formatorilor, al reeducării şi integrării copiilor şi adulţilor cu handicap;

b) schimbul de vizite între responsabilii şi specialiştii în domeniul promovării sociale şi al dezvoltării comunitare;

c) schimbul de informaţii şi documentaţie în domeniile integrării educaţionale şi profesionale a persoanelor cu handicap, precum şi promovarea categoriilor defavorizate;

d) întărirea colaborării dintre asociaţiile din cele două state care activează în domeniul persoanelor cu handicap;

e) înfrăţirea centrelor de educare şi integrare a persoanelor cu handicap.

 

ARTICOLUL 20

 

Părţile vor încuraja schimbul de experienţă şi de documentaţie privind;

a) strategia formării în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, gestionată de Institutul Sănătăţii şi Securităţii în Muncă (ISST) din Tunisia, respectiv de instituţiile române similare;

b) metodele pedagogice, în special cele referitoare la elaborarea ghidurilor educative destinate formatorilor specializaţi în prevenire din întreprinderi sau formatorilor din centrele de formare profesională;

c) înfiinţarea unei unităţi audiovizuale pentru elaborarea de materiale privind sensibilizarea şi educarea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă;

d) dezvoltarea experienţei celor două state în domeniul elaborării materialelor informative şi educative: afişe, pliante, autocolante, reviste ştiinţifice;

e) organizarea şi utilizarea referinţelor bibliografice în scopul gestionării rapide a accesului la informaţie şi al actualizării bibliografiei de specialitate;

f) bibliografia în limba franceză sau engleză şi experienţa în domeniul gestiunii asistate: sisteme de microfişe, CD-uri, bănci de date informatizate.

 

CAPITOLUL VII

Educaţie

 

ARTICOLUL 21

 

Părţile, pentru o mai bună cunoaştere reciprocă, vor proceda la schimburi de informaţii şi de documentaţie cu privire la sistemele lor educative: programe, manuale, materiale.

 

ARTICOLUL 22

 

Părţile vor încuraja schimburile de vizite de maximum 3 experţi pentru o perioadă ce nu va depăşi 5 zile, pentru a se familiariza cu experienţele şi inovaţiile din domeniul pedagogic: folosirea noilor tehnologii şi metodologii de învăţământ.

 

ARTICOLUL 23

 

Părţile vor favoriza, pe căi diplomatice, schimburile culturale dintre instituţii şcolare, în cadrul participării la întâlniri şi manifestări educative şi sportive: olimpiade, concursuri.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii generale şi financiare

 

ARTICOLUL 24

 

În scopul întăririi legăturilor de prietenie şi colaborare dintre cele două state, părţile vor încuraja alte activităţi, schimburi culturale şi tehnice care vor fi convenite pe căi diplomatice.

 

ARTICOLUL 25

 

Cu excepţia cazurilor în care s-a convenit altfel, cheltuielile privind schimburile de persoane şi grupuri pe perioade de scurtă durată, de maximum o lună, vor fi suportate astfel:

a) partea invitată va suporta cheltuielile de transport internaţional dus-întors; partea primitoare asigură cazarea şi masa, precum şi transportul intern, în conformitate cu programul vizitei;

b) participanţii la schimburile din cadrul prezentului program vor beneficia de asistenţă medicală pe teritoriul statului primitor, în baza asigurărilor de sănătate încheiate cu societăţile de asigurări private.

 

ARTICOLUL 26

 

Pentru organizarea expoziţiilor prevăzute în prezentul program, cheltuielile vor fi suportate astfel:

a) transportul internaţional dus-întors şi asigurarea exponatelor, inclusiv pe durata expoziţiei, vor fi asigurate de partea trimiţătoare;

b) transportul intern, montarea exponatelor, publicitatea, cataloagele, invitaţiile, cazarea vor fi asigurate de partea primitoare;

c) partea primitoare va asigura securitatea exponatelor pe teritoriul statului său. În cazul deteriorării acestora, partea primitoare va furniza documentaţia referitoare la daunele provocate, în vederea sprijinirii demersurilor părţii trimiţătoare pe lângă compania de asigurare. Cheltuielile privind achiziţionarea documentaţiei respective vor fi suportate de partea primitoare;

d) în cazul în care un comisar va însoţi expoziţia, partea trimiţătoare va suporta cheltuielile de transport internaţional dus-întors, iar partea primitoare va suporta cheltuielile de şedere ale acestuia, în conformitate cu prevederile pentru vizitele de scurtă durată.

 

ARTICOLUL 27

 

Toate activităţile prevăzute în cadrul prezentului program vor fi puse în aplicare în conformitate cu legislaţia şi posibilităţile financiare ale fiecărei părţi, cu condiţia stabilirii acestor acţiuni pe căi diplomatice.

 

ARTICOLUL 28

 

Prezentul program intră în vigoare la data primirii de către partea română a notificării scrise prin care partea tunisiană informează asupra îndeplinirii procedurilor interne şi este valabil până la 31 decembrie 2013.

Semnat la Tunis la 2 noiembrie 2010, în două exemplare originale, în limbile română, arabă şi franceză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţă de interpretare, textul în limba franceză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Sorin-Mihail Tănăsescu,

ambasadorul României în Republica Tunisiană

Pentru Guvernul Republicii Tunisiene,

Naceur Mestiri,

director al Direcţiei Relaţii cu Uniunea Europeană şi Organismele Europene şi Mediteraneene din Ministerul Afacerilor Externe

 

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 212/2010 privind procedurile de lucru pentru activităţile autorităţilor naţionale competente din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor aferente semnalărilor din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări sau Sistemul de Informaţii Schengen

În temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 212/2010 privind procedurile de lucru pentru activităţile autorităţilor naţionale competente din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor aferente semnalărilor din Sistemul Informatic Naţional de Semnalări sau Sistemul de Informaţii Schengen, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 698 din 19 octombrie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după litera g) se introduc două noi litere, literele g1) şi g2), cu următorul cuprins:

„g1) semnalare naţională - semnalare de interes naţional sau semnalare de interes Schengen;

g2) semnalare străină - semnalarea introdusă de o autoritate a unui stat membru, altul decât România, în SIS;”.

2. La articolul 2, după litera r) se introduce o nouă literă, litera s), cu următorul cuprins:

„s) aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE» - aplicaţie informatică ce permite schimbul de date şi informaţii, prin intermediul unor câmpuri predefinite, dintre Biroul SIRENE naţional şi autorităţile naţionale competente. Aplicaţia este disponibilă pe site-urile de Intranet ale acestor autorităţi.”

3. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Introducerea se realizează de către structura Poliţiei Române care a solicitat emiterea mandatului european de arestare ori a mandatului de urmărire internaţională sau pe a cărei rază teritorială domiciliază persoana urmărită, de către poliţiştii anume desemnaţi din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.”

4. La articolul 6, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) La semnalarea creată în baza de date «Urmăriţi» se ataşează, ca date adiţionale, în mod obligatoriu, un fişier în format PDF cuprinzând imaginea scanată a mandatului european de arestare şi, atunci când este disponibilă, o traducere a mandatului european de arestare în una sau mai multe dintre limbile oficiale ale instituţiilor Uniunii Europene. Conform specificaţiilor SIS N-ICD-v3.0, dimensiunea maximă a fişierului cuprinzând mandatul european de arestare scanat este de 2 MB.

(4) La semnalarea creată în baza de date «Urmăriţi» se ataşează fotografia cea mai recentă şi amprentele persoanei în cauză, dacă sunt disponibile. Conform specificaţiilor SIS II-ICD-v3.0, dimensiunea maximă a fişierului cuprinzând fotografia este de 1 MB, iar a fişierului cuprinzând amprentele este de 3 MB.”

5. La articolul 7 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) mandatul de executare a pedepsei închisorii, mandatul de arestare preventivă sau sentinţa penală de internare medicală care a stat la baza emiterii mandatului european de arestare;

b) sentinţa penală sau rechizitoriul, doar în cazul în care nu există descrierea faptei în mandatul european de arestare sau mandatul de executare a pedepsei închisorii, inclusiv menţiuni privind prejudiciul, atunci când acesta este precizat;”.

6. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS referitoare la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea predării sau extrădării reţine persoana în cauză, predă persoana, pe bază de proces-verbal, poliţiştilor anume desemnaţi din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi informează Biroul SIRENE naţional, electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin transmiterea formularului naţional de tip G prevăzut în anexa nr. 1, precum şi telefonic şi prin fax/e-mail.”

7. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină referitoare la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea predării sau extrădării reţine persoana în cauză, predă persoana, pe bază de proces-verbal, poliţiştilor anume desemnaţi din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi informează Biroul SIRENE naţional, electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin transmiterea formularului naţional de tip G, precum şi telefonic şi prin fax/e-mail.

(2) în situaţia în care utilizatorul final nu are certitudinea că s-a realizat un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină, acesta poate solicita Biroului SIRENE naţional informaţii suplimentare cu privire (a persoana care face obiectul semnalării, prin intermediul formularului naţional de tip M - persoane, prevăzut în anexa nr. 5. Răspunsul la solicitare se transmite de către Biroul SIRENE naţional prin intermediul aceluiaşi tip de formular, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 8 ore, prin mijloace electronice sau, în imposibilitatea utilizării acestora, prin orice mijloace care lasă urmă scrisă.

(3) Până la primirea răspunsului prevăzut la alin. (2), utilizatorul final predă persoana care face obiectul semnalării, pe bază de proces-verbal, poliţiştilor anume desemnaţi din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, comunicând acest fapt, telefonic şi în scris, Biroului SIRENE naţional. Biroul SIRENE naţional transmite răspunsul structurii din care fac parte poliţiştii care au preluat persoana care face obiectul semnalării.”

8. La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Persoana care face obiectul semnalării este prezentată de către poliţiştii anume desemnaţi din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor de poliţie judeţene şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 10 ore, procurorului delegat din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel competentă în executarea mandatului european de arestare sau în procedura judiciară de extrădare, după caz.”

9. La articolul 11 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) semnalarea SIS, precum şi formularele Aşi, eventual, M, aferente acesteia, primite de la Biroul SIRENE naţional;”.

10. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) în cazul în care se realizează în străinătate un rezultat pozitiv în legătură cu o semnalare naţională privind o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea predării sau extrădării, Biroul SIRENE naţional informează de îndată, în scris, structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea, prin transmiterea unui formular naţional de tip G, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE».”

11. La articolul 16, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Introducerea se realizează de personalul anume desemnat din cadrul Direcţiei de investigaţii criminale, serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul inspectoratelor judeţene de poliţie şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi din cadrul serviciilor de investigaţii criminale de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.”

12. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18 - Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS referitoare la o persoană dispărută contactează structura Poliţiei Române care a introdus semnalarea, informează electronic Biroul SIRENE naţional, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin transmiterea formularului naţional de tip G, şi realizează activităţile prevăzute la art. 20.”

13. La articolul 19, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină referitoare la o persoană dispărută ia toate măsurile, potrivit legislaţiei naţionale, în vederea realizării scopului semnalării, informează în regim de urgenţă Biroul SIRENE naţional, electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin transmiterea formularului naţional de tip G, şi realizează activităţile prevăzute la art. 20.”

14. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - După stabilirea cu certitudine a identităţii persoanei, utilizatorul final realizează următoarele activităţi:

a) dacă persoana face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. a) - persoane dispărute care trebuie localizate (adulţi sănătoşi), după informarea acesteia despre faptul că face obiectul unei semnalări în SINS/SIS, i se cere consimţământul cu privire la transmiterea informaţiilor privind adresa la care locuieşte către biroul SIRENE din statul membru solicitant şi i se permite continuarea deplasării. În lipsa consimţământului, biroul SIRENE al statului membru solicitant va fi informat doar despre localizarea persoanei. Consimţământul persoanei va fi luat prin intermediul formularului prevăzut în anexa nr. 9. În cazul în care persoana nu ştie să scrie, formularul este completat de către utilizatorul final, pe baza datelor obţinute de la aceasta. În cazul refuzului persoanei de a completa declaraţia cu privire la comunicarea adresei la care locuieşte, utilizatorul final va întocmi un proces-verbal în care se vor consemna informaţiile privind localizarea persoanei. Datele cu privire la adresa persoanei căutate vor fi luate din documentele de identitate prezentate, precum şi din declaraţia persoanei. Biroul SIRENE naţional este informat despre realizarea rezultatului pozitiv, prin intermediul unui formular naţional de tip G;

b) dacă persoana face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. b) - persoane dispărute care după localizare trebuie aduse în instituţii sau unităţi sanitare, după identificare, utilizatorul final anunţă serviciile medicale de urgenţă pentru asigurarea asistenţei de specialitate până la internarea, la recomandarea direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, într-o instituţie ori unitate sanitară ce are capacitatea de a-i acorda un tratament adecvat. Structura care a obţinut rezultatul pozitiv informează Biroul SIRENE naţional prin intermediul unui formular naţional de tip G;

c) dacă persoana face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. c) - minori sau persoane puse sub interdicţie care, după localizare, trebuie reîntoarse alături de reprezentanţii lor legali, după identificare, la propunerea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul/sectorul municipiului Bucureşti pe al cărui teritoriu a fost localizată persoana în cauză, minorul este plasat în regim de urgenţă într-un serviciu destinat protecţiei speciale a copilului separat de părinţii săi, temporar sau definitiv, în condiţiile legii, respectiv persoana pusă sub interdicţie este admisă într-un centru rezidenţial destinat persoanei adulte. Structura care a obţinut rezultatul pozitiv informează Biroul SIRENE naţional prin intermediul unui formular naţional de tip G.”

15. La articolul 21, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) în cazul în care, în urma realizării unui rezultat pozitiv la o semnalare referitoare la o persoană care face parte din categoria prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. c) - minori, utilizatorul final constată că persoana în cauză a devenit majoră, va informa de îndată Biroul SIRENE naţional, prin intermediul unui formular naţional de tip H, prevăzut în anexa nr. 2, iar apoi va aplica măsurile prevăzute la art. 20 lit. a).”

16. La articolul 25, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) în situaţia în care cererea de introducere a semnalărilor prevăzute la art. 24 nu conţine datele minime şi obligatorii prevăzute la art. 6 alin. (1), iar acestea nu au putut fi obţinute cu ocazia activităţilor derulate în cadrul cooperării cu autorităţile solicitante în vederea stabilirii exactităţii şi actualităţii datelor cuprinse în semna/are, COC-1GPF va remite solicitarea de introducere a semnalării autorităţii solicitante, fără a proceda la introducerea acesteia în baza de date prevăzută la alin. (1).”

17. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. - Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS referitoare la o persoană căutată în vederea participării la o procedură judiciară contactează COC-IGPF şi informează Biroul SIRENE naţional, electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin formularul naţional de tip G.”

18. La articolul 27, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27. - (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină referitoare la o persoană căutată în vederea participării la o procedură judiciară ia toate măsurile, potrivit legislaţiei naţionale, în vederea realizării scopului semnalării, precum şi măsuri de informare în regim de urgenţă a Biroului SIRENE naţional, electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin intermediul formularului naţional de tip G.”

19. La articolul 28, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Persoanei i se ia o declaraţie scrisă, utilizându-se formularul prevăzut în anexa nr. 9, din care să rezulte aspectele menţionate la alin. (1). În cazul persoanei prevăzute la art. 24 lit. a)-c) care refuză să completeze declaraţia cu privire la comunicarea adresei la care locuieşte, utilizatorul final va întocmi un proces-verbal în care se vor consemna informaţiile privind localizarea persoanei respective. Datele cu privire la adresa persoanei căutate vor fi luate din documentele de identitate prezentate, precum şi din declaraţia persoanei. Pentru transmiterea informaţiilor referitoare la localizarea persoanei în cauză către Biroul SIRENE naţional nu este necesar consimţământul persoanei. După obţinerea acestor informaţii, persoanei respective i se permite continuarea deplasării.”

20. La articolul 28, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) în cazul în care utilizatorul final obţine un rezultat pozitiv la o semnalare naţională privind o persoană din categoria prevăzută la art. 24 lit. d), acesta reţine persoana şi contactează cea mai apropiată unitate de poliţie în vederea punerii în aplicare a măsurii educative care implică privarea de libertate.”

21. La articolul 32, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) în situaţia în care cererea de introducere a semnalărilor prevăzute la alin. (1) şi (2) nu conţine datele minime şi obligatorii prevăzute la art. 6 alin. (1), iar acestea nu au putut fi obţinute cu ocazia activităţilor derulate în cadrul cooperării prevăzute la alin. (3), COC-IGPF, structurile operative anume desemnate şi Biroul SIRENE naţional, după caz, vor remite solicitarea de introducere a semnalării autorităţii solicitante, fără a proceda la introducerea acesteia în bazele de date prevăzute la alin. (1).”

22. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 36. - (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională prevăzută la art. 32 informează electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin intermediul formularului naţional de tip G, Biroul SIRENE naţional.

(2) Se culeg şi se transmit maximum de date/informaţii ce pot fi obţinute, dintre cele prevăzute la art. 34 alin. (1), fără a periclita caracterul discret al activităţii. După obţinerea acestor informaţii sau a unei părţi dintre acestea, se permite continuarea deplasării persoanei care face obiectul unei semnalări în scopul realizării controlului discret sau a persoanei ce deţine bunul care face obiectul semnalării introduse în acest scop.”

23. La articolul 37, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) După realizarea unui rezultat pozitiv, utilizatorul final informează în regim de urgenţă Biroul SIRENE naţional, electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin intermediul formularului naţional de tip G, şi transmite informaţiile obţinute în urma controlului discret.”

24. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 42. - Introducerea semnalărilor prevăzute la art. 41 alin. (1) reprezintă inserarea unui set de informaţii în SINS/SIS necesare identificării bunului, în funcţie de categoria din care face parte, din următoarele baze de date:

a) bazele de date «Obiecte», «Furt-auto» şi «RNA» de la nivelul Poliţiei Române şi baza de date eSIF de la nivelul Poliţiei de Frontieră Române, pentru bunurile furate ori folosite în mod fraudulos;

b) bazele de date administrate de autorităţile care le-au emis, respectiv Sistemul naţional informatic de evidenţă a paşapoartelor simple la nivelul DGP, Sistemul Informatic Naţional de Evidenţă a Permiselor de Conducere şi a Vehiculelor înmatriculate (EVA) la nivelul DRPCIV, Sistemul Naţional Informatic de Evidenţă a Populaţiei (SNIEP) la nivelul DEPABD şi Sistemul Informatic de Management al Străinilor (SIMS) la nivelul ORI, pentru bunurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. d)-f) declarate pierdute sau notificate emitentului de către orice autoritate publică naţională ca fiind pierdute ori cele anulate fără a fi făcute inutilizabile printr-o acţiune mecanică;

c) bazele de date administrate de autorităţile care le-au emis, respectiv Sistemul naţional informatic de evidenţă a paşapoartelor simple la nivelul DGP, EVA la nivelul DRPCIV, SNIEP la nivelul DEPABD şi SIMS la nivelul ORI, pentru bunurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. d)-f) notificate emitentului de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ca fiind declarate pierdute ori furate în străinătate.”

25. La articolul 43, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) pentru Poliţia Română, structurilor de investigaţii criminale şi structurilor de arme, explozivi şi substanţe periculoase de la nivel central şi teritorial până la nivelul poliţiilor orăşeneşti;

…………………………………………………………………………………..

c) pentru autorităţile prevăzute la art. 42 lit. b) şi c), instituţiilor în cauză, doar la nivel central.”

26. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 44. - (1) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare naţională introdusă în SINS/SIS referitoare la bunurile prevăzute la art. 41 indisponibilizează sau ridică bunul în conformitate cu legislaţia naţională, în vederea confiscării sau a folosirii ca probă în cadrul unei proceduri penale, contactează structura care a introdus semnalarea şi informează electronic Biroul SIRENE naţional, utilizând aplicaţia Formulare «SIS/SIRENE», prin intermediul formularului naţional de tip G.

(2) După indisponibilizarea sau ridicarea bunului în conformitate cu legislaţia naţională, utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv predă bunul pe bază de proces-verbal poliţiştilor anume desemnaţi din cadrul structurilor specializate, în funcţie de natura bunului semnalat, care vor aplica măsuri legale..

(3) În cazul unui rezultat pozitiv la o semnalare naţională introdusă de către autorităţile prevăzute la art. 42 lit b), documentele identificate sunt transmise autorităţilor emitente ale acestora, care vor notifica structura care a introdus semnalarea în vederea ştergerii acesteia. Dacă documentul identificat este reţinut pentru a fi folosit ca probă într-o procedură judiciară penală legată de folosirea documentului respectiv, se vor comunica autorităţii care a introdus semnalarea respectivă informaţiile necesare în vederea ştergerii semnalării, cu menţionarea motivului pentru care documentul a fost reţinut la unitatea utilizatorului care a identificat documentul.”

27. La articolul 45, după alineatul (2) se introduc şapte noi alineate, alineatele (3)-(9), cu următorul cuprins:

„(3) După indisponibilizarea sau ridicarea bunului în conformitate cu legislaţia naţională, utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv predă bunul pe bază de proces-verbal poliţiştilor anume desemnaţi din cadrul structurilor specializate, în funcţie de natura bunului semnalat, care vor aplica măsuri legale.

(4) în cazul unui rezultat pozitiv la o semnalare străină privind un vehicul, utilizatorul final îl va putea prelua în vederea indisponibilizării la sediul unităţii de poliţie doar în cazul deschiderii unui dosar penal sau dacă acesta face obiectul unei cereri de asistenţă judiciară internaţională în materie penală, transmisă autorităţilor române sub forma comisiei rogatorii sau ordinului de indisponibilizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004, republicată. În toate celelalte cazuri, vehiculul este lăsat persoanei în posesia căreia a fost identificat.

(5) în cazul unui rezultat pozitiv privind semnalările străine referitoare la documente, structura centrală din care face parte utilizatorul final, după realizarea schimbului de informaţii, prin intermediul Biroului SIRENE naţional, cu autoritatea străină care a introdus semnalarea, va transmite documentul identificat reprezentanţei diplomatice a statului emitent în România.

(6) în cazul unui rezultat pozitiv privind semnalările străine referitoare la documentele eliberate de autorităţile naţionale competente române, după schimbul de informaţii suplimentare, prin intermediul Biroului SIRENE naţional, cu autoritatea străină care a introdus semnalarea, documentele identificate sunt transmise structurilor emitente ale documentelor respective, cu excepţia cazurilor în care documentul este solicitat de către autoritatea străină care a introdus semnalarea cu privire la acel document, în vederea folosirii ca probă în cursul unei proceduri judiciare penale. Biroul SIRENE naţional va notifica, prin canale specifice, Biroul SIRENE al statului emitent al semnalării în vederea ştergerii acesteia, deoarece scopul pentru care a fost introdusă semnalarea a fost realizat.

(7) în cazul în care, în urma schimbului de informaţii suplimentare dintre Biroul SIRENE naţional şi Biroul SIRENE al statului care a introdus semnalarea referitoare la documentele eliberate de autorităţile competente, se stabileşte că utilizatorul final nu trebuie să dispună măsurile necesare în vederea confiscării ori ridicării documentului potrivit legislaţiei penale sau procesual penale, acesta poate fi lăsat în posesia titularului, numai dacă nu a fost deja anulat de către autoritatea emitentă, la momentul declarării pierderii sau furtului.

(8) în cazul colantelor de viză/permiselor de şedere false/falsificate aplicate într-un document de călătorie valabil, utilizatorul final va anula colantul de viză/permisul de şedere fals/falsificat, va restitui documentul de călătorie titularului şi îi va întrerupe călătoria. În acest caz se va anunţa Biroul SIRENE naţional cu privire la obţinerea unui rezultat pozitiv, electronic, utilizând aplicaţia «Formulare SIS/SIRENE», prin intermediul formularului naţional de tip G.

(9) Utilizatorul final care obţine un rezultat pozitiv cu privire la o semnalare străină referitoare la bunurile prevăzute la art. 41 alin. (1) lit. a), b), e) şi f), în cursul unei proceduri de emitere a unui act administrativ, întrerupe procedura de emitere a acestui act şi înaintează de urgenţă toate documentele aferente acestei

operaţiuni unităţii de poliţie competente, care procedează potrivit alin. (1).u

28. La articolul 50, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 50. - (1) Competenţa pentru introducerea unei semnalări prevăzute la art. 49 aparţine structurilor de specialitate centrale şi teritoriale ale ORI, respectiv COC-IGPF.”

29. La articolul 51, alineatul (4) se modifică şl va avea următorul cuprins:

(4) în cazul în care, ulterior introducerii unei semnalări privind străinii, în scopul refuzului intrării pe teritoriul statului român sau în scopul executării unei măsuri prin care se interzice şederea pe teritoriul României, se constată existenţa unui permis de şedere ori a unei vize, ORI declanşează procedura de consultare cu statul care a eliberat permisul de şedere sau viza, prin Biroul SIRENE naţional, folosind un formular naţional de tip O, prevăzut în anexa nr. 7. Semnalarea rămâne în SINS în cazul în care statul care a eliberat permisul de şedere sau viza nu ia măsuri de retragere a acestuia/acesteia, structura emitentă a semnalării având obligaţia ştergerii acesteia din SIS. Consultarea prin intermediul birourilor SIRENE, utilizând formularul naţional de tip O, are loc şi dacă se descoperă ulterior că titularul face obiectul unei semnalări privind interdicţia de intrare sau de şedere introduse în SIS.”

30. La articolul 62 alineatul (1), litera c) se modificaşi va avea următorul cuprins:

„c) semnalările cu privire la persoane dispărute care trebuie plasate sub protecţie;”.

31. La articolul 63, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2) în cazul trimiterii unui formular naţional Biroului SIRENE naţional, utilizatorul final va completa întotdeauna datele de contact ale lucrătorului de caz, inclusiv structura din care acesta face parte şi numărul de telefon la care poate fi contactat.”

32. La articolul 65, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 65. - (1) Structurile emitente pot crea conexiuni între diferite semnalări, în conformitate cu legislaţia internă, în vederea evidenţierii legăturii dintre două sau mai multe semnalări naţionale ori străine.”

33. Titlul anexei nr. 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„M. Informaţii suplimentare”

Art. II. - (1) în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, conducătorii autorităţilor naţonale competente din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor emit dispoziţii pentru modificarea şi completarea în mod corespunzător a procedurilor de lucru emise în temeiul art. 70 alin. (1) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 212/2010.

(2) Proiectele dispoziţiilor prevăzute la alin. (1) se transmit spre avizare Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională - Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administraţiei şi internelor,

Constantin-Traian Igaş

 

Bucureşti, 8 februarie 2012.

Nr. 37.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea modelului-cadru al Convenţiei privind plata dobânzii subvenţionate aferente creditelor bancare cu garanţie guvernamentală pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor de locuit

 

Având în vedere Avizul Ministerului Finanţelor Publice nr. 616.430 din 26 ianuarie 2012,

în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 25 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 945/2011, precum şi al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă modelul-cadru al Convenţiei privind plata dobânzii subvenţionate aferente creditelor bancare cu garanţie guvernamentală pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor de locuit, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Gheorghe Nastasia,

secretar general

 

Bucureşti, 8 februarie 2012.

Nr. 275

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

Nr. ........../...................

Denumirea instituţiei de credit

Nr. ............../...........................

 

CONVENTIE

privind plata dobânzii subvenţionate aferente creditelor bancare cu garanţie guvernamentală pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor de locuit

 

- model-cadru -

 

În baza art. 25 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 945/2011,

în temeiul art. 23 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările ulterioare,

între

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu sediul în municipiul Bucureşti, sectorul 5, str. Apolodor nr. 17, latura nord, cod 050741-Ro, CUI..............reprezentat prin ministrul Elena Gabriela Udrea, denumit în continuare MDRT,

şi

 ……………………………………………………………………………………………………

(denumirea şi datele de identificare ale instituţiei de credit, precum şi numele reprezentantului legal)

denumit în continuare Finanţator, s-a încheiat prezenta convenţie.

 

CAPITOLUL I

Obiectul convenţiei

 

Art. 1. - Obiectul prezentei convenţii îl constituie plata de către MDRT a dobânzii subvenţionate, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie, în condiţiile şi cu respectarea Legii nr. 153/2011, cu modificările ulterioare, a dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 945/2011 şi a prevederilor prezentei convenţii, la credite acordate de către Finanţator beneficiarilor - asociaţii de proprietari, persoane juridice fără scop patrimonial, şi proprietari ai locuinţelor unifamiliale, persoane fizice -, în vederea reabilitării structural-arhitecturale a anvelopei clădirilor de locuit.

 

CAPITOLUL II

Drepturile şi obligaţiile părţilor

 

Art. 2. - Finanţatorul are următoarele drepturi şi obligaţii:

a) transmite şi înregistrează lunar la MDRT cererea de plată a subvenţiei până la data de 5 a fiecărei luni cumulat pentru ratele de capital scadente până la finele lunii anterioare, precum şi pentru cele scadente în luna pentru care se solicită dobânda;

b) la cererea de plată lunară prevăzută la lit. a) anexează următoarele documente:

- borderoul creditelor garantate aprobate beneficiarilor, grupate pe tipuri de beneficiari - asociaţiile de proprietari - persoane juridice fără scop patrimonial şi proprietarii locuinţelor unifamiliale - persoane fizice, pe judeţe şi localităţi, cu număr de înregistrare şi data încheierii contractelor de credit;

- borderoul plăţilor efectuate de către beneficiari, grupate pe tipuri de beneficiari - asociaţiile de proprietari - persoane juridice fără scop patrimonial şi proprietarii locuinţelor unifamiliale - persoane fizice, pe judeţe şi localităţi şi ierarhizate în ordinea codului unic de înregistrare;

- graficul de finanţare a execuţiei lucrărilor de intervenţie aferent fiecărui credit acordat, corespunzător fiecărei situaţii lunare de lucrări executate fizic şi valoric, depusă de constructor la Finanţator;

- graficul de rambursare pentru creditul aprobat, cu evidenţierea dobânzii subvenţionate calculate pe tipuri de beneficiari, pe judeţe şi localităţi, cu următoarea structură: indicatorul ROBOR la 3 luni şi nivelul marjei fixe de dobândă de maximum 1,9% pe an a Finanţatorului;

c) la solicitarea MDRT, va prezenta listele nominale cu sumele plătite de membrii asociaţiilor de proprietari beneficiare ale creditului garantat;

d) să verifice, la acordarea finanţării, eligibilitatea beneficiarilor şi a constructorilor şi să aprobe credite, cu respectarea actelor normative în vigoare la data aprobării creditelor;

e) să calculeze dobânda corespunzătoare anului calendaristic;

f) să nu transfere, total sau parţial, obligaţiile sale asumate prin prezenta convenţie unei terţe părţi.

Art. 3. - Finanţatorul răspunde pentru realitatea, exactitatea şi corectitudinea datelor şi informaţiilor furnizate MDRT în vederea îndeplinirii obiectului prezentei convenţii.

Art. 4. - MDRT are următoarele drepturi şi obligaţii:

a) analizează cererea de plată şi solicită până la data de 20 a lunii curente Ministerului Finanţelor Publice deschiderea de credite bugetare pentru plata în luna curentă, conform prevederilor prezentei convenţii, a dobânzii subvenţionate;

b) poate solicita orice alte documente pe care le consideră necesare pentru fundamentarea şi alocarea fondurilor pentru plata dobânzii subvenţionate;

c) în limita creditelor bugetare deschise, efectuează plata dobânzii subvenţionate în contul Finanţatorului deschis la trezorerie, în ultima zi lucrătoare a lunii;

d) pentru luna decembrie a fiecărui an, plata se efectuează în ultima zi lucrătoare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice pentru închiderea anului bugetar;

e) plata cuantumului dobânzii subvenţionate, aferentă creditelor bancare cu garanţie guvernamentală acordate beneficiarilor, se efectuează în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie de la bugetul de stat, prin bugetul propriu.

 

CAPITOLUL III

Încetarea convenţiei

 

Art. 5. - În caz de nerespectare culpabilă de către oricare dintre părţi a obligaţiilor asumate prin prezenta convenţie, cealaltă parte are dreptul să considere convenţia reziliată de drept, fără a fi necesară îndeplinirea altor formalităţi şi fără a fi necesară intervenţia instanţelor de judecată.

 

CAPITOLUL IV

Forţa majoră

 

Art. 6. - Forţa majoră reprezintă orice eveniment imprevizibil şi de neînlăturat, intervenit după încheierea prezentei convenţii şi care împiedică executarea în tot sau în parte a acesteia. Sunt considerate situaţii de forţă majoră, în sensul acestei clauze, împrejurări ca: războaie, calamităţi naturale, epidemii şi alte evenimente similare.

Art. 7. - Forţa majoră exonerează de răspundere părţile în cazul neexecutării parţiale sau totale a obligaţiilor asumate prin prezenta convenţie, pe toată perioada în care aceasta acţionează şi numai dacă a fost notificată corespunzător cealaltă parte.

Art. 8. - Partea care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi cazul de forţă majoră, în termen de 10 (zece) zile calendaristice de la data apariţiei acestuia, şi de a-l dovedi, în termen de cel mult 15 (cincisprezece) zile calendaristice de la data apariţiei. De asemenea, are obligaţia de a comunica data încetării cazului de forţă majoră, în termen de 5 (cinci) zile calendaristice de la încetarea acestuia.

Art. 9. - Dacă partea care invocă forţa majoră nu procedează la notificarea începerii şi încetării cazului de forţă majoră, în condiţiile şi termenele prevăzute, va suporta toate daunele provocate celeilalte părţi prin lipsa notificării.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 10. - Prezenta convenţie este guvernată de legea română.

Art. 11. - Toate comunicările privind prezenta convenţie se vor face la adresele părţilor indicate în preambul.

Art. 12. - Orice litigiu apărut între părţile semnatare în legătură cu încheierea, interpretarea sau executarea prezentei convenţii se soluţionează pe cale amiabilă, prin conciliere, în condiţiile art. 7201 din Codul de procedură civilă. În cazul în care concilierea rămâne fără rezultat, părţile vor supune litigiul spre soluţionare instanţelor judecătoreşti competente.

Art. 13. - Prevederile prezentei convenţii pot fi modificate prin acte adiţionale semnate de ambele părţi şi se completează cu dispoziţiile corespunzătoare din legislaţia în vigoare.

Art. 14. - Prezenta convenţie a fost încheiată în două exemplare originale, fiecare având aceeaşi valoare juridică, un exemplar pentru Finanţator şi un exemplar pentru MDRT.

Art. 15. - Convenţia intră în vigoare la data semnării acesteia de către ambele părţi şi este valabilă pe toată durata de derulare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală acordate în baza prevederilor Legii nr. 153/2011, cu modificările ulterioare, şi a dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 945/2011.

 

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

…………………………

Finanţator

…………………………

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

privind numirea membrilor Comisiei de monitorizare

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 24 ianuarie 2012, prin care s-au numit membrii Comisiei de monitorizare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) şi (27) şi ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 3 alin. (2) din Normele privind activitatea entităţilor care organizează cursuri de pregătire profesională unitară a personalului din asigurări, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 6/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Domnul prof. univ. dr. Constantinescu Dan se numeşte în calitatea de preşedinte şi doamna conf. univ. dr. Popa Daniela, domnul Mitroi Paul, precum şi doamna Antohi Mirela se numesc în calitatea de membri ai Comisiei de monitorizare, prevăzută la art. 3 din Normele privind activitatea entităţilor care organizează cursuri de pregătire profesională unitară a personalului din asigurări, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 6/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 2/2011 privind numirea membrilor Comisiei de monitorizare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011.

 

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Constantin Buzoianu

 

Bucureşti, 8 februarie 2012.

Nr. 2.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.