MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 13/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 13         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 6 ianuarie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

3. - Decizie privind numirea membrilor Consiliului Statistic National

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.724/2011 - Ordin al ministrului sănătătii pentru aprobarea componentei nominale si a modului de functionare ale Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti, precum si a componentei nominale si a modului de functionare ale comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare

 

2.691/C/2011. - Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile si modul de organizare si desfăsurare ale examenului de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din cadrul instantelor judecătoresti

 

2.875/3.006/1.047/2011. - Ordin al ministrului economiei, comertului si mediului de afaceri, al ministrului finantelor publice si al ministrului afacerilor europene privind aprobarea Listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate în cadrul Programului operational sectorial “Cresterea competitivitatii economice” (POS CCE) 2007-2013, axa prioritară 4 “Cresterea eficientei energetice si a securitătii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice”, domeniul major de interventie 3 “Diversificarea retelelor de interconectare în vederea cresterii securitătii furnizării energiei”, operatiunea “Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale cu retelele europene”

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

1. Circulară privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 29 martie 2011, definitivă la 29 iunie 2011, în Cauza Cornelia Popa împotriva României

 


 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea membrilor Consiliului Statistic National

 

Având în vedere Adresa Institutului National de Statistică nr. 6.881/V.V. din 5 decembrie 2011,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 12 alin. (31) din Legea organizării si functionării statisticii oficiale în România nr. 226/2009, cu modificările si completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Se numesc, pe o perioadă de 2 ani, în calitate de membri ai Consiliului Statistic National, persoanele prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dezsi Atilla

 

Bucuresti, 4 ianuarie 2012.

Nr. 3.

 

ANEXĂ

 

Institutul National de Statistică - prof. univ. dr. Vergil Voineagu - presedinte

Academia Română                     - acad. Emilian Dobrescu

              - acad. Aurel Ianou

Academia de Studii Economice - prof. univ. dr. Ion Gh. Rosea - rector

                - prof. univ. dr. Constantin Mitrut

    - prof. univ. dr. Emilia Titan - prodecan Universitatea Bucuresti

                - prof. univ. dr. Dumitru Sandu - Facultatea de Sociologie si Asistentă Socială

Ministerul Finantelor Publice - Alina Ioana Burlă - director general

Comisia Natională de Prognoză - dr. Ion Ghizdeanu - presedinte

Ministerul Dezvoltării Regionale si Turismului - Jana Mitral - director

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale - Maria Văleanu - consilier

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale -Tatiana Preda - director general

Departamentul pentru Relatii Interetnice - Elena Patricia Gemeniuc

Institutul de Prognoză Economică - prof. univ. dr. Lucian Liviu Albu - director

Institutul de Economie Agrară - prof. dr. Toderoiu Filon - director adjunct

Institutul National de Cercetări Economice - dr. Florin Marius Pavelescu - cercetător stiintific

Confederatia Natională a Sindicatelor Libere din România - Frătia - Corneliu Constantinoaia - secretar confederal

Confederatia Natională Sindicală - Petre Sorin Dandea - vicepresedinte “Cartel ALFA”

Confederatia Natională a Patronatului Român - Mircea Ramba - director al Secretariatului general

Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România - prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu - presedinte

Societatea Română de Radiodifuziune - Constantin Puscas - director economic

Televiziunea Română - Cipriana Voicu - director economic

Agentia Natională de Presă AGERPRES - Argentina Traicu - director general adjunct

Asociatia Generală a Economistilor din România (AGER) - prof. univ. dr. Alexandru Isaic Maniu

Societatea Română de Statistică - prof. univ. dr. Constantin Anghelache - vicepresedinte

Uniunea Natională a Consiliilor Judetene - Ion Prioteasa - presedinte al Consiliului din România Judetean Dolj


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru aprobarea componentei nominale si a modului de functionare ale Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti, precum si a componentei nominale si a modului de functionare ale comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare

 

Văzând Referatul de aprobare al Directiei asistentă medicală si politici publice de sănătate nr. R.L. 4.044/2011, precum si propunerile Consiliului Superior de Medicină Legală cuprinse în adresele CS nr. 24/2011 si CS nr. 36/2011,

având în vedere prevederile art. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitătii si functionarea institutiilor de medicină legală, republicată,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) pot. 1 si ale art 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă componenta nominală a Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă modul de functionare a Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă componenta nominală a comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 4. - Se aprobă modul de functionare a comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare, prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 5. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - Directia asistentă medicală si politici publice de sănătate din Ministerul Sănătătii, Institutul National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti si institutele de medicină legală din centrele medicale universitare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice prevedere contrară.

Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Ritli Ladislau

 

Bucuresti, 20 decembrie 2011

Nr. 1.724.

 

ANEXA Nr. 1

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti

 

Presedinte: Prof. dr. Dan Dermengiu

Membri:

1. Prof. dr. Vasile Astărâstoae

2. Prof. dr. Dan Perju-Dumbravă

3. Prof. dr. Alexandra Enache

4. Prof. dr. Roxana Zăvoi

5. Prof. dr. Valentin Iftenie

6. Prof. dr. Maria Sajin

7. Conf. dr. Gabriel Mihalache

8. Dr. Viorel Hâdăreanu

9. Conf. dr. Silviu Morar

10. Conf. dr. George Cristian Curcă

11. Conf. dr. Valentin Gheorghiu

12. Dr. Salem Abdo

13. Dr. Costel Siserman

14. Dr. Diana Bulgaru-Iliescu


 

ANEXA Nr. 2

 

MODUL DE FUNCTIONARE

a Comisiei superioare medico-legale de pe lângă Institutul National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti

 

1. Comisia superioară medico-legală de pe lângă Institutul National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti verifica si avizează din punct de vedere stiintific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale si se pronuntă asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei deja existente/initiale cu cele ale noii expertize medico-legale sau ale altor acte medico-legale.

2. În cazul în care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, Comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau partială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare si avizare, formulând propuneri în acest sens sau concluzii proprii.

3. Comisia superioară medico-legală trimite avizele către solicitanti în cel mult 40 de zile de la data înregistrării cererii, acestea fiind totodată comunicate unitătilor de medicină legală care s-au pronuntat în cauza respectivă.

 

ANEXA Nr. 3

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare

 

1. Comisia de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul Institutului National de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucuresti

Presedinte: Prof. dr Dan Dermengiu

Membri:

- Conf. dr. George Cristian Curcă

- Conf. dr. Valentin Gheorghiu

- Dr. Constantin Dragoteanu

- Sef lucrări dr. Ionut Popescu

2. Comisia de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca

Presedinte: Dr. Costel Siserman

Membri:

- Prof. dr. Dan Perju-Dumbravă

- Sef lucrări dr. Stefan Anitan

- Dr. Marius Vartic

- Dr. Romulus Muresan

3. Comisia de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova

Presedinte: Prof. dr. Roxana Zăvoi

Membri:

- Sef lucrări dr. Liliana Stanca

- Dr. Mihai Stefănescu

- Dr. Gabriel Guja

- Dr. Claudiu Tolescu

4. Comisia de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală lasi

Presedinte: Prof. dr. Vasile Astărăstoae

Membri:

- Conf. dr. Beatrice Ioan

- Conf. dr. Carmen Grigoriu

- Dr. Diana Bulgaru Iliescu

- Dr. Catleta Teodorescu

- Dr. Irina Manoilescu

5. Comisia de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Târgu Mures

Presedinte: Sef. lucrări dr. Viorel Hădăreanu

Membri:

- Prof. dr. Egyed Zsigmond

- Dr. Harald Jung

- Dr. Lucian Croitorescu

6. Comisia de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Timisoara

Presedinte: Prof. dr. Alexandra Enache

Membri:

- Conf. dr. Valeriu Matei

- Dr. Viorel Petru Ciobanu

- Dr. Magda Petcu

- Dr. Georgeta Lungu

 

ANEXA Nr. 4

 

MODUL DE FUNCTIONARE

a comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare

 

1. Comisiile de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicină legală din centrele medicale universitare examinează si avizează actele de constatare sau de expertiză medico-legală efectuate de serviciile de medicină legală judetene, în cazurile în care organele de urmărire penală sau instantele judecătoresti consideră necesară avizarea, precum si actele noilor expertize efectuate de serviciile medico-legale judetene, înainte de a fi transmise organelor de urmărire penală sau instantelor judecătoresti.

2. Transmiterea avizelor către solicitanti se face în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii.


 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile si modul de organizare si desfăsurare ale examenului de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din cadrul instantelor judecătoresti

 

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, precum si al art. 42 din Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător functiilor contractuale si a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286/2011, si al prevederilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind criteriile si modul de organizare si desfăsurare ale examenului de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din cadrul instantelor judecătoresti, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Curtile de apel vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 3 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Lidia Barac,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 decembrie 2011.

Nr. 2.691/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind criteriile si modul de organizare si desfăsurare ale examenului de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din cadrul instantelor judecătoresti

 

CAPITOLUL I

Organizarea examenului

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prin promovare se asigură evolutia în carieră a personalului contractual, prin trecerea într-un grad superior sau o treaptă profesională superioară.

(2 ) Promovarea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă în grade sau trepte profesionale se face, de regulă, pe un post vacant, iar, în situatia în care nu există un asemenea post, se face prin transformarea postului din statul de functii în care acestea sunt încadrate în unul de nivel imediat superior.

(3) Promovarea în grade sau trepte profesionale a personalului contractual din cadrul instantelor judecătoresti se face prin examen, care poate fi organizat semestrial.

(4) Examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale a personalului contractual din cadrul instantelor judecătoresti se organizează de către curtile de apel.

Art. 2. - (1) Examenul de promovare în grade sau trepte profesionale a personalului contractual constă în sustinerea unei probe scrise sau a unei probe practice, după caz, si a unui interviu, stabilite de comisia de examinare.

(2) Proba practică se sustine în cazul functiilor contractuale la care este necesară verificarea abilitătilor practice.

(3) Tematica se stabileste anual de colegiul de conducere al instantei care organizează examenul.


Art. 3. - Pentru a participa la examenul de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare, candidatul trebuie să îndeplinească următoarele conditii:

a) are vechimea minimă prevăzută de lege pentru gradul sau treapta în oare urmează să fie promovat;

b) a obtinut calificativul “foarte bine” la evaluarea performantelor profesionale individuale cel putin de două ori în ultimii 3 ani calendaristici dinaintea organizării examenului de promovare;

c) nu a fost sanctionat disciplinar după acordarea ultimului calificativ.

Art. 4. - Îndeplinirea conditiilor prevăzute de art. 3 se constată prin raport întocmit de presedintele instantei unde candidatul îsi desfăsoară activitatea, raport ce va fi comunicat curtilor de apel împreună cu cererea formulată.

 

SECTIUNEA a 2-a

Publicitatea examenului

 

Art. 5. - (1) Data organizării examenului de promovare în grade sau trepte profesionale superioare, precum si tematica stabilită potrivit art. 2 alin. (3) se comunică de către curtile de apel instantelor din circumscriptia acestora, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării acestuia, si se aduc la cunostintă prin afisare în termen de cel mult două zile de la primire.

(2) Anuntul va cuprinde obligatoriu următoarele elemente:

a) documentele solicitate candidatilor pentru întocmirea dosarului de examen, data-limită si ora până la care se pot depune acestea, locul unde se depun dosarele de examen, cu precizarea persoanelor si datelor de contact;

b) tipul probelor de examen, locul si data desfăsurării acestora;

c) alte date necesare desfăsurării examenului.

(3) în conditiile modificării unor aspecte referitoare la organizarea sau desfăsurarea examenului se face publicitatea modificării respective prin aceleasi mijloace prin care s-a făcut publicitatea examenului.

 

SECTIUNEA a 3-a

Înscrierea la examen

Art. 6. - (1) în vederea participării la examen, în termen de 15 de zile de la data afisării anuntului, candidatii depun cereri de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare ia presedintele instantei unde acestia îsi desfăsoară activitatea.

(2) Cererile împreună cu raportul prevăzut de art. 4 vor fi înaintate la curtea de apel, cu cel putin 10 zile înaintea datei sustinerii examenului.

 

SECTIUNEA a 4-a

Constituirea comisiilor de examinare si de solutionare a contestatiilor

 

Art. 7. - Cu cel putin 15 zile lucrătoare înainte de data desfăsurării examenului, presedintele instantei care organizează examenul numeste, prin decizie, comisia de examinare, comisia de solutionare a contestatiilor, precum si secretariatul examenului.

Art. 8. - (1) Comisia de examinare, precum si comisia de solutionare a contestatiilor sunt formate din 3 membri: 2 membri din cadrul instantei care organizează examenul si un membru de sindicat sau, după caz, un reprezentant al salariatilor, cu experienta si cunostintele necesare în domeniul postului în care se face promovarea.

(2) Atât comisia de examinare, cât si comisia de solutionare a contestatiilor au fiecare în componenta lor un presedinte si 2 membri.

(3) Presedintele comisiei de examinare, respectiv al comisiei de solutionare a contestatiilor se desemnează din rândul membrilor acestora, prin actul administrativ de constituire a comisiilor.

(4) în functie de specificul fiecărui post, presedintele curtii de apel poate numi în comisia de examinare si în comisia de solutionare a contestatiilor specialisti în domeniul postului pentru care se organizează examen de promovare, care nu fac parte din sistemul instantelor judecătoresti.

(5) Secretariatul comisiei de examinare si secretariatul comisiei de solutionare a contestatiilor se asigură, de regulă, de către o persoană din cadrul Compartimentului de resurse umane al instantei organizatoare a examenului, acestea neavând calitatea de membri.

(6) Secretarul comisiei de examinare poate fi si secretar al comisiei de solutionare a contestatiilor.

Art. 9. - Persoanele desemnate în comisiile de examinare sau de solutionare a contestatiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele conditii:

a) să aibă o probitate morală recunoscută;

b) să detină o functie cel putin egală sau echivalentă cu functia contractuală pentru care se organizează examenul de promovare;

o) să nu se afle în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese.

Art. 10. - (1) Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de examinare sau în comisia de solutionare a contestatiilor persoana care a fost sanctionată disciplinar, iar sanctiunea aplicată nu a fost radiată, conform legii.

(2) Calitatea de membru în comisia de examinare este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de solutionare a contestatiilor.

Art. 11. - Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de examinare sau în comisia de solutionare a contestatiilor persoana care se află în următoarele situatii:

a) are relatii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidati sau interesele sale patrimoniale ori ale sotului sau sotiei pot afecta impartialitatea si obiectivitatea evaluării;

b) este sot, sotie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidati ori cu un alt membru al comisiei de examinare sau al comisiei de solutionare a contestatiilor

Art. 12. - (1) Situatiile prevăzute la art. 10 si 11 se sesizează de către persoana în cauză, de oricare dintre candidati, de conducătorul autoritătii sau institutiei publice organizatoare a examenului sau de orice altă persoană interesată, în orice moment al organizării si desfăsurării examenului.

(2) Membrii comisiei de examinare sau ai comisiei de solutionare a contestatiilor au obligatia să informeze, în scris, cu celeritate, persoanele care i-au desemnat despre aparitia oricărei situatii dintre cele prevăzute la art. 10 si 11. În aceste cazuri, membrii comisiei de examinare sau ai comisiei de solutionare a contestatiilor au obligatia să se abtină de la participarea ori de la luarea vreunei decizii cu privire la examen.

(3) în cazul constatării existentei uneia dintre situatiile prevăzute la art. 10 si 11, actul de numire a comisiei se modifică în mod corespunzător, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data constatării, prin înlocuirea persoanei aflate în situatia respectivă cu o altă persoană care să îndeplinească conditiile prevăzute la art. 9.

(4) în cazul în care oricare dintre situatiile prevăzute la art. 10 si 11 se constată ulterior desfăsurării uneia dintre probele examenului, rezultatul probei ori probelor desfăsurate se recalculează prin eliminarea evaluării membrului aflat în situatie de incompatibilitate sau conflict de interese, sub rezerva asigurării validitătii evaluării a cel putin două treimi din numărul membrilor comisiei de examinare.


(5) în situatia în care nu este asigurată validitatea evaluării a cel putin două treimi din numărul membrilor comisiei de examinare, procedura de organizare si desfăsurare a concursului se reia.

 

SECTIUNEA a 5-a

Atributiile comisiei de examinare si ale comisiei de solutionare a contestatiilor

 

Art. 13. - Comisia de examinare are următoarele atributii principale:

a) selectează dosarele candidatilor;

b) stabileste tipul probelor de examen: proba scrisă sau proba practică, după caz, si interviul;

c) stabileste subiectele pentru proba scrisă;

d) stabileste planul probei practice si asigură conditiile pentru desfăsurarea acesteia;

e) stabileste planul interviului si realizează interviul;

f) notează pentru fiecare candidat proba scrisă sau proba practică si interviul;

g) transmite secretarului comisiei rezultatele examenului pentru a fi comunicate candidatilor;

h) semnează procesele-verbale întocmite de secretarul comisiei după fiecare etapă de examen, precum si raportul final al examenului.

Art. 14. -(1) Comisia de examinare va evalua candidatul în cadrul examenului de promovare în grade sau trepte profesionale pe baza următoarelor criterii:

a) cunostinte teoretice necesare functiei evaluate;

b) comportament în situatii de criză;

c) abilităti de comunicare;

d) capacitate de analiză si sinteză.

(2) Candidatul este evaluat la criteriul prevăzut la alin. (1) lit. a) pe baza unei probe scrise din domeniul de activitate al angajatului, care să ateste pregătirea profesională si gradul de acumulare a experientei profesionale în domeniul respectiv. Proba scrisă poate fi sustinută si sub forma unui test-grilă.

(3) Candidatul este evaluat la criteriile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) în cadrul interviului.

(4) Comisia de examinare poate stabili si alte criterii de evaluare specifice care vor fi evaluate în cadrul interviului, cum ar fi:

a) complexitatea si diversitatea activitătilor;

b) judecata si impactul deciziilor;

c) influentă, coordonare si supervizare.

d) abilităti si cunostinte impuse de functie;

e) motivatia candidatului;

f) initiativă si creativitate

Art. 15. - Comisia de solutionare a contestatiilor are următoarele atributii principale:

a) solutionează contestatiile depuse de candidati cu privire la selectia dosarelor si cu privire la notarea probei scrise, probei practice si a interviului;

b) transmite secretarului comisiei rezultatele contestatiilor pentru a fi comunicate candidatilor.

Art. 16. - Secretarul comisiei de examinare si secretarul comisiei de solutionare a contestatiilor au următoarele atributii principale:

a) primesc dosarele de examen ale candidatilor, respectiv contestatiile, după caz

b) convoacă membrii comisiei de examinare, respectiv membrii comisiei de solutionare a contestatiilor, la solicitarea presedintelui comisiei;

c) întocmesc, redactează si semnează alături de comisia de examinare, respectiv de comisia de solutionare a contestatiilor întreaga documentatie privind activitatea specifică a acesteia, inclusiv raportul final al examenului care va fi semnat de toti membrii comisiei;

d) asigură transmiterea/afisarea rezultatelor obtinute de candidati la probele examenului, respectiv a rezultatelor eventualelor contestatii;

e) îndeplinesc orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăsurare a examenului.

 

CAPITOLUL II

Desfăsurarea examenului

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale privind desfăsurarea examenului

 

Art. 17. - (1) Examenul pentru promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din cadrul instantelor judecătoresti constă în 3 etape succesive, după cum urmează:

a) selectia dosarelor de înscriere;

b) proba scrisă sau proba practică;

c) interviul.

(2) Se pot prezenta la următoarea etapă numai candidatii declarati admisi la etapa precedentă.

 

SECTIUNEA a 2-a

Selectia dosarelor de examen, proba scrisă sau proba practică a concursului si interviul

 

Art. 18. - (1) în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data primirii dosarelor, comisia de examinare are obligatia de a selecta dosarele de examen pe baza îndeplinirii conditiilor de participare la examen.

(2) Rezultatele selectiei dosarelor de înscriere se afisează de către secretarul comisiei de examinare, cu mentiunea “admis” sau “respins”, însotite de motivul respingerii dosarului, la sediul instantei organizatoare a examenului, precum si la sediul instantelor unde candidatii îsi desfăsoară activitatea.

(3) Candidatii ale căror cereri de înscriere la examen au fost respinse pot face contestatie în termen de 48 de ore de la afisarea rezultatelor verificării îndeplinirii conditiilor pentru participarea la examen.

(4) Contestatiile depuse de candidati cu privire la rezultatul verificării îndeplinirii conditiilor pentru participarea la examen se solutionează în termen de două zile lucrătoare.

Art. 19. - (1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări si/sau în rezolvarea unorteste-grilă.

(2) Prin proba scrisă se testează cunostintele teoretice necesare ocupării postului pentru care se organizează examenul.

(3) Subiectele sau testul-grilă pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei si tematicii de concurs, după caz, în concordantă cu nivelul si specificul postului pentru care se organizează examenul.

(4) Comisia de examinare stabileste subiectele si alcătuieste cel putin 3 seturi de subiecte pentru proba scrisă, în ziua în care se desfăsoară proba scrisă.

(5) Membrii comisiei de examinare răspund individual pentru asigurarea confidentialitătii subiectelor propuse.


(6) Subiectele se semnează de către toti membrii comisiei de examinare si se închid în plicuri sigilate purtând stampila instantei organizatoare a examenului.

(7) Comisia de examinare stabileste punctajul maxim, precum si baremul de corectare pentru fiecare subiect, care se comunică odată cu subiectele.

(8) în cazul în care proba scrisă constă în rezolvarea unor teste-grilă, întrebările pot fi formulate cu cel mult două zile înainte de proba scrisă, cu conditia ca numărul acestora să fie de 3 ori mai mare decât numărul întrebărilor stabilit pentru fiecare test-grilă. Întrebările pentru fiecare test-grilă se stabilesc în ziua în care se desfăsoară proba scrisă, înainte de începerea acestei probe.

(9) înainte de începerea probei scrise se face apelul nominal al candidatilor, în vederea îndeplinirii formalitătilor prealabile, respectiv verificarea identitătii. Verificarea identitătii candidatilor se face numai pe baza buletinului, a cărtii de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea, potrivit legii Candidatii care nu sunt prezenti la efectuarea apelului nominal sau care nu pot face dovada identitătii prin prezentarea buletinului, a cărtii de identitate sau a oricărui document care să ateste identitatea sunt considerati absenti.

(10) După verificarea identitătii candidatilor, iesirea din sală a acestora atrage eliminarea din examen, cu exceptia situatiilor de urgentă în care acestia pot fi însotiti de unul dintre membrii comisiei de examinare sau de persoanele care asigură supravegherea.

(11) Durata probei scrise se stabileste de comisia de examinare în functie de gradul de dificultate si complexitate al subiectelor, dar nu poate depăsi 3 ore.

(12) La ora stabilită pentru începerea probei scrise, comisia de examinare prezintă candidatilor seturile de subiecte si invită un candidat să extragă un plic cu subiectele de examen.

(13) După începerea comunicării subiectelor este interzis accesul candidatilor care întârzie sau al oricărei altei persoane, în afara membrilor comisiei de examinare, precum si a persoanelor care asigură secretariatul comisiei de examinare, respectiv supravegherea desfăsurării probei.

(14) În încăperea în care are loc examenul, pe toată perioada derulării acestuia, inclusiv a formalitătilor prealabile si a celor ulterioare finalizării probei, candidatilor nu le este permisă detinerea sau folosirea vreunei surse de consultare sau a telefoanelor mobile ori a altor mijloace de comunicare la distantă.

(15) Nerespectarea dispozitiilor prevăzute la alin (14) atrage eliminarea candidatului din proba de examen. Comisia de examinare, constatând încălcarea acestor dispozitii, elimină candidatul din sală, înscrie mentiunea “anulat” pe lucrare si consemnează cele întâmplate în procesul-verbal.

(16) Lucrările se redactează, sub sanctiunea anulării, doar pe seturile de hârtie asigurate de instanta organizatoare a examenului, purtând stampila acesteia pe fiecare filă.

(17) Candidatul are obligatia de a preda comisiei de examinare lucrarea scrisă, respectiv testul-grilă, la finalizarea lucrării ori la expirarea timpului alocat probei scrise, semnând borderoul special întocmit în acest sens.

Art. 20. - Proba practică constă în testarea abilitătilor si aptitudinilor practice ale candidatului.

Art. 21. - (1) Proba practică se desfăsoară pe baza unui plan stabilit de comisia de examinare, care va include următoarele criterii de evaluare:

a) capacitatea de adaptare;

b) capacitatea de gestionare a situatiilor dificile;

c) îndemânare si abilitate în realizarea cerintelor practice;

d) capacitatea de comunicare;

e) capacitatea de gestionare a resurselor alocate pentru desfăsurarea probei practice.

(2) în vederea testării, pentru proba practică se pot stabili si alte criterii de evaluare.

(3) Aspectele constatate în timpul derulării probei practice vor fi consemnate în scris în anexa la raportul final al examenului, întocmita de secretarul comisiei de examinare, care se semnează de membrii acestei comisii si de candidat.

Art. 22. - (1) în cadrul interviului se testează abilitătile, aptitudinile si motivatia candidatilor. Interviul poate fi sustinut doar de către acei candidati declarati admisi la proba scrisă sau proba practică, după caz.

(2) Interviul se realizează conform planului de intetviu întocmit de comisia de examinare în ziua desfăsurării acestei probe.

(3) Interviul se sustine, de regulă, într-un termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data sustinerii probei scrise sau probei practice, după caz.

(4) Data si ora sustinerii interviului se afisează obligatoriu odată cu rezultatele la proba scrisă sau proba practică.

(5) Fiecare membru al comisiei de examinare poate adresa întrebări candidatului. Nu se pot adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea materială, originea socială sau care pot constitui discriminare pe criterii de sex sau orice alte criterii.

(6) întrebările si răspunsurile la intetviu se înregistrează sau se consemnează în sens în anexa la raportul final al examenului, întocmită de secretarul comisiei de examinare, si se semnează de membrii acesteia si de candidat.

 

SECTIUNEA a 3-a

Notarea probelor si comunicarea rezultatelor

 

Art. 23. - Pentru probele examenului punctajele se stabilesc după cum urmează:

a) pentru proba scrisă: punctajul este de maximum 100 de puncte;

b) pentru proba practică: punctajul este de maximum 100 de puncte;

o) pentru intetviu: punctajul este de maximum 100 de puncte.

Art. 24. - (1) Notarea probei scrise, a interviului sau a probei practice se face, de regulă, în termen de maximum 24 de ore de la finalizarea fiecărei probe.

(2) Punctajele se acordă de către fiecare membru al comisiei de examinare în parte, pentru fiecare lucrare scrisă, si se notează în borderoul de notare. Acordarea punctajului pentru proba scrisă se face pe baza mediei aritmetice a punctajelor acordate de fiecare membru al comisiei de examinare.

Art. 25. - (1) Punctajele obtinute de fiecare dintre candidati si mentiunea “admis” ori “respins” se afisează la sediul curtii de apel organizatoare a examenului, astfel încât să se asigure rămânerea a cel putin două zile lucrătoare până la sustinerea următoarei probe pentru depunerea si solutionarea unor eventuale contestatii.

(2) Sunt declarati admisi la proba scrisă candidatii care au obtinut minimum 50 de puncte.

Art. 26. - (1) Interviul si proba practică se notează pe baza criteriilor prevăzute si a punctajelor maxime stabilite de comisia de examinare pentru aceste criterii prin planul de intetviu, respectiv planul probei practice.


(2) Membrii comisiei de examinare acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute. Punctajele se acordă de către fiecare membru al comisiei de examinare în parte, pentru fiecare candidat, si se notează în borderoul de notare.

(3) Sunt declarati admisi la interviu si la proba practică candidatii care au obtinut minimum 50 de puncte.

Alt. 27. - (1) Punctajul final se calculează ca medie aritmetică a punctajelor obtinute la proba scrisă/practică si la interviu.

(2) Punctajele finale ale examenului vor fi înscrise într-un centralizator nominal, în care se va mentiona pentru fiecare candidat punctajul obtinut la fiecare dintre probele examenului. Centralizatorul nominal se semnează pe fiecare pagină de fiecare dintre membrii comisiei de examinare.

(3) Comunicarea rezultatelor la fiecare probă a examenului, inclusiv a rezultatelor finale ale examenului, se face prin mentionarea punctajului final al fiecărui candidat si a sintagmei “admis” sau “respins”, prin afisare la sediul institutiei. Comunicarea rezultatelor finale se face în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data sustinerii ultimei probe.

(4) Rezultatele finale ale examenului se consemnează în raportul final al examenului.

 

SECTIUNEA a 4-a

Solutionarea contestatiilor

 

Art. 28. - După afisarea rezultatelor obtinute la selectia dosarelor, proba scrisă sau proba practică, după caz, si interviu, candidatii nemultumiti pot face contestatie, în termen de cel mult 24 de ore de la data afisării rezultatului selectiei dosarelor, respectiv de la data afisării rezultatului probei scrise ori a interviului, la sediul autoritătii sau institutiei publice organizatoare a examenului, sub sanctiunea decăderii din acest drept.

Art. 29. - (1) în situatia contestatiilor formulate fată de rezultatul selectiei dosarelor, comisia de solutionare a contestatiilor va verifica îndeplinirea de către candidatul contestatar a conditiilor pentru participare la examen în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor.

(2) în situatia contestatiilor formulate fată de rezultatul probei scrise, probei practice sau a interviului, comisia de solutionare a contestatiilor va analiza lucrarea sau consemnarea răspunsurilor la interviu pentru candidatul contestatar în termen de maximum o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestatiilor.

Art. 30. - Comisia de solutionare a contestatiilor admite contestatia, modificând rezultatul selectiei dosarelor, respectiv punctajul final acordat de comisia de examinare, în situatia în care:

a) candidatul îndeplineste conditiile pentru a participa la examen, în cazul contestatiilor formulate fată de rezultatul selectiei dosarelor;

b) constată că punctajele nu au fost acordate potrivit baremului si răspunsurilor din lucrarea scrisă sau punctajele de la interviu nu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate si răspunsurilor candidatilor în cadrul interviului;

c) constata că punctajele nu au fost acordate potrivit baremului probei practice;

d) ca urmare a recorectării lucrării de la proba scrisă, respectiv a analizării consemnării răspunsurilor la interviu, candidatul declarat initial “respins” obtine cel putin punctajul minim pentru promovarea probei scrise sau a interviului.

Art. 31. - (1) Contestatia va fi respinsă în următoarele situatii:

a) candidatul nu îndeplineste conditiile pentru a participa la concurs, în cazul contestatiilor formulate fată de rezultatul selectiei dosarelor;

b) punctajele au fost acordate potrivit baremului si răspunsurilordin lucrarea scrisă sau punctajele de la interviu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate si răspunsurilor candidatilor în cadrul interviului;

c) punctajele au fost acordate potrivit baremului probei practice.

(2) Comunicarea rezultatelor la contestatiile depuse se face prin afisare la sediul autoritătii sau al institutiei organizatoare a examenului, imediat după solutionarea contestatiilor.

Art. 32. - (1) Instanta organizatoare a examenului pune la dispozitia candidatilor interesati, la solicitarea acestora, documentele elaborate de comisia de examinare, respectiv de comisia de solutionare a contestatiilor, care sunt informatii de interes public, cu respectarea confidentialitătii datelor care fac referire la ceilalti candidati, inclusiv a datelor cu caracter personal, potrivit legii.

(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) documentele elaborate de comisia de examinare, respectiv de comisia de solutionare a contestatiilor, care contin date cu caracter personal ale candidatilor, potrivit legii.

(3) Orice candidat îsi poate consulta, la solicitarea sa, lucrarea scrisă individuală redactată în cadrul probei scrise a examenului, după corectarea si notarea acesteia, în prezenta secretarului comisiei de examinare.

 

CAPITOLULUI

Promovarea personalului debutant.

Conditii pentru înscrierea la examenul de definitivare în functie

 

Art. 33. - Persoanele încadrate în functii contractuale de debutant vor fi promovate după o perioadă de 6 luni, dar nu mai mult de un an, pe bază de examen, în gradul sau în treapta profesională imediat superior/superioară.

Art. 34. - Poate participa la examenul pentru definitivare în functie personalul contractual din cadrul instantelor judecătoresti încadrat în functia de debutant la sfârsitul perioadei de 6 luni, de la data încadrării.

Art. 35. - Data examenului pentru definitivare în functie se afisează, cu 30 de zile înainte de împlinirea termenului de 6 luni, la sediul instantelor care organizează examenul.

Art. 36. -Dispozitiile art. 1, 2, art. 3 lit. a) si o) si art 4-32 din prezentul regulament sunt aplicabile în mod corespunzător si examenului de promovare a personalului debutant din cadrul instantelor judecătoresti.

Art. 37. - (1) în cazul nepromovării examenului pentru definitivare în functie, perioada în care personalul contractual are calitatea de debutant poate fi prelungită cu încă 6 luni.

(2) Nepromovarea pentru a doua oară a examenului pentru definitivare în functie atrage încetarea contractului individual de muncă.

(3) în cazul neprezentării la examenul pentru definitivare în functie din motive neimputabile, candidatul poate participa la următoarea sesiune organizată de către instanta în care îsi desfăsoară activitatea.

 

 


MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

Nr. 2.875 din 4 noiembrie 2011

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 3.006 din 20 decembrie 2011

MINISTERUL AFACERILOR EUROPENE

Nr. 1.047 din 18 noiembrie2011

 

ORDIN

privind aprobarea Listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate în cadrul Programului operational sectorial “Cresterea competitivitătii economice” (POS CCE) 2007-2013,

axa prioritară 4 “Cresterea eficientei energetice si a securitătii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice”, domeniul major de interventie 3 “Diversificarea retelelor  de interconectare în vederea cresterii securitătii furnizării energiei”, operatiunea “Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale cu retelele europene”

 

În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrări de interventii,

în temeiul prevederilor art. 9 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr 1 634/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 967/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Europene,

ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri, ministrul finantelor publice si ministrul afacerilor europene

emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Lista de cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate în cadrul Programului operational sectorial “Cresterea competitivitătii economice” (POS CCE) 2007-2013, axa prioritară 4 “Cresterea eficientei energetice si a securitătii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice”, domeniul major de inten/entie 3 “Diversificarea retelelor de interconectare în vederea cresterii securitătii furnizării energiei”, operatiunea “Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale cu retelele europene” (denumită în continuare operatiunea interconectări), prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Pentru a fi eligibile în vederea finantării, toate cheltuielile trebuie să facă parte din categoriile decheltuieli mentionate în prezentul ordin, să corespundă obiectivelor axei prioritare 4 “Cresterea eficientei energetice si a securitătii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice” si obiectivelor operatiunii interconectări, să fie direct legate de obiectivele si rezultatele proiectelor propuse spre finantare privind realizarea de investitii în interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale cu retelele europene, în vederea cresterii securitătii furnizării energiei.

(2) Pentru a fi eligibile în vederea finantării, cheltuielile trebuie să fie efectuate de către beneficiar după primirea notificării din partea organismului intermediar pentru energie privind “începerea lucrărilor” si nu mai târziu de sfârsitul perioadei de implementare, asa cum este aceasta stipulată în contractul de finantare nerambursabilă.

(3) Cheltuielile privind leasingul nu sunt eligibile în cadrul proiectului.

(4) Cheltuielile executate în regie propne aferente obiectivelor de investitii finantate în cadrul POS CCE, axa prioritară 4, operatiunea interconectări, nu sunt eligibile.

(5) Cheltuielile sub forma contributiei în natură nu sunt eligibile.

(6) Cheltuielile efectuate pentru achizitia de active corporale sunt eligibile dacă activele achizitionate sunt noi, procurate în conditii de piată si prevăzute în anexă.

(7) Cheltuielile efectuate pentru achizitia de active necorporale sunt eligibile dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) sunt utilizate în exclusivitate în locatia care a beneficiat de ajutor de stat;

b) sunt considerate active amortizabile;

c) au fost achizitionate de la un tert, în conditii de piată.

(8) Cheltuielile legate de terenuri, constructii, echipamente, instalatii si utilaje sunt eligibile numai dacă se încadrează în limitele aprobate prin contractul de finantare pe categorii de cheltuieli, sunt incluse în valoarea activelor respective si se regăsesc înregistrate în contabilitatea beneficiarului, în conturile de imobilizări corporale.

(9) Următoarele categorii de cheltuieli: transport de bunuri, asigurarea bunurilor pe durata transportului si manipulare sunt eligibile numai atunci când pot fi atribuite direct achizitiei bunului respectiv de natura constructiilor, echipamentelor, instalatiilor si utilajelor si sunt cuprinse în costul de achizitie al acestor active.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 1.548/2008 privind aprobarea Listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate în cadrul operatiunii “Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale cu retelele europene” - Domeniul major de interventie 3 - Diversificarea retelelor de interconectare în vederea cresterii securitătii furnizării energiei, Axa prioritară 4 “Cresterea eficientei energetice si a securitătii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice” din cadrul Programului operational sectorial “Cresterea competitivitătii economice” (POS CCE) 2007-2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din4 iunie 2008.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei, comertului

si mediului de afaceri,

Ion Ariton

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

 

ANEXĂ

 

LISTA

de cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate în cadrul Programului operational sectorial “Cresterea competitivitătii economice” (POS CCE) 2007-2013, axa prioritară 4 “Cresterea eficientei energetice si a securitătii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice”, domeniul major de interventie 3 “Diversificarea retelelor de interconectare în vederea cresterii securitătii furnizării energiei”, operatiunea “Sprijinirea investitiilor pentru interconectarea retelelor nationale de transport al energiei electrice si gazelor naturale cu retelele europene”

 

1. Cheltuieli pentru achizitia de teren, conform Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate fn cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, cu modificările si completările ulterioare. Costul de achizitie a terenului fără constructii este eligibil în limita a 10% din cheltuielile totale eligibile ale proiectului.

2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului în vederea pregătirii amplasamentului, dacă sunt strict legate de realizarea proiectului, precum: demolări, demontări, dezafectări, defrisări, evacuări materiale rezultate, devieri retele de utilităti din amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuizmente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investitia de bază), devieri de cursuri de apă etc.

3. Cheltuieli pentru investitia de bază -cheltuielile aferente obiectelor cuprinse în obiectivul de investitie:

a) cheltuieli pentru constructii si instalatii legate de constructii, pe obiecte de constructie (clădiri, constructii speciale, instalatii aferente constructiilor, precum: instalatii electrice, sanitare, instalatii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalatii de încălzire, ventilare, climatizare, P.S.I., telecomunicatii si alte tipuri de instalatii impuse de destinatia obiectivului investitiei);

b) cheltuieli pentru montajul utilajelor tehnologice si al utilajelor incluse în instalatiile functionale, inclusiv retelele aferente necesare functionării acestora, desfăsurate pe obiecte de constructie, numai dacă sunt incluse în valoarea activului respectiv si se regăsesc înregistrate în contabilitatea beneficiarului în conturile de imobilizări;

c) cheltuieli pentru utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj desfăsurate pe obiecte de constructie;

d) cheltuieli pentru utilaje si echipamente fără montaj, precum si echipamente de transport tehnologic, desfăsurate pe obiecte de constructie;

e) cheltuieli pentru achizitia de active necorporale (aplicatii informatice, alte licente, brevete, know-how sau alte cunostinte tehnice nebrevetate).

Cheltuielile pentru achizitia de active necorporale sunt eligibile în limita a 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României

 

Având în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii bănesti, precum si pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, ale Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României si Hotărârea Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României din data de 5 ianuarie 2012,

Banca Natională a României hotărăste:

începând cu data de 6 ianuarie 2012, nivelul ratei dobânzii de referintă a Băncii Nationale a României este de 5,75% pe an.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 5 ianuarie 2012

Nr. 1.

 


ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECTIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 29 martie 2011, definitivă la 29 iunie 2011,

în Cauza Cornelia Popa împotriva României

Strasbourg

 

(Cererea nr. 17.437/03)

Prezenta hotărâre devine definitivă în conditiile prevăzute la art. 44 § 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Documentul poate suferi modificări de formă.

În Cauza Cornelia Popa împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunită într-o cameră compusă din: Josep Casadevall, presedinte, Comeliu Bîrsan, Egbert Myjer, Ján Sikuta, Ineta Ziemele, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, judecători, si Santiago Quesada, grefier de sectie,

după ce a deliberat în camera de consiliu la 8 martie 2011,

pronuntă prezenta hotărâre, adoptata la aceeasi dată.

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 17437/03 îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, Cornelia Popa (reclamanta), a sesizat Curtea la 24 aprilie 2003, în temeiul art. 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamanta este reprezentată de Dan Mihai, avocat în Bucuresti. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental Răzvan-Horatiu Radu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La 8 martie 2010, presedintele Sectiei a treia a hotărât să comunice Guvernului cererea respectivă. În conformitate cu art. 29 § 1 din Conventie, acesta a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea si fondul cauzei vorfi examinate împreună.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamanta s-a născut în 1976 si locuieste în Constanta.

5. În cadrul unui litigiu de dreptul muncii privind concedierea unei angajate de către o societate comercială, la 25 ianuarie 2001, Judecătoria Constanta a pronuntat o hotărâre favorabilă angajatei. Completul de judecată al respectivei instante îl includea pe judecătorul CC. Litigiul s-a încheiat prin Hotărârea din 31 august 2001, Tribunalul Constanta reformând integral hotărârea judecătoriei si respingând în mod definitiv recursul angajatei.

6. Reclamanta, ziarist la cotidianul “Independentul”, a asistat la proces. În decursul desfăsurării procesului si înainte de pronuntarea hotărârii Tribunalului Constanta, aceasta a luat cunostintă de un comunicat de presă publicat la 2 aprilie 2001 de Curtea de Apel Constanta si Tribunalul Constanta cu privire la, printre altele, cercetarea disciplinară la adresa judecătorului C.C. Comunicatul prevedea următoarele în părtile relevante:

“În urma unei cercetări disciplinare având ca obiect activitatea judecătorului CC. si [...] din cadrul Judecătoriei Constanta [...] concluziile au fost trimise Inspectiei Judiciare din cadrul Ministerului Justitiei în vederea continuării cercetării respective conform legii [...].”

7. La 28 mai 2001, reclamanta a publicat un articol împreună cu o fotografie a judecătorului CC în cotidianul “Independentul”. Articolul avea următorul text:

“Judecătorul CC recidivează cu sentinte stupefiante - D.S., care asigura gestiunea în cadrul societătii «C» SA ar trebui să plătească contravaloarea a 16 tone de motorină lipsă, adică aproximativ 47 milioane de lei acum 4 ani;

- Chiar dacă setul de probe examinate erau favorabile societătii «C» SA, judecătorul CC. a pronuntat o hotărâre aberantă;

- CC. obligă societatea «C» să reintegreze angajatul si să îi plătească despăgubiri substantiale;

- Magistratul CC, cunoscută gratie deciziilor surprinzătoare, a atras atentia Consiliului Superior al Magistraturii.

În 1997, Judecătoria Constanta a fost sesizată de SC «C» SA cu un litigiu de muncă formulat împotriva D.S. Aceasta din urmă a fost angajată ca gestionar în cadrul benzinăriei. La 14 mai 1997, presedintele-directorgeneral al societătii, după ce a dispus un inventar asupra mărfurilor din gestiunea D.S., a constatat o lipsă de 16 tone de motorină, în valoare de aproximativ 47 milioane de lei. Considerând că este vorba despre o gravă nerespectare a atributiilor profesionale, directia societătii a decis concedierea lui D.S. Asa cum reiese din afirmatiile părtilor la litigiu, precum si din examinarea probelor, instanta a hotărât că, în spetă, cererea privind prejudiciul material s-a aflat la originea concedierii. Lipsa mărfii a fost constatată în perioada în care D.S. asigura gestiunea, anterior acestei perioade nemaifâcându-se nicio constatare de acest tip. Conform rezultatelor expertizei contabile, prejudiciul s-ar fi produs în perioada 30 aprilie-14 mai 1997, expertii considerând totusi că era prea mare cantitatea de motorină lipsă în raport cu eventualele posibilităti de sustragere. După audiere, D.S. a recunoscut că nu a raportat în mod real stocurile zilnice de carburanti. S-a dovedit că, la 8 mai, D.S, a solicitat un împrumut de carburanti din partea societătii pentru a acoperi cantitatea de carburant lipsă. Lipsa de carburant evidentiată în gestiunea societătii a fost recunoscută de D.S. în timpul cercetării administrative, care a indicat totusi că, pentru a acoperi pierderea, aceasta trebuia să îsi vândă apartamentul. Apartamentul a fost vândut, însă prejudiciul cauzat societătii nu a fost acoperit. Desi existau probe concludente care atestau culpabilitatea lui D.S. pentru lipsa celor 16 tone de motorină, în valoare de aproximativ 47 milioane de lei, judecătorul CC a hotărât, în mod stupefiant, că decizia de concediere era ilegală si a anulat-o. Si, pentru ca stupefactia să fie la culme, CC a obligat conducerea societătii «C» SA să o reintegreze pe D.S. în functia avută si să îi plătească despăgubiri pentru perioada în care aceasta nu si-a încasat salariul. Acelasi judecător i-a dispus lui HO., presedintele-director general al societătii «C» SA, să îi plătească lui D.S. drepturile salariale pentru perioada care s-a scurs între data concedierii si reintegrarea efectivă în postul său.”

8. La 11 iunie 2001, judecătorul CC a depus plângere penală pentru calomnie împotriva reclamantei si a cotidianului.


Aceasta sustinea că titlul articolului în litigiu, precum si publicarea fotografiei sale aduceau atingere dreptului la respectarea reputatiei sale, în calitate de magistrat. În opinia sa, faptul că reclamanta a prezentat într-un mod tendentios faptele procedurii, făcând referire la capacitătile profesionale ale judecătorului CC, la subiectiva interpretare si apreciere a probelor de către aceasta, a expus-o dispretului public, afectându-i astfel demnitatea. CC. s-a constituit parte civilă pentru o sumă de 100.000.000 lei românesti (ROL), aproximativ 3.850 euro (EUR).

9. La termenul din 8 ianuarie 2002, ziarul, în calitate de parte responsabilă civilmente, a solicitat Judecătoriei Constanta să depună la dosarul cauzei comunicatul de presă din 2 aprilie 2001 al Curtii de Apel Constanta. Instanta a respins proba respectivă ca “irelevantă, neconcludentă si inutilă”.

10. Prin Hotărârea din 10 septembrie 2003, Judecătoria Constanta a condamnat reclamanta la plata unei amenzi penale de 6.000.000 ROL, aproximativ 200 EUR, pentru calomnie. Totodată, instanta a condamnat reclamanta în solidar cu ziarul la plata unei despăgubiri de 100.000.000 ROL, aproximativ 3.850 EUR, pentru prejudiciul moral suportat de partea civilă. În fine, reclamanta si ziarul au fost obligati la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 12 EUR. Instanta a hotărât că articolul în cauză depăsise limitele obligatiilor de informare într-o societate democratică, transmitând un mesaj precis, respectiv reprosuri la adresa judecătorului CC. cu privire la nerespectarea legii si a obligatiilor profesionale. Potrivit instantei Judecătoriei Constanta, articolul în cauză constituia o “atingere nu numai la adresa magistratilor, ci si a încrederii cetătenilor în justitie”.

11. Reclamanta a introdus recurs împotriva hotărârii, sustinând, între altele, că afirmatiile făcute la publicarea articolului au fost confirmate la 31 august 2001 prin Hotărârea Tribunalului Constanta, care modifica integral hotărârea judecătoriei. În fata Tribunalului Constanta reclamanta a afirmat că publicarea articolului său avea ca obiectiv apărarea bunei functionări a justitiei, prin denuntarea faptelor care aduceau atingere normelor deontologiei profesionale si a deciziilor judecătoresti bizare. Reclamanta s-a plâns de refuzul judecătoriei de a-i permite să facă proba veritătii afirmatiilor sale si a invocat respingerea de către instantă a probei constând în comunicatul de presă care ridica îndoieli cu privire la obligatiile profesionale ale judecătorului CC Reclamanta denunta condamnarea sa pe motivul atingerii “reputatiei magistratilor în general, fără ca judecătoria să fi examinat temeinicia afirmatiilor ei.

12. Prin încheierea din 17 mai 2002, Curtea Supremă de Justitie, sesizată cu o cerere formulată de partea responsabilă civilmente, a decis strămutarea cauzei în fata unei alte instante de acelasi grad, respectiv Tribunalul Galati.

13. Prin Hotărârea din 28 octombrie 2002, Tribunalul Galati a admis partial recursul reclamantei si a modificat hotărârea judecătoriei, reducând valoarea despăgubirii acordate cu titlu de prejudiciu moral la 60 000.000 ROL, aproximativ 1.920 EUR. Instanta a mentinut restul dispozitiilor hotărârii. Instanta a hotărât că reclamanta adusese o gravă atingere dreptului la respectarea reputatiei judecătorului CC, mai ales în virtutea statutului său de magistrat Considerând că reclamanta recunoscuse si regretase situatia în cauză si tinând seama de resursele materiale limitate de care aceasta dispunea, instanta a decis că se impunea o reducere a despăgubirii acordate pentru prejudiciul moral.

14. Asa cum reiese din copia unei scrisori din 16 mai 2003 trimise de Judecătoria Constanta Politiei Municipiului Constanta, amenda penală de 6.000.000 ROL a făcut obiectul unei gratieri prezidentiale.

II. Dreptul intern relevant

15. Dispozitiile relevante din Codul penal român, în materie de calomnie, astfel cum erau în vigoare la vremea faptelor, precum si modificările legislative ulterioare sunt descrise în Hotărârea Boldea împotriva României [nr. 1999/02, pct. 16-19, CEDO 2007-...(extrase)].

16. Prin Decizia nr. 62/2007 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007, Curtea Constitutională a României a declarat neconstitutionala legea deabrogare a art. 205-207 din Codul penal privind insulta si calomnia, pe motiv că reputatia persoanelor, astfel cum este garantată de Constitutie, trebuia protejată în mod imperativ prin sanctiuni de drept penal.

ÎN DREPT

I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 10 din Conventie

17. Reclamanta sustine că faptul că a fost condamnată penal si civil, prin Hotărârea din 28 octombrie 2002 a Tribunalului Galati, a adus atingere dreptului său la libertatea de exprimare garantat de art. 10 din Conventie, care este redactat după cum urmează:

“1. Oricare persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fără amestecul autoritătilor publice si fără a tine seama de frontiere. Prezentul articolnu împiedică statelesă impună societătilor de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune un regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertăti, ce comportă îndatoriri si responsabilităti, poate fi supusă unor formalităti, conditii, restrângeri sau sanctiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea natională, integritatea teritorială sau siguranta publică, apărarea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sănătătii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecătoresti.”

18. Guvernul contestă această teză.

A. Cu privire la admisibilitate

19. Curtea constată că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. Curtea observă de altfel că acesta nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar asadarsă fie declarat admisibil.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele părtilor

20. Reclamanta consideră că articolul în litigiu se baza pe informatii factuale corecte si necontestate si că exprima opinia sa privind lipsa de impartialitate a judecătorului CC în opinia sa, termenul cel mai dur folosit în articol era “stupefiant”, expresie utilizată pentru a caracteriza hotărârea judecătorească pronuntată în cauza privind conflictul de muncă, obiectul articolului său de presă. Reclamanta afirmă că a prezentat cauza în mod corect, fără nicio intentie calomnioasă, exclusiv în scopul de a informa publicul despre o problemă de ordin general, respectiv functionarea justitiei. Pe lângă motivarea discutabilă a deciziilor interne, reclamanta sustine că la redactarea articolului s-a bazat pe existenta comunicatului de presă al Curtii de Apel Constanta, care mentiona o cercetare disciplinară având ca obiect activitatea profesională a judecătorului CC.

21. Reclamanta consideră că sanctiunea si înscrierea condamnării penale în cazierul judiciar erau disproportionate în raport cu faptele imputate. În fine, reclamanta sustine că gratierea prezidentială a avut caracter conditionat, întrucât, conform dreptului intern, timp de 3 ani de la pronuntarea Hotărârii din 28 octombrie 2002, măsura putea fi revocată.

22. Guvernul consideră că era vorba despre judecăti de valoare, care nu aveau niciun temei faptic. În acest sens invocă Hotărârea Paturel împotriva Frantei (nr. 54.968/00, pct. 38, 22 decembrie 2005). Pe această temă, Guvernul face trimitere, de asemenea, la situatia retinută în Cauza Stângii si Scutetntu împotriva României (tir. 53.899/00, pct. 51 si 54, 31 ianuarie 2006), în care Curtea a constatat neîncălcarea art. 10 din Conventie. Guvernul consideră, de asemenea, că instantele si-au întemeiat deciziile pe motive relevante si suficiente. Referitor la amenda penală, Guvernul precizează că măsura a făcut obiectul unei gratieri prezidentiale. Guvernul afirmă totodată că reclamanta nu a prezentat vreun document justificativ care să ateste plata despăgubirilor morale.

2. Motivarea Curtii

23. Curtea consideră că pronuntarea condamnării în litigiu se analizează ca o “ingerintă” în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare de către reclamantă. O asemenea ingerintă încalcă art. 10 din Conventie, cu exceptia cazului în care este “prevăzută de lege”, urmăreste unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevăzute la art. 10 § 2 si este “necesară într-o societate democratică”, pentru îndeplinirea acestora.

24. Curtea observă pentru început că părtile nu contestă faptul că respectiva condamnare a reclamantei era prevăzută de lege, în spetă de dispozitiile relevante din Codul penal si Codul civil, si că urmărea un scop legitim, respectiv protectia reputatiei altei persoane, în sensul art. 10 § 2 din Conventie.

25. Rămâne de stabilit dacă respectiva condamnare era necesară într-o societate democratică.

a) Principii generale

26. Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societăti democratice, una dintre conditiile primordiale ale evolutiei sale si ale dezvoltării fiecărei persoane. Sub rezerva art. 10§ 2, aceasta este valabilă nu numai pentru “informatiile” sau “ideile” acceptate ori considerate drept inofensive sau indiferente, ci si pentru cele care lovesc, sochează sau nelinistesc: aceasta este dorinta pluralismului, tolerantei si mentalitătii deschise, fără de care nu există “societate democratică” în forma consacrată la art 10, aceasta este însotită de exceptii care necesită totusi o interpretare strictă, iar necesitatea de a o restrânge trebuie să fie stabilită în mod convingător.

27. În sensul art. 10 § 2, adjectivul “necesar” implică o “nevoie socială imperioasă”. Statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru a hotărî cu privire la existenta unei asemenea nevoi, însă aceasta este dublata de un control european asupra atât a legislatiei, cât si a deciziilor prin care este aplicată, chiar si atunci când sunt emise de o jurisdictie independentă (a se vedea, mutatis mutandis, Prager si Oberscrilick împotriva Austriei, 26 aprilie 1995, pct.34-35, seria A, nr 313). Prin urmare, Curtea are competenta de a se pronunta în ultimă instantă cu privire la aspectul dacă o “restrictie” este compatibilă cu libertatea de exprimare protejată de art. 10.

28. Atunci când îsi exercită controlul, Curtea nu are sarcina de a se substitui instantelor interne competente, ci de a verifica din perspectiva art. 10 deciziile pe care acestea le-au pronuntat în virtutea puterii lor de apreciere. Nu rezultă că aceasta trebuie să se limiteze la a stabili dacă statul pârât s-a folosit de această putere cu bună-credintă, cu grijă si în mod rezonabil: ingerinta în litigiu trebuie considerată având în vedere cauza în ansamblu, pentru a stabili dacă aceasta era “proportională scopului legitim urmărit” si dacă motivele invocate de autoritătile nationale pentru a o justifica sunt “relevante si suficiente”.

29. Pe de altă parte, Curtea a subliniat în numeroase rânduri rolul esential pe care îl joacă presa într-o societate democratică: desi presa nu trebuie să depăsească anumite limite, privind în special protectia reputatiei si a drepturilor altora, cu toate acestea îi revine sarcina de a comunica, cu respectarea obligatiilor si responsabilitătilor sale, informatii si idei despre toate problemele de interes general, inclusiv cele care se referă la functionarea puterii judecătoresti (De Haes si Gijsels împotriva Belgiei, 24 februarie 1997, pot. 37, Culegere de hotărâri si decizii 1997-1). Presa reprezintă într-adevăr unul dintre mijloacele de care dispun responsabilii politici si opinia publică pentru a se asigura că judecătorii se achită de înaltele lor responsabilităti conform scopului constitutiv al misiunii care le este încredintată (Prager si Oberschiick, citată anterior, pct. 34). Desigur, actiunea instantelor, care sunt garante ale justitiei si care au o misiune fundamentală într-un stat de drept, are nevoie de încrederea publicului. Astfel, este necesară protejarea acesteia împotriva atacurilor lipsite de temei, mai ales atunci când obligatia de retinere interzice magistratilor să actioneze (De Haes si Gijseis, citată anterior, pct. 37).

30. Pe de altă parte, Curtea reaminteste că, drept urmare a “îndatoririlor si răspunderilor inerente exercitării libertătii de exprimare, protectia oferită de art. 10 din Conventie persoanelor care, precum reclamanta, se implică într-o dezbatere publică este subordonată conditiei ca partea interesată să actioneze cu bună-credintă, astfel încât să ofere informatii exacte si demne de încredere [Radio France si a/f// împotriva Frantei, nr. 53.984/00, pct. 37, Culegere 2004- Îl, si Biadet Tromsi si Stensaas împotriva Norvegiei (GC), nr. 21.980/03, pct. 65, CEDO 1999-III]. Cu toate acestea, le este permis să recurgă la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare (Mamere împotriva Frantei, nr. 12.697/03, pct. 25, CEDO 2006-XIII).

b) Aplicarea în spetă a principiilor mentionate anterior

31. Curtea constată că, în prezenta cauză, Tribunalul Galati a considerat că, prin intermediul remarcilor din articolul de presă publicat de reclamantă, s-a adus atingere reputatiei judecătorului CC. Tribunalul a confirmat totodată constatarea Judecătoriei Constanta, potrivit căreia articolul în cauză constituia o “atingere nu numai la adresa magistratilor, ci si a încrederii cetătenilor în justitie” Instantele interne i-au reprosat jurnalistei că “depăsise limitele obligatiilor de informare” formulând “reprosuri la adresa judecătorului CC. cu plivire la nerespectarea legii si a obligatiilor profesionale”. Prin urmare. Curtea trebuie să se convingă de faptul că autoritătile nationale au aplicat norme conforme principiilor consacrate de art 10 din Conventie, bazându-se mai ales pe o apreciere acceptabilă a faptelor relevante (Zana împotriva Turciei, 25 noiembrie 1997, pct. 51, Culegere 1997-VII, si Kyprianou împotriva Ciprului (GC), nr 73 797/01, pct 171, 15 decembrie 2005].

32. Curtea observă că, desi Judecătoria Constanta a constatat că afirmatiile din articolul în litigiu erau calomnioase, constituind “învinuiri” la adresa judecătorului CC, Tribunalul Galati a confirmat în recurs acest rationament “mai ales ca urmare a calitătii de magistrat” a victimei. Referitor la magistrati, Curtea reaminteste că, desi nu este adevărat că acestia se expun în mod constient unui control atent al faptelor si gesturilor lor precum oamenii politici si că ar trebui tratati prin urmare la egalitate cu acestia din urmă atunci când este vorba despre critici la adresa comportamentului lor [Janowski împotriva Poloniei (GC), nr. 25.716/94, pct. 33, 21 ianuarie 1999, CEDO 1999-1], nu este mai putin adevărat că limitele criticii admisibile sunt mai mari pentru functionari atunci când îsi exercită atributiile oficiale, precum în spetă, decât în cazul persoanelor fizice (a se vedea în special Mamere, citată anterior, pct. 27). Astfel, persoana în cauză, apartinând “institutiilor fundamentale ale statului”, putea face, în această calitate, obiectul unor critici personale în limite “acceptabile”, nu numai în mod teoretic si general.

33. Curtea obsetvă că analiza articolului în litigiu făcută de cele două instante se axează pe afirmatii considerate calomnioase, fără ca acestea să fie totusi repuse în contextul lor în cadrul rationamentului. În absenta unei analize critice si circumstantiale a articolului în litigiu, această metodă nu permite identificarea cu suficientă certitudine a motivelor care au condus la sanctiunea penală. Pe de altă parte, respingerea de către Tribunalul Galati a beneficiului bunei-credinte pentru reclamantă, pe motiv că victima era un magistrat, constituie o abordare prea formală a interpretării articolului în cauză. Simpla mentiune a “atingerii [...] încrederii cetătenilor în justitie” nu este suficientă pentru a fundamenta condamnarea reclamantei pentru calomnie.

34. Curtea subliniază că articolul în litigiu critica în mod acerb hotărârea pronuntată de judecătorul CC, a cărui competentă profesională era puternic pusă sub semnul întrebării, în această situatie, articolul se referea la o temă de interes general, respectiv încrederea societătii în justitie. Curtea observă totodată că afirmatiile reclamantei nu priveau aspecte din viata privată a lui CC, ci comportamentele si atitudinile acesteia care implicau calitatea sa de magistrat (Sabou si Pîrcălab împotriva României, nr. 46.572/99, pct. 38-39,28 septembrie 2004). Prin urmare, Curtea trebuie să dovedească o mare prudentă atunci când, precum în spetă, măsurile luate sau sanctiunile aplicate de autoritatea natională sunt de natură să descurajeze presa de la participarea la discutarea problemelor de interes general legitim [Biadet Tromsř si Stensaas, citată anterior, pot. 64).

35. În continuare, trebuie amintită jurisprudenta consacrată a Curtii, conform căreia, pentru a aprecia existenta unei “nevoi sociale imperioase” capabile să justifice o ingerintă în exercitarea libertătii de exprimare, este necesar să se facă o distinctie atentă între fapte si judecăti de valoare. Dacă materialitatea primelor se poate dovedi, celelalte nu se pretează unei demonstratii a corectitudinii lor [De Haes si Gijseis, citată anterior, pct. 42, si Hartanova împotriva Letoniei (dec), nr. 57.313/00, 3 aprilie 2003]. Desigur, dacă este vorba despre afirmatii privind conduita unui tert, uneori poate fi dificil să se facă distinctie între imputările de facto si judecătile de valoare. Cu toate acestea, chiar o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este total lipsită de temei faptic (Jerusatem împotriva Austriei, nr. 26.958/95, pct. 43, CEDO 2001-11).

36. În spetă, examinând afirmatiile în litigiu prin prisma întregului articol publicat de reclamantă, se constată o îmbinare între judecăti de valoare si anumite elemente cu caracter faptic.

37. Curtea observă că la originea criticii cu caracter profesional la adresa lui CC. se afla comunicatul de presă din 2 aprilie 2001 al Curtii de Apel si al Tribunalului Constanta, care anunta o cercetare disciplinarăprivind activitatea profesională a judecătorului CC. În acest context, Curtea consideră că reclamanta a actionat cu bună-credintă, scopul articolului fiind de a informa publicul despre un subiect de interes general.

38. Curtea observă, de asemenea, că, potrivit legislatiei interne cu privire la calomnie, persoana acuzată trebuie să poată recurge la proba veritătii pentru a se apăra. Curtea remarcă totusi că singura probă acceptată de Judecătoria Constanta era constituită din deciziile interne pronuntate în litigiul de dreptul muncii dintre un tert si o societate comercială. Astfel, atât Tribunalul Constanta, cât si Tribunalul Galati au refuzat să includă în dosar comunicatul de presă din 2 aprilie 2001 si să îl examineze, contrar cererilor exprese formulate de partearesponsabilă civilmente în fata judecătoriei, apoi de către reclamantă în cadrul recursului în fata tribunalului. Or, era vorba tocmai despre un mijloc de probă de care reclamanta intentiona să se folosească în apărarea sa si a cărui relevantă ca dovadă si temei faptic al afirmatiilor care îl puneau în discutie pe judecătorul CC. nu putea fi exclusă.

39. Pe de altă parte, desi reclamanta nu a putut dovedi în fata instantelor interne că afirmatiile sale aveau un ternei faptic suficient, Curtea observă că aceasta s-a implicat activ în procesul său, s-a oferit mereu să facă proba veritătii afirmatiilor sale, iar comportamentul său examinat în general demonstrează că a actionat cu bună-credintă, convinsă de existenta unei probleme de deontologie profesională a judecătorului CC. [a se vedea, a contrario, Cumpănă si Mazăre, nr. 33.348/96, pct. 104, 10 iunie 2003; Stângu si Scutelnicu, citată anterior, pct. 51; Ivanciuc împotriva României [dec), nr. 18.624/03, 8 septembrie 2005; si Titei împotriva României (dec), nr. 1.691/03, 23 mai 2006]. “

40. În acest context, expresiile folosite de reclamantă în articolul său cu privire la judecătorul CC nu pot fi considerate, potrivit Curtii, drept afirmatii în mod deliberat calomnioase, ci drept echivalentul unei libertăti jurnalistice ce include si posibila recurgere la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare [mutatis mutandis, Dalban împotriva României (GC), nr. 28.114/95, pct. 50, CEDO 1999-VI, precum si A/S Diena si Ozolins împotriva Letoniei, nr. 28.114/00, pct. 84, 12 iulie 2007].

41. Pentru aceste motive, Curtea consideră că faptul că reclamanta a fost găsită vinovată de calomnie nu corespundea niciunei “nevoi sociale imperioase”, una dintre conditiile principale pentru justificarea necesitătii unei ingerinte asupra libertătii de exprimare într-o societate democratică. Nici faptul că amenda penală a reclamantei ar fi făcut obiectul unei gratieri prezidentiale, nici cuantumul despăgubirilor morale impuse nu ar putea influenta această concluzie.

Prin urmare, a fost încălcat art. 10 din Conventie.

II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Conventie

42. Reclamanta afirmă că imposibilitatea de a face în fata instantelor proba veritătii afirmatiilor sale a încălcat dreptul său la un proces echitabil, astfel cum este prevăzut la art. 6 § 1 din Conventie. Aceasta se plânge totodată de lipsa de impartialitate si de independentă a Judecătoriei Constanta, ca urmare a hotărârii de condamnare pronuntate de colegii judecătorului CC, desi acestia nu arfi trebuit să se pronunte în cauză. Art. 6 § 1 din Conventie prevede următoarele;

“Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [..,] a cauzei sale de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa.”

A Cu privire la imposibilitatea de a face proba veritătii

43. Reclamanta afirmă că proba comunicatului de presă din 2 aprilie 2001 a fost refuzată în mod nejustificat de Judecătoria Constanta. Potrivit acesteia, era vorba despre o probă importantă, deoarece mentiona o cercetare disciplinară privind activitatea profesională a judecătorului CC. În recurs, Tribunalul Galati a refuzat, de asemenea, să analizeze proba respectivă

44. Guvernul afirmă că procedura penală începută împotriva reclamantei a respectat garantiile prevăzute la art. 6 § 1 din Conventie, în special principiul contradictorialitătii si cel al egalitătii armelor. Potrivit Guvernului, reclamanta a avut posibilitatea de a supune examinării toate mijloacele de probă pe care le considera utile si necesare.

45. Curtea constată că respectivul capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 din Conventie. De asemenea, Curtea subliniază că acesta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate Este necesar asadar să fie declarat admisibil.

46. Cu toate acestea, Curtea consideră, tinând cont de concluziile sale de la pct. 37-38 supra că nu trebuie să statueze în plus asupra acestui capăt de cerere.

El Cu privire la lipsa de impartialitate a magistratilor din cadrul Judecătoriei Constanta

47. Reclamanta afirmă că Hotărârea din 1 februarie 2002 a Judecătoriei Constanta a fost pronuntată de judecătorul A.M , colegul de muncă al părtii civile CC Reclamanta invocă obligatia judecătorului A.M. de a nu face parte din completul de judecată care a condamnat-o pentru calomnie.

48. Guvernul afirmă că, în caz de bănuieli privind lipsa de mpartialitate a instantei, reclamanta ar fi putut solicita strămutarea cauzei la o altă instantă, printr-o cerere de recuzare. Însă în spetă o astfel de cerere a fost formulată exclusiv de partea responsabilă civilmente, cauza fiind transferată, în recurs, în fata Tribunalului Galati.

49. Curtea observă că reclamanta avea la dispozitia sa o cale de recurs efectivă, respectiv o cerere de strămutare, în temeiul art. 55 din Codul de procedură penală. Eficienta acestei dispozitii a fost demonstrată în spetă, cu ocazia cererii de strămutare depuse de partea responsabilă civilmente si referitoare la judecarea recursului, primită la Curtea Suprema de Justitie la 17 mai 2002. Rezultă că acest capăt de cerere trebuie respins pentru neepuizarea căilor de recurs interne, în conformitate cu art. 35 § 1 si 4 din Conventie.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

50. În conformitate cu art. 41 din Conventie;

“Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciu

51. Reclamanta solicită 10.000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral, ca urmare a frustrării, angoasei, neplăcerilor si incertitudinii cauzate de condamnarea sa pentru calomnie. În primul său an de exercitare a profesiei de ziarist, reclamanta afirmă că a fost grav descurajată de înscrierea în cazierul său judiciar a condamnării sale penale pentru calomnie.

52. Guvernul consideră că legătura de cauzalitate dintre prejudiciul moral invocat si suma solicitată cu acest titlu nu a fost dovedită si că o eventuală hotărâre judecătorească de condamnare ar constitui, în sine, o reparatie suficientă pentru prejudiciul moral prezumtiv suferit de reclamantă. Guvernul consideră că suma solicitată de reclamantă cu acest titlu este excesivă si face trimitere la cauzele în care, în situatii similare, Curtea a acordat sume între 1.000 si 5.000 EUR.

53. Curtea constată că reclamanta nu formulează nicio pretentie de despăgubire a prejudiciului material. Consideră, cu toate acestea, că reclamanta a suferit un prejudiciu moral incontestabil ca urmare a condamnării sale penale. Tinând seama de circumstantele cauzei si pronuntându-se în echitate, în conformitate cu art. 41, Curtea acordă reclamantei, ca reparatie pentru prejudiciul moral, suma de 7.000 EUR.

B. Cheltuieli de judecată

54. Reclamanta solicită totodată 4.160 EUR pentru cheltuielile de judecată efectuate în fata Curtii, respectiv 50 EUR pentru cheltuielile de corespondentă si 4.110 EUR pentru onorariul avocatului, sumă care urmează să îi fie plătită direct reprezentantului său. Pentru suma din urmă, reclamanta include în dosar o copie a centralizatorului si a contractului de asistentă juridică încheiat la 25 august 2010, indicând valoarea de 4.110 EUR, de plătit ulterior adoptării hotărârii în prezenta cauză.

55. Guvernul nu se opune ca o reclamantei să i se acorde o sumă corespunzătoare cheltuielilor necesare si justificate. Acesta precizează că reclamanta nu a achitat onorariul avocatului si consideră că suma solicitată cu acest titlu este excesivă.

56. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al cuantumului acestora [Iatridis împotriva Greciei (reparatie echitabilă) (GC), nr. 31.107/96, pct. 54, CEDO 2O00-XI].

57. Referitor la cheltuielile de corespondentă, Curtea observă că reclamanta nu a depus niciun act justificativ în acest sens si, în consecintă, respinge acest capăt de cerere. Cu privire la onorariul avocatului pentru procedura din fata Curtii, trebuie constatat că, în temeiul contractului de asistentă judiciară depus la dosar, reclamanta are obligatia de a-l plăti. În consecintă, în măsura în care avocatul are dreptul să solicite plata onorariului său în temeiul contractului, cheltuielile corespunzătoare sunt într-adevăr “reale” (a se vedea, mutatis mutandis, Tebieti Mühafize Cemiyyeti si Israfilov împotriva Azerbaidjanului, nr. 37.083/03, pct. 106, CEDO 2009-...). Având în vedere documentele aflate în posesia sa si criteriile mentionate anterior, Curtea consideră că este rezonabil să se acorde reclamantei surna de 4.110 EUR pentru procedura în fata Curtii. Având în vedere conventia încheiată între partea interesată si avocatul acesteia, Dan Mihai, Curtea hotărăste că suma mentionată anterior se va plăti direct acestuia din urmă

C. Dobânzi moratorii

58. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate,

CURTEA

1. declară cererea admisibilă în ceea ce priveste capetele de cerere întemeiate pe art. 10 si art. 6 § 1 cu privire la imposibilitatea reclamantei de a face proba veritătii si inadmisibilă pentru celelalte capete de cerere;

2. hotărăste că a fost încălcat art. 10 din Conventie;

3. hotărăste că nu este necesar să examineze capătul de cerere întemeiat pe art. 6 § 1 din Conventie cu privire la imposibilitatea reclamantei de a face proba veritătii;

4. hotărăste:

a) că statul pârât trebuie să îi plătească reclamantei, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44§ 2 din Conventie, următoarele sume, care urmează să fie convertite în moneda natională a statului pârât la cursul de schimb aplicabil la data plătii

(i) 7.000 EUR (sapte mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciu moral, sumă ce va fi plătită reclamantei

(ii) 4.110 EUR (patru mii o sută zece euro) pentru cheltuielile de judecată efectuate pentru procedura din fata Curtii, sumă ce se va plăti direct lui Dan Mihai, care a reprezentat-o pe reclamantă în calitate de avocat; b) că, de la expirarea termenului mentionat si până la efectuarea plătii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade si majorată cu 3 puncte procentuale;

5. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris, la 29 martie 2011, în temeiul art. 77 § 2 si 3 din Regulament.

 

Josep Casadevall,

presedinte

Santiago Quesada,

grefier

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.