MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 97/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 97         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 7 februarie 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

46. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

47. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

48. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

49. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

50. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

51. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui procuror

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

68. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.148/2008 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

26. - Decizie privind constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu al domnului Sergiu Noruţ Stănişteanu, secretar general al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

27. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de secretar general al Ministerului Sănătăţii de către domnul Ştefan Găti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

165. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului privind stabilirea valorii de înlocuire pe metru pătrat pentru anul 2012, în vederea vânzării locuinţelor pentru tineri

 

3.205. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind suspendarea cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele afectate de ninsori şi viscol

 

ACTE ALE CAMEREI DE COMERŢ Şl INDUSTRIE A ROMÂNIEI

 

2 - Decizie pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României

 

17. - Rezoluţie pentru aprobarea Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ari. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 5/2012,

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Popa Stela, judecător la Curtea de Apel Craiova, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 februarie 2012.

Nr. 46.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 6/2012,

            

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Roman Magdalena, judecător la Judecătoria Iaşi, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 februarie 2012.

Nr. 47.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 22/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Doamna Soare Mariana, judecător la Judecătoria Slobozia, delegată în funcţia de preşedinte al acestei instanţe, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 februarie 2012.

Nr. 48.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 21/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Gherman Călin, judecător la Tribunalul Hunedoara, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 februarie 2012.

Nr. 49.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. f) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 7/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Zvara Vasile, judecător la Judecătoria Baia Mare, se eliberează din funcţie ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 februarie 2012.

Nr. 50.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui procuror

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. f) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 16/2012,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul Vasile Viorel, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, se eliberează din funcţie ca urmare a condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 2 februarie 2012.

Nr.51.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.148/2008 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.148/2008 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 9 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Acreditarea spitalelor certifică calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare.”

2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Acreditarea spitalelor se acordă de Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, instituţie publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 55, sectorul 1, care funcţionează în coordonarea primului-ministru printr-un consilier de stat desemnat în acest sens, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.”

3. La articolul 2, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor asigură pregătirea, calificarea şi formarea continuă a evaluatorilor de spitale.”

4. La articolul 3, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor este ordonator terţiar de credite.

(3) Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor transmite trimestrial primului-ministru un raport complet privind stadiul activităţii instituţiei şi al procesului de acreditare a spitalelor, gradul de armonizare cu politicile şi strategiile naţionale şi internaţionale din domeniul său de activitate, progresele făcute în asigurarea calităţii serviciilor medicale spitaliceşti, precum şi dificultăţile întâmpinate în procesul de acreditare a spitalelor.”

5. Articolul 4 se abrogă.

6. Denumirea capitolului II se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL II

Conducerea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor”

7. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Conducerea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor din România este asigurată de:

a) preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor;

b) Comitetul director;

c) directorul general.

(2) Comitetul director este format din 7 membri, reprezentanţi ai următoarelor instituţii şi organizaţii profesionale:

a) un reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale;

b) 2 reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului;

c) un reprezentant al Academiei Române;

d) un reprezentant al Colegiului Medicilor din România;

e) un reprezentant al Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România;

f) preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.

(3) Membrii Comitetului director prevăzuţi la alin. (2) lit. a)-e) sunt desemnaţi de instituţiile publice şi de organizaţiile profesionale pe care le reprezintă pentru un mandat de 5 arii.

(4) Comitetul director îşi alege din rândul membrilor săi, în termen de 5 zile de la prima întrunire, prin vot secret, cu majoritate simplă, un preşedinte şi un vicepreşedinte pentru o perioadă de un an, fără posibilitatea desemnării consecutive.

(5) Mandatul membrilor încetează prin revocare, de către conducerea instituţiei sau organizaţiei profesionale care i-a desemnat, în următoarele situaţii:

a) la solicitarea justificată a persoanei în cauză, aprobată de conducerea instituţiei sau organizaţiei profesionale care a desemnat-o;

b) ca urmare a constatării neîndeplinirii atribuţiilor aferente calităţii de membru, la sesizarea preşedintelui sau a membrilor Comitetului director;

c) în toate cazurile ce determină pierderea calităţii pentru care au fost desemnaţi, dispuse ori constatate de conducerea instituţiei sau organizaţiei profesionale care i-a desemnat;

d) în orice situaţie ce constituie o cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă/raporturilor de serviciu avute cu autoritatea sau instituţia publică care i-a desemnat.

(6) în situaţiile prevăzute la alin. (5) se desemnează un nou membru potrivit alin. (3), al cărui mandat durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost numit,”

8. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Comitetul director al Comisiei Naţionale de

Acreditare a Spitalelor se întruneşte în şedinţe ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, fiind convocat şi condus de preşedintele Comitetului director, iar în lipsa acestuia de vicepreşedinte.

(2) Comitetul director este legal întrunit în prezenţa a 5 din cei 7 membri.

(3) Hotărârile Comitetului director se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.

(4) Preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor poate desemna, în lipsa sa, pe directorul general să participe cu drept de vot deplin în numele său la şedinţele Comitetului director.

(5) La şedinţele Comitetului director pot participa, fără drept de vot, şi alte persoane în calitate de invitaţi la solicitarea membrilor Comitetului director.”

9. După articolul 6 se introduce un nou capitol, capitolul II1, „Componenţa şi modul de organizare a Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor”, cuprinzând articolele 7 şi 8, care se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL II

Componenţa si modul de organizare a Comisiei Naţionale  de Acreditare a Spitalelor”

Art. 7. - (1) Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat, pentru un mandat de 5 ani, prin decizie a primului-ministru.

(2) Mandatul preşedintelui încetează înainte de termen în următoarele situaţii:

a) prin demisie;

b) ca urmare a unei condamnări penale stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă;

c) imposibilitatea exercitării atribuţiilor legale pe o perioadă de minimum 90 de zile;

d) încălcarea prevederilor legale în vigoare, în domeniu;

e) deces.

(3) în situaţiile prevăzute la alin. (2) se numeşte un nou preşedinte, conform alin. (1), al cărui mandat durează până la expirarea mandatului celui în locul căruia a fost numit.

(4) Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor are un director general angajat în condiţiile prevăzute de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată.

(5) Directorul general coordonează activitatea administrativă, financiar-contabilă, resurse umane şi juridică şi exercită orice alte atribuţii stabilite prin ordin al preşedintelui.

Art. 8. - (1) Structura organizatorică a Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor va funcţiona cu un număr maxim de 55 de posturi, exclusiv demnitarul.

(3) Atribuţiile direcţiilor, serviciilor, birourilor şi compartimentelor se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.”

10. Denumirea capitolului III se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL III

Atribuţiile Comitetului director ai Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor”

11. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - Comitetul director al Comisiei Naţionale de

Acreditare a Spitalelor are următoarele atribuţii principale:

a) aprobă prin hotărâre, în condiţiile legii, acreditarea spitalelor pe baza propunerilor elaborate de Unitatea de evaluare, analiză şi acreditare;

b) aprobă prin hotărâre conţinutul şi modelul certificatului de acreditare, la propunerea preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor;

c) aprobă prin hotărâre normele privind modul de desfăşurare a activităţii Comisiei de evaluare în vederea acreditării;

d) avizează procedurile, standardele şi metodologia de acreditare a spitalelor propuse de preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor şi le supune, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la avizare, aprobării ministrului sănătăţii;

e) aprobă prin hotărâre constituirea Comisiei de evaluare în vederea acreditării pentru fiecare spital, la propunerea preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor;

f) propune ansamblul de măsuri ce urmează a fi luate în sensul îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale spitaliceşti;

g) aprobă prin hotărâre planul privind instruirea şi organizarea corpului de evaluatori, la propunerea preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor;

h) aprobă prin hotărâre planul anual de acreditare al spitalelor, la propunerea preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor;

i) avizează raportul de activitate al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.”

12. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - În exercitarea atribuţiilor sale, Comitetul director

al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor emite hotărâri.”

13. După articolul 10 se introduce un nou capitol, capitolul III1 „Atribuţiile preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor”, cuprinzând articolele 11-15, care se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL III1

Atribuţiile preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor”

Art. 11. - Preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor are următoarele atribuţii principale:

a) dispune ducerea la îndeplinire a hotărârilor Comitetului director al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor;

b) semnează certificatul de acreditare, în temeiul hotărârii Comitetului director al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor;

c) aprobă prin ordin statul de funcţii şi de personal;

d) supune aprobării Comitetului director al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor numărul, componenţa şi coordonatorul comisiilor de evaluare, în vederea acreditării spitalelor ce urmează a fi evaluate;

e) urmăreşte modul de aplicare a procedurilor de evaluare a unităţilor cu paturi în vederea acreditării acestora, în conformitate cu standardele şi metodologia în vigoare;

f) supune aprobării Comitetului director al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor planul anual de acreditare al spitalelor;

g) aprobă organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, numeşte şi eliberează din funcţie personalul Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, în condiţiile legii;

h) aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu încadrarea în prevederile bugetare anuale;

i) reprezintă Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor în raporturile cu ministerele şi cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice sau juridice, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional;

j) asigură elaborarea proiectului de buget de venituri şi cheltuieli al instituţiei si îl transmite ordonatorului principal de credite în vederea includerii, ca anexă, în proiectul de buget şi răspunde de executarea bugetului aprobat pe parcursul exerciţiului bugetar, potrivit dispoziţiilor legale;

k) aprobă întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli potrivit reglementărilor emise de către Ministerul Finanţelor Publice şi le prezintă ordonatorului principal de credite;

l) asigură respectarea disciplinei financiar-bugetare;

m) aprobă, prin ordin, raportul de acreditare elaborat de Unitatea de evaluare, analiză şi acreditare.

Art. 12. - În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor emite ordine.

Art. 13. - Unitatea de standarde şi proceduri de acreditare are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează şi actualizează permanent standardele, indicatorii, procedurile şi metodologia de acreditare a spitalelor, pe baza metodelor ştiinţifice dovedite şi a consultării cu experţi în domeniu;

b) elaborează manualul de acreditare a spitalelor;

c) participă la activitatea de instruire şi pregătire a evaluatorilor spitalelor şi a altor instituţii implicate;

d) asigură procesul de cercetare-dezvoltare de profil, cercetare ştiinţifica şi cercetare socială, in vederea îmbunătăţirii standardelor, indicatorilor, procedurilor şi metodologiei de acreditare a spitalelor şi a armonizării acestora cu racordarea la reţele europene şi internaţionale de profil.

Art. 14. - Unitatea de evaluare, analiză şi acreditare are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează criteriile de selectare a evaluatorilor şi asigură implementarea procedurilor de evaluare a evaluatorilor;

b) asigură evaluarea persoanelor în vederea obţinerii certificatului de evaluator, precum şi reevaluarea evaluatorilor la fiecare 3 ani;

c) acordă certificatul de evaluator persoanelor care îndeplinesc criteriile;

d) supune spre avizare preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, în vederea aprobării de către Comitetul director, raportul de acreditare care stă la baza eliberării hotărârii de acreditare;

e) supune spre avizare preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, în vederea aprobării de către Comitetul director, categoriile de acreditare pentru fiecare spital evaluat, pe baza raportului prezentat de Comisia de evaluare în vederea acreditării;

f) desemnează persoana responsabilă cu menţinerea legăturii cu spitalul, precum şi cu gestionarea documentelor depuse pentru evaluare în vederea acreditării.

Art. 15. - (1) Comisiile de evaluare în vederea acreditării sunt structuri constituite specific pentru fiecare spital, în funcţie de dimensiunea, specificul şi complexitatea acestuia.

(2) Comisiile de evaluare în vederea acreditării se constituie din 3-7 membri, în funcţie de complexitatea spitalului evaluat, numiţi prin hotărârea Comitetului director al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, la propunerea preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, şi au următoarea componenţă:

a) un preşedinte al Comisiei de evaluare numit din cadrul Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, care coordonează activitatea comisiei, relaţionarea cu spitalul evaluat şi cu Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor;

b) 2-6 membri formaţi şi acreditaţi, în funcţie de complexitatea spitalului evaluat.

(3) Comisia de evaluare în vederea acreditării are următoarele atribuţii principale:

a) analizează modul în care spitalul respectă standardele de calitate stabilite;

b) întocmeşte raportul de evaluare;

c) organizează baza de date privind procesul de acreditare, constituită din documentele rezultate pe parcursul procesului de evaluare;

d) asigură consiliere conducerii spitalului evaluat privind măsurile specifice de îmbunătăţire a calităţii serviciilor;

e) transmite conducerii spitalului rezultatele evaluării în vederea clarificării unor eventuale neconcordanţe;

f) transmite raportul de evaluare Unităţii de evaluare, analiză şi acreditare.

(4) Componenţa Comisiei de evaluare în vederea acreditării este publicată pe pagina de internet a instituţiei şi se transmite spitalului ce urmează a fi evaluat cu cel puţin 14 zile lucrătoare înaintea procedurii de evaluare.

(5) în procesul de acreditare Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor poate utiliza, în condiţiile legii, evaluatori de spitale români şi străini, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, specialişti certificaţi pe plan internaţional sau de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor.”

14. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:

„Art. 111. - Nivelul taxei de acreditare a spitalelor se aprobă de Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, prin ordin al preşedintelui acesteia, la propunerea Ministerului Sănătăţii.”

15. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - (1) Spitalele sunt supuse reacreditării o dată la 5 ani.

(2) Planul de acreditare a spitalelor aferent unei perioade de acreditare de 5 ani cuprinde planurile anuale de acreditare constituite în baza solicitărilor de programare pentru realizarea procedurii de evaluare în vederea acreditării.

(3) Taxa de acreditare/reacreditare se suportă de către solicitant şi se depune în contul Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.”

16. La articolul 19, alineatul (2) se abrogă.

17. Articolul 20 se abrogă.

18. Articolul 21 se abrogă.

19. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 22. - (1) Instruirea, organizarea şi coordonarea corpului de evaluatori de spitale se realizează de către Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, prin Direcţia resurse umane, cu sprijinul Unităţii de evaluare, analiză şi acreditare, conform legislaţiei în domeniu.

(2) Registrul evaluatorilor de spitale al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor include toate persoanele certificate de către instituţie, care alcătuiesc corpul evaluatorilor de spitale al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor.”

20. După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 23, cu următorul cuprins:

„Art. 23. - (1) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instituţiei, cu excepţia preşedintelui, este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind personalul contractual din autorităţile şi instituţiile publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

(2) Preşedintele este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind salarizarea funcţiilor de demnitate publică.”

21. După articolul 23 se introduce anexa „Structura organizatorică a Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor”, al cărei conţinut este prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - Încadrarea în noua structură organizatorică şi în limita numărului maxim de posturi, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.148/2008, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta hotărâre, se realizează cu respectarea termenelor şi a prevederilor legale aplicabile personalului contractual în situaţia reorganizării instituţiilor publice.

Art. III. - Hotărârea Guvernului nr. 1.148/2008 privind componenţa, atribuţiile şi modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 9 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dézsi Attila

Ministrul sănătăţii,

Ritli Ladislau

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale

Sulfina Barbu

Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Ialomiţianu

 

Bucureşti, 1 februarie 2012.

Nr. 68.

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

 

Numărul maxim de posturi = 55

exclusiv demnitarul

 

 

COMITET DIRECTOR

 

PREŞEDINTE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

:

 

 

 

STRUCTURA DE SECURITATE

 

 

SECRETARIAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

UNITATEA DE STANDARDE Şl PROCEDURI DE ACREDITARE

 

 

 

COMPARTIMENTUL AUDIT INTERN

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

UNITATEA DE EVALUARE,ANALIZASI ACREDITARE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECTOR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA JURIDICA Şl RELAŢII INTERNAŢIONALE

 

DIRECŢIA RESURSE UMANE

 

DIRECŢIA ECONOMICA,ACHIZIŢII PUBLICE ŞI ADMINISTRATIV

 

 

 

 

 

 

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu al domnului Sergiu Noruţ Stănişteanu, secretar general al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

Având în vedere Adresa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri nr. 438 din 3 februarie 2012, prin care se comunică faptul că domnul Sergiu Noruţ Stănişteanu a fost numit la data de 18 ianuarie 2012 în funcţia publică cu statut diplomatic de ministru consilier la Biroul de promovare comercial-economic de la Barcelona - Spania,

în temeiul art. 19 alin. (1) lit. b), al art. 94 alin. (1) lit. c) şi al ari. 95 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru interimar emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii se constată suspendarea de drept a raportului de serviciu al domnului Sergiu Noruţ Stănişteanu, secretar general al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

 

PRIM-MINISTRU INTERIMAR

CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dizsi Attila

 

Bucureşti, 7 februarie 2012.

Nr. 26.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de secretar general al Ministerului Sănătăţii de către domnul Ştefan Găti

 

Având în vedere Avizul favorabil nr. 1.622.798 din 7 februarie 2012 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Sănătăţii de către domnul Ştefan Găti,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru interimar emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intram m vigoare a prezentei decizii, domnul Ştefan Găti exercită, cu caracter temporar, funcţia publică de secretar general al Ministerului Sănătăţii.

 

PRIM-MINISTRU INTERIMAR

CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dézsi Attila

Bucureşti, 7 februarie 2012.

Nr. 27.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

 

ORDIN

privind stabilirea valorii de înlocuire pe metru pătrat pentru anul 2012, în vederea vânzării locuinţelor pentru tineri

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) lit. d) din Legea nr, 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pentru anul 2012, valoarea de înlocuire este valoarea medie ponderată pe metru pătrat, calculată pe baza valorii contractelor de antrepriză încheiate, în condiţiile legii, în cursul anului 2011 de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe cu antreprenorii, care se majorează cu un coeficient rezultat din raportul dintre valoarea medie ponderată pe metru pătrat a locuinţelor puse în funcţiune în anul 2011 în cadrul Programului de construcţii de locuinţe pentru tineri şi valoarea medie ponderată pe metru pătrat contractată la momentul începerii lucrărilor acestor locuinţe.

(2) Valoarea medie ponderată pe metru pătrat calculată la valorile de investiţii ale obiectivelor cu contracte de antrepriză încheiate în anul 2011 are la bază 22 de contracte încheiate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe cu antreprenorii, pentru construirea a 1.024 de locuinţe cu un total de 84.488,77 m2 suprafaţă construită desfăşurată, şi este de 372,19 euro/m2 inclusiv T.V.A.

(3) Coeficientul prevăzut la alin. (1) s-a calculat având la bază valorile de investiţii pentru un număr de 35 de obiective puse în funcţiune în cursul anului 2011, cu 1.542 locuinţe şi un total de 121.226,04 m2 suprafaţă construită desfăşurată.

(4) Coeficientul calculat conform alin. (3) este 1,10539386, rezultat din raportul dintre 396,14 euro/m2 inclusiv T.V.A., care este valoarea medie ponderată pe metru pătrat a locuinţelor puse în funcţiune în anul 2011, şi 358,37 euro/m2 inclusiv T.V.A., care este valoarea medie ponderată pe metru pătrat contractată la momentul începerii lucrărilor pentru aceste locuinţe.

Art. 2. - Valoarea de înlocuire pe metru pătrat pentru anul 2012, calculată conform art. 1, este de 411 euro/m2 inclusiv T.V.A.

Art. 3. - Valoarea de înlocuire pe metru pătrat se stabileşte anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Gheorghe Nastasia,

secretar general

 

Bucureşti, 31 ianuarie 2012.

Nr. 165.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind suspendarea cursurilor în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele afectate de ninsori şi viscol

 

În conformitate cu:

- prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare;

- prevederile art. 8 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 94 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - În zilele de 7 şi 8 februarie 2012 se suspendă cursurile din toate unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Olt, Tulcea, Vaslui, Vrancea şi din municipiul Bucureşti.

Art. 2. - (1) Inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ din judeţele menţionate şi din municipiul Bucureşti vor lua toate măsurile pentru a asigura informarea elevilor, a părinţilor şi a cadrelor didactice în legătură cu suspendarea cursurilor menţionată la art. 1, prin mijloacele specifice sistemului de învăţământ, prin asigurarea permanenţei la telverde judeţean/al municipiului Bucureşti şi prin transmiterea sistematică de informaţii către mijloacele de comunicare în masă de la nivel local şi, după caz, central.

(2) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programelor şcolare până la sfârşitul anului şcolar. Aceste măsuri se stabilesc prin decizia directorilor unităţilor de învăţământ.

(3) Conducerile unităţilor de învăţământ în care se suspendă cursurile în conformitate cu prevederile art. 1 vor lua toate măsurile pentru a asigura supravegherea şi funcţionalitatea instalaţiilor de încălzire şi apă din toate spaţiile şcolare.

Art. 3. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea L

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Daniel Petru Funeriu

 

Bucureşti, 6 februarie 2012.

Nr. 3.205.

 

ACTE ALE CAMEREI DE COMERŢ SI INDUSTRIE A ROMÂNIEI

 

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE AROMÂNEI

 

DECIZIE

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României

 

În temeiul art. 28 alin. (2) lit. e) şi art. 29 alin. (5) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 29 pct. 12, art. 59 şi 60 din Statutul Camerei Naţionale,

Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale adoptă prezenta decizie.

Art. 1. - Colegiul de Conducere a aprobat cu unanimitate de voturi Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, conform anexei care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Naţionale,

Mihail M. Vlasov

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2012.

Nr. 2.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

            Definirea şi sediul Curţii de Arbitraj

Art. 1. - (1) Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, denumită în continuare Curtea de Arbitraj, este o instituţie permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, organizată şi funcţionând în conformitate cu Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu prezentul regulament.

(2) Sediul Curţii de Arbitraj este în România, municipiul Bucureşti, bd. Octavian Goga nr. 2, sectorul 3.

Misiunea Curţii de Arbitraj

Art. 2. - Curtea de Arbitraj are misiunea de a promova arbitrajul civil intern şi internaţional şi de a organiza funcţionarea arbitrajului, precum şi alte modalităţi alternative de soluţionare a litigiilor.

 

CAPITOLUL II

Atribuţii

Organizarea arbitrajului

Art. 3. - Curtea de Arbitraj îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) organizează şi administrează soluţionarea litigiilor civile interne şi internaţionale prin arbitraj instituţionalizat şi prin arbitraj ad-hoc, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Curţii de Arbitraj, de Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, denumite în continuare Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj, de dispoziţiile Codului de procedură civilă, de legile speciale în domeniu şi de convenţiile internaţionale la care România este parte;

b) nominalizarea sau individualizarea unei instituţii permanente de arbitraj inserată în convenţia arbitrală cu privire la soluţionarea litigiilor determină competenţa exclusivă a acestei instituţii şi aplicarea regulamentului şi regulilor de procedură arbitrală proprii, independent de restul prevederilor consemnate în convenţia arbitrală de către părţi;

c) în cazul în care instituţia permanentă de arbitraj nu este nominalizată sau individualizată şi părţile au convenit în convenţia arbitrală soluţionarea litigiilor pe calea arbitrajului, competenţa va fi determinată de regulamentul şi regulile de procedură arbitrală ale instituţiei permanente de arbitraj de la locul unde s-a înregistrat cererea/acţiunea de arbitrare;

d) dacă părţile au inserat în convenţia arbitrală că litigiile lor vor fi soluţionate pe calea arbitrajului ad-hoc, părţile vor avea dreptul:

- de a desemna arbitrii sau de a stabili modalităţile potrivit cărora aceştia vor fi desemnaţi;

- de a desemna locul desfăşurării arbitrajului;

- de a fixa regulile de procedură pe care le vor urma arbitrii; arbitrajul va fi supus regulilor de procedură prevăzute în Codul de procedură civilă, în Normele Convenţiei europene de arbitraj comercial internaţional, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961, şi în Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL), adoptat la 15 decembrie 1976.

Modele de convenţii arbitrale

e) elaborează modele de convenţii arbitrale pe care le diseminează în mediul de afaceri;

Probleme de arbitraj

f) dezbate problematica generală a arbitrajului civil intern şi internaţional, aspectele de drept, precum şi cele ale practicii arbitrale;

Promovarea activităţii de arbitraj

g) colaborează cu celelalte entităţi arbitrale de pe lângă fiecare cameră de comerţ judeţeană, în vederea desfăşurării unor acţiuni comune de promovare a arbitrajului civil, intern şi internaţional;

Unificarea regulilor de procedură

h) urmăreşte aplicarea unitară a Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj, de către tribunalele arbitrale care sunt organizate şi funcţionează în cadrul camerelor de comerţ judeţene din România;

Evidenţa practicii arbitrale

i) ţine evidenţa practicii arbitrale întocmeşte culegeri de practică arbitrală şi asigură documentarea în domeniul arbitrajului civil intern şi internaţional;

Îmbunătăţirea activităţii de arbitraj

j) face propuneri privind îmbunătăţirea organizării şi desfăşurării arbitrajului civil intern şi internaţional;

Evoluţia instituţiei arbitrajului

k) colaborează cu alte instituţii permanente de arbitraj din străinătate şi urmăreşte evoluţia arbitrajului în Uniunea Europeană şi pe plan internaţional;

Organizarea modalităţilor alternative de soluţionare a litigiilor

l) organizează, la cerere, alte modalităţi alternative de soluţionare a litigiilor, respectiv concilierea prealabilă şi medierea în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în legi speciale;

Îndeplinirea altor atribuţii

m) îndeplineşte atribuţiile prevăzute în Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj;

Asistenţă la cerere pentru organizarea arbitrajului ad-hoc

n) asistă părţile, la cererea lor expresă şi scrisă, în organizarea arbitrajului ad-hoc.

 

CAPITOLUL III

Organizare şi funcţionare

 

 

Componenţa Curţii de Arbitraj

Art. 4. - (1) Curtea de Arbitraj se compune din arbitri, aprobaţi de către Colegiul de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (denumită în continuare Camera Naţională), la propunerea preşedintelui Camerei Naţionale, cu consultarea preşedintelui Curţii de Arbitraj, dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezentul regulament.

Vocaţia de a deveni arbitru

(2) Poate fi arbitru orice persoană, cetăţean român sau străin, care are capacitatea deplină de exerciţiu al drepturilor sale, se bucură de o reputaţie neştirbită şi are o înaltă calificare şi experienţă profesională.

Înscrierea pe Lista de arbitri

(3) înscrierea pe Lista de arbitri a arbitrilor români se face în următoarele condiţii:

a) cerere scrisa;

b) o adeverinţă din care să rezulte dovada studiilor superioare juridice;

c) curriculum vitae;

d) o recomandare dată de un arbitru care figurează pe Lista de arbitri şi are o vechime de peste 5 ani în această calitate;

e) declaraţie pe propria răspundere că a luat cunoştinţă de Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj privind răspunderea arbitrilor;

f) în cazul avocatului, o declaraţie pe propria răspundere că a luat cunoştinţă de Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj cu privire la incompatibilităţi;

g) aprobarea de către Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale.

(4) Dosarul cu actele de înscriere se depune la Secretariatul Curţii de Arbitraj, cel mai târziu cu 5 zile înaintea sesiunii Colegiului de Conducere al Camerei Naţionale, şi, după obţinerea avizului consultativ al preşedintelui sau prim-vicepreşedintelui Curţii de Arbitraj, se înaintează Cancelariei Camerei Naţionale.

Arbitri străini

(5) Pot fi înscrişi pe Lista de arbitri, în condiţiile alin. (1) şi (2), arbitri străini, cu acordul scris al persoanelor în cauză, cu condiţia asumării obligaţiilor ce le revin în această calitate, cuprinse în regulamentele şi regulile Curţii de Arbitraj.

Examinarea cererilor de înscriere

(6) Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale examinează cererile de înscriere în Lista de arbitri o singură dată pe an, de regulă în prima sesiune ordinară din an.

Întocmirea Listei de arbitri

(7) Enumerarea arbitrilor în Lista de arbitri se face în ordinea alfabetică a numelui acestora, specificându-se, pentru fiecare arbitru, titlurile ştiinţifice pe care le deţine şi activitatea profesională care îl defineşte, iar pentru arbitrii români care au domiciliul în altă localitate decât sediul Curţii de Arbitraj se va menţiona şi localitatea corespunzătoare.

(8) Prin excepţie, se trec la începutul Listei de arbitri preşedintele Camerei Naţionale, în situaţia în care are calitatea de arbitru sau este persoana desemnată ca Autoritate de nominare, şi membrii Colegiului Curţii de Arbitraj.

Nominalizarea arbitrilor

(9) Nominalizarea ca arbitru/supraarbitru al unui tribunal arbitral instituţionalizat se face numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezentul regulament şi în Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj care se aplică tuturor arbitrilor de pe Lista de arbitri.

Radierea arbitrilor de pe Lista de arbitri.

Proceduri

Art. 5. - (1) îndepărtarea arbitrilor din Lista de arbitri se poate face în cazul încălcării obligaţiilor ce incumbă misiunii de arbitru, de către Biroul de Conducere al Camerei Naţionale, în urma unui raport al Colegiului Curţii de Arbitraj.

(2) Rezoluţia Biroului de Conducere al Camerei Naţionale poate fi atacată de către persoana vizată în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia, la Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale care va lua o decizie definitivă ce va fi comunicată de îndată petentului.

(3) Pentru cauze de incompatibilitate în legătură cu calitatea de arbitru survenite ulterior înscrierii pe Lista de arbitri se dispune suspendarea acestuia de către Colegiu! Curţii de Arbitraj în baza referatului asistentului arbitral şef.

(4) Pentru fapte grave, arbitrul poate fi exclus din Lista de arbitri de către Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale.

(5) Fapte grave în înţelesul alin. (4) sunt considerate:

a) incorectitudinea în exercitarea misiunii de arbitru prin încălcarea principiului imparţialităţii dovedită prin orice mijloace de probă admise de lege;

b) atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unui arbitru din Lista de arbitri a Curţii de Arbitraj sau adusă unui membru al Colegiului de Conducere al Camerei Naţionale prin afirmaţii, verbale ori scrise, ce impută fapte care, dacă ar fi adevărate, ar expune persoana dispreţului public;

c) condamnarea penală printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie.

(6) Decizia definitivă a Colegiului de Conducere al Camerei Naţionale privind măsura excluderii din Lista de arbitri va fi adusă la cunoştinţă tuturor curţilor de arbitraj din ţară şi străinătate.

(7) Decizia Colegiului de Conducere al Camerei Naţionale este definitivă şi poate fi atacată, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia, la Adunarea Generală a Camerei Naţionale.

(8) Hotărârea Adunării Generale a Camerei Naţionale prin care s-a reexaminat decizia este irevocabilă.

Colegiul Curţii de Arbitraj

Art. 6. - (1) Activitatea Curţii de Arbitraj este coordonată de către un Colegiu alcătuit din preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinte, secretar ştiinţific, arbitru coordonator şi 4 membri, aprobat pentru un mandat de 3 ani şi care poate fi reînnoit de Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale, la propunerea preşedintelui acesteia.

(2) Colegiul Curţii de Arbitraj îşi desfăşoară activitatea în baza unui regulament aprobat de Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale, la propunerea preşedintelui acesteia.

Plenul Curţii de Arbitraj

Art. 7. - Totalitatea arbitrilor înscrişi în Lista de arbitri constituie Plenul Curţii de Arbitraj.

Atribuţii ale Plenului Curţii de Arbitraj

Art. 8. - (1) Plenul Curţii de Arbitraj dezbate informările Colegiului Curţii de Arbitraj, cu privire la activitatea desfăşurată de acesta, precum şi probleme de drept care, rezolvate diferit de tribunalele arbitrale, pot duce la o practică neunitară.

Convocarea Sesiunilor Plenului Curţii de Arbitraj şi prezidarea lor

(2) Sesiunile Plenului Curţii de Arbitraj sunt convocate în termen de 5 zile de la data hotărârii Colegiului Curţii de Arbitraj şi sunt conduse de către preşedintele Curţii de Arbitraj.

(3) în cazul în care la lucrările Plenului Curţii de Arbitraj participă Autoritatea de nominare, aceasta prezidează şedinţa.

Obligaţia de prezenţă la Sesiunile Plenului Curţii de Arbitraj

(4) Nicio persoană înscrisă în Lista de arbitri nu poate absenta nemotivat de la sesiunea Plenului Curţii de Arbitraj. Lipsa la două sesiuni ale Plenului Curţii de Arbitraj atrage îndepărtarea din Lista de arbitri.

(5) Sesiunile Plenului Curţii de Arbitraj sunt bianuale, respectiv o sesiune de primăvară şi o sesiune de toamnă.

Secretariatul Curţii de Arbitraj

Art. 9. - (1) Curtea de Arbitraj are un secretariat propriu în cadrul Direcţiei drept şi legislaţie a Camerei Naţionale.

(2) Secretariatul Curţii de Arbitraj funcţionează pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Naţionale şi a Circularei privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului Curţii de Arbitraj emise de şefa Cancelariei Camerei Naţionale.

(3) Asistentul arbitral este încadrat în funcţia de consilier juridic.

Definirea tribunalului arbitral

Art. 10. - (1) în înţelesul prezentului regulament, tribunalul arbitral este format dintr-un arbitru unic desemnat sau din totalitatea arbitrilor desemnaţi în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj.

Obligaţii de neimixtiune

(2) Camera Naţională şi Curtea de Arbitraj nu au dreptul ca, prin organizarea şi administrarea arbitrajului, să intervină în soluţionarea litigiului sau să influenţeze în vreun fel tribunalul arbitral.

Soluţionarea litigiului

(3) Soluţionarea litigiului aparţine exclusiv tribunalului arbitral şi se desfăşoară după Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj, conform cu legile în vigoare aplicabile litigiului.

Numirea arbitrilor

Art. 11. - (1) Numirea arbitrilor într-un litigiu determinat şi constituirea tribunalului arbitral se efectuează în conformitate cu prezentul regulament şi cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj.

Autoritatea de nominare

(2) Autoritatea de nominare a arbitrilor aparţine unei persoane membră a Plenului Curţii de Arbitraj, desemnată prin Rezoluţia Biroului de Conducere al Camerei Naţionale pentru un mandat de 7 ani şi care poate fi reînnoit.

Revocarea mandatului

Autorităţii de nominare

(3) Mandatul încetează prin demisie sau din cauze naturale şi poate fi revocat pentru faptele prevăzute în art. 5 alin. (5) din prezentul regulament.

Lista de supraarbitri

(4) Din Lista de arbitri, Autoritatea de nominare, cu consultarea preşedintelui Curţii de Arbitraj, alcătuieşte Lista de supraarbitri.

Obligaţii ale arbitrului/ supraarbitrului

Art. 12. - (1) Arbitrul/Supraarbitrul îşi exercită activitatea cu titlu individual, fiind independent şi imparţial, supus numai legii şi probelor administrate în cauză. Aprecierea probelor se face pe baza convingerii intime a arbitrului.

(2) Arbitrul/Supraarbitrul care intră în compunerea tribunalului arbitral trebuie să manifeste disponibilitatea cerută de exerciţiul competenţelor arbitrale, în termen util, după agenda Secretariatului Curţii de Arbitraj, cu bună-credinţă şi profesionalism.

Prioritatea activităţii de arbitru/supraarbitru

(3) Activitatea de arbitrare, cu referire la cauzele în care a fost desemnat şi a acceptat, devine pentru arbitru/supraarbitru prioritară faţă de orice altă activitate a acestuia,fie ea izvorâtă din baze contractuale, fie voluntară.

Sancţiuni

(4) Neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a obligaţiilor izvorâte din calitatea de arbitru se sancţionează cu reţinerea din onorariul cuvenit a unei cote de 5% pentru fiecare zi de întârziere.

(5) Sumele rezultate revin în proporţie de 60% Camerei Naţionale şi în proporţie de 40% intră în fondul Colegiului Curţii de Arbitraj.

Înlocuirea arbitrilor/supraarbitrilor

Art. 13. - Înlocuirea unui arbitru/supraarbitru se face pentru motivele şi în condiţiile prevăzute în Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj.

 


 

CAPITOLUL IV

Resurse

 

Compunerea resurselor Curţii de Arbitraj

Art. 14. - (1) Resursele Curţii de Arbitraj se asigură din taxa de înregistrare şi taxa arbitrală încasate pentru serviciile prestate.

Stabilirea taxelor

(2) Taxa de înregistrare şi taxa arbitrală sunt stabilite prin Normele privind taxele şi cheltuielile arbitrale, aprobate de Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale, la propunerea Colegiului Curţii de Arbitraj.

Destinaţia taxelor

(3) Taxa de înregistrare acoperă costurile de iniţiere a procedurii administrative de constituire a dosarului arbitral. Taxa arbitrală acoperă cheltuielile legate de activitatea de organizare, desfăşurare şi soluţionare a litigiilor, plăţii onorariilor arbitrilor şi documentării acestora, cheltuielilor de secretariat şi suportarea altor cheltuieli necesare funcţionării Curţii de Arbitraj.

Indemnizaţii pentru membrii Colegiului Curţii de Arbitraj şi asistenţii arbitrali

(4) Preşedintele Curţii de Arbitraj are dreptul la o indemnizaţie lunară egală cu o jumătate din indemnizaţia vicepreşedintelui Camerei Naţionale. Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Arbitraj au dreptul la o indemnizaţie egală cu jumătate din indemnizaţia preşedintelui Curţii de Arbitraj.

(5) Membrii Colegiului Curţii de Arbitraj beneficiază de o indemnizaţie de şedinţă egală cu o treime din indemnizaţia pe sesiune a membrilor Colegiului de Conducere al Camerei Naţionale.

(6) Asistenţii arbitrali primesc o indemnizaţie în raport cu volumul de activitate depusă, la propunerea prim-vicepreşedintelui Curţii de Arbitraj avizată de şeful Cancelariei Camerei Naţionale.

Constituirea fondului

(7) La nivelul Curţii de Arbitraj se instituie un fond constituit dintr-o cotă de 10% din onorariile arbitrilor, care este destinat plăţii indemnizaţiilor prevăzute la alin. (4)-(6), precum şi pentru acoperirea altor cheltuieli.

Indemnizaţia Autorităţii de nominare

(8) Pentru activitatea desfăşurată în legătură cu arbitrajul, Autoritatea de nominare primeşte o indemnizaţie egală cu 10% din valoarea taxei arbitrale.

Asigurarea condiţiilor

Art. 15. - Camera Naţională asigură condiţiile corespunzătoare desfăşurării activităţii Curţii de Arbitraj.

 


 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Obligaţia de confidenţialitate

Art. 16. - Curtea de Arbitraj, tribunalul arbitral, precum şi personalul Camerei Naţionale au obligaţia să asigure confidenţialitatea arbitrajului.

Obiectul de reglementare al Regulamentului

Art. 17. - (1) Prevederile prezentului regulament guvernează organizarea Curţii de Arbitraj, precum şi a tribunalului arbitral.

Sediul materiei în raporturile dintre părţi

(2) Raporturile dintre părţile litigante, pe de o parte, şi Curtea de Arbitraj şi tribunalul arbitral, pe de altă parte, în ceea ce priveşte litigiile supuse arbitrajului sunt reglementate prin prezentul regulament, prin Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj şi prin dispoziţiile Codului de procedură civilă, compatibile, în conformitate cu art. 4 din Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţional, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961, si Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional, adoptat la 15 decembrie 1976 (UNCITRAL).

Elaborarea Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj

Art. 18. - Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj se elaborează de către Biroul de Conducere al Camerei Naţionale şi se propun spre aprobare Colegiului Curţii de Arbitraj, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Aprobarea şi intrarea în vigoare a Regulamentului Curţii de Arbitraj

Art. 19. - (1) Prezentul regulament a fost aprobat la data de 16 ianuarie 2012 în sesiunea a XXIII-a de către Colegiul de Conducere al Camerei Naţionale, conform de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi intră în vigoare la data aprobării, abrogând orice dispoziţie contrară.

Codexul arbitral

(2) Dispoziţiile relevante din Legea nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele din Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţional, încheiată la Geneva la21 aprilie 1961, şi din Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL), adoptat la15 decembrie 1976, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Arbitraj, Regulamentul Colegiului Curţii de Arbitraj, Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj si Normele privind taxele şi cheltuielile arbitrale alcătuiesc Codexul arbitral.

Comunicarea Codexului Arbitral

(3) Direcţia drept şi legislaţie din cadrul Camerei Naţionale, va asigura, prin grija Secretariatului Curţii de Arbitraj, comunicarea către cei interesaţi, la solicitarea acestora, a Codexului arbitral.

(4) Prezentul regulament publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI

 

REZOLUŢIE

pentru aprobarea Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional

În temeiul art. 28 alin. (2) lit. e) şi al art. 29 alin. (5) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 29 pct. 12 şi al art. 59 şi 60 din Statutul Camerei Naţionale,

Biroul de conducere al Camerei Naţionale adoptă prezenta rezoluţie.

Art. 1. - Membrii Biroului de conducere al Camerei Naţionale au elaborat şi au aprobat cu unanimitate de voturi Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta rezoluţie.

Art. 2. - Prezenta rezoluţie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Naţionale,

Mihail M. Vlasov

 

Bucureşti, 16 ianuarie 2012.

Nr. 17.

 

 

ANEXĂ

 

REGULI

de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional Dispoziţii de principiu

 

 

Formele arbitrajului

Art. 1. - (1) Părţile, printr-o convenţie arbitrală, sunt libere să prevadă:

a) că litigiile lor vor fi supuse unei instituţii permanente de arbitraj, caz în care arbitrajul se va desfăşura în conformitate cu dispoziţiile Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, în măsura în care aceste norme nu contrazic prezentele reguli de procedură arbitrală, denumite în continuare Reguli, cu dispoziţiile art. 1 pct. 2 lit. b) şi ale art. 4 alin. (1) din Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţional încheiată la

Geneva la 21 aprilie 1961, cu Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, aprobat prin Decizia Colegiului de Conducere al Camerei Naţionale nr. 2/2012; sau

b) că litigiile vor fi supuse unui arbitraj ad-hoc în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispoziţiile Codului de procedură civilă, cu dispoziţiile din convenţiile internaţionale la care România este parte şi cu prezentele reguli care privesc arbitrajul ad-hoc.

(2) Nominalizarea instituţiei permanente de arbitraj inserată în convenţia arbitrală cu privire la soluţionarea litigiilor determină competenţa exclusivă a respectivei instituţii conform regulamentului şi regulilor de procedură arbitrală proprii. Orice derogare de la această prevedere se consideră nescrisă.

(3) în cazul în care instituţia permanentă de arbitraj nu este nominalizată şi părţile au prevăzut în convenţia arbitrală soluţionarea litigiilor pe calea arbitrajului, în lipsa altor indicii, competenţa va fi determinată de locul unde s-a înregistrat cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală de către reclamant.

(4) în condiţiile în care în convenţia arbitrală părţile au prevăzut că litigiile lor vor fi supuse unei proceduri arbitrale ad-hoc, părţile vor avea dreptul:

a) de a-şi numi arbitrii sau de a stabili modalităţile potrivit cărora vor fi numiţi arbitrii în caz de litigiu, numărul acestora, precum şi modalitatea de numire a unui supraarbitru, în cazul tribunalului colegial;

b) de a-şi fixa regulile de procedură pe care le vor urma arbitrii;

c) de a determina locul arbitrajului;

d) de a stabili limba în care se vor prezenta înscrisurile şi se vor desfăşura dezbaterile.

Competenţa exclusivă a tribunalului arbitral

Art. 2. - Încheierea convenţiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul acesteia, competenţa instanţelor judecătoreşti.

 

PARTEA 1

Arbitraj instituţionalizat

 

CAPITOLUL 1

Dispoziţii generale

 

Organizarea arbitrajului instituţionalizat

Art. 3. - (1) Organizarea arbitrajului instituţionalizat se face de către Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de către curţile de arbitraj de pe lângă camerele judeţene, conform dispoziţiilor art. 4 lit. i), art. 28 alin. (2) lit. e) şi art. 29 alin. (3) din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare Curte de Arbitraj.

(2) în soluţionarea litigiilor, tribunalele arbitrale vor aplica prezentele reguli care se vor completa cu normele Codului de procedură civilă, după caz.

Natura juridică a litigiilor arbitrabile

Art. 4. - (1) Curtea de Arbitraj organizează şi administrează soluţionarea litigiilor interne şi internaţionale, pe calea arbitrajului instituţionalizat sau ad-hoc, dacă părţile au încheiat, în acest sens, o convenţie arbitrală scrisă şi solicită acest lucru în mod expres.

(2) Litigiu arbitral, în înţelesul prezentelor reguli, este orice litigiu derivând dintr-un contract, inclusiv referitor la încheierea, interpretarea, executarea sau desfiinţarea lui, ca şi din alte raporturi juridice arbitrabile.

(3) Litigiul este intern când părţile au naţionalitatea sau cetăţenia română, iar raportul juridic nu conţine elemente de extraneitate care să pună în discuţie aplicarea legii străine.

(4) Litigiul este internaţional când decurge dintr-un raport juridic care interesează comerţul internaţional sau din raporturi juridice civile cu elemente de extraneitate.

Capacitatea persoanelor de a încheia convenţii de arbitraj

Art. 5. - Persoanele care au capacitatea deplină de exerciţiu a drepturilor pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, în afară de acelea care privesc starea civilă şi capacitatea persoanelor, relaţiile de familie, precum şi drepturile asupra cărora părţile nu pot să dispună.

Definirea arbitrajului instituţionalizat

Art. 6. - (1) Arbitrajul instituţionalizat constă în încredinţarea, prin convenţia arbitrală, Curţii de Arbitraj să judece un litigiu determinat.

Tribunalul arbitral

(2) Arbitrul unic sau, după caz, totalitatea arbitrilor învestiţi constituie, în sensul prezentelor reguli, tribunalul arbitral al Curţii de Arbitraj.

(3) Tribunalul arbitral constituit este abilitat să judece un litigiu determinat şi să pronunţe o hotărâre definitivă şi obligatorie pentru părţi potrivit prezentelor reguli.

Asigurarea drepturilor părţilor

Art. 7. - În întreaga procedură arbitrală trebuie să li se asigure părţilor, sub sancţiunea nulităţii hotărârii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de apărare şi a principiului contradictorialităţii.

Obligaţia de confidenţialitate

Art. 8. - (1) Dosarul litigiului este confidenţial. Nicio persoană, în afara celor implicate în desfăşurarea litigiului respectiv, nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor.

(2) Curtea de Arbitraj, tribunalul arbitral, precum şi personalul camerelor de comerţ au obligaţia să asigure confidenţialitatea arbitrajului, neavând dreptul de a publica sau de a divulga datele de care iau cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, fără a avea încuviinţarea părţilor.

Excepţii

Art. 9. - (1) Hotărârile arbitrale pot fi publicate integral numai cu acordul părţilor. Ele pot fi însă publicate parţial ori în rezumat sau comentate sub aspectul problemelor de drept ivite, în reviste, lucrări ori culegeri de practică arbitrală, fără a se da numele sau denumirea părţilor ori date care ar putea prejudicia interesele lor.

(2) Preşedintele Curţii de Arbitraj, iar, în lipsa acestuia, prim-vicepreşedintele poate autoriza, de la caz la caz, cercetarea dosarelor în scopuri ştiinţifice sau de documentare după rămânerea definitivă a hotărârilor arbitrale.

Buna-credinţă

Art. 10. - Părţile au îndatorirea să îşi exercite drepturile procedurale prevăzute în prezentele reguli şi în normele de procedură aplicabile cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute. Ele au obligaţia să coopereze cu tribunalul arbitral pentru desfăşurarea corespunzătoare a litigiului şi pentru finalizarea acestuia în termenul stabilit.

Încercarea de soluţionare amiabilă

Art. 11. - (1) în orice stadiu al litigiului, tribunalul arbitral va încerca soluţionarea acestuia pe baza înţelegerii părţilor.

Termen rezonabil

(2) La fiecare termen părţile sunt întrebate dacă au ajuns la înţelegere.

(3) Tribunalul arbitral va depune diligente spre a facilita asemenea înţelegeri, astfel încât litigiul supus arbitrajului să fie soluţionat într-un termen rezonabil, permiţând reluarea raporturilor normale între părţi.


 

CAPITOLUL II

Convenţia arbitrală

 

Convenţia arbitrală

Art. 12. - (1) Convenţia arbitrală se încheie în scris fie sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă în contractul principal, fie sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare, denumită compromis.

Clauza compromisorie

(2) Prin clauza compromisorie părţile convin ca litigiile ce se vor naşte din contractul în care ea este inserată sau în legătură cu acesta să fie soluţionate pe calea arbitrajului.

(3) Validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a fost înscrisă.

Compromisul

(4) Prin compromis, părţile convin ca un litigiu ivit între ele să fie soluţionat pe calea arbitrajului, arătându-se, sub sancţiunea nulităţii, obiectul litigiului.

Alte forme

Art. 13. - (1) Convenţia arbitrală poate rezulta şi din introducerea de către reclamant a unei cereri de arbitrare/acţiuni arbitrale şi acceptarea pârâtului ca această cerere/acţiune arbitrală să fie soluţionată de Curtea de Arbitraj. (2) Acceptarea pârâtului trebuie să fie expresă şi consemnată în scris.

Încheierea convenţiei arbitrate de către stat şi autorităţile publice

Art. 14. - În condiţiile legii sau ale convenţiilor internaţionale la care România este parte, statul şi autorităţile publice au dreptul de a încheia convenţii arbitrale pentru soluţionarea litigiilor arbitrabile.


 

CAPITOLUL III

Tribunalul arbitral

 

 

Constituirea tribunalului arbitral

Art. 15. - (1) Tribunalul arbitral este constituit din arbitri şi este format fie dintr-un arbitru unic, fie din 3 arbitri dintre care unul este supraarbitru.

Competenţă

(2) Soluţionarea litigiului revine exclusiv tribunalului arbitral învestit.

Art. 16. - În funcţie de valoarea obiectului cererii principale şi de complexitatea cauzei, tribunalul arbitral este alcătuit dintr-un arbitru unic sau din 3 arbitri.

Desemnarea arbitrului

Art. 17. - (1) Autoritatea de nominare desemnează pentru fiecare litigiu determinat arbitrii titulari şi arbitrii supleanţi din cuprinsul Listei de arbitri, având în vedere pregătirea profesională, experienţa şi implicarea în activitatea Curţii de Arbitraj a acestora, după consultarea elementelor din dosar care permit să se aprecieze valoarea litigiului şi complexitatea cauzei.

(2) Supraarbitrul sau arbitrul desemnat ca supleant are obligaţia, după semnarea actului de misiune, să înlocuiască, în caz de absenţă pentru motive justificate, titularul în judecarea litigiului.

(3) Pentru activitatea sa prestată în înlocuirea titularului, supleantul primeşte din onorariu o sumă stabilită de preşedintele sau prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj, proporţional cu gradul de implicare în soluţionarea dosarului.

Independenţa arbitrilor

Art. 18. - Arbitrii sunt independenţi şi imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor lor jurisdicţionale.

Numirea, revocarea, înlocuirea arbitrilor

Art. 19. - Arbitrii sunt numiţi, revocaţi sau înlocuiţi după cum urmează:

Numirea arbitrilor

A. Numirea arbitrului se face de către Autoritatea de nominare prin desemnare, dintre arbitrii înscrişi pe Lista de arbitri a Curţii de Arbitraj.

Revocarea arbitrilor

B. Revocarea arbitrului se face pentru săvârşirea uneia dintre următoarele fapte:

a) în situaţia în care, după semnarea actului de misiune se renunţă în mod nejustificat la misiunea de arbitru/supraarbitru;

b) în situaţia în care, fără motiv justificat, nu participă la şedinţa de arbitrare;

c) în situaţia în care, fără motive temeinice, tergiversează soluţionarea litigiului;

d) în situaţia în care nu se pronunţă hotărârea în termenul stabilit prin dispoziţiile prezentelor reguli;

e) în situaţia în care nu se respectă caracterul confidenţial a! arbitrajului.

Înlocuirea arbitrilor

C. Înlocuirea arbitrului se dispune în caz de abţinere, recuzare, revocare, renunţare, deces ori alte cauze de împiedicare, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţă a unei astfel de împrejurări de către Autoritatea de nominare.

Procedura revocării

Art. 20. - (1) Constatarea cazurilor de înlocuire poate fi făcută de orice membru al Colegiului Curţii de

Arbitraj, denumit în continuare Colegiu, şi se analizează în Colegiu.

(2) Documentul întocmit potrivit alin. (1), cu avizul Colegiului, se înregistrează la Secretariatul Curţii de Arbitraj şi se înaintează Autorităţii de nominare cu referat de revocare şi înlocuire a arbitrului/supraarbitrului.

Recuzarea arbitrilor, asistenţilor arbitrali şi experţilor

Art. 21. - (1) Recuzarea arbitrilor, asistenţilor arbitrali şi experţilor se supune dispoziţiilor din Codul de procedură civilă care privesc recuzarea judecătorilor/grefierilor.

(2) Cererea de recuzare se soluţionează de tribunalul arbitral, fără participarea arbitrului recuzat, acesta fiind înlocuit de un membru al Colegiului stabilit de preşedintele sau prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj.

Art. 22. - Recuzarea trebuie să fie cerută, sub sancţiunea decăderii, în termen de 10 zile de la data când partea a luat cunoştinţă de numirea arbitrului sau, după caz, de la survenirea cauzei de recuzare.

Abţinerea arbitrilor

Art. 23. - (1) Arbitrul sau supraarbitrul care după semnarea actului de misiune constată că în privinţa sa există o cauză de recuzare ori altă cauză, care pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea sa, este obligat să se abţină. Declaraţia de abţinere se consemnează în încheierea de şedinţă, iar locul său va fi luat de arbitrul/supraarbitrul supleant.

(2) Dacă nici aceştia nu-şi pot îndeplini misiunea se va desemna un alt arbitru/supraarbitru titular şi un alt arbitru/supraarbitru supleant, conform prezentelor reguli.

Incompatibilităţi rezultate din calitatea de avocat

Art. 24. - (1) Arbitrul care este şi avocat, înscris pe tabloul avocaţilor compatibili, nu poate intra în compunerea unui tribunal arbitral învestit cu arbitrarea unui litigiu cu privire la care a desfăşurat sau urmează a desfăşura activităţi avocaţiale; de asemenea, nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţile aflate în acel litigiu în faţa tribunalelor constituite sub egida Curţii de Arbitraj.

(2) Activităţile avocaţiale prevăzute la alin. (1) nu pot fi exercitate de avocatul care este şi arbitru într-un litigiu determinat, nici direct şi nici prin substituirea de către un alt avocat din cadrul formei organizatorice de exercitare a profesiei de avocat din care el face parte.

Răspunderea arbitrilor

Art. 25. - Arbitrii sunt răspunzători de daunele cauzate părţilor în condiţiile dreptului comun în materie, pentru motivele prevăzute la art. 19 pct. B din prezentele reguli.


 

CAPITOLUL IV

Procedura prearbitrală

 

SECŢIUNEA 1

Sesizarea Curţii de arbitraj

 

Cererea de sesizare a Curţii de Arbitraj.

Elemente

Art. 26. - (1) Cererea prin care reclamantul sesizează Curtea de Arbitraj cu soluţionarea unui litigiu, denumită în continuare cerere de arbitrare/acţiune arbitrată, trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau domiciliul ales al persoanei fizice ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, se vor menţiona şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului şi ale pârâtului, dacă sunt cunoscute de reclamant. Dacă reclamantul locuieşte/îşi are sediul în străinătate, va arăta şi reşedinţa aleasă în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind litigiul arbitral;

b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar, în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional. Dovada calităţii de reprezentant se va alătura cererii;

c) obiectul şi valoarea cererii, precum şi modalitatea prin care s-a ajuns la stabilirea acestei valori;

d) motivele de fapt şi de drept pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, cu trimitere la înscrisurile doveditoare corespunzătoare sau la alte probe. Indicarea probelor solicitate se face cu arătarea, după caz, a înscrisurilor şi a relevanţei lor, a numelui şi domiciliului martorilor şi a faptelor ce tind a fi probate, a obiectivelor expertizei şi a expertului consilier propus, a întrebărilor pentru interogatoriu, în cazul persoanelor juridice;

e) menţionarea convenţiei arbitrale, anexându-se copie de pe contractul în care este inserată sau copie de pe compromis;

f) semnătura părţii şi ştampila în cazul persoanelor juridice. Dacă cererea este introdusă prin avocat, ea va fi semnată de acesta, aplicând ştampila.

(2) înscrisurile se depun în original sau în copie certificată de parte.

(3) Dacă cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală sau înscrisurile sunt formulate într-o limbă străină, Secretariatul Curţii de arbitraj, din oficiu, solicită părţii să prezinte o traducere a lor în limba română.

(4) Orice document netradus nu este câştigat cauzei.

(5) Părţile pot solicita în scris ca traducerea să fie efectuată prin grija Secretariatului Curţii de Arbitraj.

(6) Cererea de arbitrare/Acţiunea arbitrală şi anexele sale vor fi prezentate într-un număr de exemplare suficient pentru a se depune la dosarul cauzei şi pentru a se comunica părţii adverse şi fiecărui arbitru.

Pentru arbitri, exemplarele se comunică numai în format electronic.

Înregistrarea cererii

Art. 27. - (1) Cererea astfel întocmită, însoţită de dovada achitării taxei de înregistrare prevăzute în Normele privind taxele şi cheltuielile arbitrale, este înregistrată la Secretariatul Curţii de Arbitraj şi va fi repartizată pentru efectuarea procedurii pregătitoare unui asistent arbitral, după criteriul alfabetic al numelui său, în ordinea înregistrării cauzelor.

(2) Data introducerii cererii de arbitrare se consideră ziua înregistrării acesteia la Secretariatul Curţii de Arbitraj, iar, în cazul expedierii acesteia cu scrisoare recomandată prin poştă, data prevăzută în ştampila oficiului poştal de expediere. Plicul se ataşează cererii.

(3) Cererea depusă personal nu se înregistrează dacă nu s-a făcut dovada achitării taxei de înregistrare şi se restituie de îndată reclamantului, care poate s-o depună din nou în momentul îndeplinirii cerinţelor.

Dacă cererea a fost trimisă prin poştă fără dovada achitării taxei de înregistrare, Secretariatul Curţii de Arbitraj comunică de urgenţă, prin telefon, fax, poştă electronică etc., reclamantului această cerinţă şi îi acordă un termen de maximum 5 zile pentru a suplini această lipsă. Dacă nu se face dovada plăţii, cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală rămâne în nelucrare.

Documente remise părţilor

Art. 28. - (1) Asistentul arbitral, după ce cererea înregistrată i-a fost repartizată în lucru, va trimite părţilor, împreună cu actul de înştiinţare, Codexul arbitral, precum şi orice alte documente care privesc litigiul arbitral.

(2) Fiecare parte are dreptul de a primi copii de pe toate documentele ce privesc litigiul şi care provin de la cealaltă parte.

Informaţii comunicate reclamantului

Art. 29. - Părţile vor primi prin actul de înştiinţare următoarele informaţii:

1. Reclamantul va fi încunoştinţat despre:

a) obligaţia completării tuturor elementelor acţiunii arbitrale;

b) obligaţia financiară faţă de Curtea de Arbitraj;

c) obligaţia de a depune documentele care fac dovada susţinerilor din cererea de arbitrare/acţiunea arbitrată pentru a fi comunicate celorlalte părţi, în cazul în care nu au fost depuse odată cu cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală.

Informaţii comunicate pârâtului

2.a) Pârâtului i se vor comunica o copie de pe acţiunea reclamantului şi copii de pe actele depuse de reclamant şi va fi încunoştinţat despre:

a) obligaţia de a-şi exprima poziţia cu privire la cererea reclamantului, prin întâmpinare, care va cuprinde:

- numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, după caz, codul numeric personal sau numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar;

- excepţiile de procedură pe care pârâtul le ridică la cererea reclamantului;

- răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale cererii;

- dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cerere;

- semnătura.

b) La întâmpinare se vor alătura atâtea copii de pe întâmpinare câţi reclamanţi sunt; de asemenea, se va alătura acelaşi număr de copii certificate de pe înscrisurile pe care se sprijină, plus un rând de copii pentru tribunalul arbitral.

c) Dacă mai mulţi reclamanţi au un singur reprezentant sau un reclamant stă în judecată în mai multe calităţi juridice, se va depune la dosar pentru aceste părţi câte o singură copie.

d) Când sunt mai mulţi pârâţi, aceştia pot răspunde toţi, împreună, sau numai o parte din ei, printr-0 singură întâmpinare.

e) Nedepunerea întâmpinării nu înseamnă recunoaşterea pretenţiilor reclamantului, dar dacă din această cauză litigiul se amână, pârâtul va putea fi obligat, la cererea reclamantului, la plata cheltuielilor cauzate prin amânare.

f) Pârâtul are dreptul de a formula pretenţii împotriva reclamantului din cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală prin cerere reconvenţională, dacă ele derivă din acelaşi raport juridic.

g) Cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală şi se soluţionează odată cu aceasta. Când însă numai cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală este în stare de a fi soluţionată, cererea reconvenţională poate fi soluţionată separat. Tribunalul arbitral dispune în acest caz prin încheiere.

h) Pretenţiile cererii reconvenţionale se calculează conform Normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale şi se supun plăţii. Plata urmează a fi făcută în termen de 10 zile de la depunerea cererii. Termenul este un termen de decădere. Neplata taxelor determină anularea cererii reconvenţionale ca netaxată.

Natura juridică a termenelor

Art. 30. - (1) Termenele prevăzute în prezentele reguli sunt termene de decădere atunci când în text se prevede expres aceasta.

(2) Calculul tuturor termenelor se face pe zile libere.

Achitarea taxelor şi a cheltuielilor arbitrale

Art. 31. - (1} în termen de 10 zile de la data primirii actului de înştiinţare, reclamantul trebuie să achite taxele şi cheltuielile arbitrale, în cuantumul stabilit de Secretariatul Curţii de Arbitraj, potrivit Normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale.

(2) Cu toate acestea, în funcţie de circumstanţele cauzei, termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit prin rezoluţie motivată de către preşedintele sau prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj până la primul termen fixat pentru arbitrare.

(3) Dacă dovada plăţii taxei arbitrale nu se face în condiţiile comunicate de către Secretariatul Curţii de Arbitraj, cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală rămâne în nelucrare.

Fixarea termenului de arbitrare

Art. 32. - (1) în termen de 3 zile de la data constituirii tribunalului arbitral, preşedintele sau prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj fixează termen de arbitrare pentru data când părţile vor fi citate.

(2) Termenul nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data expedierii citaţiilor către părţi.

Obligaţiile asistentului arbitral

(3) Cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, asistentul arbitral va contacta părţile pentru a verifica pregătirea dosarului în vederea soluţionării. Comunicarea cu părţile se poate face telefonic, prin fax sau e-mail etc., asistentul arbitral depunând la dosarul cauzei o notă cu privire la cele discutate ori, în caz de imposibilitate de comunicare, cu privire la motivul împiedicării.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Comunicarea actelor de procedură


 

Comunicarea actelor de procedură

Art. 33. - (1) Secretariatul Curţii de Arbitraj, prin asistentul arbitral căruia i-a fost repartizat în responsabilitate litigiul, asigură comunicarea actelor de procedură prin orice mijloace care fac posibilă transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia: scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau reci pisă poştală de predare, executor judecătoresc, poştă rapidă, poştă electronică, telegramă, telex, telefax, curier.

(2) Comunicările telefonice vor fi consemnate în dosar printr-o notă telefonică de către asistentul arbitral cu menţionarea datei, orei convorbirii, a persoanei contactate şi a numărului de telefon apelat.

(3) înscrisurile comunicate părţilor se consideră înmânate şi în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poştal pentru a le ridica, deşi există dovada avizării sale la adresa indicată.

(4) înscrisurile pot fi comunicate şi direct părţii ori reprezentantului ei legal sub semnătura certificată de asistentul arbitral sau de un agent al Secretariatului Curţii de Arbitraj, cu precizarea datei înmânării.

(5) Dovezile de comunicare se depun la dosarul litigiului.

(6) Comunicările se fac, după caz, la adresa indicată de parte în cererea de arbitraj/întâmpinare/cerere reconvenţională ori în contractul sau corespondenţa dintre părţi.

(7) Orice schimbare de adresă nu va fi luată în considerare dacă nu a fost adusă la cunoştinţă, în scris, Secretariatului Curţii de Arbitraj sau tribunalului arbitral în şedinţă.

(8) Când reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul/sediul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, tribunalul arbitral va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate, dispoziţiile din Codul de procedură civilă aplicându-se în mod corespunzător.

(9) Reclamantului sau pârâtului care are domiciliul/sediul în străinătate şi care a fost citat pentru primul termen în condiţiile prevăzute de prezentele reguli, dar nu şi-a respectat obligaţia de a-şi alege un domiciliu în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind litigiul arbitral, i se vor trimite comunicările ulterioare prin scrisoare recomandată, recipisa de predare la Poşta Română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se expediază, ţinând loc de dovadă de îndeplinire a procedurii.

(10) Părţile cu domiciliul/sediul în străinătate vor primi actele de procedură în formulare bilingve, în limba română si într-o limbă de circulaţie internaţională.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Cheltuielile arbitrale

 

Alcătuirea cheltuielilor arbitrale

Art. 34. - Cheltuielile arbitrale cuprind: taxa de înregistrare, taxa administrativă, cheltuielile de administrare a probelor, de traducere a actelor, cheltuielile privind dezbaterile, onorariile arbitrilor, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi consilierilor, cheltuielile de deplasare a părţilor, arbitrilor, martorilor, experţilor şi consilierilor şi alte cheltuieli generate de arbitrarea litigiului.

Taxele arbitrajului

Art. 35. - (1) Taxa de înregistrare şi taxa arbitrală remunerează serviciile prestate de Curtea de Arbitraj în organizarea şi desfăşurarea arbitrajului instituţionalizat.

(2) în cazul arbitrajului ad-hoc componenta care reprezintă taxa administrativă din taxa arbitrală remunerează serviciile prestate de Curtea de arbitraj şi se achită conform Normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale.

(3) Secretariatul Curţii de Arbitraj va comunica părţii taxa de înregistrare şi taxa arbitrală sau, în funcţie de caz, taxa de înregistrare şi taxa administrativă, obligatorie conform Normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale.

(4) Cuantumul onorariilor stabilite prin Normele privind taxele şi cheltuielile arbitrale se raportează la un singur arbitru în cazul arbitrajului instituţionalizat şi în cazul arbitrajului ad-hoc onorariile arbitrilor sunt prevăzute şi se plătesc conform înţelegerii părţilor stipulate în convenţia arbitrală.

(5) Dacă taxa de înregistrare, taxa administrativă şi onorariile arbitrilor nu se plătesc conform normelor sus-menţionate, nu se va da curs cererii respective şi nici nu se va declanşa procedura arbitrală.

Suportarea cheltuielilor de arbitrare

(6) Cheltuielile arbitrale se pot împărţi între părţi potrivit înţelegerii dintre ele.

(7) în lipsa unei asemenea înţelegeri, cheltuielile arbitrale se suportă de partea care a căzut în pretenţii, integral, sau, dacă cererea de arbitrare/acţiunea arbitrală este admisă în parte, cheltuiala reprezentând taxa arbitrală va fi acordată în funcţie de pretenţiile admise. Tribunalul arbitral va acorda celelalte cheltuieli în măsura în care va aprecia că sunt justificate, în funcţie de utilitatea şi necesitatea lor raportate la circumstanţele cauzei.

Micşorarea onorariilor

(8) Tribunalul arbitral va putea, din oficiu sau la cererea părţii interesate, să micşoreze onorariile avocaţilor, experţilor, interpreţilor ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mari faţă de valoarea litigiului sau de munca prestată. În cazul avocaţilor, măsura luată de tribunalul arbitral nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

Plata de despăgubiri

(9) Tribunalul arbitral poate obliga, la cerere, partea din a cărei culpă s-au cauzat celeilalte părţi cheltuieli inutile la plata acestora , cu titlu de despăgubiri.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Constituirea tribunalului arbitral


 

Modalităţi de constituire a tribunalului arbitral

Art. 36. - (1) Tribunalul arbitral va fi constituit dintr-un arbitru unic sau din 3 arbitri dintre care unul va avea calitatea de supraarbitru.

(2) în termen de 24 de ore de la primirea dovezii de plată a obligaţiilor financiare ale reclamantului faţă de Curtea de Arbitraj, asistentul arbitral care are repartizat în responsabilitate dosarul înaintează prin Secretariatul Curţii de Arbitraj un referat către Autoritatea de nominare în vederea desemnării arbitrilor.

(3) Autoritatea de nominare, după primirea referatului împreună cu dosarul cauzei, în maximum 3 zile, va desemna arbitrul/arbitrii/supraarbitrul/supraarbitrii.

Învestirea cu privire la soluţionarea litigiului

Art. 37. - (1) Tribunalul arbitral este constituit în termen la 3 zile de la desemnarea arbitrilor/supraarbitrilor, acceptată de către aceştia prin semnarea actului de misiune.

Refuzul de acceptare a misiunii

(2) Nesemnarea actului de misiune în termenul prevăzut la alin. (1) de către arbitru/arbitri/supraarbitru/supraarbitri este considerată drept refuz, urmând a se face înlocuirea conform dispoziţiilor prevăzute la art. 36 alin. (3) din prezentele reguli.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Actul de misiune

 

Definiţie. Conţinut

Art. 38. - (1) Actul de misiune este documentul cu regim special cuprins într-un formular tipizat conform anexei nr. 1 şi 1A sau, după caz, anexei nr. 2 şi 2A, care fac parte integrantă din prezentele reguli, în care se consemnează:

a) acceptul arbitrului/supraarbitrului şi al supleantului;

b) refuzul arbitrului/supraarbitrului şi al supleantului de a face parte din tribunalul arbitral;

c) angajamentul de prioritate faţă de orice altă activitate a membrilor tribunalului arbitral;

d) declaraţia sub semnătură privată că nu se află în niciuna din cauzele de incompatibilitate;

e) semnătura arbitrului/supraarbitrului şi a asistentului arbitral;

f) data acceptării misiunii/refuzului;

g) părţile şi reprezentanţii legali ai acestora; h) obiectul litigiului;

i) numele asistentului arbitral căruia i s-a repartizat litigiul în responsabilitate.

Refuzul de acceptare a misiunii

(2) în caz de refuz al arbitrului/supraarbitrului, precum şi al supleantului respectiv de a accepta misiunea, se aplică dispoziţiile privitoare la înlocuirea acestora prevăzute de art. 37 alin. (2) din prezentele reguli.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Luarea măsurilor asigurătorii

 

Procedura preabitrală

Art. 39. - (1) Oricare dintre părţile aflate în procedura prearbitrală poate cere instanţei judecătoreşti competente să încuviinţeze măsuri asigurătorii şi măsuri vremelnice, cu privire la obiectul litigiului, sau să constate anumite împrejurări de fapt.

(2) încuviinţarea acestor măsuri va fi adusă la cunoştinţa tribunalului arbitral de către partea care Ie-a cerut, până la prima zi de înfăţişare.

Procedura arbitrată

Art. 40. - (1) în procedura arbitrală în cursul arbitrajului, măsurile asigurătorii şi măsurile vremelnice, ca şi constatarea anumitor împrejurări de fapt pot fi încuviinţate de tribunalul arbitral, prin încheiere, în condiţiile legii.

(2) în caz de împotrivire, executarea măsurilor luate de tribunalul arbitral se dispune de către instanţa judecătorească.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Termenul şi locul arbitrajului

 

Termenul arbitrajului

Art. 41. - Tribunalul arbitral trebuie să pronunţe hotărârea în termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.

Suspendarea termenului

Art. 42. - Termenul se suspendă pe timpul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate sau al judecării unei cereri incidente adresate instanţei judecătoreşti competente ori al completării tribunalului arbitral.

Prelungirea termenului

Art. 43. - (1) Părţile pot consimţi oricând În cursul litigiului la prelungirea termenului arbitrajului, fie în scris, fie prin declaraţie orală dată în faţa tribunalului arbitral şi consemnată în încheierea de şedinţă.

(2) Pentru motive temeinice, tribunalul arbitral poate dispune prin încheiere motivată prelungirea termenului de arbitraj cu cel mult două luni.

(3) Termenul se prelungeşte de drept cu două luni în cazul încetării activităţii persoanei juridice sau al decesului uneia dintre părţi.

Depăşirea termenului arbitrajului

Art. 44. - Dacă părţile nu au consimţit expres la prelungirea termenului arbitrajului şi nu a intervenit nici un motiv de prelungire prevăzut în această secţiune, întârzierea soluţionării litigiului face responsabili membrii tribunalului arbitral, urmând a se aplica sancţiunea prevăzută pentru întârziere din prezentele reguli

Caducitatea arbitrajului

Art. 45. - (1) Constituie motiv de caducitate a arbitrajului situaţia în care una dintre părţi a notificat în scris tribunalului arbitral până la primul termen că înţelege să invoce caducitatea şi reiterează această excepţie la primul termen după expirarea duratei arbitrajului.

(2) Lipsa unei solicitări exprese în termenul prevăzut conform alin. (1) nu produce nicio consecinţă cu privire la termenul soluţionării litigiului.

(3) Nu constituie motiv de caducitate şi partea nu poate invoca depăşirea termenului de soluţionare a litigiului, chiar dacă această excepţie a fost invocată în termenul de decădere prevăzut în alin. (1), dacă prin propria sa atitudine a zădărnicit celeritatea soluţionării litigiului. Această constatare o face tribunalul arbitral şi se consemnează în încheiere.

Locul arbitrajului

Art. 46. - Locul arbitrajului este la sediul Curţii de Arbitraj, menţionat prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Arbitraj propriu fiecărei camere de comerţ, naţională sau judeţeană.

 

CAPITOLUL V

Procedura arbitrală

 

SECŢIUNEA 1

Înfăţişări şi dezbateri

 

Prima zi de înfăţişare

Art. 47. – (1) Termenul acordat legal în condiţiile prezentelor reguli se consideră prima zi de înfăţişare, dacă părţile legal citate pot pune concluzii.

(2) înainte cu 5 zile de data primului termen pârâtul are obligaţia de a depune, sub sancţiunea decăderii privind propunerea de probe, întâmpinarea.

(3) Cererea reconvenţională se depune, sub pedeapsa decăderii, cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare.

(4) La primul termen părţile prezente personal sau prin reprezentanţi au obligaţia să răspundă tribunalului arbitral:


a) dacă au nelămuriri în legătură cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Arbitraj şi cu Regulile de procedură arbitrală;

b) dacă au obiecţii în legătură cu competenţa şi constituirea tribunalului arbitral;

c) dacă doresc să se împace;

d} dacă au de invocat excepţii relative;

e) dacă înţeleg să se judece în echitate;

f) dacă mai au de depus cereri, memorii sau alte înscrisuri.

(5) Răspunsurile se vor consemna în încheierea de şedinţă.

Verificarea competenţei tribunalului arbitral

Art. 48. – Tribunalul arbitral îşi verifică propria competenţă de a soluţiona litigiul şi hotărăşte în această privinţă prin încheierea care se poate desfiinţa numai prin acţiunea în anulare introdusă împotriva sentinţei arbitrale.

Şedinţa de arbitrare

Art. 49. – (1) Şedinţa este deschisă de supraarbitru, care dă cuvântul asistentului arbitral pentru a prezenta referatul litigiului.

Obligaţii de şedinţă ale asistentului arbitral

(2) Asistentul arbitral:

- prezintă membrii tribunalului arbitral;

- anunţă litigiul aflat pe rolul tribunalului arbitral;

- face apelul nominal al părţilor;

- declară îndeplinirea sau neîndeplinirea procedurii de citare;

- prezintă stadiul de arbitrare a litigiului în raport cu încheierea precedentă, după caz;

- anunţă că dezbaterile şedinţei se înregistrează, din oficiu.

Rolul supraarbitrului în timpul dezbaterilor

Art. 50. – (1) Pe parcursul desfăşurării şedinţei arbitrii, părţile şi restul participanţilor la dezbateri pot lua cuvântul şi pot adresa întrebări numai prin intermediul supraarbitrului.

Reguli de desfăşurare a Şedinţei

(2) Arbitrii şi participanţii la dezbateri comunică în timpul şedinţei prin intermediul supraarbitrului sau direct, numai cu încuviinţarea supraarbitrului.

(3) în vederea respectării disciplinei şedinţei, supraarbitrul poate dispune suspendarea dezbaterilor anunţând momentul reluării acestora. 0 atare situaţie se va consemna în încheiere, arătându-se motivele care au stat la baza suspendării şedinţei.

Etape procedurale administrate în formă scrisă

Art. 51. – Tribunalul arbitral poate încuviinţa ca anumite etape ale procedurii, cu excepţia audierii martorilor şi experţilor, precum şi a formulării concluziilor asupra fondului, să se realizeze prin corespondenţă în formă letrică sau electronică.

Celeritatea arbitrajului

Art. 52. – Când procedura de citare este legal îndeplinită, arbitrajul, chiar şi asupra fondului, poate continua în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date în cunoştinţă părţilor.

Termenul în cunoştinţă

Art. 53. – Partea care a fost prezentă sau reprezentată legal la un termen nu va fi citată în tot cursul arbitrajului, fiind presupusă că are termen în cunoştinţă, în afară de cazul în care se dispune altfel în prezentele reguli.

Preschimbarea termenului

Art. 54. – Termenul luat în cunoştinţă sau pentru care au fost trimise citaţiile nu poate fi preschimbat de către tribunalul arbitral fără citarea părţilor decât pentru motive temeinice. În cazul în care, ca urmare a unor incidente procedurale, tribunalul arbitral nu se poate întruni pentru primul termen de judecată, preşedintele sau prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj va preschimba acest termen, fără citarea părţilor, pentru o dată ulterioară. Părţile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat, cu respectarea prevederilor art. 32 alin. (2) din prezentele reguli.

Neprezentarea părţii

Art. 55. – (1) Neprezentarea părţii legal citate nu împiedică dezbaterea litigiului, în afara situaţiei în care partea lipsă nu va solicita prin cererea primită de tribunalul arbitral, cel mai târziu în preziua dezbaterii, amânarea litigiului pentru motive temeinice, încunoştiinţând în acelaşi timp şi cealaltă parte. Amânarea se poate acorda o singură dată.

Amânarea cauzei

(2) Amânarea se poate dispune la începutul şedinţei arbitrale şi de către un singur membru al tribunalului arbitral.

Judecarea pe baza actelor de la dosar

(3) Oricare dintre părţi poate cere, în scris, ca soluţionarea litigiului să se facă în lipsa sa doar pe baza actelor de la dosar.

Lipsa părţilor

Art. 56. – (1) Dacă ambele părţi, deşi legal citate, nu se prezintă la termen, tribunalul arbitral va soluţiona litigiul, în afară de cazul în care s-a cerut amânarea pentru motive temeinice.

(2) Tribunalul arbitral poate, de asemenea, să amâne soluţionarea litigiului cu citarea părţilor, dacă apreciază că este necesară prezenţa lor la dezbateri ori administrarea unor probe.

Prezenţa părţilor la dezbateri

Art. 57. – (1) Părţile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanţi legali şi pot fi asistate de avocaţi, consilieri, interpreţi ori alte persoane.

Prezenţa altor persoane la dezbateri

(2) Cu acordul părţilor şi cu încuviinţarea tribunalului arbitral, la şedinţele de dezbatere a litigiului pot participa şi alte persoane.

Încheierea de şedinţă

Art. 58. – (1) Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate în încheierea de şedinţă.

(2) Orice dispoziţie a tribunalului arbitral va fi consemnată în încheiere şi va fi motivată.

(3) încheierea de şedinţă va cuprinde, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. a) şi b), şi următoarele menţiuni:

a) modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare;

b) o scurtă descriere a desfăşurării şedinţei;

c) cererile şi susţinerile părţilor;

d) motivele pe care se sprijină măsurile dispuse;

e) dispozitivul;

f) semnăturile arbitrilor şi semnătura asistentului arbitral.

(4) Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de conţinutul încheierilor şi de actele dosarului.

(5) La cererea părţilor sau din oficiu, tribunalul arbitral poate îndrepta ori completa încheierea de şedinţă printr-o altă încheiere.

(6) Părţilor li se comunică, la cerere, copie de pe încheierea de şedinţă, prin grija asistentului arbitral. Cererea se face în şedinţă sau separat, caz în care aceasta se depune la Secretariatul Curţii de Arbitraj

 

SECŢIUNEA a 2-a

Probaţiunea. Excepţii

 


Sarcina probei

Art. 59. – (1) Fiecare dintre părţi are sarcina să dovedească faptele pe care îşi întemeiază în litigiu pretenţia sau apărarea.

 (2) în vederea soluţionării litigiului, tribunalul arbitral poate cere părţilor explicaţii scrise cu privire la obiectul cererii şi la situaţia de fapt şi poate dispune administrarea oricărei probe prevăzute de lege.

Aprecierea probelor

(3) Aprecierea probelor se face de arbitri, potrivit convingerii lor, bazate pe motive de fapt şi de drept.

Excepţii care pot fi invocate până la prima zi de înfăţişare

Art. 60. – Excepţiile privind existenţa sau validitatea convenţiei arbitrale sau constituirea tribunalului arbitral trebuie invocate expres sub sancţiunea decăderii cel mai târziu la prima zi de înfăţişare.

Invocarea excepţiilor de ordine publică

Art. 61. – (1) Excepţiile de ordine publică pot fi invocate oricând pe parcursul litigiului arbitral.

(2) Necompetenţa tribunalului arbitral nu mai poate fi invocată după ce pârâtul a formulat întâmpinarea fără să invoce acest aspect.

Excepţia de neconstituţionalitate

Art. 62. – (1) Excepţia de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele poate fi invocată de către oricare dintre părţi sau, din oficiu, de către tribunalul arbitral, în condiţiile legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

(2) Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de tribunalul arbitral, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia tribunalului arbitral asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi.

(3) Dacă excepţia a fost invocată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare.

(4) Dacă excepţia este inadmisibilă, tribunalul arbitral o va respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituţională.

(5) încheierea de sesizare, împreună cu anexele, se transmite Curţii Constituţionale cu o adresă de înaintare sub semnătura preşedintelui Curţii de Arbitraj.

Depunerea de cereri, memorii şi înscrisuri

Art. 63. – (1) Orice cereri şi memorii ale părţilor şi orice înscrisuri vor fi depuse cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare şi comunicate părţilor, prin grija asistentului arbitral.

Probe solicitate după prima zi de înfăţişare

(2) Probele care nu au fost cerute în condiţiile prevăzute la alin. (1) nu vor mai putea fi invocate în cursul arbitrajului, în afară de cazurile în care:

a) necesitatea probei ar reieşi din dezbateri;

b) administrarea probei nu pricinuieşte amânarea soluţionării litigiului.

Acoperirea neregularităţilor de procedură

Art. 64. – (1) Neregularitatea actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfăţişare ce a urmat după această neregularitate şi înainte de a pune concluzii în fond. (2) Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Hotărârea arbitrală


 

Sentinţa arbitrală

Art. 65. – (1) Procedura arbitrală ia sfârşit prin pronunţarea unei hotărâri, denumită sentinţă arbitrală.

(2) Dacă pârâtul recunoaşte o parte din pretenţiile reclamantului, tribunalul arbitral, la cererea acestuia, va da o sentinţă parţială în măsura recunoaşterii.

(3) Dacă reclamantul renunţă la arbitrare sau la însuşi dreptul pretins înainte de constituirea tribunalului arbitral, procedura arbitrală se închide printr-o rezoluţie a preşedintelui sau a prim-vicepreşedintelui Curţii de Arbitraj, în urma întocmirii unui referat de către asistentul arbitral şef.

(4) Dacă reclamantul renunţă la arbitrare sau la însuşi dreptul pretins după constituirea tribunalului arbitral, procedura arbitrală se închide printr-o hotărâre.

Soluţionarea litigiului

Art. 66. – (1) Tribunalul arbitral soluţionează litigiul în temeiul contractului principal şi al actelor adiţionale la contract, al probelor administrate şi al normelor de drept aplicabile, ţinând seama, când este cazul, şi de uzanţele comerciale.

(2) Pe baza acordului expres al părţilor, tribunalul arbitral poate soluţiona litigiul în echitate. În acest caz, hotărârea se dă pe baza convingerii intime a tribunalului arbitral.

{3} Arbitrii sunt independenţi şi imparţiali în misiunea pe care o exercită.

Închiderea dezbaterilor

Art. 67. – (1) De îndată ce tribunalul arbitral va considera că toate împrejurările cauzei sunt suficient lămurite, închide dezbaterile trecând la deliberare şi la pronunţarea hotărârii în şedinţă secretă. (2) Pronunţarea hotărârii poate fi amânată cu cel mult 15 zile, sub condiţia încadrării în termenul arbitrajului prevăzut pentru soluţionarea litigiului.

Luarea hotărârii

Art. 68. – (1) Tribunalul arbitral hotărăşte cu unanimitate sau cu majoritate de voturi.

(2) După deliberare se va întocmi o minută care va cuprinde esenţa conţinutului dispozitivului hotărârii.

(3) Minuta se scrie olograf de către arbitrul unic sau de către supraarbitru pe versoul primei file a cererii arbitrale şi se semnează de membrii tribunalului arbitral.

(4) Arbitrul care a avut o altă părere îşi va redacta şi va semna opinia separată, cu arătarea considerentelor pe care aceasta se sprijină în cuprinsul sentinţei.

Repunerea cauzei pe rol

Art. 69. – Dacă în cadrul deliberării şi mai înainte de pronunţarea hotărârii, tribunalul arbitral consideră că sunt necesare noi lămuriri, va pronunţa o încheiere prin care litigiul va fi repus pe rol în vederea unor dezbateri suplimentare, stabilindu-se un nou termen de arbitrare, cu citarea părţilor, sub condiţia încadrării în termenul arbitrajului stabilit pentru respectivul litigiu.

Dispozitivul sentinţei arbitrale

Art. 70. – (1) După deliberare şi pronunţarea soluţiei consemnate în minută, conţinutul acesteia se va regăsi în dispozitivul sentinţei.

(2) Conţinutul minutei se consemnează în ziua pronunţării de către asistentul arbitral în Condica de şedinţe arbitrale.

Redactarea sentinţei arbitrale. Elementele componente ale acesteia

Art. 71. – (1) Sentinţa arbitrală se redactează în scris şi trebuie să cuprindă:

a) componenţa nominală a tribunalului arbitral, numele asistentului arbitral, locul şi data pronunţării hotărârii;

b) numele părţilor, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul, precum şi numele reprezentanţilor legali ai părţilor şi ale celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;

c) menţionarea convenţiei arbitrale în temeiul căreia s-a procedat la arbitraj;

d) obiectul litigiului şi susţinerile pe scurt ale părţilor;

e) motivele de fapt şi de drept ale hotărârii, iar în cazul arbitrajului în echitate, raţiunea care a fundamentat soluţia;

f) dispozitivul;

g) semnăturile tuturor arbitrilor, precum şi semnătura asistentului arbitral, sub rezerva art. 68 şi a alin. (3).

(2) Dacă unul dintre arbitri este împiedicat să semneze hotărârea, se va face menţiune despre cauza împiedicării, cu confirmarea, sub semnătură, a supraarbitrului, iar în cazul împiedicării supraarbitrului, sub semnătura preşedintelui sau a prim-vicepreşedintelui Curţii de Arbitraj.

(3) în cazul în care este în imposibilitate să semneze asistentul arbitral, hotărârea va fi semnată de asistentul arbitral şef sau de înlocuitorul acestuia, făcându-se menţiune despre cauza care l-a împiedicat pe asistentul arbitral să semneze hotărârea.

Îndreptarea erorilor materiale

Art. 72. – Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din sentinţele arbitrale sau din încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi.

Art. 73. – (1) Cererea părţii interesate se formulează în termen de 15 zile de la data primirii sentinţei, iar în cazul încheierilor, cel mai târziu la termenul următor. Îndreptarea din oficiu se poate face până la comunicarea sentinţei.

(2) Tribunalul arbitral se pronunţă asupra cererii prin încheiere.

(3) Părţile vor fi citate numai dacă tribunalul arbitral socoteşte că este necesar să dea anumite lămuriri.

{4} încheierea se va ataşa la sentinţă, atât în dosarul litigiului, cât şi în dosarul de hotărâri al Curţii de Arbitraj, iar dacă s-a făcut din oficiu se va comunica şi părţilor.

Lămurirea dispozitivului

Art. 74.(1) în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului sentinţei arbitrale ori aceasta cuprinde dispoziţii potrivnice, oricare dintre părţi poate cere tribunalului arbitral care a pronunţat sentinţa să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice, în termen de 15 zile de la data primirii sentinţei.

(2) Tribunalul arbitral va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere, cu citarea părţilor.

(3) Prevederile art. 73 alin. (4) teza I se aplică în mod corespunzător.

Completarea hotărârilor

Art. 75. – (1) Dacă prin sentinţa dată tribunalul arbitral a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea sentinţei în termen de 15 zile de la data primirii ei.

(2) Cererea se soluţionează prin sentinţă separată în termen de 15 zile de la data înregistrării solicitării.

(3) Prevederile art. 73 alin. (4) teza I se aplică în mod corespunzător.

(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul în care tribunalul arbitral a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor.

Căi de atac

Art. 76.(1) încheierile pronunţate în temeiul art. 73 şi 74, ca şi sentinţa arbitrală pronunţată potrivit art. 75 alin. (1) pot fi desfiinţate numai prin acţiune în anulare.

(2) Părţile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii.

Comunicarea sentinţei

Art. 77. – (1) Sentinţa arbitrală va fi redactată şi semnată în cel mult o lună de la data pronunţării ei.

Pentru raţiuni bine întemeiate, preşedintele sau prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj poate prelungi acest termen cu cel mult 30 de zile.

(2) Solicitarea se depune cu 5 zile înainte de împlinirea termenului la Secretariatul Curţii de Arbitraj şi primeşte rezoluţia în 24 de ore de la înregistrare.

(3) Tribunalul arbitral va redacta sentinţa arbitrală într-un număr suficient de exemplare pentru ca unul să rămână la dosarul cauzei, unul la mapa de sentinţe arbitrale, iar câte unul să fie comunicat fiecărei părţi.

(4} În cazul respingerii cererii şi neîncadrării în dispoziţiile alin. (1) se aplică dispoziţiile din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Curţii de Arbitraj privind neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a obligaţiilor izvorâte din calitatea de arbitru.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Caracterul şi executarea sentinţei arbitrale

 


Sentinţa arbitrală

Art. 78. – (1) Sentinţa arbitrală este definitivă şi obligatorie. Ea se duce la îndeplinire de bunăvoie de partea împotriva căreia s-a pronunţat, de îndată sau în termenul arătat în sentinţă.

(2) Asistentul arbitral al litigiului are obligaţia de a comunica părţilor sentinţa arbitrală în termen de 3 zile de la data redactării.

(3) Sentinţa arbitrală comunicată părţilor are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive şi obligatorii.

Învestirea cu formulă executorie

Art. 79. – (1) La cererea părţii câştigătoare, sentinţa arbitrală se învesteşte cu formulă executorie, conform legii.

(2) Cererea de învestire se introduce la instanţa judecătorească competentă de la sediul Curţii de Arbitraj.

Titlu executoriu

Art. 80. – Sentinţa arbitrală învestită cu formulă executorie constituie titlu executoriu şi se execută silit, întocmai ca o hotărâre judecătorească.

Desfiinţarea sentinţei arbitrale

Art. 81. – Sentinţa arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare pentru unul dintre motivele prevăzute în Codul de procedură civilă.

Art. 82. – (1) Părţile nu pot renunţa prin convenţia arbitrală la dreptul de a introduce acţiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale.

(2) Renunţarea la acest drept se poate face însă după pronunţarea hotărârii arbitrale.

Art. 83. – (1) Acţiunea în anulare poate fi introdusă în termen de o lună de la data comunicării hotărârii arbitrale, direct la instanţa competentă potrivit legii, căreia i se va trimite dosarul litigiului de îndată ce s-a primit solicitarea prin grija Secretariatului Curţii de Arbitraj.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Scoaterea de pe rol a litigiului. Perimarea

 

Scoaterea cauzei de pe rol

Art. 84.(1) în cazul în care desfăşurarea normală a litigiului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezentele reguli, reclamantului i se va face o înştiinţare scrisă, prin care i se indică obligaţiile ce îi revin, cu un termen de 10 zile pentru ducerea lor la îndeplinire, precum şi consecinţele neconformării.

(2) Dacă reclamantul nu răspunde sau nu se conformează obligaţiilor ce îi revin în termenul stabilit, litigiul se scoate de pe rol prin rezoluţia preşedintelui sau a prim-vicepreşedintelui Curţii de Arbitraj, iar acţiunea arbitrală rămâne în nelucrare, fără a se restitui taxele plătite.

Perimarea cererii de arbitrare

Art. 85. – (1) Cererea de arbitrare se perima de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de 6 luni.

(2) Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate.

(3) în ambele cazuri, preşedintele sau prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj fixează termen şi dispune citarea de urgenţă a părţilor, precum şi întocmirea de către Secretariatul Curţii de Arbitraj a unui referat asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea.

(4) Tribunalul arbitral va fi compus dintr-un arbitru unic în persoana unui membru al Colegiului Curţii desemnat de preşedintele sau de prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj.

(5) în cazul în care tribunalul arbitral a fost constituit şi litigiul se află în curs de soluţionare, perimarea se pronunţă de tribunalul arbitral în componenţa stabilită.

(6) Dacă procedura de citare a uneia dintre părţi nu a fost îndeplinită din cauză că adresa nu a fost cunoscută ori partea s-a mutat fără a se cunoaşte noua adresă sau refuză primirea ori se constată lipsa oricărei persoane la domiciliul sau sediul indicat în actele dosarului, această parte va fi citată în procedura de perimare prin afişare la uşa Secretariatului Curţii de Arbitraj.

 

CAPITOLUL VI


Dispoziţii speciale privind arbitrajul internaţional

 

Reguli aplicabile

Art. 86. – În litigiile internaţionale se aplică, pe lângă regulile de faţă, şi prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Determinarea legii aplicabile

Art. 87. – Tribunalul arbitral determină legea aplicabilă fondului litigiului, dacă aceasta nu a fost aleasă de părţi.

Durata termenelor

Art. 88.(1) în arbitrajul internaţional, durata termenelor prevăzute pentru soluţionarea litigiului intern se dublează.

(2) în litigiile internaţionale, Autoritatea de nominare va desemna, cu precădere, arbitrii străini aflaţi pe Lista de arbitri. Dispoziţiile art. 37 se aplică în condiţiile alin. (1).

(3) Dacă părţile nu au convenit expres la prelungirea arbitrajului şi nu a intervenit nici un motiv de prelungire a termenului prevăzut în prezentele reguli, tribunalul arbitral pronunţă hotărârea în termen de cel mult 10 luni de la data constituirii.

Limba în care au loc dezbaterile

Art. 89. – (1) Dacă locul arbitrajului este pe teritoriul României, dezbaterile se desfăşoară în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională, în cazul în care toţi arbitrii sunt străini şi au ajuns la consens. În caz contrar se aplică prevederile din teza I.

(2) Dacă o parte nu cunoaşte limba în care se desfăşoară dezbaterea, la cererea şi pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral îi asigură serviciile unui interpret.

(3) Părţile pot să participe la dezbateri cu interpretul lor.

(4) în orice situaţie dezbaterile se desfăşoară în prezenţa unui interpret desemnat de tribunalul arbitral.

 

CAPITOLUL VII

Alte dispoziţii

 

Arbitraj instituţionalizat

Art. 90. – În cazul în care s-a încredinţat unei Curţi de Arbitraj organizarea unui arbitraj, acesta capătă caracter de arbitraj instituţionalizat şi prezentele reguli devin obligatorii pentru părţi.

Alegerea modalităţii de arbitrare

Art. 91. – Dacă convenţia arbitrală conţine prevederi din care rezultă explicit şi expres că părţile au înţeles ca soluţionarea litigiului să nu se supună regulilor arbitrajului instituţionalizat, organizarea şi soluţionarea litigiului se supun normelor de procedură ale arbitrajului ad-hoc prevăzute în partea a II-a a prezentelor reguli.


 

PARTEA a II-a

 

CAPITOLUL VIII

Arbitrajul ad-hoc

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Arbitrajul ad-hoc

Art. 92. – (1) Arbitrajul organizat prin convenţia arbitrală încheiată între părţi, de către un terţ, altul decât o instituţie de arbitraj, se numeşte arbitraj voluntar sau arbitraj ad-hoc.

(2) Convenţia arbitrală încheiată de părţi trebuie să se refere explicit şi expres la arbitrajul ad-hoc în sensul că sintagma arbitraj ad-hoc sau arbitraj voluntar va fi cuprinsă explicit în convenţia arbitrală.

(3) Orice altă formulare în textul convenţiei arbitrale a voinţei părţilor supune litigiul soluţionării pe calea arbitrajului instituţionalizat conform regulilor şi regulamentelor proprii dacă reclamantul a sesizat Curtea de Arbitraj cu o cerere/acţiune arbitrală.

Asistenţa acordată de Curtea de Arbitraj

Art. 93.(1) în cazul unui arbitraj ad-hoc organizat de părţi pentru soluţionarea unui litigiu determinat, Curtea de Arbitraj le poate acorda asistenţă, la cererea lor comună sau a uneia dintre ele, urmată de acceptarea celeilalte părţi, formulată în scris, şi cu plata taxei de înregistrare şi a taxei administrative potrivit Normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale.

(2) Asistenţa Curţii de Arbitraj în arbitrajul ad-hoc constă în următoarele activităţi sau numai în unele dintre ele, potrivit înţelegerii cu părţile:

a) furnizarea, la cererea arbitrilor, de date, informaţii sau documentaţii referitoare la soluţiile doctrinare şi jurisprudenţiale într-o anumită problemă;

b) asigurarea accesului la serviciile de secretariat ale arbitrajului, constând în operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi evidenţa corespondenţei, citarea părţilor şi comunicarea actelor, emiterea diverselor înştiinţări către părţi şi arbitri, consemnarea dezbaterilor în încheieri de şedinţă, îndosarierea actelor, întocmirea şi păstrarea registrelor, precum şi orice alte asemenea lucrări necesare bunei desfăşurări a arbitrajului;

c) asigurarea unui spaţiu corespunzător pentru desfăşurarea arbitrajului;

d) urmărirea şi facilitarea arbitrajului astfel încât acesta să se desfăşoare în bune condiţii şi să se finalizeze în termenul stabilit de părţi.

Art. 94. – (1) Tribunalul arbitral ales de părţi, compus dintr-un arbitru unic sau dintr-un număr de arbitri se supune regulilor de procedură stabilite prin convenţia arbitrală. Părţile îşi stabilesc locul arbitrajului şi limba în care se vor desfăşura dezbaterile.

(2) Dacă părţile nu au convenit prin convenţia arbitrală locul şi limba, acestea vor fi determinate de tribunalul arbitral.

Independenţa arbitrilor

Art. 95. – (1) Arbitrii sunt independenţi şi imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor lor jurisdicţionale.

(2) Arbitrii nu sunt reprezentanţii părţilor.

Caracterul individual al numirii arbitrului

Art. 96. – Niciuna dintre părţi nu are dreptul să numească un arbitru în locul celeilalte părţi.

Numirea arbitrului în caz de pluralitate de părţi

Art. 97. – Dacă există mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, părţile care au interese comuna vor avea un singur arbitru

 

SECŢIUNEA a2-a

Dispoziţii procedurale incidente

 

Sediul materiei

Art. 98. - Arbitrajul ad-hoc se desfăşoară conform dispoziţiilor cuprinse în Codul de procedură civilă, dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Normele Convenţiei europene de arbitraj comercial internaţional, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961, şi celor ale Regulamentului de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCJTRAL), adoptat la 15 decembrie 1976, şi Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, partea a II-a, cap. VIII.

 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Intrarea în vigoare

Art. 99. - (1) Prezentele reguli intră în vigoare la data aprobării de către Colegiul Curţii de Arbitraj conform dispoziţiilor Legii nr. 335/2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi se vor publica pe site-ul Camerei Naţionale, ale camerelor de comerţ judeţene, în Codexul Arbitrai şi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Abrogarea dispoziţiilor contrare

(2) De la data intrării în vigoare orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Dreptul aplicabil

Art. 100. - Tribunalul arbitral va aplica dreptul comun în materia procedurii civile, cât şi dispoziţiile cuprinse în Convenţia europeană de arbitraj comercial internaţional, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961, şi, respectiv, dispoziţiile Regulamentului de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL), adoptat la 15 decembrie 1976, în măsura în care respectivele dispoziţii nu contravin prezentelor reguli.

Anexe

Art. 101. - În anexele nr. 3 şi 4, care fac parte integrantă din prezentele reguli, se reproduc modele de convenţii arbitrale, respectiv Clauza compromisorie şi Compromisul, recomandate de Sistemul Camerelor de Comerţ din România.

Art. 102. - Prezentele reguli se vor traduce într-o limbă de circulaţie internaţională. În cazul în care există neconcordanţe între textul tradus şi versiunea în limba română, va prevala versiunea în limba romana.

 


 

ANEXA Nr. 1

la regulile de procedură arbitrată

 

ROMANIA

 

SIGLA

 

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional

de pe lângă

Camera de Comerţ şi Industrie a României

Bd. Octavian Goga nr. 2,

sectorul 3, Bucureşti

 

Refuz actul de misiune

Arbitru...............................

Semnătura...........................

Data..................................

 

ACT DE MISIUNE*)

 

Doamna/Domnul..............................................de profesie................înscris pe Lista de arbitri a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, accept prezentul act de misiune în sensul că înţeleg să fac parte din tribunalul arbitral ce va soluţiona litigiul înregistrat la această Curte cu nr. ........./......................

Nu mă aflu în niciuna din cauzele de incompatibilitate prevăzute de art. ........, nici în situaţia conflictului de interese conform Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional şi am disponibilitatea de a acorda atenţie prioritară acestei activităţi, în calitate de arbitru.

În situaţia în care orice împrejurare mă va determina să nu-mi pot îndeplini obligaţia asumată în compunerea tribunalului arbitral voi putea fi înlocuit de arbitrul supleant desemnat în prezentul litigiu, respectiv doamna/domnul...................

Asistentul arbitral al dosarului este doamna/domnul..............................

 

ARBITRU,

……………………..

Asistent arbitral,

Data...........................


*) Actul de misiune se completează olografe de către arbitru.

 

Asistentul arbitral va semna şi va ştampila cu parafa personalizată.

În caz de refuz se completează şi se semnează doar rubrica respectivă.

 

Palatul Camerei de Comerţ, România

Bucureşti, B-dul Octavian Goga nr. 2, sectorul 3, e-mail: arbitration@ccir.ro, Tel : 0213190080, Fax: 0213190126

 

 

ANEXA Nr. 1A

la regulile de procedură arbitrată

 

ROMANIA

 

SIGLA

 

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional

de pe lângă

Camera de Comerţ şi Industrie a României

Bd. Octavian Goga nr. 2,

sectorul 3, Bucureşti

 

Refuz actul de misiune

Arbitru supleant...............................

Semnătura.......................................

Data..................................

 

ACT DE MISIUNE*)

 

Doamna/Domnul.............................................de profesie..............., înscris pe Lista de arbitri a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, accept prezentul act de misiune în sensul că înţeleg să fac parte din tribunalul arbitral ce va soluţiona litigiul înregistrat la această Curte cu nr. ........./......................

Nu mă aflu în niciuna din cauzele de incompatibilitate prevăzute de art. ......., nici în situaţia conflictului de interese conform Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional şi am disponibilitatea de a acorda atenţie prioritară acestei activităţi, în calitate de arbitru supleant,

Asistentul arbitral al dosarului este doamna/domnul...............

ARBITRU SUPLEANT,

.................................

Asistent arbitral,

Data..........................

 


*) Actul de misiune se completează olograf de către arbitrul supleant.

Asistentul arbitral va semna şi va ştampila cu parafa personalizată.

În caz de refuz se completează şi se semnează doar rubrica respectivă.

 

Palatul Camerei de Comerţ, România

Bucureşti, B-dul Octavian Goga nr. 2, sectorul 3, e-mail: arbitration@ccir.ro, Tel : 0213190080, Fax: 0213190126

 

ANEXA Nr. 2

la regulile de procedură arbitrală

 

ROMANIA

 

SIGLA

 

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional

de pe lângă

Camera de Comerţ şi Industrie a României

Bd. Octavian Goga nr. 2,

sectorul 3, Bucureşti

Refuz actul de misiune

Supraarbitru...............................

Semnătura...........................

Data..................................

 

ACT DE MISIUNE*)

 

Doamna/Domnul.............................................de profesie................înscris pe Lista de arbitri a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, accept prezentul act de misiune în sensul că înţeleg să fac parte din tribunalul arbitral ce va soluţiona litigiul înregistrat la această Curte sub nr........../......................

Nu mă aflu în niciuna din cauzele de incompatibilitate prevăzute de art. ............, nici în situaţia conflictului de interese conform Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional şi am disponibilitatea de a acorda atenţie prioritară acestei activităţi, în calitate de supraarbitru.

În situaţia în care orice împrejurare mă va determina să nu-mi pot îndeplini obligaţia asumată în compunerea tribunalului arbitral voi putea fi înlocuit de supraarbitru) supleant desemnat în prezentul litigiu, respectiv doamna/domnul...................

Asistentul arbitral al dosarului este doamna/domnul..............................

SUPRAARBITRU,

.................................

Asistent arbitral,

Data...........................


*) Actul de misiune se completează olografele către supraarbitru.

Asistentul arbitral va semna şi va ştampila cu parafa personalizată.

În caz de refuz se completează şi se semnează doar rubrica respectivă.

 

Palatul Camerei de Comerţ, România

Bucureşti, B-dul Octavian Goga nr. 2, sectorul 3, e-mail: arbitration@ccir.ro, Tel : 0213190080, Fax: 0213190126

 

ANEXA Nr. 2A

la regulile de procedură arbitrată

 

ROMANIA

 

SIGLA

 

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional

de pe lângă

Camera de Comerţ şi Industrie a României

Bd. Octavian Goga nr. 2,

sectorul 3, Bucureşti

Refuz actul de misiune

Supraarbitru supleant.........................

Semnătura.......................................

Data..................................

 

ACT DE MISIUNE*)

 

Doamna/Domnul............................................, .de profesie................înscris pe Lista de arbitri a Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, accept prezentul act de misiune în sensul că înţeleg să fac parte din tribunalul arbitral ce va soluţiona litigiul înregistrat la această Curte cu nr........../......................

Nu mă aflu în niciuna din cauzele de incompatibilitate prevăzute de art. ........, nici în situaţia conflictului de interese conform Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional şi am disponibilitatea de a acorda atenţie prioritară acestei activităţi, în calitate de supraarbitru supleant.

Asistentul arbitral al dosarului este doamna/domnul...............

SUPRAARBITRU SUPLEANT,

.................................

Asistent arbitral,

Data...........................


*) Actul de misiune se completează olograf de către supraarbitrul supleant.

Asistentul arbitral va semna şi va ştampila cu parafa personalizată.

În caz de refuz se completează şi se semnează doar rubrica respectivă

 

Palatul Camerei de Comerţ, România

Bucureşti, B-dul Octavian Goga nr. 2, sectorul 3, e-mail: arbitration@ccir.ro, Tel : 0213190080, Fax: 0213190126

 

ANEXA Nr. 3

la regulile de procedură arbitrală

 

- Model -

 

CLAUZA COMPROM ISORI E

 

În cuprinsul contractului între părţi se inserează următoarea clauză:

„Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desfiinţarea lui, se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, în vigoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

 

ANEXA Nr. 4

la regulile de procedură arbitrală

 

- Model -

 

COMPROMISUL

 

Acest act se încheie între părţi în situaţia în care contractul nu conţine clauza compromisorie. „Subsemnaţii:

1...........................................................................................................................................................

(nume/denumire; numele reprezentanţilor legali; domiciliu/sediu; număr de înmatriculare la registrul comerţului; număr de telefon, telex, fax)

denumită în continuare partea 1, si

2..............................................................................................................................................................

(nume/denumire; numele reprezentanţilor legali; domiciliu/sediu; număr de înmatriculare la registrul comerţului; număr de telefon, telex, fax)

denumită în continuare partea 2,

constatăm că între noi a intervenit un litigiu izvorât din contractul nr. .......din..............litigiul având următorul obiect:............................................................................................................................................

Partea 1 pretinde că..........................................................................................................................

(expunerea pe scurt a pretenţiilor)

Partea 2 susţine că...........................................................................................................................

(expunerea pe scurt a obiecţiilor) Subsemnaţii convenim ca acest litigiu să fie soluţionat prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, în vigoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Încheiat în dublu exemplar, la....................................................................., astăzi.............................

 

Semnătura părţii 1*),                                                   Semnătura părţii 2*),


*) În cazul persoanelor juridice se parafează semnătura cu amprenta ştampilei.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.