MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 33/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 33         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 16 ianuarie 2012

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

296/2011. - Lege pentru ratificarea Tratatului dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20 septembrie 2010

 

Tratat între România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate

 

987/2011. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20 septembrie 2010

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.478 din 8 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

 

Decizia nr. 1.520 din 15 noiembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 1.578 din 7 decembrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

296/2011. - Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Directiei informare si relatii publice

 

33. - Ordin al ministrului finantelor publice pentru aprobarea Procedurii de certificare a declaratiei privind ne deductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, precum si a modelului si continutului formularului “Certificat privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare”

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Tratatului dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20 septembrie 2010

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Tratatul dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20 septembrie 2010.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucuresti, 21 decembrie 2011.

Nr. 296.

 


 

TRATA T

între România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate

 

România si Regatul Norvegiei, denumite în continuare părtile contractante,

luând în considerare legile si reglementările în vigoare privind aplicarea legii pe teritoriul părtilor contractante si dorinta de a îmbunătăti eforturile de cooperare în materia aplicării legii si a administrării justitiei,

din dorinta de a facilita reabilitarea socială în mediul lor social de origine a persoanelor condamnate,

considerând că aceste obiective reclamă ca persoanele care sunt condamnate definitiv ca urmare a săvârsirii unei infractiuni penale să aibă posibilitatea de a-si ispăsi condamnarea în mediul lor social de origine si că cel mai bun mijloc de a îndeplini această cerintă este de a-i transfera către tările lor de origine,

luând în considerare necesitatea unei aplicări extinse a principiului transferării persoanelor condamnate,

luând în considerare faptul că:

(1) ambele părti contractante au ratificat Conventia Consiliului Europei asupra transferării persoanelor condamnate din 21 martie 1983. Potrivit acestei conventii persoanele condamnate pot fi transferate în vederea continuării executării condamnării ce Ie-a fost aplicată numai către statul ai cărui cetăteni sunt si numai cu consimtământul lor si cu acordul statelor implicate. Protocolul aditional la aceeasi Conventie, din 18 decembrie 1997, care permite transferarea, cu anumite conditii, si în lipsa consimtământului persoanei condamnate, a fost si el ratificat de ambele părti contractante;

(2) totusi, artrebui avută în vedere continuarea dezvoltării cooperării prevăzute de instrumentele Consiliului Europei referitoare la executarea hotărârilor penale, mai cu seamă în cazul în care cetătenii părtilor contractante au făcut obiectul unei hotărâri penale si au fost condamnati la o pedeapsă sau o măsură de sigurantă privativă de libertate pe teritoriul unei alte părti contractante. Fără a afecta necesitatea asigurării garantiilor corespunzătoare pentru persoana condamnată, implicarea acesteia în procedură nu artrebui să mai fie una dominantă prin cerinta ca în toate cazurile aceasta să îsi exprime consimtământul în legătură cu înaintarea unei hotărâri către cealaltă parte contractantă în vederea recunoasterii si executării condamnării aplicate prin aceasta;

(3) prezentul tratat trebuie să fie aplicat în asa fel încât să permită respectarea principiilor generale de egalitate, echitate si caracter rezonabil;

(4) niciunul dintre termenii prezentului tratat nu va putea fi interpretat ca interzicând refuzul de a executa o decizie atunci când există motive obiective să se presupună că condamnarea a fost pronuntată în scopul pedepsirii unei persoane pe motivul sexului, rasei, religiei, originii etnice, cetăteniei, limbii, opiniilor politice sau orientării sexuale a acesteia sau că situatia acelei persoane ar putea fi prejudiciată în baza oricăruia dintre aceste motive;

(5) prezentul tratat nu împiedică pe niciuna dintre părtile contractante să facă aplicarea normelor sale constitutionale cu privire la siguranta juridică, libertatea de asociere, libertatea presei si libertatea de exprimare prin alte mijloace de difijzare publică,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Definitii

 

În sensul prezentului tratat:

a) “persoană condamnată” înseamnă orice persoană, inclusiv un minor, împotriva căreia a fost pronuntată o hotărâre pe teritoriul uneia dintre părti si care se află în detentie pe teritoriul acesteia;

b) “hotărâre” înseamnă o decizie sau o dispozitie definitivă a unei instante din statul emitent, prin care se aplică o condamnare unei persoane fizice;

c) “condamnare” înseamnă orice pedeapsă privativă de libertate sau orice măsură de sigurantă privativă de libertate aplicată pe o perioadă limitată sau nelimitată în temeiul unei infractiuni penale si în baza unui proces penal;

d) “stat emitent” înseamnă statul pe teritoriul căruia este pronuntată hotărârea;

e) “stat de executare” înseamnă statul către care se înaintează o hotărâre în vederea recunoasterii si executării acesteia;

f) “statul în care locuieste” persoana condamnată este statul în care persoana condamnată locuieste si si-a avut resedinta conform legii în mod continuu pe o perioadă de cel putin 5 ani si pe al cărui teritoriu urmează să îsi păstreze dreptul de sedere permanentă;

g) “cetătean” înseamnă, pentru România, un cetătean român, iar pentru Regatul Norvegiei, un cetătean norvegian.

 

ARTICOLUL 2

Desemnarea autoritătilor competente

 

1. Autoritatea competentă este, pentru România, Ministerul Justitiei, iar pentru Regatul Norvegiei, Ministerul Justitiei si Politiei. În sensul articolului 14, “autoritate competentă” înseamnă, pentru România, Ministerul Administratiei si Internelor, iar pentru Regatul Norvegiei, Ministerul Justitiei si Politiei.

2. Părtile contractante îsi notifică reciproc eventualele schimbări apărute în legătură cu autoritătile competente.

 

ARTICOLUL 3

Scopul si sfera de aplicare

 

1. Scopul prezentului tratat este de a stabili regulile potrivit cărora o parte contractantă urmează, cu scopul de a facilita reabilitarea socială a persoanei condamnate, să recunoască o hotărâre si să pună în executare condamnarea.

2. Prezentul tratat se aplică în cazul în care persoana condamnată se află pe teritoriul statului emitent.

3. Prezentul tratat se aplică numai pentru recunoasterea hotărârilor si executarea condamnărilor în sensul prezentului tratat. Faptul că pe lângă pedeapsa cu închisoarea a mai fost dispusă si obligarea la plata unei amenzi si/sau confiscarea, care nu a fost încă achitată, recuperată sau pusă în executare, nu va împiedica înaintarea hotărârii.

4. Prezentul tratat nu poate avea ca efect modificarea obligatiei de a respecta drepturile fundamentale si principiile de drept fundamentale consacrate prin Conventia Europeană a Drepturilor Omului.

 

ARTICOLUL 4

Criteriile pentru înaintarea hotărârii si a certificatului

 

1. Cu conditia ca persoana condamnată să se afle pe teritoriul statului emitent si să îsi fi exprimat consimtământul, atunci când acesta este necesar potrivit prevederilor articolului 6, hotărârea, însotită de certificatul al cărui model este prevăzut în anexa I, poate fi înaintată celeilalte părti contractante atunci când:

a) cealaltă parte contractantă este statul de cetătenie al persoanei condamnate sau statul în care aceasta locuieste; ori

b) cealaltă parte contractantă este statul cu care, desi nu este statul prevăzut la litera a), persoana condamnată are legături strânse care justifică efectuarea transferării, iar autoritatea competentă a acelei părti contractante este de acord cu înaintarea hotărârii si a certificatului.

2. Înaintarea hotărârii si a certificatului poate avea loc dacă autoritatea competentă a statului emitent, după caz, cu consultarea dintre autoritătile competente ale statului emitent si ale statului de executare, este satisfăcută cu privire la faptul că executarea condamnării în statul de executare va facilita reabilitarea socială a persoanei condamnate.

3. Înaintea transmiterii hotărârii si a certificatului, autoritatea competentă a statului emitent se poate consulta, prin orice mijloace adecvate, cu autoritatea competentă a statului de executare. Consultarea este obligatorie în cazurile prevăzute la alineatul 1 litera b). În asemenea cazuri autoritatea competentă a statului de executare informează în mod prompt statul emitent dacă a decis să aprobe sau nu transmiterea hotărârii.

4. Pe parcursul consultărilor, autoritatea competentă a statului de executare poate prezenta autoritătii competente a statului emitent o opinie motivată cu privire la faptul că executarea condamnării în statul de executare nu ar facilita reabilitarea socială si reintegrarea cu succes în societate a persoanei condamnate.

Dacă nu a avut loc o consultare, o asemenea opinie poate fi prezentată fără întârziere după transmiterea hotărârii si a certificatului. Autoritatea competentă a statului emitent examinează opinia prezentată si decide dacă să îsi retragă sau nu certificatul.

5. Statul de executare poate, din proprie initiativă, să solicite statului emitent înaintarea hotărârii împreună cu certificatul. Persoana condamnată poate si ea să solicite autoritătilor competente ale statului emitent sau ale statului de executare să initieze procedura de înaintare a hotărârii si a certificatului, în baza prevederilor prezentului tratat. Cererile formulate potrivit prezentului alineat nu pot institui obligatia statului emitent de a înainta hotărârea împreună cu certificatul.

 

ARTICOLUL 5

Înaintarea hotărârii si a certificatului

 

1. Hotărârea sau copia certificată a acesteia, împreună cu certificatul, se înaintează de către autoritatea competentă a statului emitent direct autoritătii competente a statului de executare, potrivit definitiilor de la articolul 2, prin orice mijloc care lasă o urmă scrisă, în conditii care să permită statului de executare stabilirea autenticitătii acestora. Originalul hotărârii sau copia certificată a acesteia, precum si originalul certificatului urmează a fi transmise statului de executare la solicitarea acestuia. De asemenea, toate comunicările oficiale vor fi efectuate direct între autoritătile competente sus-mentionate.

2. Certificatul trebuie să fie semnat, iar continutul acestuia să fie certificat pentru conformitate de către autoritatea competentă a statului emitent.

 

ARTICOLUL 6

Opinia si notificarea persoanei condamnate

 

1. Fără a afecta prevederile alineatului 2, hotărârea împreună cu certificatul pot fi înaintate statului de executare în scopul recunoasterii acesteia si al executării condamnării numai cu consimtământul persoanei condamnate, exprimat potrivit legii statului emitent.

2. Consimtământul persoanei condamnate nu este necesar dacă:

a) persoana condamnată este cetătean al statului de executare si locuieste pe teritoriul acestuia;

b) persoana condamnată va fi deportată în statul de executare imediat după ce va fi pusă în libertate după executarea condamnării, în baza unei dispozitii de expulzare sau deportare inclusă în hotărâre ori într-o decizie judiciară sau administrativă ori în orice altă măsură ce decurge din hotărârea pronuntată.

3. Persoanei condamnate i se va oferi posibilitatea de a-si exprima opinia verbal sau în scris. Dacă statul emitent consideră că este necesar, dată fiind vârsta sau starea fizică sau psihică a persoanei condamnate, posibilitatea sus-mentionată va fi oferită reprezentantului legal al acesteia.

Opinia persoanei condamnate va fi luată în considerare în procesul de luare a deciziei în legătură cu înaintarea hotărârii împreună cu certificatul. Dacă persoana si-a exercitat dreptul prevăzut în prezentul alineat, opinia persoanei condamnate va fi înaintată statului de executare. Dacă persoana condamnată si-a exprimat în mod verbal opinia, statul emitent trebuie să pună la dispozitia statului de executare consemnarea în scris a opiniei.

4. Autoritatea competentă a statului emitent aduce la cunostinta persoanei condamnate, într-o limbă pe care aceasta o întelege, că a decis să înainteze hotărârea împreună cu certificatul, folosind modelul de formular de notificare prevăzut în anexa II.

 

ARTICOLUL 7

Dubla incriminare

 

1. Următoarele infractiuni, dacă sunt sanctionate în statul emitent printr-o pedeapsă sau o măsură de sigurantă privativă de libertate al cărei maxim este de cel putin 3 ani, potrivit definitiei lor prevăzute în legislatia statului emitent, dau loc la recunoasterea hotărârii si executarea condamnării aplicate, în conditiile prezentului tratat si fără a mai fi necesară verificarea îndeplinirii cerintei dublei incriminări a faptei:

- participarea la un grup criminal organizat;

- terorism;

- trafic de persoane;

- exploatarea sexuală a copiilor si pornografia infantilă;

- trafic ilicit de droguri si substante psihotrope;

- trafic ilicit de arme, munitii si substante explozive;

- coruptie;

- fraudă;


- spălarea produselor infractiunii;

- contrafacere de monedă, inclusiv a monedei euro;

- fapte legate de criminalitatea informatică;

- infractiuni împotriva mediului înconjurător, inclusiv traficul de specii de animale pe cale de disparitie si de specii si soiuri de plante pe cale de disparitie;

- facilitarea intrării si sederii ilegale;

- omor si vătămare corporală gravă;

- trafic ilicit de organe si tesuturi umane;

- răpire, lipsire de libertate în mod ilegal si luare de ostatici;

- rasism si xenofobie;

- tâlhărie;

- furt;

- trafic ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichităti si opere de artă;

- înselăciune;

- raketul si extorcarea de fonduri;

- contrafacere si piraterie de bunuri;

- falsificare de acte oficiale si uz de acte oficiale falsificate;

- falsificare de mijloace de plată;

- trafic ilicit de substante hormonale si alti factori de crestere;

- trafic ilicit de materiale nucleare sau radioactive;

- trafic de vehicule fijrate;

- viol;

- incendiere cu intentie;

- crime aflate în jurisdictia Curtii Penale Internationale;

- sechestrare ilegală de nave si aeronave;

- sabotaj.

2. Pentru alte infractiuni decât cele cuprinse la alineatul 1, statul de executare va recunoaste hotărârea si va executa condamnarea dacă faptele care fac obiectul hotărârii constituie infractiune si potrivit legii statului de executare sau dacă acestea ar constitui infractiune dacă ar fi săvârsite pe teritoriul acestuia, indiferent de elementele constitutive sau de descrierea acesteia.

 

ARTICOLUL 8

Recunoasterea hotărârii si executarea condamnării

 

1. Statul de executare recunoaste hotărârea înaintată în conformitate cu procedura prevăzută de prezentul tratat si va lua neîntârziat toate măsurile necesare pentru executarea condamnării aplicate prin aceasta, cu exceptia cazului în care decide să invoce unul dintre motivele de nerecun oaste re sau ne executare prevăzute la articolul 9.

2. În cazul în care condamnarea este incompatibilă prin durata ei cu legea statului de executare, statul de executare poate decide să adapteze condamnarea numai dacă aceasta depăseste maximul prevăzut de lege pentru pedepsele aplicabile infractiunilor similare potrivit legislatiei proprii. Pedeapsa adaptată nu poate fi mai mică decât maximul prevăzut de lege pentru pedepsele aplicabile infractiunilor similare potrivit legislatiei statului de executare.

3. În cazul în care condamnarea pronuntată este incompatibilă prin natura ei cu legea statului de executare, statul de executare o poate adapta la pedeapsa sau măsura prevăzută de legislatia proprie pentru infractiuni similare. Această pedeapsă sau măsură trebuie să corespundă cât mai mult posibil condamnării pronuntate în statul emitent; asadar ea nu poate fi schimbată cu o pedeapsă pecuniară.

4. Pedeapsa adaptată nu poate fi mai severă prin natura sau durata sa decât condamnarea pronuntată în statul emitent.

 

ARTICOLUL 9

Motive de nerecunoastere si neexecutare

 

1. Statul de executare poate refijza recunoasterea hotărârii si executarea condamnării în următoarele situatii:

a) dacă certificatul prevăzut la articolul 4 este incomplet sau în mod vădit nu corespunde hotărârii si nu a fost completat sau corectat într-un termen rezonabil stabilit de autoritatea competentă a statului de executare;

b) dacă nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 4 alineatul 1;

c) dacă executarea condamnării ar fi contrară principiului ne bis in idem;

d) dacă, în cazul prevăzut la articolul 7 alineatul 2, hotărârea se referă la fapte care nu ar constitui infractiune potrivit legii statului de executare. Totusi, în materie de impozite sau taxe, vamă ori schimb valutar, executarea hotărârii nu poate fi refuzată pe motiv că legea statului de executare nu prevede acelasi tip de impozit sau taxă ori nu cuprinde aceleasi norme referitoare la impozite, taxe si regim vamal sau de schimb valutar ca legea statului emitent;

e) dacă executarea condamnării s-a prescris potrivit legislatiei statului de executare;

f) dacă există imunitate potrivit legislatiei statului de executare, ceea ce face imposibilă executarea condamnării;

g) dacă condamnarea a fost aplicată unei persoane care, potrivit legii statului de executare, din cauza vârstei sale, nu ar fi putut răspunde penal pentru faptele în legătură cu care a fost pronuntată hotărârea;

h) dacă la momentul primirii hotărârii de către autoritatea competentă a statului de executare au rămas mai putin de 6 luni de executat din condamnare;

i) dacă hotărârea a fost pronuntată în lipsă, cu exceptia cazului în care certificatul precizează că persoana a fost citată personal sau informată printr-un reprezentant competent potrivit legislatiei statului emitent cu privire la data, ora si locul desfăsurării procedurii care a dus la pronuntarea hotărârii în lipsă ori dacă persoana a precizat unei autorităti competente că nu contestă cauza;

j) dacă statul de executare, înainte de adoptarea unei decizii potrivit prevederilor articolului 12 alineatul 1, formulează o cerere conform articolului 16 alineatul 3, iar statul emitent nu aprobă, în conformitate cu articolul 16 alineatul 2 litera g), ca persoana condamnată să fie urmărită, condamnată sau privată de libertate în orice alt mod în statul de executare pentru o infractiune săvârsită înaintea transferării, alta decât cea pentru care a fost transferată persoana;

k) dacă condamnarea aplicată include o măsură de îngrijire psihiatrică sau sanitară ori o altă măsură ce implică privarea de libertate, care, fără a afecta prevederile articolului 8 alineatul 3, nu poate fi pusă în executare în statul de executare în conformitate cu sistemul său de drept sau sanitar.

2. În cazurile prevăzute la alineatul 1 literele a), b), c), i) si k), înainte de a lua decizia de a nu recunoaste hotărârea si de a nu executa condamnarea, autoritatea competentă din statul de executare se consultă cu autoritatea competentă din statul emitent, prin mijloace adecvate, si, dacă este cazul, îi solicită acesteia furnizarea fără întârziere a eventualelor informatii suplimentare necesare.

 

ARTICOLUL 10

Recunoasterea si executarea partială

 

1. Dacă este posibil ca statul de executare să ia în considerare recunoasterea partială a hotărârii si executarea partială a condamnării, acesta poate, înainte de a lua decizia de a refuza recunoasterea integrală a hotărârii si executarea integrală a condamnării, să se consulte cu autoritatea competentă a statului emitent în vederea stabilirii unui acord, potrivit prevederilor alineatului 2.

2. Autoritătile competente ale statului emitent si ale statului de executare pot conveni, în cazuri individuale, în legătură cu recunoasterea si executarea partială a unei condamnări potrivit conditiilor pe care le stabilesc de comun acord, cu conditia ca această recunoastere si executare să nu aibă ca rezultat sporirea duratei condamnării. În lipsa unui asemenea acord certificatul va fi retras.

 

ARTICOLUL 11

Amânarea recunoasterii hotărârii

 

1. Recunoasterea hotărârii poate fi amânată în statul de executare, dacă certificatul prevăzut la articolul 4 este incomplet sau în mod vădit nu corespunde hotărârii, până la termenul acceptabil stabilit de către statul de executare pentru completarea ori corectarea certificatului.

2. Aceleasi prevederi se aplică si în cazul în care certificatul si hotărârea nu sunt traduse potrivit prevederilor articolului 21.

 

ARTICOLUL 12

Decizia cu privire la executarea condamnării si termenele aplicabile

 

1. Statul de executare decide cât mai rapid posibil dacă va recunoaste hotărârea si va executa condamnarea si va aduce decizia sa la cunostinta statului emitent, inclusiv o eventuală decizie de adaptare a condamnării conform prevederilor articolului 8 alineatele 2 si 3.

2. Cu exceptia cazului în care este aplicabil un motiv de amânare potrivit articolului 11, decizia definitivă privind recunoasterea hotărârii si executarea condamnării va fi luată cât mai curând posibil si în termen de 90 de zile de la primirea hotărârii si a certificatului.

3. Dacă, în cazuri exceptionale, nu este posibil ca autoritatea competentă a statului de executare să respecte termenul precizat la alineatul 2, aceasta urmează să informeze neîntârziat autoritatea competentă a statului emitent, prin orice mijloace, mentionând motivele întârzierii si perioada de timp necesară pentru luarea deciziei definitive.

 

ARTICOLUL 13

Retragerea certificatului

 

Atâta vreme cât executarea condamnării în statul de executare nu a început, statul emitent poate retrage certificatul din acel stat, cu precizarea motivelor retragerii.

După retragerea certificatului, statul de executare nu va mai pune în executare condamnarea.

 

ARTICOLUL 14

Transferarea persoanelor condamnate

 

1. Persoana condamnată va fi transferată către statul de executare la data si ora stabilite de comun acord de către autoritătile competente ale statului emitent si ale statului de executare si în termen de 30 de zile după adoptarea deciziei definitive de către statul de executare cu privire la recunoasterea hotărârii si executarea condamnării.

2. Statul emitent răspunde de transferarea persoanei condamnate până pe teritoriul statului de executare, inclusiv de obtinerea eventualelor autorizări necesare pentru tranzit.

3. Dacă efectuarea transferării persoanei condamnate în interiorul termenului prevăzut la alineatul 1 este împiedicată de împrejurări neprevăzute, autoritătile competente ale statului emitent si ale statului de executare se vor contacta reciproc imediat. Transferarea va avea loc imediat după încetarea acestor împrejurări. Autoritatea competentă a statului emitent informează imediat autoritatea competentă a statului de executare, fiind stabilită de comun acord o nouă dată pentru transferare.

 

ARTICOLUL 15

Legea care guvernează executarea

 

1. Executarea condamnării este guvernată de legea statului de executare. Numai autoritătile statului de executare detin competenta, sub rezerva alineatelor 2 si 3, de a decide asupra procedurilor de executare si de a stabili toate măsurile referitoare la aceasta, inclusiv motivele pentru o eventuală eliberare timpurie sau conditionată.

2. Autoritatea competentă a statului de executare va deduce integral perioada executată deja prin privare de libertate în legătură cu condamnarea prevăzută în hotărâre din durata totală a privării de libertate pe care persoana condamnată o are de executat.

3. Autoritatea competentă a statului de executare informează, la cerere, autoritatea competentă a statului emitent cu privire la prevederile aplicabile în legătură cu eventuala eliberare anticipată sau conditionată. Statul emitent poate aproba aplicarea acestor prevederi sau îsi poate retrage certificatul.

 

ARTICOLUL 16

Regula specialitătii

 

1. O persoană care a fost transferată în statul de executare în baza prezentului tratat nu va putea, sub rezerva alineatului 2, să fie urmărită, judecată sau privată de libertate în orice alt mod în legătură cu o infractiune săvârsită înainte de transferare, alta decât cea pentru care a fost transferată.

2. Alineatul 1 nu se aplică în următoarele cazuri:

a) dacă persoana, desi a avut posibilitatea de a părăsi teritoriul statului de executare, nu a făcut acest lucru în termen de 45 de zile de la punerea sa definitivă în libertate sau s-a întors pe acel teritoriu după ce l-a părăsit;

b) dacă infractiunea nu este pedepsită cu o pedeapsă sau măsură de sigurantă privativă de libertate;

c) dacă procesul penal nu dă loc la aplicarea unei măsuri care restrânge libertatea personală;

d) dacă persoana condamnată ar putea fi pasibilă de o pedeapsă sau o măsură care nu implică privarea de libertate, mai cu seamă o pedeapsă pecuniară ori o măsură aplicată în locul acesteia, chiar dacă pedeapsa sau măsura aplicată în locul ei ar putea da loc la o restrângere a libertătii sale personale;

e) dacă persoana condamnată si-a exprimat consimtământul cu privire la transferare;

f) dacă după transferarea sa persoana condamnată a renuntat în mod expres la dreptul de a beneficia de regula specialitătii în legătură cu anumite infractiuni anterioare transferării sale.

Renuntarea trebuie să fie exprimată în fata autoritătilor judiciare competente ale statului de executare si consemnată potrivit legislatiei interne a acelui stat. Renuntarea se întocmeste în asa fel încât să reiasă clar faptul că persoana a renuntat de bună voie si având deplină cunostintă de consecintele renuntării.


În acest scop, persoana are dreptul de a beneficia de asistenta unui avocat;

g) pentru alte cazuri decât cele prevăzute la literele a)-f), dacă statul emitent îsi exprimă aprobarea potrivit alineatului 4 sau 5.

3. Cererea de aprobare prevăzută la alineatul 2 litera g) se adresează autoritătii competente a statului emitent.

4. Cererea va fi însotită de:

a) originalul sau copia autentificată a condamnării si a pedepsei sau măsurii de sigurantă imediat executorie ori a mandatului de arestare sau a altei dispozitii având acelasi efect, emisă potrivit procedurii prevăzute de legea părtii solicitante;

b) o declaratie privind infractiunile pentru care se solicită urmărirea, condamnarea sau privarea de libertate. Data, ora si locul săvârsirii acestora, descrierea lor juridică si o referire la prevederile legale pertinente vor fi prevăzute cât mai precis posibil; si

c) copia textelor legale pertinente sau, dacă acest lucru nu este posibil, o declaratie privind legea pertinentă.

Dacă informatiile comunicate de către partea solicitantă sunt considerate ca fiind insuficiente pentru luarea unei decizii de către partea solicitată, aceasta va solicita transmiterea informatiilor suplimentare necesare si poate fixa un termen­ii mită pentru primirea acestora.

Aprobarea se acordă atunci când obligativitatea extrădării este prevăzută de Conventia europeană de extrădare si de protocoalele aditionale la aceasta.

5. Cererea formulată după o eventuală intrare în vigoare a Acordului dintre Uniunea Europeană si Republica Islanda si Regatul Norvegiei privind procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene si Islanda si Norvegia va fi însotită de următoarele informatii:

a) identitatea si cetătenia persoanei;

b) numele, adresa, numerele de telefon si fax si adresa de e-mail ale autoritătii judiciare emitente;

c) dovada existentei unei hotărâri executorii, a unui mandat de arestare sau a oricărei alte decizii judiciare executorii având acelasi efect, cuprinsă în sfera de aplicare a articolelor2 si 3 din acordul sus-mentionat;

d) natura si încadrarea juridică a infractiunii, în special în lumina prevederilor articolului 3 din acordul sus-mentionat;

e) descrierea împrejurărilor săvârsirii infractiunii, inclusiv data, ora, locul si gradul de participare a persoanei solicitate;

f) pedeapsa aplicată, dacă există o hotărâre definitivă, sau limitele pedepsei aplicabile pentru infractiunea respectivă potrivit legislatiei statului emitent;

g) dacă este posibil, alte consecinte ale infractiunii. Cererea va fi tradusă în conformitate cu articolul 21 din acelasi acord.

Aprobarea se acordă atunci când acel acord prevede obligativitatea extrădării. Decizia va fi luată în termen de nu mai mult de 30 de zile de la primirea cererii. Pentru situatiile prevăzute la articolul 8 din acel acord, statul de executare va furniza garantiile mentionate în cuprinsul acestuia.

 

ARTICOLUL 17

Amnistia, gratierea, revizuirea hotărârii

 

1. Amnistia sau gratierea pot fi acordate atât de către statul emitent, cât si de către statul de executare.

2. Numai statul emitent poate solutiona cererile de revizuire a hotărârii care a aplicat condamnarea ce urmează a fi executată potrivit prezentului tratat.

3. În cazul prevăzut la alineatul 2, dacă statul emitent reclamă ca persoana condamnată să se prezinte personal în vederea revizuirii, aceasta va fi transferată temporar în statul emitent, cu conditia înapoierii acesteia la termenul stabilit de către statul de executare. Persoana transferată trebuie să rămână în arest pe teritoriul statului emitent, dacă statul de executare pentru transferare nu solicită punerea în libertate a acesteia.

 

ARTICOLUL 18

Informatii din partea statului emitent

 

1. Autoritatea competentă a statului emitent informează neîntârziat autoritatea competentă a statului de executare cu privire la orice decizie sau măsură în virtutea căreia condamnarea încetează să mai fie executorie imediat ori într-un anumit termen.

2. Statul de executare încetează executarea condamnării de îndată ce este informat de către autoritatea competentă a statului emitent cu privire la decizia sau măsura prevăzută la alineatul 1.

3. Autoritatea competentă a statului emitent informează la cerere autoritatea competentă a statului de executare cu privire la posibilitatea revizuirii hotărârii si la conditiile prevăzute de legea sa internă, mai ales în legătură cu autoritatea către care poate fi formulată o eventuală cerere de revizuire si cu termenul de depunere a unei astfel de cereri.

 

ARTICOLUL 19

Informatii de furnizat de către statul de executare

 

Autoritatea competentă a statului de executare informează neîntârziat autoritatea competentă a statului emitent prin orice mijloc care lasă o urmă scrisă:

a) despre decizia definitivă de recunoastere a hotărârii si executare a condamnării, inclusiv despre data acestei decizii;

b) despre decizia de a nu recunoaste hotărârea si de a nu executa condamnarea potrivit articolului 9, împreună cu motivarea deciziei;

c) despre o eventuală decizie de adaptare a condamnării potrivit articolului 8 alineatul 2 sau 3, împreună cu motivarea deciziei;

d) despre o eventuală decizie de a nu executa condamnarea din motivele prevăzute la articolul 17 alineatul 1, împreună cu motivarea deciziei;

e) despre începutul si sfârsitul perioadei de eliberare conditionată, dacă se precizează astfel de către statul emitent în cuprinsul certificatului;

f) despre eventuala evadare a persoanei condamnate;

g) despre executarea condamnării, imediat ce aceasta s-a încheiat.

 

ARTICOLUL 20

Consecintele transferării persoanei condamnate

 

1. Sub rezerva alineatului 2, statul emitent nu va proceda la executarea condamnării după ce a început executarea acesteia în statul de executare.

2. Dreptul de a pune în executare condamnarea revine statului emitent dacă acesta este informat de către statul de executare cu privire la neexecutarea partială a condamnării potrivit articolului 19 litera f).

 

ARTICOLUL 21

Limbile folosite

 

1. Dacă România are calitatea de stat de executare, certificatul, hotărârea si celelalte documente necesare vor fi traduse în limba română.


2. Dacă Regatul Norvegiei are calitatea de stat de executare, certificatul, hotărârea si celelalte documente necesare vor fi traduse în limba norvegiană sau engleză.

3. Comunicările dintre autoritătile competente ale părtilor contractante vor fi efectuate în limba engleză.

 

ARTICOLUL 22

Cheltuielile

 

Cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentului tratat sunt în sarcina statului de executare, cu exceptia cheltuielilor de transferare a persoanei condamnate către statul de executare si a celor ocazionate exclusiv pe teritoriul statului emitent.

 

ARTICOLUL 23

Consultările

 

Părtile contractante se pot consulta în vederea găsirii unor solutii în cazuri individuale si în vederea implementării eficiente a prezentului tratat. Consultările vor avea loc direct între autoritătile competente ale părtilor contractante.

 

ARTICOLUL 24

Schimbul de informatii

 

Autoritătile competente îsi transmit reciproc, cel putin o dată pe an, informatii de ordin general cu privire la cetătenii celeilalte părti contractante, care fac obiectul unei condamnări definitive.

 

ARTICOLUL 25

Relatia cu alte tratate

 

Prezentul tratat va înlocui, începând cu data intrării sale în vigoare, prevederile corespunzătoare din Conventia europeană asupra transferării persoanelor condamnate din 21 martie 1983 si din protocolul aditional la aceasta din 18 decembrie 1997.

 

ARTICOLUL 26

Prevederi tranzitorii

 

1. Cererile primite înainte de intrarea în vigoare a prezentului tratat vor continua să fie guvernate de instrumentele juridice existente referitoare la transferarea persoanelor condamnate. Cererile primite după această dată vor fi guvernate de prevederile prezentului tratat.

2. Prezentul tratat se aplică si executării condamnărilor pronuntate înaintea intrării sale în vigoare.

 

ARTICOLUL 27

Dispozitii finale

 

1. Prezentul tratat va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi după ultima dintre datele la care fiecare dintre părti i-a notificat celeilalte pe cale diplomatică îndeplinirea procedurilor prevăzute de legislatia proprie.

2. Prezentul tratat poate fi modificat prin acordul scris al părtilor contractante, în conformitate cu procedura prevăzută pentru intrarea sa în vigoare.

3. Oricare dintre părtile contractante poate rezilia prezentul tratat, în orice moment, prin transmiterea pe cale diplomatică a unei notificări scrise. În acest caz, prezentul tratat va înceta să producă efecte după 6 luni de la data primirii notificării.

Drept care subsemnatii, împuterniciti în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezentul tratat. Semnat la Oslo în două exemplare originale, astăzi, 20 septembrie 2010, în limbile română, norvegiană si engleză, fiecare text fiind deopotrivă de autentic. În cazul divergentelor de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru România,

Alina Mihaela Bica,

secretar de stat,

Ministerul Justitiei

Pentru Regatul Norvegiei

Knut Storberget,

ministrul justitiei si politiei

 

ANEXA I

 

CERTIFICAT1

mentionat la articolul 4 din Tratatul dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate

 

a)

Statul emitent:...

Statul de executare: ...

b) Instanta care a pronuntat hotărârea prin care s-a aplicat condamnarea rămasă definitivă:

Denumirea oficială:...

Hotărârea a fost pronuntată la (data: zi, lună, an): ...

Hotărârea a rămas definitivă la (data: zi, lună, an):...

Numărul de referintă al hotărârii (dacă există):...

c) Informatii cu privire la autoritatea care poate fi contactată în legătură cu orice întrebări referitoare la certificat:

1. Tipul autoritătii:

Vă rugăm să marcati căsuta aplicabilă:

Autoritate centrală ...

Instantă ...

Altă autoritate ...

2. Datele de contact ale autoritătii precizate la litera

c): Denumirea oficială:...

Adresa:...

Tel.: (prefixul tării) (prefixul zonei/orasului)...

Fax: (prefixul tării) (prefixul zonei/orasului)...

Adresa de e-mail (dacă există): ...

3. Limbile în care este posibilă comunicarea cu această autoritate:...

4. Datele de contact ale persoanei (persoanelor) care pot fi contactate în vederea obtinerii de informatii suplimentare pentru executarea hotărârii sau stabilirii de comun acord a procedurilor de transferare (nume, functie, nr. de telefon:.....fax, adresă de e-mail), dacă acestea diferă de cele de la punctul 2:

d) Informatii referitoare la persoana căreia i-a fost impusă condamnarea:

Numele:...

Prenumele:...

Numele avut înaintea căsătoriei (dacă este cazul): ...

Porecla (dacă este cazul)


Sexul:...

Cetătenia:...

Numărul cărtii de identitate sau codul numeric personal (dacă există): ...

Data nasterii: ...

Locul nasterii:...

Ultima resedintă/Ultimul domiciliu cunoscut:...

Limba (limbile) pe care o (le) întelege persoana (dacă sunt cunoscute):...

Persoana condamnată se află: în statul emitent si urmează a fi transferată către statul de executare.

Informatii suplimentare de furnizat, dacă există si dacă este cazul:

1. Fotografia si amprentele digitale ale persoanei si/sau datele de contact ale persoanei de la care pot fi obtinute aceste informatii:...

2. Tipul si numărul de referintă al cărtii de identitate sau al pasaportului persoanei condamnate:...

3. Tipul si numărul de referintă al permisului de resedintă al persoanei condamnate:...

4. Alte informatii pertinente privind legăturile familiale, sociale sau profesionale ale persoanei condamnate, cu statul de executare: ...

e) Relatia cu o eventuală cerere anterioară de extrădare sau un eventual mandat de arestare

A fost emisă o cerere de extrădare sau un mandat de arestare în vederea executării unei pedepse sau măsuri de sigurantă privative de libertate:

Da

Nu

A fost emisă o cerere de extrădare/un mandat de arestare în vederea efectuării urmăririi penale a unei persoane care detine cetătenia sau îsi are resedinta în statul de executare, iar statul de executare a extrădat/predat persoana cu conditia ca aceasta să fie înapoiată în statul de executare în vederea executării pedepsei sau măsurii de sigurantă privative de libertate care i-a fost aplicată în statul membru emitent:

Da

Nu

f) Motivele înaintării hotărârii si a certificatului [dacă ati răspuns da la căsuta e), nu este necesară completarea prezentei căsute]:

Hotărârea si certificatul sunt înaintate statului de executare deoarece autoritatea emitentă are certitudinea că executarea condamnării de către statul de executare va contribui la facilitarea reabilitării sociale a persoanei condamnate, iar:

(a) statul de executare este statul de cetătenie al persoanei condamnate;

(b) statul de executare este statul în care locuieste persoana condamnată;

(c) statul de executare este statul, altul decât cel prevăzut la litera a) sau b), a cărui autoritate competentă aprobă înaintarea către acel stat a hotărârii si a certificatului.

g) Hotărârea prin care s-a aplicat condamnarea

1. Hotărârea se referă la un total de ... infractiuni. Rezumatul faptelorsi descrierea împrejurărilor în care a fost săvârsită infractiunea (infractiunile), inclusiv data, ora si locul săvârsirii, precum si gradul de implicare al persoanei condamnate:...

Natura si încadrarea juridică a infractiunii (infractiunilor), precum si prevederile legale aplicabile în baza cărora a fost pronuntată hotărârea:...

2. În măsura în care infractiunea (infractiunile) precizată (precizate) la litera g) punctul 1 constituie una sau mai multe dintre următoarele infractiuni, asa cum sunt ele definite de legea statului emitent, care sunt pedepsite în statul emitent printr-o pedeapsă sau măsură de sigurantă privativă de libertate al cărei maxim este de cel putin 3 ani, vă rugăm să confirmati acest fapt marcând căsuta (căsutele) aplicabilă(e):

- participarea la un grup criminal organizat;

- terorism;

- trafic de persoane;

- exploatarea sexuală a copiilor si pornografia infantilă;

- trafic ilicit de droguri si de substante psihotrope;

- trafic ilicit de arme, munitii si substante explozive;

- coruptie;

- fraudă;

- spălarea produselor infractiunii;

- contrafacere de monedă, inclusiv a monedei euro;

- fapte legate de criminalitatea informatică;

- infractiuni împotriva mediului înconjurător, inclusiv traficul de specii de animale pe cale de disparitie si de specii si soiuri de plante pe cale de disparitie;

- facilitarea intrării si sederii ilegale;

- omor si vătămare corporală gravă;

- trafic ilicit de organe si tesuturi umane;

- răpire, lipsire de libertate în mod ilegal si luare de ostatici;

- rasism si xenofobie;

- tâlhărie;

- furt;

- trafic ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichităti si opere de artă;

- înselăciune;

- raketul si extorcarea de fonduri;

- contrafacere si piraterie de bunuri;

- falsificare de acte oficiale si uz de acte oficiale falsificate;

- falsificare de mijloace de plată;

- trafic ilicit de substante hormonale si alti factori de crestere;

- trafic ilicit de materiale nucleare sau radioactive;

- trafic de vehicule furate; -viol;

- incendiere cu intentie;

- crime aflate în jurisdictia Curtii Penale Internationale;

- sechestrare ilegală de nave si aeronave;

- sabotaj.

3. Descrierea detaliată a infractiunii sau infractiunilor, altele decât cele enumerate la punctul 1:...

h) Statutul hotărârii care a aplicat condamnarea:

1. Precizati dacă hotărârea a fost pronuntată în lipsă:

- Nu

- Da; confirmăm faptul că:...

- persoana a fost informată personal sau printr-un reprezentant împuternicit potrivit legislatiei statului emitent cu privire la data, ora si locul desfăsurării procedurii care a dus la pronuntarea hotărârii în lipsă; sau

- persoana a precizat unei autorităti competente că nu contestă decizia.

2. Detalii privind durata condamnării:

2.1. Durata totală a condamnării: ...

2.2. Durata totală de privare de libertate executată deja în legătură cu condamnarea pronuntată prin hotărâre:

... potrivit (...) (precizati data de la care s-a făcut calculul: ziua, luna, anul): ...

2.3. Numărul de zile ce urmează a fi deduse din durata totală a condamnării din alte motive decât cele prevăzute la punctul 2.2 (de exemplu, amnistie, gratiere sau măsuri de clementă etc. deja acordate în legătură cu condamnarea):... potrivit (precizati data de la care s-a făcut calculul: ziua, luna, anul):...

2.4. Data expirării condamnării în statul emitent:

- nu este cazul, deoarece persoana nu este detinută în prezent


- persoana este detinută în prezent, iar condamnarea, potrivit legii statului emitent, va li executată integral la (precizati data: ziua, luna, anul)?:...

3. Tipul condamnării:

- pedeapsă privativă de libertate

- măsură de sigurantă care implică privarea de libertate (vă rugăm să specificati):...

i) Informatii privind eliberarea timpurie sau conditionată

1. Potrivit legii statului emitent, persoana condamnată are dreptul la eliberarea timpurie sau conditionată, după ce a executat:

- jumătate din pedeapsă

- două treimi din pedeapsă

- o altă portiune din pedeapsă (vă rugăm să specificati):...

2. Autoritatea competentă a statului emitent solicită să fie informată despre:

prevederile aplicabile din legislatia statului de executare în ceea ce priveste eliberarea timpurie sau conditionată a persoanei condamnate;

începutul si sfârsitul perioadei de probă a eliberării timpurii sau conditionate.

j) Opinia persoanei condamnate

Persoana condamnată se află în statul emitent si:

(a) a solicitat înaintarea hotărârii si a certificatului a consimtit la înaintarea hotărârii si a certificatului nu a consimtit la înaintarea hotărârii si a certificatului (specificati motivele precizate de persoana condamnată):...

(b) opinia persoanei condamnate este atasată la prezentul, opinia persoanei condamnate a fost înaintată statului de executare la (precizati data: ziua, luna, anul):...

k) Alte împrejurări pertinente în cauză (informatie facultativă):

l) Informatii finale

Textul hotărârii sau hotărârilor este atasat la certificata.

Semnătura autoritătii emitente a certificatului si/sau a reprezentantului acesteia, care certifică acuratetea continutului certificatului

Numele:...

Functia:...

Data: ...

Stampila oficială (dacă există)...


1 Prezentul certificat trebuie să fie redactat sau tradus în una dintre limbile prevăzute la articolul 21 din Tratatul dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate.

2 Vă rugăm să introduceti aici data la care condamnarea va fi executată integral (fără a lua în considerare posibilitatea unei eventuale eliberări timpurii si/sau conditionate) dacă persoana ar rămâne în statul emitent.

3 Autoritatea competentă a statului emitent trebuie să ataseze toate hotărârile referitoare la cauză care sunt necesare pentru a detine toate informatiile asupra condamnării definitive ce urmează a fi executată. De asemenea, va ti atasată si traducerea hotărârii sau a hotărârilor.

 

ANEXA II

 

- Model –

 

Notificarea persoanei condamnate

 

Sunteti informat prin prezenta cu privire la decizia ... (autoritatea competentă a statului emitent) de a transmite hotărârea pronuntată de ... (instanta competentă din statul emitent) din data de ... (data hotărârii)... (numărul de referintă, dacă există) către ... (statul de executare) în vederea recunoasterii si executării condamnării aplicate prin aceasta în conformitate cu Tratatul dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate.

Executarea pedepsei va fi guvernată de legea ... (statul de executare). Autoritătile acestui stat vor detine competenta de a decide asupra procedurilor de executare si de a stabili toate măsurile referitoare la aceasta, inclusiv motivele de acordare a eliberării timpurii sau conditionate.

Autoritatea competentă din ... (statul de executare) trebuie să deducă integral din durata privării de libertate de executat perioada de timp executată deja în privare de libertate în legătură cu condamnarea. Condamnarea poate fi adaptată de către autoritatea competentă a ... (statul de executare) numai dacă este incompatibilă prin durată sau natură cu legea acelui stat. Pedeapsa rezultată în urma adaptării nu poate fi mai severă prin natură sau durată decât cea pronuntată în ... (statul emitent).

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20 septembrie 2010

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Tratatului dintre România si Regatul Norvegiei privind transferarea persoanelor condamnate, semnat la Oslo la 20 septembrie 2010, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 20 decembrie 2011

Nr. 987.


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 1.478

din 8 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Vinimi Prod” - S.R.L.din Bucuresti în Dosarul nr. 23.039/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 150D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate, referindu-se si la Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.189/2008.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 ianuarie 2011, pronuntată în Dosarul nr 23 039/3/2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Vinimi Prod” - S.R.L. din Bucuresti în cadrul solutionării unei actiuni în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 este neconstitutională, deoarece stabileste contributii financiare care constituie îndatoriri fijndamentale, fiind prevăzute la art. 56 din Constitutie, or, potrivit art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate în domeniul îndatoririlor prevăzute de Constitutie.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal considera că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 nu cuprinde reglementări care să diminueze sfera garantiilor legale ale oricărui drept si a oricărei îndatoriri prevăzute de Constitutie, fiind, asadar, în strictă conformitate cu dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că ordonanta de urgentă în discutie, sub aspect material, contine norme de reglementare primară, având o fortă juridică asimilată cu a legii, iar după aprobarea sa prin lege, normele juridice continute de aceasta sunt ridicate la rang de lege. Referitor la invocarea art. 115 alin. (6) din Constitutie, apreciază că, asa cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 1.189/2008, ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate dacă “afectează”, dacă au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin. Tinând cont de Decizia nr. 5/1992, de preambulul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 si de Nota de fundamentare a acesteia, Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că, asa cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 1.189/2008, sensul juridic al verbului “a afecta” este susceptibil de interpretări diferite, asa cum rezultă din unele dictionare. Din punctul de vedere al Curtii, aceasta urmează să retină numai sensul juridic al “notiunii”, sub diferite nuante, cum ar fi “ a suprima”, “a aduce atingere”, “a prejudicia”, “a vătăma”, “a leza”, “a antrena consecinte negative”. Sub acest aspect, se arată că instituirea obligatiei de a achita contributiile si taxele datorate Fondului de mediu nu poate fi considerată o măsură de natură a afecta, în sensul sus­mentionat, îndatorirea de a contribui prin impozite si taxe la cheltuieli publice. Dimpotrivă, o asemenea reglementare nu face decât să dea expresie regulilor constitutionale privind contributiile financiare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-ra porto r, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 105/2006, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006, cu modificările si completările ulterioare.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 115 alin. (6) privind domeniul de adoptare a ordonantelor de urgentă.


Examinând exceptia de ne constitutionalitate, Curtea retine că s-a pronuntat asupra dispozitiilor de lege criticate, raportate la prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie, prin Decizia nr. 60 din 17 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 26 februarie 2007, constatând constitutionalitatea acestora.

Curtea mai retine că aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 prin Legea nr. 105/2006 nu poate avea relevantă în examinarea constitutionalitătii extrinseci a acestei ordonante de urgentă a Guvernului, deoarece, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, aprobarea prin lege a unei ordonante de urgentă a Guvernului nu poate acoperi un eventual viciu de ne constitutionalitate extrinsecă a acesteia.

În ceea ce priveste critica referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, deoarece ordonanta de urgentă în discutie ar contine prevederi referitoare la îndatoririle prevăzute de Constitutie, Curtea constată că această sustinere este neîntemeiată, deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 nu afectează drepturile, libertătile si îndatoririle prevăzute de Constitutie. Astfel, cu privire la sensul dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală,

Curtea Constitutională a statuat prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, că “ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate dacă «afectează», dacă au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin”.

Or, adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 a fost justificată de necesitatea asigurării finantării proiectelor prioritare privind prevenirea si controlul integrat al poluării, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în plan european, si a fost motivată prin necesitatea clarificării regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru mediu si a atributiilor Administratiei Fondului pentru Mediu.

Având în vedere aceste considerente, Curtea urmează a respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, raportate la dispozitiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Vinimi Prod” - S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 23.039/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 noiembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 1.520

din 15 noiembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Ionel Narcis Neamtu în Dosarul nr. 1.165/63/2010 al Curtii de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal si care formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 349D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele Curtii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 28 februarie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 1.165/63/2010, Curtea de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de recurentul Ionel Narcis Neamtu într-o cauză având ca obiect o obligatie de a face.


În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, deoarece limitează posibilitatea de a casa cu trimitere, o singură dată.

Curtea de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate respectă garantiile oferite de Constitutie. Astfel, în raport cu dispozitiile art. 129 din Constitutie, potrivit cărora hotărârile judecătoresti pot fi atacate de Ministerul Public sau părtile interesate în conditiile legii, iar potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, care conferă legiuitorului dreptul exclusiv de a legifera cu privire la acest aspect, nimic nu împiedică adoptarea solutiei legislative cuprinse în art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, precum si modalităti speciale de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justitie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac. De altfel, asa cum s-a retinut în jurisprudenta Curtii Constitutionale, stabilind că hotărârile pronuntate în materie de contencios administrativ si fiscal sunt supuse numai recursului, iar casarea hotărârii de fond cu trimitere spre rejudecare este posibilă o singură dată, si numai în situatia în care nu s-a solutionat fondul, legiuitorul a avut în vedere exigenta solutionării cu celeritate a cererilor formulate în această materie, dreptul la două grade de jurisdictie fiind garantat, limitat, numai în materie penală.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considerăcă exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, asa cum a retinut Curtea Constitutională în deciziile nr. 549/2008 si nr. 145/2009, solutia legislativă criticată este justificată de exigenta solutionării cu celeritate a procesului dedus judecătii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea si completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007.

În prezent, textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 20 “Recursul”

„(3) În cazul admiterii recursului, instanta de recurs, modificând sau casând sentinta, va rejudeca litigiulîn fond, dacă nu sunt motive de casare cu trimitere. Când hotărârea primei instante a fost pronuntată fără a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singură dată, la această instantă.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 privind accesul liber la justitie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că s-a mai pronuntat asupra prevederilor de lege ce formează obiectul prezentei exceptii de neconstitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie invocate si în prezenta cauză, prin Decizia nr. 145 din 5 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 23 martie 2009.

Cu acel prilej, Curtea a observat că se critică solutia legislativă cuprinsă în art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu respectă principiul dublului grad de jurisdictie în ceea ce priveste judecarea fondului. Autorii exceptiei au în vedere ipoteza în care instanta de recurs retine cauza pentru a judeca pe fond, după ce a casat de două orihotărârea primei instante, ca urmare a faptului că în mod gresit aceasta din urmă a solutionat cauza fără să intre pe fondul litigiului.

Prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Plenul Curtii Constitutionale a statuat, cu valoare de principiu, că accesul la structurile judecătoresti si la mijloacele procedurale, inclusiv la căile de atac, se face cu respectarea regulilor de competentă si procedură de judecată stabilite de lege. Aceasta este concluzia care se desprinde din prevederile art. 129 din Constitutie, care stabileste că părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac în conditiile legii. Asadar, principiul dublului grad de jurisdictie nu este de ordin constitutional, întrucât Legea fundamentală nu impune existenta a două judecăti de fond la două instante de grade diferite, ci permite, implicit, legiuitorului ca în functie de natura cauzei să reglementeze numărul căilor de atac ce pot fi utilizate.

De altfel, dublul grad de jurisdictie este garantat numai în materie penală de art. 2 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, textul permitând însă, chiar si aici, unele exceptii.

În jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, Curtea Constitutională a retinut că, în sensul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, conceptul de proces echitabil nu implică imperios existenta mai multor grade de jurisdictie. Astfel, în Hotărârea Delcourt împotriva Belgiei, 1970, Curtea de la Strasbourg a statuat că, prin Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu se impune nicio obligatie statelorcu privire la instituirea unor căi de atac împotriva unor hotărâri judecătoresti. Este adevărat însă că, în măsura în care a instituit o cale de atac, statul trebuie să asigure, în principiu, toate garantiile prevăzute pentru judecata în fond. Or, în cazul casării cu retinere spre rejudecarea fondului, instanta de recurs este obligată să examineze întreaga cauză sub toate aspectele, cu respectarea tuturor drepturilor procesuale ale părtilor.

Faptul că, în materia contenciosului administrativ, este permisă o singură casare cu trimitere spre rejudecare în situatia în care prin hotărârea casată nu a fost evocat fondul este justificat de exigenta solutionării cu celeritate a procesului dedus judecătii. Accesul la un judecător, caracteristic dreptului la un proces echitabil, este pe deplin asigurat. Dacă prima instantă a solutionat cauza fără a intra în cercetarea fondului - situatie posibilă atunci când, de exemplu, s-a pronuntat în temeiul unei exceptii procesuale, a omis să solutioneze o cerere ori s-a pronuntat cu privire la altceva decât ceea ce i s-a cerut -, instanta de recurs va casa sau va modifica în tot ori în parte hotărârea primei instante si i-o va trimite în vederea rejudecării. Dacă si împotriva solutiei pronuntate ca urmare a rejudecării partea nemultumită declară recurs, instanta superioară va retine cauza pentru a judeca pe fond, chiar dacă prima instantă nu a intrat nici de această dată pe fondul litigiului. În acest caz, instanta de recurs se va pronunta asupra fondului printr-o decizie care, la rândul său, poate fi contestată, potrivit art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin intermediul căilor extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură civilă.

Întrucât critici le de neconstitutionalitate din prezenta cauză privesc aceleasi aspecte si având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.


Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d)si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de ne constitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Ionel Narcis Neamtu în Dosarul nr. 1.165/63/2010 al Curtii de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 noiembrie 2011.

 

PRESEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.578

din 7 decembrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate, exceptie ridicată de Iuliana Daniela Enciu, Monica Buzea si Mihaela Predescu în Dosarul nr. 2.326/121/2010 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.4.665D/2010.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 8 noiembrie 2011 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronuntarea la data de 6 decembrie 2011 si apoi la data de 7 decembrie 2011, fiind în imposibilitatea constituirii legale a plenului.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.326/121/2010, Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate.

Exceptia a fost ridicată de Iuliana Daniela Enciu, Monica Buzea si Mihaela Predescu cu prilejul solutionării recursurilor formulate împotriva Sentintei civile nr. 1.449 din 29 iunie 2010, pronuntată de Tribunalul Galati - Sectia civilă în Dosarul nr._2.326/121/2010.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile de lege criticate, care limitează baza de calcul al indemnizatiilor de asigurări sociale de sănătate la cel mult 12 salarii minime brute pe tară lunar, sunt discriminatorii, întrucât nu tin seama de contributia diferită a persoanelor la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate. De asemenea, consideră că se încalcă obligatia constitutională a statului de a asigura protectia socială a cetătenilor.

Curtea de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedinti lor cel or două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale prin Decizia nr. 1.035/2010, arată că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, fapt confirmat si prin Decizia nr. 1.035/2010.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 10 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005 si aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 399/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 6 noiembrie 2006.

Analizând motivarea exceptiei, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstitutionalitate vizează doar prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005, potrivit cărora “Baza de catul a indemnizatiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe tară lunar, pe baza cărora se calculează contributia pentru concedii si indemnizatii.”

Autorii exceptiei consideră că dispozitiile de lege criticate sunt discriminatorii, contravenind art. 4 alin. (2) si art. 16 alin. (1) si (3) din Constitutie, precum si art. 7 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. De asemenea, consideră că sunt încălcate si dispozitiile constitutionale ale art. 41 alin. (2) referitor la măsurile de protectie socială de care trebuie să se bucure salariatii, art. 47 privind nivelul de trai si art. 49 privind protectia copiilor si a tinerilor.

În sfârsit, sustine că sunt încălcate si prevederile art. 11 din Directiva Consiliului Europei 92/85/CEE privind aplicarea măsurilor de promovare a îmbunătătirii securitătii si sănătătii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, al celor care au născut de curând sau care alăptează.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că Legea fundamentală consacră încă din primele rânduri ale sale caracterul de stat social al României. Ca o consecintă firească, statul este primul chemat să dea expresie acestui atribut prin instituirea unui complex de măsuri de protectie si sustinere a cetăteanului, mai ales în acele situatii în care acesta, din motive obiective, nu îsi poate asigura singur nivelul de trai ori conditiile unei vieti decente. În acest sens, Constitutia consacră, între altele, dreptul la un nivel de trai decent (art. 47), instituirea unui sistem de asigurări sociale de sănătate (art. 34), drepturi de asigurări sociale pentru salariati (art. 41) si pensionari, precum si drepturi de protectie socială pentru copii si tineri (art. 49). Stabilirea continutului, conditiilor si limitelor acordării acestor drepturi reprezintă, în toate aceste cazuri, atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, acesta poate decide, în functie de politica tării si resursele financiare disponibile, în ce conditii se vor acorda drepturile de asigurări sociale prevăzute de Constitutie, putând modifica aceste conditii atunci când se impune.

O atare conceptie se regăseste si în textul de lege criticat, care, stabilind dreptul la indemnizatiile enumerate de art. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005, prevede în acelasi timp un plafon al cuantumului acestora, indiferent de contributia asiguratului. Astfel, chiar dacă legea respectă existenta unei proportii între contributia la asigurările sociale si cuantumul indemnizatiei, în acord cu principiul constitutional al egalitătii în drepturi a cetătenilor, limitează totusi acordarea acestor indemnizatii la un anumit cuantum în vederea satisfacerii necesitătii de asigurare socială pentru toate persoanele care intră sub incidenta actului normativ amintit. Mai mult, o astfel de limitare corespunde însusi cuantumului contributiei de asigurări sociale de sănătate destinate suportării acestor indemnizatii. Astfel, prevederile art. 6 alin. (8) si (9) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 stabilesc că baza lunară de calcul al contributiei pentru concedii si indemnizatii nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguratilor din luna pentru care se calculează contributia si valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe tară, respectiv plafonul a 12 salarii minime brute pe tară pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonantă. Astfel se respectă principiul simetriei juridice.

Din această perspectivă, nu se poate vorbi nici despre încălcarea principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor, de vreme ce toate persoanele beneficiază de indemnizatii proportional cu contributia pentru concedii si indemnizatii.

Cât priveste dispozitiile art. 11 din Directiva Consiliului Europei 92/85/CEE, Curtea, în lumina celor statuate prin Decizia nr. 1249 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, si Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010, dar si a celor retinute prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, constată că nu este competentă să se pronunte asupra conformitătii dintre prevederile de lege criticate si dispozitiile internationale invocate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate, exceptie ridicată de Iuliana Daniela Enciu, Monica Buzea si Mihaela Predescu în Dosarul nr. 2.326/121/2010 al Curtii de Apel Galati - Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 decembrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 


 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Directiei informare si relatii publice

 

Având în vedere dispozitiile art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare al Directiei informare si relatii publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei si internelor,

Constantin-Traian Igas

 

Bucuresti, 23 decembrie 2011.

Nr. 296.

 

ANEXA

 

REGULAM ENT

de organizare si functionare al Directiei informare si relatii publice

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Directia informare si relatii publice este organizată si functionează în baza Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările si completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică si efectivele Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificările si completările ulterioare, precum si a prezentului regulament.

Art. 2. - (1) Directia informare si relatii publice, denumită în continuare Directia, este unitate a aparatului central al Ministerului Administratiei si Internelor, denumit în continuare M.A.I., fiind specializată în conceperea, organizarea, conducerea si controlul activitătilor de informare si relatii publice, transparentă decizională, realizare a publicatiilor, filmelor si materialelor audiovizuale cu privire la domeniul specific, asistentă religioasă, precum si în analizarea permanentă a efectelor mediatice produse de misiunile si actiunile întreprinse de personalul M.A.I.

(2) Directia este în coordonarea secretarului general al M.A.I. si are în subordine directă Centrul Cultural al M.A.I. si Centrul Multimedia.

Art. 3 -(1) Pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin, Directia cooperează cu celelalte structuri din aparatul central si cu cele aflate în subordi nea/coordona re a M.A.I.

(2) Diagrama relatiilor Directiei este prezentată în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL II

Organizarea directiei

 

Art. 4. - (1) Directia are următoarea structură organizatorică:

1. conducerea;

2. purtătorul de cuvânt;

3. Serviciul comunicare:

a) Compartimentul relatii cu presa;

b) Compartimentul informare publică;

c) Compartimentul monitorizare si analiză mass-media.

4. Serviciul strategii de comunicare si control:

a) Compartimentul strategii si campanii de comunicare;

b) Compartimentul control si pregătire;

c) Compartimentul suport informatic.

5. Sectia de asistentă religioasă

6. Compartimentul documente clasificate si secretariat (2) Organigrama Directiei este prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 5. - Relatiile în cadrul serviciilor Directiei sunt ierarhice, iar între servicii au caracter functional; cu celelalte structuri, Directia desfăsoară relatii de cooperare si colaborare.

Art. 6. - (1) Pentru realizarea obiectivelor si atributiilor sale, Directia parcurge un ciclu functional ce angrenează, în mod esalonat si diferentiat - din punctul de vedere al responsabilitătilor, elementele structurii proprii, Centrul Cultural al MAI. si Centrul Multimedia - ca unităti subordonate, alte unităti ale aparatului central sau subordonate M.A.I.

(2) Ciclul functional mentionat la alin. (1) se realizează prin instituirea de circuite informationale în plan vertical si orizontal.

Art. 7. - Directia coordonează, pe linie de specialitate, compartimentele si personalul din institutiile si structurile aflate în sub ordine a M.A.I., cu atributii în domeniile aflate în competentă.


 

CAPITOLUL III

Atributiile Directiei

 

Art. 8. - Obiectivele generale ale Directiei sunt asigurarea unei informări prompte, oportune si corecte a societătii civile cu privire la demersurile institutionale si la directiile de actiune stabilite prin documente programatice implementate de MAI., precum si coordonarea activitătii de informare si relatii publice si de asistentă religioasă la nivelul M.A.I.

Art. 9. - Atributiile generale ale Directiei sunt:

a) asigură cresterea gradului de informare a personalului MAI., a societătii civile si a tuturor celor interesati asupra stadiului si evolutiei actiunilor M.A.I. pe linia exercitării atributiilor în domeniile administratiei publice, respectiv ordinii, sigurantei publice si securitătii nationale;

b) obtine, pe baza comunicării cu alte institutii, cu comunitătile locale, cu reprezentantii societătii civile, suportul public necesar sustinerii efortului institutional îndreptat spre îndeplinirea sarcinilor stabilite prin Programul de guvernare;

c) asigură suportul decizional pentru conducerea MAI., în ceea ce priveste reflectarea în mijloacele de informare în masă a activitătii structurilor institutiei;

d) stimulează, prin actiuni si proiecte de relatii publice, un climat civic favorabil întăririi legalitătii, combaterii coruptiei si a infractionalitătii;

e) asigură realizarea unei imagini institutionale, interne si internationale, demne de importanta si rolul pe care le au în plan social M.A.I. si structurile sale componente;

f) initiază demersuri pentru modernizarea cadrului organizatoric, în scopul cresterii eficientei activitătii de informare si relatii publice;

g) perfectionează continuu metodele de lucru, pentru cunoasterea si însusirea tehnicilor de lucru necesare gestionării situatiilor de criză me di atică;

h) optimizează activitătile de informare si relatii publice din M.A.I., în sensul atingerii standardelor în domeniu, în ceea ce priveste actiunile si activitătile desfăsurate de structuri similare/corespondente din Uniunea Europeană;

i) elaborează strategia M A.I. în domeniul informare si relatii publice si planurile aferente acesteia;

j) asigură informarea personalului M.A.I. în legătură cu deciziile luate de conducerea M.A.I. care vizează personalul propriu, precum si în legătură cu activitătile de interes public;

k) promovează imaginea publică a institutiei pe plan intern si extern si asigură modul de relationare cu societatea civilă si cu structurile guvernamentale;

l) asigură publicarea pe site-ul oficial al M.A.I. a proiectelor de acte normative, în procedura de dezbatere publică, potrivit prevederilor legale în vigoare privind transparenta decizională în administratia publică;

m) asigură accesul mass-mediei la sedintele publice;

n) asigură transmiterea informatiilor solicitate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificările si completările ulterioare, si comunică din oficiu informatiile de interes public ale institutiei, cu respectarea prevederilor legale privind protectia inform ati ii or clasificate;

o) organizează, coordonează, conduce si controlează activitatea mijloacelor de informare în masă centrale, departamentale si locale ale M.A.I., a compartimentelor de presă/imagine din structurile centrale si teritoriale ale institutiei,

a activitătii de asistentă religioasă si cultural-educative la nivelul întregii institutii;

p) asigură identificarea măsurilor necesare stabilirii unei relatii eficiente cu reprezentantii mijloacelor de informare în masă, bazate pe echidistantă, transparentă si deschidere;

q) informează persoanele interesate cu privire la măsurile luate de M.A.l. pentru combaterea infractionalitătii si a coruptiei, în scopul asigurării vizibilitătii activitătilor desfăsurate de structurile M.A.I. specializate;

r) organizează evenimente cu impact mediatic si participă la astfel de actiuni alături de reprezentanti ai societătii civile, organizatii ne guvernamentale, autorităti ale administratiei publice centrale si locale etc;

s) participă la crearea cadrului institutional necesar asigurării libertătii de constiintă a personalului M.A.I.;

t) asigură asistenta si educatia religioasă a personalului din structurile M.A.I.;

u) exercită atributele de coordonare, control si evaluare a Centrului Cultural al MA.I. si Centrului Multimedia.

 

CAPITOLUL IV

Conducerea Directiei

 

Art. 10. - Conducerea Directiei este asigurată de director, ajutat de 2 directori adjuncti.

Art. 11. - (1) Directorul răspunde în fata conducerii MA.I. de întreaga activitate pe care o desfăsoară Directia.

(2) Directorii adjuncti, aflati în sub ordin ea nemijlocită a directorului, răspund de planificarea, organizarea, desfăsurarea si controlul activitătii profesionale a serviciilor/compartimentelor coordonate. Directorul adjunct de la pozitia a două din Statul de organizare va îndeplini si atributiile functionarului de securitate.

(3) Fisa postului directorului si fisele posturilor directorilor adjuncti sunt prezentate în anexele nr. 3,4 si 5.

Art. 12. - (1) Directorul conduce întreaga activitate a Directiei, pe care o reprezintă în relatiile cu conducerile celorlalte structuri ale M.A.I., potrivit competentelor legale si mandatului încredintat de conducerea M.A.I.

(2) Pentru aplicarea prevederilor actelor normative, directorul emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine.

(3) în conditiile legii, directorul poate delega atributii din competenta sa sau poate încredinta mandatul de reprezentare directorilor adjuncti sau altor persoane din subordine, după caz.

Art. 13. - Directorul si directorii adjuncti coordonează si controlează activitatea profesională a personalului serviciilor/compartimentelor Directiei, respectiv al Centrului Cultural al MA.I. si al Centrului Multimedia si analizează modul în care se îndeplinesc atributiile, obiectivele si actiunile prevăzute în Strategia de relatii publice a M.A.I., în programele si planurile de activităti si actiuni proprii.

 

CAPITOLUL V

Atributiile serviciilor si compartimentelor din structura organizatorică a Directiei

 

SECTIUNEA 1

Atributiile purtătorului de cuvânt

 

Art. 14. - Purtătorul de cuvânt are următoarele obiective, derivate din obiectivul general al Directiei:


a) consiliază conducerea Directiei în crearea unei imagini pozitive a institutiei;

b) coordonează activitatea purtătorilor de cuvânt din institutiile si structurile aflate în sub ordinea/coordonarea MAI.

Art. 15. - Purtătorul de cuvânt are următoarele atributii specifice:

a) întocmeste proiecte de reactie si propune puncte de vedere ale institutiei pe teme apărute în mass-media sau care suscită interesul mas s-mediei;

b) participă la organizarea conferintelor de presă ale conducerii MAI.;

c) după caz, participă la emisiuni radio-TV;

d) îndrumă si sprijină activitatea purtătorilor de cuvânt din institutiile si structurile aflate în subordine a/coordonarea MAI.;

e) prezintă conducerii Directiei puncte de vedere în domeniul de specialitate, viabile pentru solutionarea unor probleme ce ar putea afecta imaginea institutională ori pentru îmbunătătirea acesteia;

f) pune la dispozitia jurnalistilor, în mod oportun, complet si cu respectarea reglementărilor privind protectia informatiilor clasificate, datele solicitate de acestia;

g) desfăsoară, potrivit mandatului încredintat, activităti de îndrumare, control si evaluare a activitătii de relatii publice la institutiile si structurile aflate în subordine a/coordonarea MAI.;

h) la solicitare, elaborează materiale documentare pentru iesirile publice ale conducerii M.A.I.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile Serviciului comunicare

 

Art. 16. - Serviciul comunicare are următoarele obiective, derivate din obiectivul general al Directiei:

a) gestionează corect si coerent imaginea publică a institutiei si asigură relationarea acesteia cu societatea civilă si structurile statului de drept;

b) asigură publicarea pe site-ul oficial al M.A.I. a proiectelor de acte normative, în procedura de dezbatere publică, potrivit prevederilor legale în vigoare privind transparenta decizională în administratia publică;

c) asigură accesul mass-mediei la sedintele publice;

d) sprijină conducerea M.A.I. în exercitarea functiilor de comunicare internă specifice actului de conducere;

e) elaborează materiale de o înaltă tinută profesională, care să asigure prezentarea si reflectarea în mijloacele de informare în masă a activitătii desfăsurate de conducerea M.A.I., pe baza principiului bunei guvernări;

f) asigură informarea personalului M.A.I. cu privire la dinamica rolului institutiei în raport cu evolutiile din societate, evidentiind complexitatea si importanta activitătilor specifice;

g) utilizează sistemele de tehnologie a informatiilor si comunicatii (TIC) ale M.A.I. cu sprijinul Directiei generale comunicatii si tehnologia informatiei, în vederea asigurării accesului personalului MAI., la date de interes general privind politicile de resurse umane, asigurarea drepturilor materiale, salariale si sociale, asigurarea de locuinte si alte aspecte care pot influenta moralul, sănătatea, bunăstarea socială, evolutia profesională si siguranta acestuia;

h) cooptează specialisti ai Centrului Multimedia în proiectarea conceptuală a componentei de comunicare internă realizată prin intermediul publicatiilor institutiei, al materialelor

audiovideo, al productiilor TV sau al celor cinematografice destinate pregătirii profesionale, precum si prin intermediul afiselor, posterelor, panourilor, avizierelor;

i) asigură informarea operativă a conducerii M.A.I. cu privire la informatiile apărute în mijloacele de informare în masă, cu impact la nivelul societătii civile si care contin referiri cu privire la activitatea M.A.I.;

j) asigură suportul analitic necesar informării conducerii M.A.I. cu privire la modul în care mijloacele de informare în masă reflectă imaginea institutională a M.A.I., a structurilor sale subordonate si a personalului.

Art. 17. - (1) Serviciul comunicare are următoarele atributii specifice:

a) asigură suportul decizional conducerii Directiei si/sau conducerii M.A.I., în domeniile din competentă, prin întocmirea proiectelor de reactie si a punctelor de vedere institutionale, pe teme reflectate în mijloacele de informare în masă sau care suscită interesul acestora;

b) organizează/participă la desfăsurarea conferintelor de presă ale conducerii M.A.I.;

c) acreditează jurnalisti pentru nivelul aparatului central al MAL;

d) asigură relationarea cu reprezentantii mijloacelor de informare în masă, bazată pe principiile echidistantei si transparentei;

e) sprijină jurnalistii, prin documentarea, în mod oportun, cu date si informatii din domeniile de activitate ale M.A.I., respectând legislatia în vigoare privind protectia informatiilor clasificate;

f) asigură participarea reprezentantilor mijloacelor de informare în masă la activitătile cu impact mediatic organizate la nivelul aparatului central al MAI.;

g) organizează si desfăsoară schimburi de experientă cu structuri similare din institutii publice cu care colaborează M.A.I.;

h) organizează/participă la desfăsurarea unor seminare si simpozioane cu continut specific, pe teme de interes public;

i) asigură convocările de instruire a personalului cu atributii de informare si relatii publice/a purtătorilor de cuvânt din structurile M.A.I.;

j) elaborează sau, după caz, preia de la celelalte structuri ale M.A.I. materiale pentru pagina web a MAI.;

k) promovează imaginea institutiei în străinătate, prin intermediul mijloacelor de informare în masă internationale;

l) promovează imaginea institutională a M.A.I., prin participarea la activităti cu caracter public, organizate la nivelul structurilor centrale/teritoriale, precum si la nivelul unor institutii guvernamentale sau organisme neguvernamentale;

m) asigură mediatizarea subiectelor ce contin referiri la activitatea institutiei, informând conducerea M.A.I. cu privire la evolutia temelor de interes;

n) realizează, la solicitare sau din oficiu, analize periodice ale imaginii M.A.I. reflectate în presa scrisă si audiovizuală;

o) realizează, la solicitare sau din oficiu, evaluări cantitative si calitative punctuale, atât ale campaniilor de informare si relatii publice, cât si ale unor activităti desfăsurate de M.A.I., reflectate în mijloacele de informare în masă;

p) propune măsurile necesare asigurării, la nivelul presei centrale, a unei reflectări corecte a actiunilor, măsurilor si pozitiilor institutionale ale M.A.I.;


q) constituie, gestionează si utilizează baze proprii de date, continând informatii referitoare la imaginea M.A.I., reflectată în presa scrisă si cea audiovizuală;

r) participă la activitătile de sprijin, îndrumare si control pe probleme de informare si relatii publice la structuri din subordi nea/coordonare a MAI.;

s) întocmeste proiecte de reactie sau puncte de vedere ale institutiei pe teme apărute în mijloacele de informare în masă sau care suscită interesul mijloacelor de informare în masă;

t) gestionează situatii de criză mediatică si propune măsuri pentru îmbunătătirea imaginii institutionale;

u) gestionează imaginea publică a institutiei si a conducerii acesteia, în plan intem/extem, si asigură relationarea acesteia cu societatea civilă, cu comunitătile locale si cu mijloacele de informare în masă;

v) asigură transparenta activitătilor conducerii MAI.;

w) asigură preluarea corectă si prelucrarea cu celeritate a informatiei de la nivelul decizional, în vederea transmiterii, pe circuitul informational descendent, a unui mesaj corect, coerent si accesibil;

x) valorifică în mod optim mijloacele si canalele de comunicare, care asigură circulatia informatiei între diferitele structuri ale M.A.I. aflate pe acelasi nivel ierarhic si participă la procesul de modernizare a acestora, în scopul instituirii si permanentizării interactiunii bazate pe coeziune si conlucrare;

y) organizează activităti de tip “Ziua Portilor Deschise”, în scopul unei reale deschideri institutionale către societatea civilă;

z) valorifică experienta internatională în domeniile din competentă, dobândită prin reiati o na re a cu structuri similare/corespondente din străinătate.

(2) Serviciul comunicare are următoarea componentă:

A. Compartimentul relatii cu presa;

B. Compartimentul informare publică;

C. Compartimentul monitorizare si analiză mass-media.

A. Compartimentul relatii cu presa are următoarele atributii:

a) stabileste si permanentizează relatii constructive cu reprezentantii mijloacelor de informare în masă, cu reprezentantii institutiilor publice si private, cu reprezentantii organizatiilor ne guvernamentale cu care M.A.I. cooperează si cu societatea civilă, bazate pe principiile echidistantei si transparentei;

b) participă la controale tematice organizate la institutiile si structurile aflate în subordi nea/coordonarea MAI.:

c) creează baze de date cuprinzând principalele institutii media din străinătate si asigură transmiterea către acestea a comunicatelor/buletinelor informative de interes ale M.A.I.;

d) creează si actualizează baze de date privind ziaristii acreditati la M.A.I.;

e) identifică actiuni cu potential de impact me di atic derulate la nivelul M.A.I. si formulează propuneri de mediatizare a acestora pe plan national si international;

f) identifică parteneri de colaborare, în vederea îmbunătătirii imaginii M.A.I. În plan national si international, si propune unele actiuni comune, cu impact me di atic, cu acesti parteneri;

g) sprijină documentarea jurnalistilor care doresc să realizeze materiale jurnalistice privind activitatea M.A.I.;

h) realizează, cu sprijinul Directiei generale afaceri europene si relatii internationale, colaborări în domeniul informare si relatii publice, cu structuri/personal din străinătate;

i) elaborează materiale de presă privind activitatea M.A.I.;

j) transmite, în timp optim, mijloacelor de informare în masă, în colaborare cu personalul specializat în domeniile informare si relatii publice din cadrul institutiilor si structurilor aflate în sub ord in ea M.A.I., informatiile rezultate din activitatea acestora si un mesaj unitar la nivel institutional;

k) implementează politici de informare si relatii publice ale institutiei, în vederea îmbunătătirii imaginii M.A.I. în plan intern si international;

l) colaborează cu personalul structuri lor M.A.I. cu atributii pe linia informatiilor de interes public/relatiilor cu comunitatea, pentru respectarea întocmai a prevederilor legale în vigoare;

m) aplică dispozitiile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizională în administratia publică, cu completările ulterioare, si gestionează problematica specifică, în scopul informării societătii civile si a mijloacelor de informare în masă;

n) furnizează datele necesare actualizării paginii web în limba română/limba engleză a institutiei si propune măsurile ce se impun pentru îmbunătătirea formatului acesteia;

o) organizează si/sau participă la actiuni de informare publică, cu diferite categorii de personal, în diverse domenii de activitate, de exemplu, sesiuni de comunicări stiintifice, simpozioane, lansări de carte, vernisaje, expozitii s.a.;

p) organizează întâlniri, oficiale sau inform ale, cu veterani de război, cadre în rezervă sau în retragere, la care pot fi invitati si membrii familiilor acestora;

q) elaborează si postează pe site-ul M.A.I. comunicate si buletine informative;

r) elaborează, la solicitare, proiectele scrisorilor adresate de conducerea Directiei sau a M.A.I. personalului propriu ori al altor institutii sau, după caz, unor terte persoane.

s) preia de la nivelul decizional si prelucrează, cu operativitate, informatia transmisă, în vederea construirii si introducerii în circuitul informational descendent a unui mesaj coerent si accesibil;

t) colaborează, cu aprobarea conducerii M.A.I., cu institutiile de sondare a opiniei publice, prin identificarea temelor de actualitate si/sau de interes pentru personalul M.A.I.

B. Compartimentul informare publică are următoarele atributii:

a) documentează, întocmeste si transmite, în termen legal, răspunsurile la solicitările formulate în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările si completările ulterioare;

b) întocmeste documentatia necesară comunicării din oficiu a informatiilor de interes public ale institutiei;

c) asigură desfăsurarea procedurii de solutionare a re ci a matii lor administrative formulate în temeiul Legii nr. 544/2001, cu modificările si completările ulterioare;

d) întocmeste anual raportul privind accesul la informatiile de interes public;

e) întocmeste si publică anual raportul privind transparenta decizională în M.A.I.

C. Compartimentul monitorizare si analiză mass-media are următoarele atributii:

a) identifică, în presa internatională, materiale ce vizează activitatea M.A.I.;

b) asigură monitorizarea fluxurilor informationale ale principalelor agentii de presă/televiziuni de stiri, informând conducerea M.A.I. cu privire la subiectele ce contin referiri la


institutie si, la cerere, asupra mediatizării altor aspecte de interes pentru domeniul de activitate al diferitelor structuri aflate în sub ord in ea/coordonarea MAI.;

c) întocmeste sinteza presei scrise si audiovizuale, în baza rapoartelor de monitorizare, si, ulterior, o prezintă conducerii MAI.;

d) utilizează bazele de date ale Directiei, în vederea stabilirii valorilor prin ci pali lor indicatori de reflectare a imaginii M.A.I. în mijloacele de informare în masă, pe diferite intervale de timp;

e) participă la activităti de control pe probleme de comunicare si relatii publice la institutiile si structurile aflate în subordinea MAI.;

f) realizează, la cerere sau din oficiu, analize periodice ale imaginii M.A.I. reflectate în presa scrisă si audiovizuală, pe care ulterior le distribuie beneficiarilor;

g) realizează, la cerere sau din oficiu, evaluări cantitative si calitative punctuale, atât ale campaniilor de comunicare/relatii publice, cât si ale unor activităti desfăsurate de MAL, reflectate în mijloacele de informare în masă;

h) identifică măsurile necesare asigurării, la nivelul presei centrale, a unei reflectări corecte, coerente, oportune si obiective a actiunilor/măsurilor întreprinse/dispuse la nivelul MAI.;

i) asigură, la nivelul unitătii, îndeplinirea atributiilor incidente domeniului securitate si sănătate în muncă.

 

SECTIUNEA a 3-a

Atributiile Serviciului strategii de comunicare si control

 

Art. 18. - Serviciul strategii de comunicare si control are următoarele obiective, derivate din obiectivul general al Directiei:

a) asigură cadrul normativ necesar desfăsurării activitătilor din domeniul informare si relatii publice;

b) proiectează documentele strategice ale M.A.I. în domeniile informare si relatii publice;

c) asigură dezvoltarea si coordonarea sistemului de comunicare si relatii publice existent la nivelul M.A.I.;

d) asigură cadrul organizatoric necesar desfăsurării activitătilor de pregătire cu personalul de specialitate din structurile M.A.I.;

e) planifică si execută controale tematice la entitătile M.A.I. pentru domeniile informare si relatii publice, potrivit planului de control si mandatului aprobate de secretarul general al M.A.I.;

f) propune conducerii M.A.I. Încheierea, cu diferite organisme, a unor conventii, protocoale si alte asemenea documente privind domeniul informării si relatiilor publice;

g) asigură consultantă calificată pentru structurile de informare si relatii publice din M.A.I. si alte unităti din aparatul central al M.A.I.;

h) asigură participarea si reprezentarea Directiei sau a M.A.I., la nivel institutional, în domeniul de competentă;

i) asigură suportul IT la nivelul Directiei, pentru îndeplinirea atributiilor specifice.

Art. 19. - (1) Serviciul strategii de comunicare si control are următoarele atributii specifice:

a) proiectează strategia si conceptele strategice ale M.A.I. În domeniile informare si relatii publice, precum si planurile de implementare a acestor activităti;

b) elaborează anual proiectul planului de relatii publice al MAI-

cJ elaborează proiecte de acte normative interne privind organizarea si desfăsurarea activitătilor în domeniul informării si relatiilor publice;

d) elaborează puncte de vedere motivate la proiectele de acte normative ale M.A.I., în domeniul din competentă;

e) initiază sau participă la campanii de comunicare;

f) avizează activitătile de informare si relatii publice desfăsurate de unitătile MAL;

g) participă la desfăsurarea activitătilor de dezvoltare si schimb de experientă din domeniul de competentă al Directiei;

h) planifică si execută controale tematice la entitătile M.A.I. pentru domeniile informare si relatii publice potrivit planului de control si mandatului aprobate de secretarul general al M.A.I.;

i) participă la organizarea, planificarea si desfăsurarea cursurilor de initiere în carieră, de capacitate/specializare pentru personalul din domeniul informare si relatii publice;

j) organizează convocările de instruire a personalului cu atributii de informare si relatii publice/a purtătorilor de cuvânt din structurile M.A.I.;

k) concepe si elaborează documentatia utilizată pentru pregătirea profesională, organizează si sustine periodic cursuri de pregătire profesională cu personalul de informare si relatii publice din unitătile M.A.I.;

l) asigură participarea la actiuni de reprezentare, seminare, simpozioane, cursuri, organizate în tară si în afara tării, cu aprobarea conducerii MAI.;

m) propune conducerii M.A.I. încheierea de conventii, protocoale si alte asemenea documente privind domeniul propriu de activitate cu organismele precizate în diagrama de relatii si avizează documentele similare încheiate de unitătile centrale ale M.A.I. cu diferite organisme;

n) organizează si coordonează campanii de comunicare;

o) asigură îmbunătătirea permanentă a site-uri lor gestionate la nivelul Directiei.

(2) Serviciul strategii de comunicare si control are următoarea componentă:

A. Compartimentul strategii si campanii de comunicare;

B. Compartimentul control si pregătire;

C. Compartimentul suport informatic.

A. Compartimentul strategii si campanii de comunicare are următoarele atributii:

a) proiectează strategia si conceptele strategice ale M.A.I. în domeniile informare si relatii publice, precum si planurile de implementare a acestor activităti;

b) elaborează anual proiectul planului de informare si relatii publice al M.A.I. si monitorizează stadiul îndeplinirii acestuia;

c) elaborează proiecte de acte normative interne privind organizarea si desfăsurarea activitătilor în domeniul informării si al relatiilor publice;

d) initiază proiecte de standarde si proceduri în domeniile informare si relatii publice;

e) elaborează puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative ale M.A.I., în domeniile din competenta Directiei;

f) avizează activitătile de informare si relatii publice desfăsurate de unitătile M.A.I. din punctul de vedere al încadrării acestora în strategia de comunicare a M.A.I.;

g) planifică, organizează si coordonează campanii de comunicare;


h) asigură conceptia de vizibilitate a M.A.I., prin proiectarea unor materiale de promovare, ca suport al campaniilor de comunicare desfăsurate la nivelul MAI.;

i) participă la realizarea materialelor de promovare a imaginii MAI., prin utilizarea graficii computerizate;

j) asigură suportul decizional conducerii MAI., prin realizarea de studii, analize si articole în domeniile informare si relatii publice;

k) asigură consultantă calificată pentru structurile de informare si relatii publice din inspectoratele generale, directii generale, structuri din sub ordin ea M.A.I. si alte unităti din aparatul central al acestuia;

l) participă la activitătile de control, consultantă si îndrumare în unitătile centrale si teritoriale ale M.A.I.;

m) asigură participarea si reprezentarea Directiei sau a M.A.I., în baza mandatului acordat, la activitătile interdepartamentale, interministeriale si/sau internationale aferente domeniului de competentă;

n) participă la desfăsurarea activitătilor de dezvoltare si schimb de experientă din domeniul de competentă al Directiei;

o) realizează proiecte de conventii, protocoale si alte asemenea documente de cooperare cu organismele precizate în diagrama de relatii si avizează documentele similare încheiate de unitătile centrale ale M.A.I. cu diferite organisme.

B. Compartimentul control si pregătire are următoarele atributii:

a) elaborează proiectul Planului de îndrumare si control al Directiei în domeniile informare si relatii publice, la nivelul MAL, si desfăsoară activităti specifice potrivit acestuia;

b) desfăsoară activităti de control, consultantă si îndrumare în unitătile centrale si teritoriale ale M.A.I., privind aplicarea actelor normative generale si interne;

c) participă la organizarea, planificarea si desfăsurarea cursurilor de initiere în carieră, precum si a cursurilor de capacitate/specializare pentru întreg personalul din domeniul informare si relatii publice din unitătile MAL;

d) organizează convocările de instruire a personalului cu atributii de informare si relatii publice/a purtătorilor de cuvânt din structurile M.A.I.;

e) concepe si elaborează documentatia utilizată pentru pregătirea profesională, organizează si sustine periodic cursuri de pregătire profesională cu personalul de informare si relatii publice din unitătile M.A.I.;

f) organizează simpozioane, mese rotunde, convocări, pe probleme din domeniile informare si relatii publice, în cadrul programelor de pregătire a personalului M.A.I. cu atributii în aceste domenii;

g) elaborează proiectul Planului de relatii internationale al Directiei;

h) participă, potrivit Planului de relatii internationale al Directiei, la întruniri internationale;

i) elaborează puncte de vedere, motivate, la proiectele de acte normative ale M.A.L, în domeniile din competenta Directiei;

j) participă la realizarea materialelor de promovare a imaginii M.A.I. prin utilizarea graficii computerizate;

k) asigură consultantă calificată pentru structurile de informare si relatii publice din inspectoratele generale, directii generale, structuri din sub ordin ea M.A.I. si alte unităti din aparatul central al acestuia;

l) asigură participarea si reprezentarea Directiei sau a M.A.I., în baza mandatului acordat, la activitătile interdepartamentale, interministeriale si/sau internationale aferente domeniului de competentă.

C. Compartimentul suport informatic

a) concepe, realizează si administrează site-urile web gestionate la nivelul Directiei, în colaborare cu personalul de specialitate;

b) asigură realizarea materialelor de promovare a imaginii M.A.I. prin utilizarea graficii computerizate;

c) administrează serverul web care găzduieste site-urile apartinând Directiei, în colaborare cu Directia generală pentru comunicatii si tehnologia informatiei;

d) actualizează paginile site-ului web al M.A.I., conform metodologiei aprobate de conducerea M.A.I.;

e) prezintă propuneri de implementare a politicilor de relatii publice la nivelul institutiei, în spatiul virtual;

f) realizează site-uri specializate (forumuri, bloguri etc), precum si alte instrumente de comunicare virtuală;

g) identifică si evaluează căile si mijloacele de informare si sensibilizare a opiniei publice, în spatiul virtual.

 

SECTIUNEA a 4-a

Atributiile Sectiei de asistentă religioasă

 

Art. 20. - Sectia de asistentă religioasă, denumită în continuare Sectia, îsi desfăsoară activitatea în baza Legii nr. 195/2000 privind constituirea si organizarea Clerului militar, precum si a regulamentelor si instructiunilor în vigoare, si reprezintă M.A.I. În relatiile cu Biserica Ortodoxă Română, cultele si asociatiile religioase din stat, cu organismele similare care au atributii în domeniul asistentei religioase, atât din tară, cât si în plan international.

Art. 21. - Sectia are următoarele obiective, derivate din obiectivul general al Directiei:

a) conduce, coordonează si controlează activitatea de asistentă religioasă din MAL;

b) asigură, potrivit Constitutiei României, republicate, respectarea libertătii de constiintă a personalului MAL, precum si păstrarea traditiilor morale, de credintă si spiritualitate;

c) asigură desfăsurarea activitătilor pastorale, duhovnicesti, moral-educative, liturgice si de ceremonial, în beneficiul personalului institutiei, precum si al familiilor acestuia.

Art. 22. -Sectia are următoarele atributii specifice:

a) cooperează cu Patriarhia si eparhiile locale, cu celelalte biserici, culte sau asociatii religioase din stat, în vederea asigurării asistentei religioase pentru toate categoriile de personal, indiferent de confesiune, asigurând dreptul constitutional al persoanei la împărtăsirea liberă si neîngrădită a unei credinte;

b) initiază si organizează simpozioane, convocări pe probleme de asistentă/educatie m ora l-religioasă, în cadrul programelor de pregătire continuă a personalului la nivelul MAL;

c) elaborează studii si articole cu continut spiritual si moral-religios pentru uzul personalului MAL;

d) formulează propuneri, pe linia de competentă, la Planul de relatii internationale al Directiei si participă la astfel de activităti din domeniul asistentei religioase;


e) cooperează cu structuri de profil din Ministerul Apărării Nationale, Ministerul Justitiei, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Pază, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, pe linia asistentei/educatiei mo ra l-re ligi oase;

f) initiază proiecte de ordine, instructiuni si regulamente privind aplicarea legilor si a celorlalte acte normative în domeniul asistentei religioase din MAI.;

g) colaborează cu reprezentantii mijloacelor de informare în masă, scrise si audiovizuale, în scopul informării societătii civile asupra modului de desfăsurare a activitătilor de asistentă/educatie moral-religioasă în cadrul M.A.I.;

h) efectuează controale tematice privind modul de aplicare a prevederii or instructiuni lor specifice, pe linia asistentei/educatiei moral-religioase, în structurile MAI., urmărind organizarea si desfăsurarea acestor activităti, asigurarea protectiei spirituale a personalului, respectarea drepturilor si libertătilor de constiintă ale persoanei, acordând îndrumare si sprijin de specialitate;

i) întocmeste informări anuale privind activitatea desfăsurată în domeniul asistentei/educatiei moral-religioase crestin-ortodoxe, care sunt aduse la cunostinta Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;

j) avizează dosarele preotilor, pastorilor si deserventilor de cult recomandati pentru a participa la concursurile de încadrare în structurile MAI.;

k) organizează anual întâlniri metodologice de specialitate cu preotii (pastorii/deserventii de cult) din sistemul de asistentă religioasă al MAI.;

l) acordă consultantă canonică si de specialitate, pentru amenajarea unor lăcasuri de cult în spatiile puse la dispozitie de structurile institutiei;

m) elaborează materiale documentare, predici, cateheze si proiecte de programe dedicate Zilei Eroilor, sărbătorilor crestine si celorlalte sărbători religioase;

n) desfăsoară, împreună cu celelalte servicii din Directie, unele activităti de documentare, îndrumare, sprijin si control în planul muncii educative;

o) efectuează periodic vizite pastorale la persoanele retinute în aresturile politiei, acordând asistentă religioasă retinutilor de confesiune crestină ortodoxă si mediind pentru asigurarea asistentei religioase celor de alte religii sau confesiuni, în cazul în care sunt asemenea solicitări;

p) realizează în unitătile M.A.I. cicluri de conferinte, întruniri, simpozioane, expozitii cu tematică religioasă, în vederea întăririi moralitătii si păstrării traditiilor specifice;

q) asigură suportul de specialitate necesar bunei desfăsurări a actiunilor umanitare initiate de conducerea M.A.I.

 

SECTIUNEA a 5-a

Atributiile Compartimentului documente clasificate si secretariat

 

Art. 23. - Compartimentul documente clasificate si secretariat are următoarele obiective, derivate din obiectivul general al Directiei:

a) gestionează, conform reglementărilor legale în vigoare, documentele ce contin informatii clasificate;

b) desfăsoară activităti de secretariat, potrivit dispozitiilor legale incidente domeniului.

Art. 24. - Compartimentul documente clasificate si secretariat are următoarele atributii specifice:

a) primeste, înregistrează, distribuie, tine evidenta si expediază corespondenta la nivelul Directiei;

b) organizează evidenta audientelor acordate de către conducerea Directiei;

c) asigură evidenta, manipularea si păstrarea ordinelor, instructiunilor si a altor acte normative cu caracter intern, gestionate la nivelul Directiei, si verifică periodic existenta acestora;

d) centralizează si întocmeste informări periodice privind activitătile planificate si desfăsurate la nivelul Directiei;

e) organizează, la nivelul Directiei, evidenta si manipularea stampilelor si sigiliilor;

f) coordonează activitătile de în do sari ere si arhivare a documentelor din evidenta unitătii;

g) întocmeste, potrivit reglementărilor interne, Dispozitia zilnică a directorului Directiei;

h) gestionează, potrivit actelor normative în vigoare, declaratii de avere si de interese pentru personalul Directiei;

i) întocmeste lunar situatia răspândirilor personalului Directiei;

j) gestionează evidenta sesizărilor, reda mati ii or, cererilor si petitiilor adresate conducerii Directiei, urmăreste solutionarea în termen a acestora si întocmeste informări periodice, potrivit reglementărilor interne în vigoare;

k) întocmeste procesul-verbal al sedintelor de lucru ale conducerii Directiei si monitorizează executarea sarcinilor stabilite;

l) aprovizionează personalul Directiei cu rechizite si materiale consumabile necesare desfăsurării activitătii curente;

m) multiplică documentele si materialele necesare unitătii, în conformitate cu dispozitiile conducerii Directiei;

n) gestionează evidenta bunurilor materiale aflate în folosinta personalului unitătii;

o) controlează periodic, la nivelul serviciilor, modul în care se realizează evidenta, întocmirea, păstrarea si circuitul documentelor, precum si modul de lucru pe linia fondului arh iv isti c;

p) îndeplineste atributii specifice pe linia protectiei in formati ii or clasificate, potrivit actelor normative în vigoare;

q) gestionează problematica privind resursele umane pentru personalul Directiei;

r) elaborează documentele ofiterului de serviciu pe Directie;

s) gestionează problematica privind managementul operational.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 25. - Centrul Cultural al M.A.I. si Centrul Multimedia, structuri aflate în sub ord in ea Directiei, elaborează propriile regulamente de organizare si functionare, care se aprobă potrivit actelor normative în vigoare.

Art. 26. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

 


ANEXA Nr.1*)

la regulament

 

DIAGRAMA DE RELATII

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 


ANEXA Nr. 2*)

la regulament

 

ORGANIGRAMA

Directiei informare si relatii publice

 


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

 


ANEXA Nr. 3

la regulament

 

MINISTERUL ADMINISTRATEI SI INTERNELOR

Directia informare si relatii publice

 

FISA POSTULUI

 

A Identificarea postului

1. Compartimentul: conducerea Directiei informare si relatii publice (Directia)

2. Denumirea postului: director

3. Pozitia postului în statul de organizare: 1

4. Relatii cu alte posturi:

4.1. relatii ierarhice: este subordonat direct secretarului general adjunct al Ministerului Administratiei si Internelor (M. Al.) si are în subordine directă întregul personal al Directiei, precum si pe seful Centrului Cultural al M.A.I. si seful Centrului Multimedia;

4.2. relatii functionale: conduce întreaga activitate a Directiei si coordonează activitatea Centrului Cultural al M.A.I. si a Centrului Multimedia, precum si a structurilor de relatii publice din inspectoratele generale si celelalte unităti ale M.A.I.;

4.3. relatii de control: controlează activitatea personalului Directiei si a structurilor subordonate, precum si activitatea structurilor de profil din inspectoratele generale si din institutiile de învătământ ale M.A.I.;

4.4. relatii de colaborare: colaborează pe probleme de interes comun - în conformitate cu actele normative în vigoare, ordinele si protocoalele aprobate de ministrul administratiei si internelor - cu institutiile si organismele specializate în activităti similare, în scopul îndeplinirii atributiilor din domeniul de competentă;

4.5. relatii de reprezentare: reprezintă M.A.I. În domeniul informării si relatiilor publice, în raporturile cu celelalte autorităti si institutii publice din tară si străinătate; angajează Directia în raporturi cu persoane juridice si fizice, situatie în care poate da împuternicire de reprezentare altor persoane din subordine.

5. Definirea sumară a atributiilor postului:

Directorul Directiei asigură elaborarea, fundamentarea si punerea în practică a Strategiei de informare si relatii publice a Ministerului Administratiei si Internelor, organizează, coordonează, îndrumă, controlează si răspunde de modul de aplicare a prevederilor legale din domeniul său de activitate în structurile institutiei.

B. Cerintele postului

1. Categoria de personal ce poate ocupa postul: ofiter de politie

2. Gradul profesional necesar ocupantului postului: -

3. Pregătirea necesară ocupantului postului:

3.1. pregătire de bază: licentiat în stiinte juridice/jumalism/sociologie;

3.2. pregătire de specialitate: studii postuniversitare sau masterat în stiinte juridice, comunicare publică, sociologie, management în administratia publică sau marketing politic;

3.3. alte cunostinte: orice alt curs corespunzător cerintelor postului;

3.4. autorizatii speciale pentru exercitarea atributiilor: autorizatie de lucru cu documente clasificate;

3.5. limbi străine: o limbă străină de circulatie internatională la nivel cel putin bine.

4. Experientă:

4.1. vechime în muncă, din care în M.A.I.: 5 ani/5 ani;

4.2. vechime în specialitate: 7 ani;

4.3. vechime în functii de conducere în MAI.: 5 ani;

4.4. perioada pentru acomodarea cu cerintele postului: 6 luni.

5. Aptitudini si abilităti necesare: manageriale (organizatorice, decizionale, de planificare, conducere, coordonare si control), lucru sub presiunea timpului, diplomatie, capacitate de analiză, sinteză, spirit de observatie, abilitate, operativitate si oportunitate în luarea deciziilor legale

6. Atitudini necesare/comportament solicitat: sociabilitate, comportament adecvat (limbaj, vestimentatie, reguli de politete), trăsături pozitive de caracter, exigentă, obiectivitate, spirit critic si organizatoric, fermitate si consecventă în actiuni

7. Parametri privind starea sănătătii somatice: apt pentru functii de conducere

8. Trăsături psihice si de personalitate: apt pentru functii de conducere

C. Conditii specifice de muncă

1. Locul de muncă: sediul unitătii

2. Programul de lucru: 8 ore/zi, 5 zile/săptămână

3. Deplasări curente: conform atributiilor de serviciu

4. Conditii deosebite de muncă: stres, activitate sub presiunea timpului si expunere la radiatii electromagnetice

5. Riscuri implicate de post: expunerea la radiatiile electromagnetice

6. Compensări: sporuri salariale prevăzute de legislatia în vigoare si concediu de odihnă suplimentar

D. Descrierea sarcinilor, îndatoririlor si responsabilitătilor postului

1. Sarcini, îndatoriri si responsabilităti:

a) conduce activitatea Directiei pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin, conform prevederilor legale;

b) coordonează activitatea de elaborare si actualizare a Strategiei de informare si relatii publice a Ministerului Administratiei si Internelor si controlează realizarea acesteia;

c) participă la organizarea si desfăsurarea conferintelor de presă ale conducerii institutiei;

d) dispune efectuarea unor studii si controale tematice pe domeniile din competentă în structurile institutiei;

e) initiază si dezvoltă, prin unitatea specializată, relatii de colaborare internatională cu structuri similare din alte tări, pe bază de reciprocitate, în cadrul acordurilor guvernamentale si ministeriale;

f) prezintă periodic informări, în sedintele conducerii si Colegiului M.A.I., cu principalele concluzii rezultate din activitatea de relatii publice si face propuneri pentru eficientizarea muncii în acest domeniu;

g) convoacă, periodic sau când situatia o impune, sefii serviciilor si compartimentelor de relatii publice din structurile MAL, în vederea stabilirii unor strategii, actiuni si sarcini comune, precum si pentru analiza activitătii desfăsurate si executarea unor dispozitii ale conducerii M.A.I., pe linie de informare si relatii publice;

h) prezintă conducerii MA.I. lunar analize ale activitătilor de informare si relatii publice desfăsurate la nivelul institutiei;

i) răspunde nemijlocit de întărirea capacitătii operative a Directiei, de aplicarea în practică a planului de alarmare si de actualizarea documentelor specifice de lucru;

j) răspunde de organizarea si desfăsurarea pregătirii continue a personalului Directiei în conditii optime;

k) răspunde, potrivit competentelor, de încadrarea posturilor din statul de organizare al Directiei cu personal corespunzător cerintelor acestora;

l) avizează numirea purtătorilor de cuvânt/ofiterilor de relatii publice din structurile institutiei;


m) semnează corespondenta Directiei cu unitătile MAI., cu alte autorităti sau institutii publice, persoane juridice ori fizice;

n) organizează si desfăsoară audiente si asigură solutionarea petitiilor cetătenilor, potrivit competentelor;

o) organizează si conduce sedintele de analiză ale conducerii Directiei privind stadiul îndeplinirii sarcinilor si atributiilor ce revin serviciilor, birourilor si compartimentelor unitătii, stabilind măsuri de eScientizare a activităti;

p) aprobă planurile de activităti ale serviciilor din Directie, al Centrului Cultural al M.A.I. si al Centrului Multimedia;

q) participă ca invitat la sedintele Colegiului MAI.;

r) participă la sedintele Comisiei de dialog social si actionează pentru respectarea parteneri atelor cu societatea civilă din perspectiva competentelor proprii domeniului de activitate al Directiei;

s) coordonează, îndrumă, controlează si răspunde de modul de aplicare în M.A.I. a prevederilor legale din domeniul de competentă.

E. Standarde de performantă asociate postului

1. Indicatori cantitativi: asigură îndeplinirea tuturor atributiilor, sarcinilor si responsabilitătilor ce revin Directiei si postului pe care îl ocupă.

2. Indicatori calitativi: asigură un management performant al activitătilor de informare si relatii publice, conform prevederilor legale, cerintelor postului, ordinelor si dispozitiilor conducerii ministerului.

3. Costuri: asigură planificarea, organizarea si desfăsurarea activitătilor specifice, cu respectarea si încadrarea strictă în limitele resurselor materiale si financiare aprobate în acest scop.

4. Timp: îndeplineste atributiile ce îi revin în timpul programului de lucru; alocă timp cu prioritate pentru activităti de proiectare strategică, conducere si control al activitătilor de comunicare si relatii publice.

5. Utilizarea resurselor: angrenează personalul în activităti de conceptie, analiză si sinteză; dezvoltă la subordonati sentimentul de loialitate fată de institutie si integritate morală.

6. Mod de realizare: individual si în echipă, în colaborare cu alte structuri ale aparatului central.

 

Titularul postului,

.................................

 

ANEXA Nr. 4

la regulament

 

MINISTERUL ADMINISTRAT El SI INTERNELOR

Directia informare si relatii publice

Nr.................din.................

 

 

AVIZAT

Directorul general al Directiei generale de informatii si protectie internă

..............................................................

 

 

 

 

FISA POSTULUI

 

A. Identificarea postului

1. Compartimentul: conducerea Directiei informare si relatii publice (Directia)

2. Denumirea postului: director adjunct

3. Pozitia postului în statul de organizare: 2

4. Relatii cu alte posturi:

4.1. relatii ierarhice: este subordonat nemijlocit directorului Directiei. Coordonarea nemijlocită a activitătii structurilor unitătii va fi stabilită prin dispozitie a directorului Directiei;

4.2. relatii functionale: coordonează activitatea de specialitate a structurilor din subordine, în vederea respectării prevederilor ordinelor ministrului administratiei si internelor, dispozitiilor secretarilor de stat, ale secretarului general si ale directorului Directiei;

4.3. relatii de control: controlează activitatea serviciilor Directiei pe care le coordonează, precum si a structurilor de presă scrisă si audiovizuală din unitătile centrale, inspectoratele generale si unitătile teritoriale ale acestora si din institutiile de învătământ ale Ministerului Administratiei si Internelor, denumit în continuare M.A.I.;

4.4. relatii de reprezentare: reprezintă Directia, potrivit mandatului acordat, pentru fiecare caz în parte, de către directorul Directiei.

5. Definirea sumară a atributiilor postului:

Asigură elaborarea, actualizarea si aplicarea în practică a strategiei în domeniile presă scrisă si audiovizuală, la nivelul structurilor institutiei. Este functionarul de securitate al Directiei.

B. Cerintele postului

1. Categoria de personal care poate ocupa postul: ofiter

2. Gradul profesional necesar ocupantului postului: -

3. Pregătirea necesară ocupantului postului:

3.1. pregătire de bază: licentiat în domeniile: stiinte ale comunicării, drept sau stiinte administrative;

3.2. pregătire de specialitate: cursuri de masterat sau postuniversitare în specialitătile: comunicare publică, juridic, stiinte administrative, management sau administratie publică;

3.3. alte cunostinte: -

3.4. autorizatii speciale pentru exercitarea atributiilor:, autorizatie de acces la documente clasificate secrete de stat, nivelul Strict Secret.

3.5. limbi străine: o limbă străină de circulatie internatională la nivel cel putin bine;

4. Experientă:

4.1. vechime în muncă, din care în MAI.: 5 ani/5 ani;

4.2. vechime în specialitate: 7 ani.

4.3. vechime în functii de conducere în M.A.I.: 5 ani.


4.4. Perioade de acomodare la cerintele postului:

5. Aptitudini si abilităti necesare: manageriale (organizatorice, decizionale, de planificare, conducere, coordonare si control), lucru sub presiunea timpului, diplomatie, capacitate de analiză, sinteză, spirit de observatie, operativitate si oportunitate în luarea deciziilor legale

6. Atitudini necesare/comportament solicitat: sociabilitate, comportament adecvat (limbaj, vestimentatie, reguli de politete), trăsături pozitive de caracter, exigentă, obiectivitate, spirit critic si organizatoric, fermitate si consecventă în actiuni, flexibilitate în gândire, stabilitate comportamentală si echilibru emotiv

7. Parametrii privind starea sănătătii somatice: apt pentru functii de conducere;

8. Trăsături psihice si de personalitate: apt pentru functii de conducere

C. Conditii specifice de muncă

1. Locul de muncă: sediul unitătii

2. Programul de lucru: 8 ore/zi, 5 zile/săptămână

3. Deplasări curente: la analize, controale, evaluări profesionale, conferinte, simpozioane, festivităti cultural-artistice organizate în unitătile si structurile M.A.I. si în afara acestuia, conform planificării aprobate de directorul Directiei

4. Conditii deosebite de muncă: stres, activitate sub presiunea timpului, expunere la radiatii electromagnetice

5. Riscuri implicate de post: expunerea la radiatii electromagnetice

6. Compensări: sporuri salariale si concedii suplimentare pentru lucrul sub efectul radiatiilor electromagnetice

D. Descrierea sarcinilor, îndatoririlor si responsabilitătilor postului

1. Sarcini, îndatoriri si responsabilităti:

a) elaborează si supune aprobării conducerii unitătii normele interne privind protectia informatiilor clasificate, potrivit legii;

b) întocmeste programul de prevenire a scurgerii de informatii clasificate si îl supune avizării institutiilor abilitate, iar după aprobare actionează pentru aplicarea acestuia;

c) coordonează activitatea de protectie a informatiilor clasificate, în toate componentele acesteia;

d) asigură re lati on are a cu institutia abilitată să coordoneze activitatea si să controleze măsurile privitoare la protectia inform ati ii or clasificate, potrivit legii;

e) monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protectie a informatiilor clasificate si modul de respectare a acestora;

f) consiliază conducerea unitătii în legătură cu toate aspectele privind securitatea inform atii lor clasificate;

g) informează conducerea unitătii cu privire la vulnerabilitătile si riscurile existente în sistemul de protectie a informatiilor clasificate si propune măsuri pentru înlăturarea acestora;

h) acordă sprijin reprezentantilor autorizati ai institutiilor abilitate, potrivit competentelor legale, pe linia verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informatii clasificate;

i) organizează activităti de pregătire specifică a persoanelor care au acces la informatii clasificate;

j) asigură păstrarea si organizează evidenta certificatelor de securitate si autorizatiilor de acces la informatii clasificate;

k) actualizează permanent evidenta certificatelor de securitate si a autorizatiilor de acces;

l) întocmeste si actualizează listele informatiilor clasificate elaborate sau păstrate în unitate pe clase si niveluri de secretizare;

m) prezintă conducătorului unitătii propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor si locurilor de importantă deosebită pentru protectia informatiilor clasificate din sfera de responsabilitate si, după caz, solicită sprijinul institutiilor abilitate;

n) efectuează, cu aprobarea conducerii unitătii, controale privind modul de aplicare a măsurilor legale de protectie a in formati ii or clasificate;

o) exercită ale atributii în domeniul protectiei informatiilor clasificate, potrivit legii;

p) coordonează activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin serviciilor si compartimentelor pe care le are în coordonare;

q) contribuie la elaborarea si actualizarea conceptiei privind organizarea si desfăsurarea activitătilor din domeniul specific;

r) prezintă spre aprobare directorului Directiei documentele de organizare si planificare a activitătilor structurilor pe care le coordonează, precum si actiunile ce implică cheltuieli materiale si financiare;

s) organizează si conduce, săptămânal, sedinte de lucru si de analiză la nivelul structurilor coordonate;

t) prezintă directorului Directiei propuneri privind recompensarea personalului subordonat care s-a evidentiat în executarea sarcinilor;

u) organizează, la ordin, si conduce activităti de îndrumare, control si evaluare a activitătilor de comunicare la structurile din MAI.;

v) concepe si urmăreste derularea programelor de cooperare în domeniile din competentă, asigurând dezvoltarea sistemului relational;

w) răspunde de ordinea si disciplina în cadrul serviciilor pe care le coordonează;

x) prezintă periodic informări/analize directorului Directiei privind activitatea profesională.

E. Standarde de performantă asociate postului

1. Indicatori cantitativi: asigură îndeplinirea tuturor atributiilor, sarcinilor si responsabilitătilor ce îi revin.

2. Indicatori calitativi: asigură un management performant al activitătilor de relatii publice, analiză mass-media, precum si al celor din domeniul presei scrise si audiovizuale.

3. Costuri: asigură planificarea, organizarea si desfăsurarea activitătilor specifice, cu respectarea si încadrarea strictă în limitele resurselor materiale si financiare aprobate în acest scop.

4. Timp: îndeplineste atributiile ce îi revin în timpul programului de lucru; alocă timp cu prioritate pentru activităti de proiectare strategică, îndrumare si control al activitătilor de comunicare publică.

5. Utilizarea resurselor: antrenarea personalului în activităti de conceptie, analiză si sinteză; dezvoltarea la subordonati a sentimentului de loialitate fată de institutie si a integritătii morale.

6. Mod de realizare: individual si în echipă, în colaborare cu alte structuri ale aparatului central al M.A.I..

 

Director,

.......................................

Titularul postului,

.......................................

 


ANEXA Nr. 5

la regulament

 

MINISTERUL ADMINISTRAT El SI INTERNELOR

Directia informare si relatii publice

 

FISA POSTULUI

 

A. Identificarea postului

1. Compartimentul: conducerea Directiei informare si relatii publice (Directia)

2. Denumirea postului: director adjunct

3. Pozitia postului în statul de organizare: 3

4. Relatii cu alte posturi:

4.1. relatii ierarhice: este subordonat nemijlocit directorului Directiei. Coordonarea nemijlocită a activitătii structurilor unitătii va fi stabilită prin dispozitie a directorului Directiei;

4.2. relatii functionale: coordonează activitatea de specialitate a structurilor din subordine, în vederea respectării prevederilor ordinelor ministrului administratiei si internelor, dispozitiilor secretarilor de stat, ale secretarului general si ale directorului Directiei;

4.3. relatii de control: controlează activitatea serviciilor Directiei pe care le coordonează, precum si a structurilor de presăscrisă si audiovizuală din unitătile centrale, inspectoratele generale si unitătile teritoriale ale acestora si din institutiile de învătământ ale Ministerului Administratiei si Internelor, denumit în continuare M.A.I.;

4.4. relatii de reprezentare: reprezintă Directia, potrivit mandatului acordat, pentru fiecare caz în parte, de către directorul Directiei.

5. Definirea sumară a atributiilor postului:

Asigură elaborarea, actualizarea si aplicarea în practică a strategiei în domeniile presă scrisă si audiovizuală, la nivelul structurilor institutiei.

B. Cerintele postului

1. Categoria de personal care poate ocupa postul: ofiter

2. Gradul profesional necesar ocupantului postului: -

3. Pregătirea necesară ocupantului postului:

3.1. pregătire de bază: licentiat în domeniile: stiinte ale comunicării, drept sau stiinte administrative;

3.2. pregătire de specialitate: cursuri de masterat sau postuniversitare în specialitătile: comunicare publică, juridic, stiinte administrative, management sau administratie publică;

3.3. alte cunostinte: -

3.4. autorizatii speciale pentru exercitarea atributiilor: autorizatie de acces la documente clasificate secrete de stat, nivelul Strict Secret.

3.5. limbi străine: o limbă străină de circulatie internatională la nivel cel putin bine.

4. Experientă:

4.1. vechime în muncă, din care în M.A.I.: 5 ani/5 ani;

4.2. vechime în specialitate: 7 ani.

4.3. vechime în functii de conducere în MAI.: 5 ani.

4.4. Perioade de acomodare la cerintele postului:

5. Aptitudini si abilităti necesare: manageriale (organizatorice, decizionale, de planificare, conducere, coordonare si control), lucru sub presiunea timpului, diplomatie, capacitate de analiză, sinteză, spirit de observatie, operativitate si oportunitate în luarea deciziilor legale.

6. Atitudini necesare/comportament solicitat: sociabilitate, comportament adecvat (limbaj, vestimentatie, reguli de politete), trăsături pozitive de caracter, exigentă, obiectivitate, spirit critic si organizatoric, fermitate si consecventă în actiuni, flexibilitate în gândire, stabilitate comportamentală si echilibru emotiv.

7. Parametrii privind starea sănătătii somatice: apt pentru functii de conducere

8. Trăsături psihice si de personalitate: apt pentru functii de conducere

C. Conditii specifice de muncă

1. Locul de muncă: sediul unitătii

2. Programul de lucru: 8 ore/zi, 5 zile/săptămână

3. Deplasări curente: la analize, controale, evaluări profesionale, conferinte, simpozioane, festivităti cultural-artistice organizate în unităti ie si structurile ministerului si în afara acestuia, conform planificării aprobate de directorul Directiei

4. Conditii deosebite de muncă: stres, activitate sub presiunea timpului, expunere la radiatii electromagnetice

5. Riscuri implicate de post: expunerea la radiatii electromagnetice

6. Compensări: sporuri salariale si concedii suplimentare pentru lucrul sub efectul radiatiilor electromagnetice

D. Descrierea sarcinilor, îndatoririlor si responsabilitătilor postului

1. Sarcini, îndatoriri si responsabilităti:

a) coordonează activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin serviciilor, compartimentelor pe care le are în coordonare;

b) contribuie la elaborarea si actualizarea conceptiei privind organizarea si desfăsurarea activitătilor din domeniulspecific;

c) prezintă spre aprobare directorului Directiei documentele de organizare si planificare a activitătilor structurilor pe care le coordonează, precum si actiunile ce implică cheltuieli materiale si financiare;

d) organizează si conduce, săptămânal, sedinte de lucru si de analiză la nivelul structurilor coordonate;

e) prezintă directorului Directiei propuneri privind recompensarea personalului subordonat care s-a evidentiat în executarea sarcinilor;

f) organizează, la ordin, si conduce activităti de îndrumare, control si evaluare a activitătilor de comunicare la structurile din MAI.;

g) concepe si urmăreste derularea programelor de cooperare în domeniile di ii competentă, asigurând dezvoltarea sistemului relational;

li) răspunde de ordinea si disciplina în cadrul componentelor pe care le coordonează;

i) prezintă periodic informări/analize directorului Directiei privind activitatea profesională.

E. Standarde de performantă asociate postului

1. Indicatori cantitativi: asigura îndeplinirea tuturor atributiilor, sarcinilor si responsabilitătilor ce îi revin.

2. Indicatori calitativi: asigură un management performant al activitătilor de relatii publice, analiză mass-media, precum si al celor din domeniul presei scrise si audiovizuale.

3. Costuri: asigură planificarea, organizarea si desfăsurarea activitătilor specifice, cu respectarea si încadrarea strictă în limitele resurselor materiale si financiare aprobate în acest scop.

4. Timp: îndeplineste atributiile ce îi revin în timpul programului de lucru; alocă timp cu prioritate pentru activităti de proiectare strategică, îndrumare si control al activitătilor de comunicare publică.

5. Utilizarea resurselor: antrenarea personalului în activităti de conceptie, analiză si sinteză; dezvoltarea la subordonati a sentimentului de loialitate fată de institutie si a integritătii morale

6. Mod de realizare: individual si în echipă, în colaborare cu alte structuri ale aparatului central al M.A.I..

 

Director,

.......................................

Titularul postului,

.......................................


 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de certificare a declaratiei privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, precum si a modelului si continutului formularului “Certificat privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare”

 

Având în vedere prevederile art. 2 din Instructiunile de aplicare a prevederilor art. 111 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor europene nr. 204/2011,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si fijnctionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare, al art. 111 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, cu modificările si completările ulterioare, si al art. II alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.135/2011 pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. -Se aprobă Procedura de certificare a declaratiei privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă modelul si continutul formularului “Certificat privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare”, cod 14.13.23.02, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Caracteristicile de tipărire, modul de utilizare si de păstrare a formularului de la art. 2 sunt prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Organul fiscal emitent nu răspunde de realitatea si eligibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente operatiunilor din facturile înscrise în Certificatul privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare.

Art. 6. -(1) Referirile la Codul fiscal din cuprinsul prezentului ordin reprezintă trimiteri la titlul VI “Taxa pe valoarea adăugată” al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Referirile la Codul de procedură fiscală din cuprinsul prezentului ordin reprezintă trimiteri la Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si se aplică pentru proiectele finantate din instrumente structurale, depuse după data de 1 ianuarie 2012.

Art. 8. - Directia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generală coordonare inspectie fiscală, Directia generală de tehnologia informatiei, Directia generală de administrare a marilor contribuabili din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si autoritătile de management al programelor operationale finantate din instrumente structurale, în cadrul obiectivului convergentă, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 11 ianuarie 2012.

Nr. 33.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROCEDURA

de certificare a declaratiei privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare

 

1. Prezenta procedură se aplică persoanelor care solicită autoritătii de management al programelor operationale finantate din instrumente structurale în cadrul obiectivului convergentă rambursarea cheltuielilor eligibile, reprezentând taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, efectuate de beneficiari în cadrulproiectelor finantate din instrumente structurale.

2. În conditiile prevăzute la art. 111 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, cu modificările si completările ulterioare, în vederea rambursării cheltuielilor eligibile, beneficiarii au obligatia depunerii, ca anexă a fiecărei cereri de rambursare, a unei declaratii pe propria răspundere privind nedeductibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, certificată de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

3. Organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală are obligatia certificării declaratiei în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia de către beneficiar.

4. Prezenta procedură se aplică numai pentru proiectele depuse după data de 1 ianuarie 2012.


5. Prin organ fiscal competent, în sensul prezentei proceduri, se întelege organul fiscal în a cărui evidentă fiscală solicitantul este înregistrat ca plătitor de impozite si taxe.

6.1. Pentru certificarea declaratiei pe propria răspundere privind nedeductibilitatea taxei pe valoarea adăugată, solicitantul depune la organul fiscal competent, înainte de depunerea cererii de rambursare la autoritatea de management al programelor operationale finantate din instrumente structurale în cadrul obiectivului convergentă, Declaratia privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, completată conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la Instructiunile de aplicare a prevederilor art. 111 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor europene nr. 204/2011, denumită în continuare declaratie.

6.2. Declaratia se completează cu ajutorul programului de asistentă, pus la dispozitia contribuabililor gratuit de unitătile fiscale sau care poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală.

6.3. Declaratia se depune pe suport electronic, care va fi însotit de formularul editat de persoana impozabilă, semnat si stampilat, conform legii, în 3 exemplare, din care, după certificare, un exemplar rămâne la organul fiscal competent, un exemplar se depune la autoritatea de management al programelor operationale finantate din instrumente structurale în cadrul obiectivului convergentă si un exemplar rămâne la solicitant.

7. Cele 3 exemplare ale declaratiei, însotite de suportul electronic, se depun direct la registratura organului fiscal competent sau prin postă, cu confirmare de primire.

8. De la registratura organului fiscal declaratia se transmite compartimentului cu atributii în domeniul înregistrării fiscale, denumit în continuare compartiment de specialitate.

9. După primirea declaratiei, compartimentul de specialitate verifică caracterul complet si corectitudinea informatiilor înscrise în aceasta. În situatia în care din declaratia depusă lipsesc elemente relevante pentru analiza si certificarea acesteia, compartimentul de specialitate notifică solicitantul în vederea corectării declaratiei. În această situatie, termenul de solutionare a solicitării de certificare se prelungeste cu perioada cuprinsă între data solicitării informatiilor si data primirii informatiilor solicitate.

10. În vederea certificării declaratiei, compartimentul de specialitate verifică în Registrul contribuabililor dacă solicitantul are calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA, potrivit art. 153 din Codul fiscal, în perioada în care au fost efectuate toate achizitiile ale căror facturi sunt înscrise în declaratie.

11. În situatia în care solicitantul nu are calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, în întreaga perioadă la care se referă facturile înscrise în declaratie, compartimentul de specialitate emite de îndată Certificatul privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, prevăzut în anexa nr. 2 la ordin, pentru toate facturile înscrise în declaratie.

11.1. Certificatul se întocmeste de compartimentul de specialitate în 3 exemplare si se semnează de conducătorul organului fiscal competent.

11.2. După semnarea certificatului, organul fiscal competent certifică cele 3 exemplare ale declaratiei depuse de solicitant, prin completarea cartusului de la sectiunea II din formular, precum si prin semnarea de către conducătorul organului fiscal si aplicarea stampilei pe fiecare pagină a exemplarelor din declaratie care se înmânează solicitantului.

11.3. După finalizarea procedurii, compartimentul de specialitate comunică contribuabilului câte 2 exemplare ale declaratiei certificate si ale certificatului.

11.4. Un exemplar al declaratiei certificate, împreună cu un exemplar al certificatului, se arhivează la dosarul fiscal al solicitantului.

11.5. Lunar, compartimentul de specialitate transmite organului de inspectie fiscală competent copii ale certificatelor privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare emise si ale declaratiilor, pentru a fi avute în vedere în actiunile ulterioare de inspectie fiscală desfăsurate la respectivii solicitanti.

12. În situatia în care unele facturi înscrise în declaratie au fost emise în perioade în care solicitantul are calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, compartimentul de specialitate transmite declaratia, însotită de o adresă în care precizează data înregistrării în scopuri de TVA a solicitantului, organului de inspectie fiscală competent.

13. În situatia în care solicitantul are calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada efectuării tuturor operatiunilor ale căror facturi sunt înscrise în declaratie, compartimentul de specialitate înaintează declaratia organului de inspectie fiscală competent, în vederea certificării nedeductibilitătii taxei pe valoarea adăugată.

14. În situatiile prevăzute la pct. 12 si 13, compartimentul de specialitate transmite declaratia organului de inspectie fiscală competent în aceeasi zi în care solicitantul a depus declaratia.

15. După primirea declaratiei, organul de inspectie fiscală competent efectuează o cercetare la fata locului, la domiciliul fiscal al solicitantului, în conditiile art. 57 din Codul de procedură fiscală.

15.1. La efectuarea cercetării la fata locului, organul de inspectie fiscală competent verifică următoarele aspecte:

a) dacă facturile înscrise în declaratie sunt înregistrate în evidenta contabilă a solicitantului;

b) dacă TVA aferentă facturilor înscrise în declaratie a fost înscrisă ca deductibilă în deconturile de TVA depuse de solicitant la organul fiscal competent;

c) dacă operatiunile înscrise în declaratie sunt cuprinse în sfera de aplicare a TVA, contribuabilul având drept de deducere, potrivit prevederilor titlului VI “Taxa pe valoarea adăugată” din Codul fiscal - În cazul în care pentru operatiunile respective nu a fost încă depus un decont de TVA sau operatiunile nu au fost înscrise în deconturile de TVA depuse.

15.2. Pe baza constatărilor înscrise în procesul-verbal întocmit ca urmare a cercetării la fata locului, organul de inspectie fiscală competent emite certificatul privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2 la ordin. În certificat se înscriu numai facturile pentru care TVA este nedeductibilă, potrivit legii, sau nu se înscrie ni ci o factură pentru situatia în care TVA aferentă tuturor facturilor este deductibilă.

15.3. Certificatul se întocmeste în 3 exemplare si se semnează de către conducătorul organului de inspectie fiscală competent.

15.4. După semnarea certificatului, organul de inspectie fiscală competent certifică cele 3 exemplare ale declaratiei depuse de solicitant, prin completarea cartusului de la sectiunea II din formular, precum si prin semnarea de către conducătorul organului de inspectie fiscală si aplicarea stampilei pe fiecare pagină a exemplarelor din declaratie care se înmânează solicitantului.

15.5. După finalizarea procedurii, organul de inspectie fiscală comunică contribuabilului câte 2 exemplare ale declaratiei certificate si ale certificatului.

15.6. Un exemplar al declaratiei certificate, împreună cu un exemplar al certificatului, se transmite organului fiscal competent, în vederea arhivării la dosarul fiscal al solicitantului.


 

ANEXA Nr. 2

 

 


Certificat

privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare

 

ANEXA Nr. 3

 

CARACTERISTICILE DE TIPĂRIRE,

modul de utilizare si de păstrare a formularului

 

“Certificat privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare”

Denumirea formularului: Certificat privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare Cod: 14.13.23.02 Format: A4/t1 Caracteristicile de tipărire:

- pe o singură fată;

- se utilizează echipament informatic pentru editare.

Se utilizează: pentru certificarea nedeductibilitătii TVA aferente cheltuielilor cuprinse în cererea de rambursare.

Se întocmeste în: 3 exemplare, de către compartimentul cu atributii în domeniul înregistrării fiscale/organul de inspectie fiscală, după caz.

Circulă:

- două exemplare la contribuabil;

- un exemplar la organul fiscal.

Se arhivează: la dosarul solicitării.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.