MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 85/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 85         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 2 februarie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 1.526 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 41 lit. e), art. 43 alin. (1) lit. e), art. 68 şi art. 70 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 1.536 din 6 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea post privatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale

 

Decizia nr. 1.562 din 6 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

35. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Iaşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Iaşi

 

45. - Hotărâre pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional, cu compensare, a terenului în suprafaţă de 17,0756 ha, proprietate publică a statului, în vederea realizării obiectivului „Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură pentru perimetrul de exploatare Dealul Maria, localitatea Ruşchiţa, judeţul Caraş-Severin

 

47. - Hotărâre privind schimbarea titularului dreptului de administrare a unei părţi de imobil aflat în proprietatea publică a statului

 

51. - Hotărâre privind desfiinţarea Spitalului de Pediatrie Bacău şi reorganizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău

 

52. - Hotărâre privind desfiinţarea unor unităţi sanitare publice cu paturi din municipiul Botoşani şi reorganizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani

 

55. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vaslui, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vaslui

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

19. - Decizie privind încetarea detaşării domnului Onescu Lilian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică de consilier superior în cadrul Unităţii de implementare a proiectelor finanţate din fonduri structurale din structura Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.7. - Ordin al ministrului apărării naţionale privind abrogarea Ordinului ministrului apărării nr. M.59/2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind mentenanţa tehnicii de apărare aeriană cu baza la sol

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.526

din 15 noiembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 lit. e), art. 43 alin. (1) lit. e), art. 68 şi art. 70 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Acsinte Gaspar - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 lit. e), art. 43 alin. (1) lit. d), art. 68 şi art. 70 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Alexandru Moldovan în Dosarul nr. 455/84/2011 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 577D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 4 aprilie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 455/84/2011, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 lit. e), art. 43 alin. (1) lit. d), art. 68 şi art. 70 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Alexandru Moldovan într-o cauză ce are ca obiect asigurări sociale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele criticate creează o inegalitate între cetăţeni, deoarece împart pensionarii în două categorii: cei cu pensii mai mari de 1000 lei care trebuie să plătească impozit şi cei cu pensii al căror cuantum este mai mic şi nu sunt obligaţi la plata acestuia. Totodată, arată că pensia este un drept câştigat, reprezentând şi o creanţă asupra statului, ceea ce nu permite diminuarea acesteia prin plata anumitor contribuţii.

Tribunalul Sălaj - Secţia civilă, în urma solicitării efectuate de instanţa de contencios constituţional, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Deşi instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. (1) lit. d), din motivarea excepţiei rezultă că autorul acesteia se referă la dispoziţiile art. 43 alin. (1) lit. e).

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 41 lit. e), art. 43 alin. (1) lit. e), art. 68 şi art. 70 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu următorul conţinut:

- Art. 41 lit. e): „Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele: [...]

e) venituri din pensii, definite conform art. 68.”;

- Art. 43 alin. (1) lit. e): „(1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: [...]

e) pensii;”;

- Art. 68: „Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la Fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finanţate de la bugetul de stat”;

- Art. 70 alin. (2): „Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată, astfel cum a reţinut în jurisprudenţa sa constantă, că regula generală în materia impozitelor şi taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 56 din Constituţie, contribuţia cetăţenilor la cheltuielile publice constituie o îndatorire fundamentală a acestora, neputându-se reţine, în consecinţă, că prin stabilirea pe cale legală a unui impozit s-ar leza dreptul de proprietate al unei persoane.

Din aceste reglementări constituţionale rezultă că stabilirea impozite/or şi taxelor datorate bugetului de stat intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul exclusiv de a stabili cuantumul impozitelor şi taxelor şi de a opta pentru acordarea unor exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi în anumite perioade de timp, în funcţie de situaţiile conjuncturale, dar, evident, şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării în perioadele respective. Având în vedere acest drept al legiuitorului se constată că nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia dispoziţiile de lege încalcă prevederile constituţionale ale art. 16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 lit. e), art. 43 alin. (1) lit. e), art. 68 şi art. 70 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Alexandru Moldovan în Dosarul nr. 455/84/2011 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţata în şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2011.

 

PREŞEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 1.536

din 6 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea post privatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Pred eseu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Luca” - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 27.822/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercială, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.079D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar un înscris prin care solicită admiterea excepţiei şi anumite lămuriri referitoare la cadrul de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 27.822/3/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 506/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Luca” - SRL. din Braşov într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei decizii comerciale privind pretenţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece se aplică contractelor încheiate şi executate în mare parte înainte de intrarea în vigoare a legii criticate. Pe de altă parte, prin dispoziţiile legale criticate se creează o evidentă discriminare, întrucât una dintre părţile contractante - instituţiile statului - beneficiază de dreptul dat de textul de lege criticat în derularea contractelor, iar cealaltă parte, deşi are un contract absolut legal, în faţa instanţei, nu are niciun fel de drept, deoarece i se aplică un text de lege neconstituţional formulat în termeni imperativi.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercială consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii, fi constituie prevederile art. 2 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 2 februarie 2002. Această ordonanţă a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002. Ulterior aprobării prin lege, Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 2 februarie 2003, aprobată prin Legea nr. 198/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 16 mai 2003, şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 19 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 340/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.090 din 5 decembrie 2005. În urma acestor evenimente legislative art. 2 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea post privatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale au următorul cuprins:

- Art. 2: „Prezenta ordonanţă se aplică contractelor având ca obiect vânzarea-cumpărarea de acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale, încheiate de Fondul Proprietăţii de Stat, de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului sau de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, denumită în continuare Autoritate.”;

- Art. 21: (1) în cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară Autoritatea va reţine de la cumpărător toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând, după caz, avans, rate, dobânzi, penalităţi achitate cu orice titlu,  până la desfiinţarea acestuia.

(11) În cazul desfiinţării contractului pe cale convenţională sau judiciară, pentru prejudicii cauzate Autorităţii, cumpărătorul este obligat ia plata daunelor-interese constituite din:

a) sumele reprezentând dobânzile şi penalităţile datorate pentru ratele scadente şi neachitate până la data desfiinţării contractului, precum şi penalităţile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligaţii contractuale;

b) sumele reprezentând dividendele încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului;

c) sumele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2001 privind recuperarea onorariilor de succes plătite consultanţilor de către Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL).

(12) Prevederile alin. (1) şi(11) se aplică şi proceselor în curs de judecată având ca obiect desfiinţarea contractului, începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.

(2) Pentru prejudiciile cauzate societăţii de către cumpărător, aceasta poate cere instanţei judecătoreşti daune-interese.

(3) Stabilirea prejudiciilor şi a întinderii daunelor-interese prevăzute la alin. (2), precum şi a celor provocate Autorităţii se va face, la solicitarea societăţii/Autorităţii, pe baza unei expertize întocmite de persoane fizice şi/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de operaţiuni.

(4) Cheltuielile aferente efectuării expertizei prevăzute la alin. (3) vor fi avansate de societate sau, după caz, de Autoritate şi vor fi recuperate de la cumpărător.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum şi art. 11 alin. (1) şi (2) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă îndatoririle ce îi revin din tratatele la care este parte, precum şi faptul că tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern, din Constituţie, raportat la art. 85 şi următoarele din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene referitoare la sancţionarea abuzului de putere dominantă, devenit art. 105 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

Prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate pentru critici de neconstituţionalitate similare. Astfel, prin Decizia nr. 459 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 26 octombrie 2005, şi Decizia nr. 189 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 7 iunie 2004, Curtea a constatat constituţionalitatea acestora.

Referitor la constituţionalitatea art. 2 din ordonanţă, Curtea a reţinut că, potrivit art. 1 din ordonanţa criticată, aceasta „reglementează monitorizarea executării obligaţiilor asumate de cumpărători pe perioada derulării contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, societăţile şi companiile naţionale, denumite în continuare societate.”

Rezultă că textul art. 2 din ordonanţă, criticat pentru neconstituţionalitate, nu conţine în sine dispoziţii cu caracter retroactiv. Aceste prevederi legale, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005, nu cuprind referiri cu privire la o eventuală aplicare pentru perioada anterioară intrării lor în vigoare. În consecinţă, nu sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2).

De altfel, alte dispoziţii ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 cuprind precizări în sensul că nu se pune problema retroactivităţii. În acest sens, art. II al Ordonanţei Guvernului nr. 27/2005 prevede că „Dispoziţiile art. 261 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică numai obligaţiilor referitoare ia angajamente investiţionale a căror scadenţă este ulterioară intrării în vigoare a prezentei ordonanţe”. De asemenea, art. III alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 prevede: „În scopul organizării şi desfăşurării în condiţii unitare a monitorizării post privatizare, prevederile cap. IV «Urmărirea modului de realizare a obligaţiilor contractuale» din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi contractelor aflate în derulare pentru perioada rămasă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. „Mai mult, alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că „Pentru perioada scursă pană la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe Autoritatea poate conveni cu cumpărătorul, prin act adiţional, aplicarea prevederilor alin. (1)”, ceea ce duce la concluzia că numai prin acordul de voinţă al părţilor ar putea fi aplicabile dispoziţiile respective şi pentru perioada anterioară intrării în vigoare a acestora.

În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002, autorul consideră că acestea contravin prevederilor art. 15 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. În legătură cu aceste susţineri, prin deciziile nr. 165 din 6 mâi 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, şi nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, respingând excepţiile, Curtea Constituţională nu a reţinut încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, statuat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât textul legal dedus controlului nu conţine în sine nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, el urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002; pe de altă parte, a reţinut că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 faţa de art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională a reţinut, prin Decizia nr. 544 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 16 noiembrie 2005, că acestea nu contravin principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice; dispoziţia legală dedusă controlului, pentru raţiuni evidente, derogă de la dreptul comun în materie, prerogativă recunoscută legiuitorului, inclusiv celui delegat, fără ca exercitarea acesteia să impună şi să justifice calificarea reglementării astfel adoptate ca fiind „mai presus de lege” şi, prin aceasta, neconstituţională.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

De asemenea, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile art. 11 din Constituţie, raportat la art. 85 şi următoarele din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene referitoare la sancţionarea abuzului de putere dominanta, devenit art. 105 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Art. 105 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene nu este incident în cauză, nefiind întrunite condiţiile stabilite prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, pentru ca un act al Uniunii Europene să fie incident în cadrul controlului de constituţionalitate, ceea ce în speţă, angajează competenţa instanţelor judecătoreşti în soluţionarea acestor chestiuni. Nici art. 11 din Constituţie nu este incident, întrucât autorul excepţiei nu indică tratatul internaţional pretins încălcat, trimiterea făcută la art. 105 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene neputând angaja aplicabilitatea acestui text constituţional.

Cu privire la celelalte aspecte invocate de autorul excepţiei, Curtea reţine că acestea ţin de aplicarea şi interpretarea legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament sau de Guvern, după caz.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea post privatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2002, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Luca” - S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 27.822/3/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.562

din 6 decembrie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltăn - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dragoş Marian Ene în Dosarul nr. 36.082/300/2010 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 901 D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 36.082/300/2010, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Excepţia a fost ridicată de Dragoş Marian Ene într-o cauză având ca obiect o cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate creează pentru partea fără venituri imposibilitatea de a beneficia de liberul acces la justiţie. Susţine, de asemenea, că prevederile legale criticate permit instanţelor judecătoreşti ca, în cauze similare, să aplice tratamente distincte în ceea ce priveşte stabilirea taxelor judiciare de timbru.

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece partea are la dispoziţie o cale de atac împotriva modului de calcul sau a stabilirii taxei judiciare de timbru, prilej cu care îşi poate exprima poziţia faţă de măsura dispusă, fiind astfel garantate accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 18 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins;

- Art. 18 alin. (1): „Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată sau, după caz, de Ministerul Justiţiei.”;

- Art. 20 alin. (3): „Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii,”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul de lege criticat încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 136 alin. (5) privind caracterul inviolabil al proprietăţii private.

Sunt invocate, de asemenea, dispoziţiile din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cuprinse în art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 10 privind libertatea de exprimare, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi art. 18 privind limitarea folosirii restrângerilor drepturilor, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 18 alin. (1) şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici similare, Curtea hotărând că prevederile legale menţionate sunt conforme Legii fundamentale. În acest sens, cu titlu exemplificativ, se reţin: Decizia nr. 1.668 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 23 februarie 2010, Decizia nr. 640 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 11 iunie 2009, şi Decizia nr. 1.234 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 18 noiembrie 2010.

Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut, în esenţă, că art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competenţa şi procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie.

De asemenea, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985, paragraful 57), Curtea a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut. Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.

În aceste condiţii, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de înfăptuirea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 alin, (1) din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.

De asemenea, la finalul procesului judiciar, sarcina suportării cheltuielilor judiciare, inclusiv a celor constând în plata taxelor de timbru, revine persoanei care a căzut în pretenţii sau care, în cauzele nelitigioase, a beneficiat de prestaţiile efectuate, în condiţiile legii, de instanţele judecătoreşti.

Soluţia adoptată şi considerentele deciziilor citate sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Distinct de acestea, în ceea ce priveşte posibilitatea acordată instanţelor judecătoreşti de a aprecia, în fiecare caz, capacitatea persoanei de a plăti taxele judiciare datorate şi de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata acestor taxe, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat drept acceptabilă şi rezonabilă marja de apreciere lăsată de lege autorităţilor naţionale competente în această materie (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea pronunţată în Cauza V.M. Împotriva Bulgariei, 2006, paragraful 49).

În aceste condiţii, Curtea constată că, în deplin acord cu normele fundamentale, prevederile legale criticate respectă garanţiile care condiţionează accesul efectiv la justiţie, permiţând păstrarea unui just echilibru între interesele individuale şi cele care privesc administrarea justiţiei.

În ceea ce priveşte invocarea în susţinerea excepţiei a celorlalte dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că acestea nu au relevanţă pentru soluţionarea prezentei cauze.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1) şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dragoş Marian Ene în Dosarul nr. 36.082/300/2010 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 decembrie 2011.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Iaşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Iaşi

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa nr. 2 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Iaşi” la Hotărârea Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Iaşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Iaşi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 şi 326 bis din 16 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Constantin-Traian Igaş

 

Bucureşti, 18 ianuarie 2012.

Nr. 35.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional, cu compensare, a terenului în suprafaţă de 17,0756 ha, proprietate publică a statului, în vederea realizării obiectivului „Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură pentru perimetrul de exploatare Dealul Maria, localitatea Ruşchiţa, judeţul Caraş-Severin”

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 37, 38 şi art. 40 lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă scoaterea definitivă din fondul forestier naţional, cu compensare, a terenului forestier în suprafaţă de 17,0756 ha, proprietate publică a statului, în vederea realizării obiectivului „Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură pentru perimetrul de exploatare Dealul Maria, localitatea Ruşchiţa, judeţul Caraş-Severin”.

(2) Terenul prevăzut la alin. (1) face parte din fondul forestier naţional, este proprietate publică a statului, localizat în U.P. IV Stânga Ruşchiţa u.a. 64 B% = 3,0204 ha, u.a. 66% = 0,3279 ha, u.a 67 A% = 13,7273 ha, administrat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Caraş-Severin, prin Ocolul Silvic Rusca Montană.

(3) Beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier naţional a terenului prevăzut la alin. (1) este Societatea Comercială „Omya Calcita” - S.R.L.

(4) Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului prevăzut la alin. (1) se face cu defrişarea vegetaţiei forestiere.

Art. 2. - (1) Societatea Comercială „Omya Calcita” - S.R.L. compensează cu terenul în suprafaţă de 73,9755 ha, proprietate a Societăţii Comerciale „Omya Calcita” - S.R.L., astfel: terenul în suprafaţă de 2,8773 ha având nr. cadastral 30068, înscris în Cartea funciară nr. 30068 a UAT Dognecea, terenul în suprafaţă de 2,8773 ha având nr. cadastral 30070, înscris în Cartea funciară nr. 30070 a UAT Dognecea, terenul în suprafaţă de 9,7832 ha având nr. cadastral 30073, înscris în Cartea funciară nr. 30073 a UAT Dognecea, terenul în suprafaţă de 0,8632 ha având nr. cadastral 30236, înscris în Cartea funciară nr. 30236 a UAT Dognecea, terenul în suprafaţă de 11,0529 ha având nr. cadastral 30258, înscris în Cartea funciară nr. 30258 a UAT Dognecea, terenul în suprafaţă de 10,0257 ha având nr. cadastral 30259, înscris în Cartea funciară nr. 30259 a UAT Dognecea şi terenul în suprafaţă de 36,4959 ha având nr. cadastral 30260, înscris în Cartea funciară nr. 30260 a UAT Dognecea.

(2) Terenul prevăzut la alin. (1) este limitrof fondului forestier naţional, u.a. 160 C, 160 A, 167 A, 167 B, 159 I, 159 D din U.P. IX Dognecea, Ocolul Silvic Bocşa Română.

(3) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are obligaţia întreprinderii demersurilor pentru înscrierea în amenajamentul silvic, asigurarea administrării sau a serviciilor silvice, în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive din fondul forestier naţional, precum şi împădurirea în maximum două sezoane de vegetaţie a terenului oferit în compensare, potrivit art. 37 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)Terenurile scoase definitiv din fondul forestier şi terenurile primite în compensare în condiţiile prezentei hotărâri dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc, potrivit art. 37 alin. (8) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Societatea Comercială „Omya Calcita” - S.R.L. a achitat taxa de scoatere definitivă din fondul forestier naţional, în sumă de 808.194,98 lei, în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică aflat în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor.

Art. 4. - Se interzice schimbarea destinaţiei obiectivului „Deschiderea şi punerea în exploatare a zăcământului de marmură pentru perimetrul de exploatare Dealul Maria, localitatea Ruşchiţa, judeţul Caraş-Severin” mai devreme de 5 ani de la data intrării in vigoare a prezentei hotărâri, potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara, Societatea Comercială „Omya Calcita” - S.R.L. şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva răspund de aplicarea prevederilor prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

Emil Boc

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi pădurilor,

Lászlo Borbéely

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Ialomiţianu

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2012.

Nr. 45.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind schimbarea titularului dreptului de administrare a unei părţi de imobil aflat în proprietatea publică a statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Datele de identificare a imobilului aflat in proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, număr MFP 150136, se modifică potrivit anexei nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă transmiterea unei părţi din bunul imobil identificat la numărul MFP 150136, aflat în proprietatea publică a statului, din administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional în administrarea Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, potrivit în anexei nr. 2.

Art. 3. - Predarea-preluarea bunului imobil prevăzut la art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul culturii şi patrimoniului naţional,

Kelemen Hunor

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Ialomiţianu

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2012.

Nr. 47.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunului imobil aflat în proprietatea publică a statului si în administrarea Ministerului Culturii si Patrimoniului Naţional

 

1. Ordonator principal de credite

4192812

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

Datele de identificare

Valoarea de inventar

- lei -

Descrierea tehnică

Vecinătăţi

Adresa

150136

8.29.08

Teren aferent Bibliotecii Naţionale

S = 50.217,25 mp

CF nr. 61645

Bd. Mircea cel Bătrân, Cheiul Dâmboviţei, bd. Mărăşeşti, pasajul Mărăşeşti

Municipiul Bucureşti, sectorul 3, Bd. Unirii nr. 22

 

342.280,776

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a părţii bunului imobil aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, care se transmite în administrarea Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”

 

1. Ordonator principal de credite

4192812

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

 

Nr. MFP

Codul de clasificare

Denumirea

Datele de identificare

Valoarea de inventar

- lei -

Descrierea tehnică

Vecinătăţi

Adresa

150136

(parţial)

8.29.08

Teren aferent

Suprafaţa = 10.366 mp

Biblioteca Naţională, râul Dâmboviţa, pasajul Mărăşeşti, bd. Mircea Vodă

Municipiul Bucureşti, sector 3,  Bd. Unirii nr. 22

70.654.656

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind desfiinţarea Spitalului de Pediatrie Bacău şi reorganizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă desfiinţarea Spitalului de Pediatrie Bacău, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Bacău, str. Mărăşeşti nr. 20, judeţul Bacău, al cărui management a fost preluat de către Consiliul Judeţean Bacău.

(2) Desfiinţarea spitalului prevăzut la alin. (1) se realizează prin reorganizarea acestuia ca structură fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, unitate sanitară publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Bacău, str. Spiru Haret nr. 2-4, judeţul Bacău, al cărui management a fost preluat de către Consiliul Judeţean Bacău.

Art. 2. - Structura organizatorică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, rezultată în urma reorganizării prevăzute la art. 1 alin. (2), se aprobă prin act administrativ al conducătorului unităţii administrativ-teritoriale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile art. 174 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - (1) Personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţii sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

(2) Personalul tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţii sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, se redistribuie la alte unităţi sanitare.

Art. 4. - Patrimoniul Spitalului de Pediatrie Bacău, stabilit pe baza bilanţului contabil de închidere la data predării-preluării, însoţit de balanţa de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, conturile de execuţie întocmite pe fiecare sursă de finanţare şi celelalte anexe, inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare, se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău prin protocol de predare-preluare încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - La data expirării termenului prevăzut la art. 2 se abrogă nr. crt. 46 de la rubrica „Judeţul Bacău” din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Ritli Ladislau

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Ialomiţianu

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2012.

Nr. 51.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind desfiinţarea unor unităţi sanitare publice cu paturi din municipiul Botoşani şi reorganizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă desfiinţarea următoarelor unităţi sanitare publice cu paturi, cu personalitate juridică, al căror management a fost preluat de către Consiliul Judeţean Botoşani:

a) Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Botoşani, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Botoşani, str. George Enescu nr. 6;

b) Spitalul de Copii Botoşani, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Botoşani, str. Mihai Eminescu nr. 12;

c) Spitalul de Psihiatrie Botoşani, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Botoşani, str. I. C. Brătianu nr. 16.

(2) Desfiinţarea unităţilor sanitare prevăzute la alin. (1) se realizează prin reorganizarea acestora în structuri fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Botoşani, str. Arhimandrit Marchian nr. 11, al cărui management a fost preluat de către Consiliul Judeţean Botoşani.

Art. 2. - Structura organizatorică a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, rezultată în urma reorganizării prevăzute la art. 1 alin, (2), se aprobă prin act administrativ al conducătorului unităţii administrativ-teritoriale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile art. 174 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. - (1) Personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani.

(2) Personalul tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1) se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, cu încadrarea în normativul de personal, sau, după caz, se redistribuie la alte unităţi sanitare.

Art. 4. - Patrimoniul unităţilor sanitare prevăzute la art. 1 alin. (1), stabilit pe baza bilanţului contabil de închidere la data predării-preluării, însoţit de balanţa de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, conturile de execuţie întocmite pe fiecare sursă de finanţare şi celelalte anexe, inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare, se preia de către Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani prin protocol de predare-preluare încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 5. - La data expirării termenului prevăzut la art. 2 se abrogă nr. crt. 67, 68 şi 69 de la rubrica „Judeţul Botoşani” din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Ritli Ladislau

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Ialomiţianu

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2012.

Nr. 52.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vaslui, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Vaslui

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.361/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Vaslui, precum şi al municipiilor, oraşelor si comunelor din judeţul Vaslui, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 şi 633 bis din 27 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 7 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Alexandru Vlahuţă”, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică după cum urmează:

- la poziţia nr. 592, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum de exploataţie agricolă 1071, Drum de exploataţie agricolă 2042”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins; „Pădure Silvic Soci - intersecţie Drum de exploataţie agricolă 1968/1 Mănăstirea Alexandru Vlahuţă, hotarul dintre comuna Alexandru Vlahuţă şi comuna Ibăneşti, lungime 7.785 m, lăţime 5 m, intersecţie Drum de exploataţie agricolă 1968/1 Mănăstirea Alexandru Vlahuţă, limita sud comuna Băcani, hotarul dintre comuna Alexandru Vlahuţă şi comuna Ibăneşti, lungime 5.815 m, lăţime 5 m”;

- la poziţia nr. 613, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum comunal 1968”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: „Drum judeţean 245 Ferma până la Mănăstirea Alexandru Vlahuţă, lungime 2.120 m, lăţime 5 m”;

- la poziţia nr. 614, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum de exploataţie agricolă 1968/1”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: „Mănăstirea Alexandru Vlahuţă până la hotarul comunei Ibăneşti - Mavrichi Mircea, lungime 280 m, lăţime 5 m”;

- la poziţia nr. 615, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum de exploataţie agricolă 2931”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: „De la Giuşcă Sorin până la Drumul de exploataţie agricolă 2042, lungime 981 m, lăţime 4 m”;

- la poziţia nr. 674, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Tarlaua 78, Parcela 1871, suprafaţa 5,45 ha, vecini: N - drum vicinal, S - canal scurgere, E - pârâul Simila, V - Drum judeţean 245”;

- la poziţia nr. 675, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Tarlaua 78, Parcela 1871/1, suprafaţa 3,32 ha, vecini: N - canal scurgere, S - drum vicinal, E - pârâul Simila, V - Drum judeţean 245”.

2. La anexa nr. 34 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Găgeşti”, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică şi se completează după cum urmează:

a) la poziţia nr. 3, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Din DJ 244 B satul Peicani, spre satul Giurcani, lungime 3.600 m,

lăţime 8 m, modernizat prin finanţare SAPARD”, coloana 4 va avea următorul cuprins: „2005”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „1.965.382,3”;

- la poziţia nr. 105, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploataţie DE 883”;

- la poziţia nr. 106, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploataţie DE 901”;

- la poziţia nr. 107, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploataţie DE 1142”;

- la poziţia nr. 108, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploataţie DE 1164”;

- la poziţia nr. 109, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploataţie DE 970”;

- la poziţia nr. 110, coloana 2 va avea următorul cuprins: „Drum agricol de exploataţie DE 744-549”;

b) după poziţia nr. 14470 se introduce o nouă poziţie, poziţia nr. 14471, potrivit anexei nr. 1.

3. La anexa nr. 45 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Măluşteni”, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică după cum urmează:

- la poziţia nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Din DC 67 până la limita judeţului Galaţi, lungime 1.900 m, lăţime 11 m”;

- la poziţia nr. 3, coloana 3 va avea următorul cuprins: „Din DJ 244 I până în DJ 242 B, lungime 4.900 m, lăţime 11 m”.

4. La anexa nr. 54 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Pogana”, secţiunea I „Bunuri imobile” se modifică după cum urmează:

- la poziţia nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: „De la DJ 243 Tomeşti - Făgăraş, lungime 5.430 m, lăţime 6 m”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: „1163,691”;

- la poziţia nr. 2, coloana 5 va avea următorul cuprins: „2784,547”.

5. La anexa nr. 76 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Zorleni”, la secţiunea I „Bunuri imobile”, după poziţia nr. 519 se introduc trei noi poziţii, poziţiile nr. 520-522, potrivit anexei nr. 2.

6. La anexa nr. 82 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Rafaila”, la secţiunea I „Bunuri imobile” poziţia nr. 1, coloana 3 se modifica şi va avea următorul cuprins: „din DN 15D Dumeşti - Dumeştii Vechi se termină în DJ 248G Rafaila, lungime 755 m, lăţime 6 m”.

Art. II. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

p. Ministrul administraţiei şi internelor,

Mihai Capră,

secretar de stat

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2012.

Nr. 55.

 

ANEXA Nr. 1

 

Completări la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Găgeşti

 

SECŢIUNEA 1

Bunuri imobile

Nr. crt.

Codul de

clasificare

Denumirea bunurilor

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de

inventar

(lei)

Situaţia juridică actuală

Denumire act proprietate sau alte acte doveditoare

0

1

2

3

4

5

6

14471

 

Teren păşune

Suprafaţa totală 20.000 mp, tarlaua 34, parcela 745 şi parcela 530; tarlaua 58, parcela 520, adresa: satul Găgeşti, Vecini: N - teren de sport, S - păşune Primărie, E - râul Elan, V - DJ 244 B

2009

 

Domeniul public al comunei Găgeşti, potrivit Hotărârii Consiliului local nr. 23/2011

 

ANEXA Nr. 2

 

Completări la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Zorleni

 

SECŢIUNEA 1

Bunuri imobile

Nr. crt.

Codul de

clasificare

Denumirea bunurilor

Elemente de identificare

Anul dobândirii sau, după caz, al dării în folosinţă

Valoarea de

inventar

(lei)

Situaţia juridică actuală

Denumire act proprietate sau alte acte doveditoare

0

1

2

3

4

5

6

520

1.3.7 1.

Teren destinat

pentru trotuare

SAT SIMILA

- De la Iovu Steriana până la Grama Condela pe partea dreaptă, în direcţia de

mers Simila spre Zorleni, pe o lungime de 555 m şi o lăţime de 2,5 m, suprafaţă de 1.387,5 mp, paralel cu DN 24 A

- De la Miron Ion până la Atofanei Iordache pe partea stângă, în direcţia de

mers Simila spre Zorleni, pe o lungime de 943 m şi o lăţime de 3 m, suprafaţa de 2.829 mp, paralel cu DN 24 A

2011

1

Domeniul public al comunei Zorleni, potrivit Hotărârii Consiliului local nr. 11/2011

 

 

521

1.3.7.1.

Teren destinat

pentru trotuare SAT ZORLENI

- De la Troiţă până la Grama Minca pe partea dreaptă, în direcţia de mers Zorleni spre Popeni, pe o lungime de 500 m şi o lăţime de 1,5 m, suprafaţa de 750 m, paralele cu DN 24 A

- De la Trif Cristian până la Mihăilă Lucian pe partea stângă în direcţia de mers Zorleni spre Popeni pe o lungime de 500 m şi o lăţime de 1,5 m, suprafaţa de 750 mp, paralele cu DN 24 A

- De la Sauciuc Miluţă până la Luca Victoria pe partea dreaptă, în direcţia de mers Zorleni spre Popeni, pe o lungime de 1.396 m şi o lăţime de 2,0 m, suprafaţa de 2.792 mp, paralel cu DN 24 A - De la Grădiniţa Nouă până la Gâbu N. Constantin pe partea stângă, în direcţia de mers Zorleni spre Popeni pe o lungime de 1.701 m şi o lăţime de 3,0 m, suprafaţa de 5.103 mp, paralel cu DN 24 A

 

2011

1

Domeniul public al comunei Zorleni, potrivit Hotărârii Consiliului local nr. 11/9011

522

1.3.7.1.

Teren destinat pentru trotuare SAT POPENI

- De la Iftimie Maricel până la Mocănaşu Ionel pe partea dreaptă, în direcţia de mers Popeni spre Epureni, pe o lungime de 1.671 m şi o lăţime de 1,5 m, suprafaţa de 2.506 mp, paralel cu DN 24 A

- De la Tătoi Constantin până la Chirilă Iorgu pe partea stângă, în direcţia de mers Popeni spre Epureni, pe o lungime de 2.000 m şi o lăţime de 1,5 m, suprafaţa de 3.000 mp, paralel cu DN 24 A

2011

1

Domeniul public al comunei Zorleni, potrivit Hotărârii Consiliului local nr. 11/2011

 

 

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind încetarea detaşării domnului Onescu Lilian, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică de consilier superior în cadrul Unităţii de implementare a proiectelor finanţate din fonduri structurale din structura Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

 

Având în vedere solicitarea formulată de Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului prin Adresa nr. 59/SGA din 20 ianuarie 2012 privind încetarea detaşării în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a domnului Onescu Lilian, inspector guvernamental în cadru Secretariatului General al Guvernului,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, ş al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Stătuţii funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizi încetează detaşarea domnului Onescu Lilian, inspector guvernamental în cadru Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică de consilier superior în cadrul Unităţii de implementare a proiectelor finanţate din fonduri structurale din structura Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dézsi Attila

 

Bucureşti, 1 februarie 2012.

Nr. 19.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

privind abrogarea Ordinului ministrului apărării nr. M.59/2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind mentenanţa tehnicii de apărare aeriană cu baza la sol

 

Având în vedere dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se abrogă Ordinul ministrului apărării nr. M.59/2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind mentenanţa tehnicii de apărare aeriană cu baza la sol, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 10 iulie 2008.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apărării naţionale,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 25 ianuarie 2012.

Nr. M.7.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.