MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 39/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 39         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 17 ianuarie 2012

 

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1.361 din 18 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Decizia nr. 1.362 din 18 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (3), art. 213 alin. (4) si art. 215 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Decizia nr. 1.364 din 18 octombrie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

12. - Hotărâre privind aprobarea Protocolului dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 24 februarie 2011, pentru completarea întelegerii dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind punerea la dispozitia Ambasadei României în Republica Moldova si a Ambasadei Republicii Moldova în România, pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei, a imobilelor si apartamentelor cu suprafete locative echivalente pe care le au în folosintă, semnată la Chisinău la 21 aprilie 1995

 

Protocol între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova pentru completarea întelegerii dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind punerea la dispozitia Ambasadei României în Republica Moldova si a Ambasadei Republicii Moldova în România, pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei, a imobilelor si apartamentelor cu suprafete locative echivalente pe care le au în folosintă, semnată la Chisinău la 21 aprilie 1995

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2. - Ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii pentru publicarea acceptării amendamentelor la Conventia internatională din 1972 pentru securitatea containerelor (CSC), încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC 310(88) a Comitetului de Sigurantă Maritimă din 3 decembrie 2010

 

41. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind supunerea regimului de control prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului serviciilor de intermediere si tranzitului de produse cu dublă utilizare a operatiunii de export al componentelor special concepute pentru masina de alezat si frezat BMK 130 CNC către firma Bharat Heavy Electricals Ltd., Ramachandrapuram, Hyderabad, 502032, India

 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 19 iulie 2011 în Cauza Leca si Filipescu împotriva României


DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.361

din 18 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Augustin Zegrean -presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea -magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carrnen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Laminate” - S.A. - Sucursala Focsani din Focsani în Dosarul nr. 1.865/91/2010 al Tribunalului Vrancea – Sectia civilă si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.145D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 4.484D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitu­tionalitate a acelorasi dispozitii de lege, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Laminate” S.A. - Sucursala Focsani din Focsani în Dosarul nr. 2.440/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Sectia civilă.

La apelul nominal, lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 4.145D/2010 si nr. 4.484D/2010, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 4.484D/2010 la Dosarul nr. 4.145D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constata următoarele:

Prin încheierea din 28 septembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 1.866/91/2010, si încheierea din 12 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.440/91/2010, Tribunalul Vrancea - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Laminate” - S.A. - Sucursala Focsani cu prilejul solutionării unor cauze având ca obiect acordarea unor drepturi bănesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat, care prevede compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în cazul încetării contractului individual de muncă, contravine dispozitiilor art. 45 si art. 135 din Constitutie, întrucât nu diferentiază în functie de cauzele neefectuării concediului ori ale desfacerii contractului individual de muncă. Astfel, consideră că activitatea angajatorului este perturbata, impunându-i-se o obligatie bănească suplimentară fată de angajat, care ar fi trebuit să îsi efectueze concediul de odihnă în timpul derulării contractului individual de muncă. De asemenea, arată că legea artrebui să prevadă posibilitatea efectuării concediului restant la următorul angajator.

Tribunalul Vrancea - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, textele de lege criticate fiind 6 expresie a drepturilor si obligatiilor părtilor din contractul individual de muncă.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 141 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispozitii potrivit cărora”Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în căzui încetării contractului individual de muncă”.

Curtea constata că, ulterior sesizării cu exceptia de neconstitutionalitate, Codul muncii a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispozitiile de lege criticate regăsindu-se, în prezent, în continutul art. 146 alin. (4).

Autorii exceptiei consideră că aceste prevederi de lege contravin art. 45 si art. 135 din Constitutie, referitoare la economie si libertatea activitătii economice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate în raport cu aceleasi texte din Constitutie si critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 312 din 8 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 clin 30 august 2004, Curtea a arătat că “o componentă esentială a dreptului muncii o reprezintă protectia socială a muncii, ce cuprinde, la rândul ei, aspectele prevăzute în art. 41 alin. (2) din Constitutie, republicată, printre care se regăseste si concediul de odihnă plătit. Acesta nu poate constitui obiect de tranzactie, nu poate fi retras si nici nu se poate renunta la el, angajatorul putând negocia, în limitele prevăzute de lege si de contractul colectiv de muncă, doar durata, conditiile si perioadele de efectuare a concediului de odihnă. Dreptul la concediu de odihnă este stabilit proportional cu munca prestată de către salariat într-un an calendaristic, compensarea în bani stabilindu-se astfel tot în functie de durata timpului în care s-a prestat munca. Asadar, indiferent de motivele încetării contractului individual de muncă si de durata care a trecut de la încheierea contractului de muncă până în momentul încetării acestuia, salariatul a prestat muncă si, proportional cu perioada lucrată, a câstigat dreptul la concediu de odihnă. Întrucât, din cauza încetării contractului individual de muncă, acesta nu mai poate efectua concediul de odihnă la care are dreptul, apare ca fiind constitutională obligatia angajatorului să-l compenseze în bani”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei amintite îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 146 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Laminate” - S.A. - Sucursala Focsani din Focsani în dosarele nr. 1.866/91/2010 si nr. 2.440/91/2010 ale Tribunalului Vrancea - Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1.362

din 18 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (3), art. 213 alin. (4) si art. 215 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (3), art. 213 alin. (4) si art. 215 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Eugen Ladanyi Horgos în Dosarul nr. 2.733/30/2010 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.202D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece dispozitiile de lege criticate nu aduc atingere dispozitiilor constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 2.733/30/2010, Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (3), art. 213 alin. (4) si art. 215 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii.

Exceptia a fost ridicată de Eugen Ladanyi Horgos cu prilejul solutionării cererii de anulare a unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile de lege criticate, care instituie obligativitatea contributiei la sistemul public de asigurări sociale de sănătate, sunt contrare dispozitiilor Legii fundamentale referitoare la libertatea individuală si dreptul la constiintă. În acest sens, arată că opinia sa personală si credinta religioasă îi interzic tratarea sănătătii. De asemenea, arată că prevederile de lege criticate contravin si dispozitiilor art. 56 din Constitutie referitor la interdictia stabilirii oricăror alte prestatii decât taxele si impozitele, întrucât contributia la sistemul de asigurări sociale de sănătate nu reprezintă un impozit ori o taxă.

Tribunalul Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ consicleră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, precum si Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit “dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 208 alin. (3), art. 213 alin. (4) si art. 215 din Legea nr 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006.

Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozitiile art. 215 din Legea nr. 95/2006 au fost modificate prin art. VIII pot. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 117/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010, păstrându-se, însă, solutia legislativă criticată.

- Art. 208 alin. (3): “Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii si functionează ca un sistem unitar, iar obiectivele mentionate la alin. (2) se realizează pe baza următoarelor principii:

a) alegerea liberă de către asigurati a casei de asigurări,

b) solidaritate si subsidiaritate în constituirea si utilizarea fondurilor;

c) alegerea liberă de către asigurati a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale, în conditii ie prezentei legi si ale contractului-cadru;

d) descentralizarea si autonomia în conducere si administrare;

e) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate;

f) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate;

g) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil si  nediscriminatoriu, oricărui asigurat;

h) transparenta activitătii sistemului de asigurări sociale de sănătate;

i) libera concurentă între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.”;

- Art. 213 alin. (4): “Categoriile de persoane care nu sunt prevăzute la alin. (1) si (2) au obligatia să se asigure în conditiile art. 211 si să plătească contributia la asigurările sociale de sănătate în conditiile prezentei legi”;

- Art. 215: “(1) Obligatia virării contributiei pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanelor juridice sau fizice care au calitatea de angajator, persoanelor juridice ori fizice asimilate angajatorului, precum si persoanelor fizice, după caz.

(2) Persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator, precum si persoanele asimilate angajatorilor au obligatia să depună lunar declaratia privind obligatiile de plată a contributiilor sociale si evidenta nominală a persoanelor asigurate.

(3) Persoanele fizice care realizează venituri din activităti independente, venituri din agricultură si silvicultură, venituri din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declaratii privind obligatiile fată de fond.”

Autorul exceptiei consideră că prevederile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constitutie: art. 23 privind libertatea individuală, art. 29 referitor la libertatea constiintei si art. 56 privind contributiile financiare.

Examinând critica de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate în raport cu aceleasi texte din Legea fundamentală si motivări asemănătoare.

Astfel, prin Decizia nr. 838 din 24 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 11 august 2010, Curtea a retinut că “sistemul asigurărilor sociale de sănătate îsi poate realiza obiectivul principal datorită solidaritătii celor care contribuie, astfel că art. 208 alin. (1), alin. (3) lit. e) si alin. (6) din Legea nr. 95/2006 reprezintă de fapt o expresie a prevederilor constitutionale care reglementează ocrotirea sănătătii si a celor care consacră obligatia statului de a asigura protectia socială a cetătenilor”.

În ceea ce priveste conformitatea textelor de lege criticate cu dispozitiile art. 23 alin. (1) din Constitutie, Curtea a statuat că “respectarea obligatiilor ce revin cetătenilor potrivit legislatiei în vigoare nu poate fi privită ca o violare a libertătii individuale si a sigurantei persoanei”.

De asemenea, prin numeroase decizii, asa cum este si decizia mai sus amintită, dar si Decizia nr 343 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 2 iunie 2011, Curtea a statuat că dispozitiile de lege criticate nu contravin dispozitiilor art. 56 din Constitutie.

În sfârsit, în ceea ce priveste sustinerea potrivit căreia convingeri personale ar împiedica o persoană să se trateze în cazul îmbolnăvirii, Curtea retine că, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Constitutie, individul se bucură de libertatea neîngrădită a gândirii, a constiintei si a credintei religioase. În acelasi spirit, demnitatea omului si libera dezvoltare a personalitătii umane sunt consacrate ca valori supreme si garantate încă din primele rânduri ale Legii fundamentale. Aceleasi drepturi se bucură de protectie si prin dispozitiile art. 18 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, art. 9 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale ori art 18 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Tot acest cadru legal este instituit, asadar, pentru a asigura protectia absolută a convingerilor interioare ale individului împotriva oricărei forme de constrângeri din partea statului ori a oricărei altei entităti sau persoane

O astfel de protectie ar fi însă lipsită în mare măsură de substantă dacă statul nu ar garanta si protectia manifestării convingerilor, a exteriorizării acestora. Nu poate fi omis însă faptul că, în momentul exprimării conceptiilor si ideilor de viată în societate, drepturile în discutie devin fapte sociale, punând în discutie interactiunea lor cu drepturile si interesele particulare ale altor persoane, precum si ale societătii în general. De aceea, se impune organizarea de către autoritătile statale a exercitării acestor drepturi, astfel încât manifestarea convingerilor interioare să nu afecteze drepturi si valon fundamentale.

Sunt relevante, din această perspectivă, dispozitiile art. 9 paragraful 2 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în care se arată că “Libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranta publică, protectia ordinii, a sănătătii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor si libertătilor altora”.

În acest spirit, Comisia Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Decizia din 5 iulie 1984 pronuntată în Cauza V. contra Olandei, că art. 9 din Conventie nu garantează întotdeauna dreptul persoanei de a se manifesta în sfera publică în conformitate cu convingerile sale. În consecintă, a arătat că ibertatea constiintei nu poate constitui un temei pentru nerespectarea obligatiei de a contribui la sistemul de asigurări sociale, cu atât mai mult cu cât o atare obligatie este stabilită pe criterii neutre, care nu au legătură cu credintele religioase.

Si în cauza dedusă controlului de constitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate nu stabilesc nicio obligatie în sarcina individului de a adopta o anumită conduită cu privire la starea sănătătii sale, care ar contraveni convingerilor sale religioase, ci instituie o îndatorire generală si neutră de a contribui la fondul de asigurări sociale de sănătate în vederea îndeplinirii obligatiei de rang constitutional a statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei si a sănătătii publice, dar si ca o manifestare a caracterului de stat social al României, a cărui expresie este, între altele, participarea tuturor cetătenilor la asigurarea exercitiului drepturilor si a bunăstării tuturor celorlalti.


 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 208 alin. (3), art. 213 alin. (4) si art. 215 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, exceptie ridicată de Eugen Ladanyi Horgos în Dosarul nr. 2.733/30/2010 al Tribunalului Timis - Sectia comercială si de contencios administrativ si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.202D/2010.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

DECIZIA Nr. 1.364

din 18 octombrie 2011

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Stefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, exceptie ridicată de Virgmia Pap în Dosarul nr. 7.038/62/2010 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 4.361 D/2010.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în dosarele nr. 4.362D/2010,nr. 4.506D/2010 si nr.4 543D/2010, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi dispozitii de lege, exceptie ridicată de loanAionesei, Eugenia Stefănescu si Nicolae Militaru în dosarele nr. 7.027/62/2009, nr. 1.041/62/2009 si nr. 7.036/62/2009 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 4.361D/2010, nr. 4.362D/2010, nr. 4.506D/2010 si nr. 4.543D/2010, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelornr. 4.362D/2010, nr. 4.506D/2010 si nr. 4.543D/2010 la Dosarul nr. 4.361 D/2010, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 7.038/62/2009, încheierea din 11 octombrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 7.027/62/2009, încheierea din 8 noiembrie 2010, pronuntată în Dosarul nr. 7.041/62/2009, si încheierea din 2 noiembrie 2011, pronuntată în Dosarul nr. 7.036/62/2009, Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare

Exceptia a fost ridicată de Virgnia Pap, Ioan Aionesei, Eugenia Stefănescu si Nicolae Militaru.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textele de lege criticate sunt discriminatorii, contravenind astfel dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie. În acest sens, arată că, desi erau angajati ai Societătii Comerciale “IAR Ghimbav” - S.A la data de 1 ianuarie 2004, ulterior contractele individuale de muncă au fost cesionate către Societatea Comercială “Constructii Aeronautice” - S.A. din Ghimbav, care face parte, de asemenea, din operatorii economici cu activităti privind industria de apărare. Cu prilejul concedierilor colective efectuate de această clin urmă societate comercială, o parte dintre angajati a beneficiat de prevederile art. 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002, în timp ce o altă parte nu a beneficiat de drepturile bănesti prevăzute de aceste dispozitii de lege, fiind astfel dezavantajată.


Curtea de Apel Brasov - Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale consideră că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica formulată de recurentul reclamant nu apare a fi întemeiată. Astfel, situatia diferită în care se găsesc anumite categorii de persoane justifică aplicarea unui regim juridic diferit.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale prin Decizia nr. 1.648/2010.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecâtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 126 clin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 28 iunie 2002 si aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 44/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, dispozitii potrivit cărora: “(1) Pot beneficia de prevederile prezentei ordonante de urgentă numai persoanele concediate în conditiile art. 12, care au contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată încheiate până la data de 1 ianuarie 2004.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază o singură dată de plătile compensatorii si de venitul de completare, prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă.

(3) Plătile compensatorii si venitul de completare sunt drepturi cu caracter personal si încetează la data decesului beneficiarului.

(4) Nu beneficiază de venit de completare persoanele prevăzute la alin. (1) care se reîncadrează în muncă la societătile comerciale cu capital majoritar de stat, de la data reîncadrării.”

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate consideră că aceste prevederi de lege sunt discriminatorii, contravenind în consecintă dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional în raport cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, solutiile pronuntate fiind în mod constant în sensul respingerii ca neîntemeiate a criticilor formulate. În acest sens, este Decizia nr. 1.648 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, ori Decizia nr. 895 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011.

În speta de fată, însă, Curtea constata că autoni exceptiei solicită extinderea incidentei prevederilor de lege criticate si cu privire la persoane care, la data disponibilizării, nu mai erau angajati ai Societătii Comerciale “IAR Ghimbav” - S.A. din Ghimbav, societate ai cărei angajati cad sub incidenta Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 95/2002, ci erau angajati ai Societătii Comerciale “Constructii Aeronautice” - S.A. din Ghimbav, desprinsă din societatea mai sus amintită.

Fată de aceste argumente, Curtea retine că aspectele puse în discutie tin, în realitate, de modul de interpretare si aplicare a egii. Astfel, stabilirea regimului juridic aplicabil angajatilor Societătii Comerciale “Constructii Aeronautice” - S.A. din Ghimbav tine, în primul rând, de stabilirea regimului juridic căruia i se supune societatea în sine si a faptului dacă aceasta se încadrează ori nu în categoria operatorilor economici din industria de apărare. Or, asupra tuturor acestor aspecte nu se poate pronunta decât instanta de judecată, Curtea Constitutională neavând competenta interpretării si aplicării cadrului juridic aplicabil spetelor în care a fost invocată exceptia de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 126 clin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare, exceptie ridicată de Virginia Pap, Ioan Aionesei, Eugenia Stefănescu si Nicolae Militaru în dosarele nr. 7.038/62/2010, nr. 7.027/62/2009, nr. 7.041/62/2009 si nr. 7.036/62/2009 ale Curtii de Apel Brasov- Sectia civilă si pentru cauze cu minori si de familie, de conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 18 octombrie 2011.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

 


HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Protocolului dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 24 februarie 2011, pentru completarea întelegerii dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind punerea la dispozitia Ambasadei României în Republica Moldova si a Ambasadei Republicii Moldova în România, pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei, a imobilelor si apartamentelor cu suprafete locative echivalente pe care le au în folosintă, semnată la Chisinău la 21 aprilie 1995

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova, semnat la Bucuresti la 24 februarie 2011, pentru completarea întelegerii dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind punerea la dispozitia Ambasadei României în Republica Moldova si a Ambasadei Republicii Moldova în România, pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei, a imobilelor si apartamentelor cu suprafete locative echivalente pe care le au în folosintă, semnată la Chisinău la 21 aprilie 1995, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 498/1995.

PRIM-MINISTRU

EMIL BOC

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Ialomitianu

 

Bucuresti, 11 ianuarie 2012.

Nr. 12.

 

PROTOCOL

între Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova pentru completarea întelegerii dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind punerea la dispozitia Ambasadei României în Republica Moldova si a Ambasadei Republicii Moldova în România, pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei, a imobilelor si apartamentelor cu suprafete locative echivalente pe care le au în folosintă, semnată la Chisinău la 21 aprilie 1995

 

Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova, denumite în continuare părti contractante,

dorind să asigure buna functionare a Consulatului General al Republicii Moldova din Iasi si a Biroului Consular Ungheni al Consulatului General al României la Bălti,

exprimându-si intentia de a completa întelegerea dintre Ministerul Afacerilor Externe al României si Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova privind punerea la dispozitia Ambasadei României în Republica Moldova si a Ambasadei Republicii Moldova în România, pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei, a imobilelor si apartamentelor cu suprafete locative echivalente pe care le-au în folosintă, semnată la Chisinău la 21 aprilie 1995, denumită în continuare întelegere,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

 

Articolul I se completează cu un nou alineat cu următorul cuprins:

“Părtile contractante convin să pună la dispozitie fără plata chiriei si altor plăti aferente, localuri, terenurile aferente acestora, precum si celelalte constructii, instalatii si dotări care deservesc imobilele respective, după cum urmează:

a) partea română pune la dispozitia Consulatului General al Republicii Moldova la Iasi, România, un imobil situat în municipiul Iasi, corespunzător exercitării functiilor consulare;

b) partea Republica Moldova pune la dispozitia părtii române pentru Biroul Consular Ungheni, Republica Moldova, al Consulatului General al României la Bălti un imobil corespunzător exercitării functiilor consulare.

Locatiile exacte ale sediilor Biroului Consular Ungheni, Republica Moldova, si Consulatului General al Republicii Moldova la Iasi, România, vor fi convenite ulterior de către părtile contractante, prin schimb de note verbale.

 

ARTICOLUL 2

 

La alineatul 3 al articolului IV, expresiile “de la Bucuresti” si “de la Chisinău” se înlocuiesc cu expresiile “din România”, respectiv “din Republica Moldova”

 

ARTICOLUL 3

 

1. Prezentul protocol este parte integranta a întelegerii.

2. Prezentul protocol va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părtile contractante îsi vor comunica îndeplinirea procedurilor legale necesare intrării în vigoare.

Semnat la Bucuresti, la 24 februarie 2011, în două exemplare originale.

 

Pentru Ministerul Afacerilor Externe al României,

Robert Marius Cazanciuc

Pentru Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene al Republicii Moldova

Mihai Căpătână


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII

 

ORDIN

pentru publicarea acceptării amendamentelor la Conventia internatională din 1972 pentru securitatea containerelor (CSC), încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.310(88) a Comitetului de Sigurantă Maritimă din 3 decembrie 2010

 

Având în vedere prevederile art. X paragraful 3 din Conventia internatională din 1972 pentru securitatea containerelor (CSC), încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972,

în temeiul prevederilor art. 2 pot. 18 si art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor si infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se publică amendamentele la Conventia internatională din 1972 pentru securitatea containerelor (CSC), încheiată la Geneva la 2 decembrie 1972, adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin Rezolutia MSC.310(88) a Comitetului de Sigurantă Maritimă din 3 decembrie 2010, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor si infrastructurii,

Anca Daniela Boagiu

 

Bucuresti, 4 ianuarie 2012.

Nr. 2.

 

ANEXĂ

 

REZOLUTIA MSC.310(88) (adoptată la 3 decembrie 2010)

Adoptarea amendamentelor la Conventia internatională din 1972 pentru securitatea containerelor (CSC)

 

Comitetul de Sigurantă Maritimă,

amintind art. 28(b) din Conventia privind crearea Organizatiei Maritime Internationale referitor la functiile Comitetului,

notând art. X din Conventia internatională din 1972 pentru securitatea containerelor (denumită în continuare Conventia) referitor la procedura specială de amendare a anexelor la Conventie,

luând în considerare, la cea de-a 88-a sesiune a sa, amendamentele propuse la Conventie în conformitate cu procedura stabilită la paragrafele 1 si 2 din art. X al Conventiei:

1. adoptă amendamentele la anexele la Conventie, al căror text este prezentat în anexa la prezenta rezolutie;

2. stabileste, în conformitate cu paragraful 3 al art. Xdin Conventie, că amendamentele mentionate vorintra în vigoare la 1 ianuarie 2012, cu exceptia cazului în care, înainte de 1 iulie 2011, 5 sau mai multe părti contractante la Conventie notifică secretarului general obiectiile lor la amendamente;

3. solicită secretarului general, în conformitate cu paragraful 2 al art. X din Conventie, să transmită tuturor părtilor contractante la Conventie copii certificate ale prezentei rezolutii si ale textului amendamentelor continute în anexă, în vederea acceptării lor;

4. solicită în plus secretarului general să informeze toate părtile contractante si toti membrii Organizatiei Maritime Internationale asupra oricărei cereri si comunicări făcute în conformitate cu art. X din Conventie si asupra datei la care amendamentele intră în vigoare.


 

ANEXĂ

la Rezolutia MSC. 310(88)

 

AMENDA MENTE

la Conventia internatională din 1972 pentru securitatea containerelor, asa cum a fost amendată

 

ANEXA I

Reguli pentru încercarea, inspectarea, acceptarea si întretinerea containerelor

 

CAPITOLUL I

Reguli comune tuturor sistemelor de acceptare

 

Regula 1 - Plăcuta pentru aprobarea de securitate

1 La sfârsitul paragrafului 3 se adaugă o nouă frază, după cum urmează:

“În cazul în care valorile de stivuire sau de rezistentă la deformare sunt mai mici de 192.000 kg, respectiv 150 kN, trebuie considerat că containerul are capacitate limitată de stivuire sau de rezistentă la deformare si trebuie marcat în mod vizibil, conform cerintelor standardelor corespunzătoare*


* Se face referire la standardul ISO 6346 Containere pentru transport - Codificare, identificare si marcare.”

 

Regula 2 - Întretinerea si examinarea

2 După paragraful 3 existent se adaugă noile paragrafe 4 si 5, după cum urmează, iar paragraful 4 existent se renumerotează ca paragraful 6:

“4 Programele aprobate trebuie revizuite cel putin o dată la 10 ani pentru a verifica dacă mai sunt valabile în continuare. Pentru ca toti cei implicati în inspectarea containerelor si verificarea respectării normelor de sigurantă în timpul exploatării să procedeze în mod uniform, partea contractantă în cauză trebuie să se asigure că următoarele elemente sunt incluse în fiecare program de examinare periodică prevăzut sau în fiecare program de examinare continuă aprobat:

.1 metodele, domeniul de aplicare si criteriile care urmează să fie utilizate în timpul acestor examinări;

.2 frecventa examinărilor;

.3 calificarea personalului însărcinat cu efectuarea examinărilor; .

.4 sistemul de păstrare a înregistrărilor si a documentelor, în care se vor indica:

.1 seria de fabricatie unică a containerului prevăzută de proprietar;

.2 data la care s-a efectuat examinarea;

.3 identificarea persoanei competente care a efectuat examinarea;

4 numele si locatia organizatiei unde s-a efectuat examinarea;

.5 rezultatele examinării; si

.6 în cazul unui program de examinare periodică (PES), data următoarei examinări (NED);

.5 un sistem pentru înregistrarea si actualizarea numerelor de identificare ale tuturor containerelor incluse în programul corespunzător de examinare

.6 metodele si sistemele privind criteriile de întretinere care vizează caracteristicile de proiectare ale anumitor containere;

.7 prevederile cu privire la întretinerea containerelor, dacă acestea sunt diferite de prevederile aplicabile containerelor exploatate de proprietarii lor; si

.8 conditii si proceduri cu privire la containerele adăugate la un program deja aprobat.

5 Partea contractantă trebuie să efectueze audituri periodice ale programelor aprobate pentru a asigura conformitatea cu prevederile aprobate de partea contractantă. Partea contractantă trebuie să retragă orice aprobare în cazul în care conditiile aprobării nu mai corespund.”

3 După paragraful 6 renumerotat se adaugă un nou paragraf 7, după cum urmează:

“7 Administratiile trebuie să pună la dispozitia publicului informatii cu privire la programele de examinare continuă aprobate.”

 

APENDICE

 

4 După paragraful 9 existent se adaugă noile paragrafe 10 si 11, după cum urmează:

“10 Rezistenta la stivuire în cazul eliminării unei usi trebuie indicată pe plăcută numai dacă containerul este aprobat pentru exploatarea cu o usă eliminată. Marcarea va indica: MASA ADMISIBILĂ LA STIVUIRE PENTRU 1,8 g (... kg... Ibs) ÎN CAZUL ELIMINĂRII UNEI USI. Acest marcaj trebuie afisat imediat lângă valoarea de încercare privind rezistenta la stivuire (vezi linia 5).

11 Rezistenta la deformare în cazul eliminării unei usi trebuie indicata pe plăcută numai dacă containerul este aprobat pentru exploatarea cu o usă eliminată. Marcarea va indica: SARCINA UT UZATĂ LA ÎNCERCAREA PRIVIND REZISTENTALADEFORMARE (... kg... Ibs) ÎN CAZUL ELIMINĂRII UNEI USI. Acest marcaj trebuie afisat imediat lângă valoarea de încercare privind rezistenta la deformare (vezi linia 6).”


 

ANEXA II

Reguli pentru securitatea constructivă si încercări

 

Sarcinile de încercare si procedurile de încercare

5 După sectiunea 7 existentă se adaugă o nouă sectiune, sectiunea 8, după cum urmează:

“8 EXPLOATAREA CU O USĂ ELIMINATĂ

1 Containerele cu o usă eliminată au o reducere considerabilă a capacitătii lor de a rezista la sarcinile privind rezistenta la deformare si, posibil, o reducere a rezistentei la stivuire. Eliminarea unei usi de la un container în timpul exploatării este considerată a fi o modificare făcută la container. Containerele trebuie să fie aprobate în cazul exploatării cu o singură usă eliminată. Această aprobare trebuie să se bazeze pe rezultatele încercărilor indicate mai jos.

2 Containerele care au trecut cu succes încercarea de rezistentă la stivuire pot fi evaluate în ceea ce priveste masa admisibilă la stivuire prin suprapunere, care trebuie indicată pe plăcuta pentru aprobarea de securitate imediat sub linia 5: MASA ADMIS BILĂ LA STIVUIRE PENTRU 1,8 g (kg si Ibs) ÎN CAZUL ELIMINĂRII UNEI USI.

3 La containerele care au trecut cu succes încercarea de rezistentă la deformare, sarcina de încercare pnvind rezistenta la deformare trebuie indicată pe plăcuta pentru aprobarea de securitate imediat sub linia 6: SARCINA (kg si Ibs) UTILIZATĂ LA ÎNCERCAREA PRIVIND REZISTENTA LA DEFORMARE ÎN CAZUL ELIMINĂRII UNEI USI.

 

SARCINI DE ÎNCERCARE SI FORTE APLICATE

PROCEDURI DE ÎNCERCARE

Stivuire

 

Sarcină interioară:

O sarcină uniform repartizată astfel încât masa totală a containerului si a sarcinii de probă să fie egală cu 1,8 R.

Procedurile de încercare trebuie stabilite conform sectiunii 2 STIVUIREA

Forte exterioare aplicate:

Astfel încât să supună fiecare armătură din cele 4 colturi la o fortă verticală directionată în jos, care este egală cu 0,25 x 1,8x masa statică admisibilă la stivuire prin suprapunere.

 

SARCINI DEÎNCERCARE SI FORTE APLICATE

PROCEDURI DE ÎNCERCARE

Riqiditate transversală

 

Sarcină interioară:

Niciuna.

Procedurile de încercare trebuie stabilite conform sectiunii 4 RIGIDITATEA TRANSVERSALĂ.

Forte exterioare aplicate:

Astfel încât să rigidizeze structurile de capăt ale părtilor laterale ale containerului Fortele trebuie să fie egale cu acele forte pentru care a fost proiectat containerul.”

 

 

6 După anexa II existentă se adaugă noua anexă III, după cum urmează:

 

“ANEXA III

Control si verificare

 

1 Introducere

Art. VI din Conventie se referă la măsurile de control care pot fi luate de către părtile contractante. Acest control trebuie limitat la verificarea dacă containerul are o plăcută valabilă pentru aprobarea de securitate si un program de examinare continuă aprobat (ACEP) sau un marcaj al următoarei date valabile de examinare (NED), în afară de cazul în care există o dovadă pertinentă pentru a considera că starea tehnică a containerului poate produce un pericol evident pentru securitate. Această anexă prevede aspectele care permit inspectorilor autorizati să evalueze integritatea elementelor structurale sensibile ale containerelor si care îi pot ajuta la stabilirea dacă un container prezintă sigurantă pentru a fi transportat în continuare sau dacă acesta trebuie să fie oprit până la luarea măsurii de remediere. Criteriile indicate trebuie utilizate pentru a se stabili imediat scoaterea din functiune si nu trebuie utilizate drept criterii de reparatie sau întretinere în cadrul ACEP sau al unui program de examinare periodică pe baza Conventiei internationale din 1972 pentru securitatea containerelor (CSC).

2 Măsuri de control

Inspectorii autorizati trebuie să ia în considerare următoarele aspecte:

.1 Controlul trebuie efectuat la acele containere care produc un risc evident asupra securitătii;

.2 Containerele încărcate care prezintă avarii, cu un grad egal sau superior criteriilor de mai jos, sunt considerate că pun o persoană în pericol. Inspectorul autorizat trebuie să oprească aceste containere. Totusi, inspectorul autorizat poate permite deplasarea mai departe a containerului dacă acesta trebuie să fie transportat până la destinatia finală fără ridicarea din mijlocul său curent de transport;

.3 Containerele goale care prezintă avarii, conform acelora prevăzute mai jos sau altele suplimentare fată de acestea, sunt considerate că pun o persoană în pericol. În mod firesc, containerele goale sunt normal repozitionate pentru a fi reparate într-un depozit ales de proprietar, cu conditia ca acestea să poată fi deplasate în sigurantă; acest lucru poate implica fie o deplasare internă, fie una internatională. Orice container avariat, care trebuie repozitionat, trebuie manipulat si transportat acordându-se atentie deficientelor sale structurale;

.4 Inspectorii autorizati trebuie să notifice proprietarului containerului, locatarului sau depozitarului, după caz, ori de câte ori un container este plasat sub control;

.5 Prevederile din această anexă nu sunt exhaustive pentru toate tipurile de containere sau toate deficientele ori combinatiile de deficiente posibile;

.6 Avaria unui container poate fi gravă fără a produce un pericol evident pentru securitate. Unele avarii, cum ar fi găurile, pot încălca cerintele vamale, dar pot să nu aibă un impact semnificativ din punct de vedere structural; si

.7 Daunele majore pot fi rezultatul unui impact semnificativ cauzat de manevrarea necorespunzătoare a containerului sau a altor containere ori de deplasarea importantă a încărcăturii în interiorul containerului. Prin urmare, o atentie deosebită trebuie acordată semnelor de deteriorare recentă datorată impactului.

3 Instruirea inspectorilor autorizati

Partea contractantă care efectuează controlul trebuie să se asigure că inspectorii autorizati, care sunt însărcinati cu efectuarea acestor evaluări si cu luarea de măsuri de control, primesc instruirea necesară. Această instruire trebuie să implice atât instruirea teoretică, cât si instruirea practică.

4 Elemente structurale sensibile si definirea deficientelor structurale grave la fiecare dintre acestea

4.1 Următoarele elemente structurale sunt sensibile si trebuie examinate în ceea ce priveste deficientele structurale grave:

 

Elementele structurale sensibile

Deficientele structurale grave

Longitudinale superioare

Deformare locală la un lonjeron de peste 60 mm sau separări, fisuri ori smulgeri din materialul lonjeronului pe o lungime mai mare de 45 mm

NOTĂ:

În cazul anumitor containere-cistemă, proiectarea lonjeroanelor superioare se va face astfel încât acestea să nu constituie un element structural important

Longitudinale inferioare

Deformare locală de peste 100 mm perpendiculară pe lonjeron sau separări, fisuri ori smulgeri din materialul lonjeronului pe o lungime mai mare de 75 mm

Traverse superioare

Deformare locală de peste 80 mm la o traversă superioară sau fisuri ori smulgeri pe o lungime mai mare de 80 mm

Traverse inferioare

Deformare locală de peste 100 mm la o traversă inferioară sau fisuri ori smulgeri pe o lungime mai mare de 100 mm

Rigidizati de colt

Deformare locală de peste 50 mm la rigidizările de colt sau fisuri ori smulgeri pe o lungime mai mare de 50 mm

Piese de colt si piese intermediare (echipamente)

Lipsa pieselor de colt, toate fisurile sau smulgerile existente la piese, toate deformările pieselor care împiedică functionarea completă a dispozitivelor de fixare sau reglare, toate deformările pieselor mai mari de 5 mm în raport cu planul lor de origine, toate deschiderile cu o lătime mai mare de 66 mm, toate deschiderile cu o lungime mai mare de 127 mm, toate reducerile de grosime a tablei care comportă o deschidere superioară ce face ca această grosime să fie mai mică de 23 mm sau toate deformările de la sudura elementelor continue pe o lungime mai mare de 50 mm

Structura podelei

Lipsa a două sau mai multe elemente transversale adiacente ori desprinderea de lonjeronul inferior. 20% sau mai mult din numărul total de elemente transversale lipsesc ori sunt desprinse.

NOTĂ:

Dacă se permite continuarea transportului, este esentială blocarea deplasării elementelor transversale desprinse.

Armături de închidere

Una sau mai multe armături de închidere nu functionează.

NOTA:

Unele containere sunt proiectate si aprobate (si astfel înregistrate pe plăcuta CSC) pentru a opera cu o usă deschisă sau eliminată.

 

4 2 Efectul a două sau mai multe avarii la acelasi element structural sensibil, chiar dacă fiecare avarie este mai putir gravă decât avariile prezentate în tabelul de mai sus, ar putea avea un efect egal ori mai mare decât efectul une singure avarii mentionate în tabel. În astfel de cazuri, inspectorul autorizat poate retine containerul si cere no [nstructiuni din partea părtii contractante.

4.3 În cazul containerelor-cisternă, fixarea rezervorului de cadrul containerului trebuie de asemenea examinată în ceeE ce priveste orice deficientă structurală gravă usor vizibilă comparabilă cu acelea prevăzute în tabel Dacă lavreuns dintre aceste fixări se constată vreo deficientă structurală gravă, inspectorul controiortrebuie să oprească containerul

4.4 În cazul containerelor-platformă cu cadre de capăt reglabile, mecanismul de blocare a cadrului de capăt si a bolturilot balamalei care pivotează înjurul elementelor de capăt ale cadrului sunt sensibile si trebuie, de asemenea, inspectate pentru a descoperi orice avarie.”


 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind supunerea regimului de control prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului serviciilor de intermediere si tranzitului de produse cu dublă utilizare a operatiunii de export al componentelor special concepute pentru masina de alezat si frezat BMK 130 CNC către firma Bharat Heavy Electricals Ltd., Ramachandrapuram, Hyderabad, 502032, India

 

În baza Hotărârii Guvernului nr. 1.040/2011 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe,

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere si tranzitului de produse cu dublă utilizare,

tinând seama de prevederile art. 7 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119/2010 privind regimul de control al operatiunilor cu produse cu dublă utilizare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2011,

ministrul afacerilor externe emite următorul ordin:

Art. 1. - Se supune regimului de control prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere si tranzitului de produse cu dublă utilizare operatiunea de export al componentelor special concepute pentru masina de alezat si frezat BMK 130 CNC, după cum urmează:

1. Ansamblu carcasă port brosa si ansamblu masă rotativă, accesorii etc, conform anexei A, 06.11.2010, pentru masina orizontală de alezat 130 mm CNC - 1 set, denumit în comandă “Head Stock Assembly and Rotary Table Assembly, Accessories etc. as perAnnexureA, 06.11.2011 for CNC Horizontal Borer130 mm - 1 set”

2. Ansamblu carcasă port brosa si ansamblu masă rotativă, accesorii etc, conform anexei A, conform comenzii BHEL nr. M210E00150, 06.11.2010, pentru masina orizontală de alezat 130 mm CNC - 1 set, denumit în comandă “Head Stock Assembly and Rotary Table Assembly, Accessories etc. as perAnnexureA, against BHEL P.O.No: M210E00150 dated 06.11.2011 for CNC Horizontal Borer 130 mm -1 set”

3. Ansamblu carcasă port brosa si ansamblu masă rotativă, accesorii etc, conform anexei A, conform comenzii BHEL nr. M210E00150, 06.11.2010, pentru masina orizontală de alezat 130 mm CNC - 1 set, denumit în comandă “Head Stock Assembly and Rotary Table Assembly, Accessories etc. as perAnnexureA, against BHEL P.O.No: M210E00150 dated 06.11.2011 for CNC Horizontal Borer 130 mm -1 set”

4. Ansamblu carcasă port brosa si ansamblu masă rotativă, accesorii etc, conform anexei A, conform comenzii BHEL nr. M210E00150, 06.11.2010, pentru masina orizontală de alezat 130 mm CNC - 1 set, denumit în comandă “Head Stock Assembly and Rotary Table Assembly, Accessories etc. as perAnnexureA, against BHEL PO No: M210E00150 dated 06 11.2011 for CNC Horizontal Borer 130mm-1 set”

5. Întrerupător electric automat conform comenzii BHEL nr. M210E00150, 06.11.2010 pentru masina orizontală de alezat 130 mm CNC - 1 set, denumit în comandă “Circuit Breakers as perAnnexure against BHEL PO.No: M210E00150 dated 06.11.2011 for CNC Horizontal Borer 130 mm - 1 set”

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul afacerilor externe,

Teodor Baconschi

 

Bucuresti, 12 ianuarie 2012.

Nr. 41.


 

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ ADREPTURILOR OMULUI

SECTIA a III-a

 

HOTĂRÂREA

din 19 iulie 2011

în Cauza Leca si Filipescu împotriva României

Strasbourg

(Cererile nr. 27.949/04 si 30.324/04)

 

Hotărârea este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă. În Cauza Leca si Filipescu împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunită într-o cameră compusă din EgbertMyjer, presedinte, Luis Lopez Guerra, Mihai Poalelungi, judecători, si Marialena Tsirli, grefier adjunct de sectie, după ce a deliberat în camera de consiliu la 28 iunie 2011, pronuntă prezenta hotărâre, adoptată la aceeasi dată:

PROCEDU RA

1. La originea cauzei se află două cereri (nr. 27.949/04 si 30.324/04) îndreptate împotriva României, prin care trei resortisanti ai acestui stat (reclamantii) au sesizat Curtea la 26 mai 2004 si, respectiv, la 10 august 2004 în temeiul ari 34 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental Răzvan-Horatiu Radu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. În urma intrării în vigoare a Protocolului nr. 14, prezentele cereri au fost atribuite unui comitet de trei judecători.

ÎN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantii sunt resortisanti români care au obtinut decizii civile în favoarea lor în diverse proceduri civile. Aceste hotărâri definitive au fost anulate printr-un recurs în anulare introdus de procurorul general al României. Datele de nastere ale reclamantilor si descrierea detaliată a procedurilor lor se găsesc în anexă.

II. Dreptul si practica interne si internationale relevante

A. Dreptul intern relevant

5. Dispozitiile legale si jurisprudenta internă relevante sunt descrise în Hotărârea Brumărescu împotriva României [(MC), nr. 28.342/95, pct. 31-44, CEDO 1999-VII].

Articolele relevante din Codul de procedură civilă în vigoare la data la care au avut loc faptele prevedeau următoarele:

Art. 330. - “Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justitie, hotărârile judecătoresti irevocabile pentru următoarele motive:

1. când instanta a depăsit atributiile puterii judecătoresti;

2. când prin hotărârea atacată s-a produs o încălcare esentială a legii, ce a determinat o solutionare gresită a cauzei pe fond on această hotărâre este vădit netemeinică.”

Art. 3301. – „În cazurile prevăzute de art. 330 pct. 1 si 2, recursul în anulare se poate declara în termen de 1 an de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă.”

6. Art. 330 si art. 3301 au fost abrogate de art. I pct. 17 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58 din 25 iunie 2003, intrată în vigoare la 27 august 2003. Conform art. II din ordonantă:

“[...] Hotărârile pronuntate înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă rămân supuse căilor de atac si termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronuntate.”

7. Art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă a fost modificat pentru a permite revizuirea unui proces pe plan intern în urma unei hotărâri a Curtii Europene a Drepturilor Omului de constatare a unei încălcări. Articolul respectiv prevede:

Art. 322. - “Revizuirea unei hotărâri definitive [...] se poate cere în următoarele cazuri:

9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertătilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoresti, iar consecintele grave ale acestei încălcări continuă să se producă si nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronuntate.”

B. Recomandarea nr. R (2000) 2 a Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei

8. În Recomandarea sa nr. R (2000) 2 cu privire la reexaminarea sau redeschiderea anumitor cauze la nivel intern ca urmare a unor hotărâri ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei a încurajat “părtile contractante să îsi examineze sistemele juridice nationale pentru a se asigura că există posibilităti corespunzătoare pentru reexaminarea unei cauze, inclusiv redeschiderea procesului, în cazurile în care Curtea a constatat o încălcare a Conventiei, în special dacă:

(i) partea vătămată continuă să sufere consecinte negative foarte grave ca urmare a deciziei nationale, consecinte care nu pot fi compensate prin reparatia echitabilă si care nu pot fi modificate decât prin reexaminare sau redeschidere; si

(ii) rezultă din hotărârea Curtii că: a) decizia internă atacată este contrară pe fond Conventiei; sau b) încălcarea constatată este cauzată de erori sau de deficiente ale procedurii atât de grave încât determină o îndoială serioasă cu privire la rezultatul procedurii interne atacate”.

ÎN DREPT

I. Conexarea cauzelor

9. Tinând cont de similaritatea cererilor în ceea ce priveste faptele si problema de fond pe care o ridică, Curtea decide să le conexeze si să le examineze împreună, pronuntând o singură hotărâre.


II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Conventie

10. Conform reclamantelor, hotărârile prin care instanta supremă română a admis recursurile în anulare încalcă art. 6 § 1 din Conventie, care dispune:

“Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil [...], de către o instantă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil [...]”

11. Cu titlu preliminar, Curtea consideră necesar să se determine obiectul litigiului privind Cauza nr. 27.949/04. În această cauză, Curtea a formulat o întrebare din oficiu către părti pe tema dreptului reclamantilor la respectarea bunurilor lor. Reclamantii nu au formulat observatii ca răspuns la această întrebare. Prin urmare, Curtea va examina cauza doar din perspectiva art. 6 § 1 din Conventie.

A. Cu privire la admisibilitate

12. În Cauza nr. 27.949/04, Guvernul ridică două exceptii preliminare privind motivul comunicat din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie.

13. Curtea, tinând seama de faptul că speta va fi analizată numai din perspectiva art. 6 din Conventie (a se vedea pot. 11 supra), nu consideră necesar să se pronunte cu privire la exceptiile preliminare invocate de Guvern.

14. Curtea constată că cererile nu sunt în mod evident nefondate în sensul art. 35 § 3 din Conventie. De asemenea, subliniază că acestea nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar să fie declarate admisibile

B. Cu privire la fond

15. Reclamantii sustin că infirmarea de către autoritatea jurisdictională supremă a hotărârilor definitive în favoarea lor pe calea recursului în anulare a adus atingere principiului securitătii raporturilor juridice.

16. Făcând trimitere la Cauza Brumărescu, Guvernul recunoaste că, potrivit jurisprudentei constante a Curtii, admiterea unei căi extraordinare de atac care repune pe rol o hotărâre definitivă printr-o procedură de reformare este considerată drept o încălcare a principiului securitătii raporturilor juridice [Brumărescu contra României, (MC), nr. 28.342/95, pot. 62, CEDO 1999-VII). Cu toate acestea, subliniază că, în urma hotărârii citate anterior, Codul de procedură civilă a fost modificat, iar prevederile legale care permiteau procurorului general să sesizeze Curtea Supremă de Justitie, denumită apoi înalta Curte de Casatie si Justitie, cu un recurs în anulare împotriva unei hotărâri definitive, au fost abrogate.

17. Curtea reaminteste că în Cauza Brumărescu (pot. 61- 62) a concluzionat că s-a încălcat art. 6 § 1, cu motivarea că anularea unei hotărâri definitive în urma unei căi de atac extraordinare era contrară principiului securitătii juridice.

Curtea consideră că nimic nu permite să se facă o distinctie din acest punct de vedere între prezentele cauze si Cauza Brumărescu, citată anterior.

18. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 § 1 în această privintă în cele două cauze indicate în continuare.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

19. Art. 41 din Conventie prevede:

“Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si dacă dreptul intern al Înaltei părti contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecintelor acestei încălcări, Curtea acordă părtii lezate, dacă este cazul, o reparatie echitabilă.”

A. Prejudiciul

20. Reclamantii au solicitat următoarele sume cu titlu de prejudiciu material si moral:

 

 

Numărul cauzei

Prejudiciu material

Prejudiciu moral

 

27 949/04

Contravaloarea la pretul pietei a imobilului de care au fost deposedati reclamantii: 60.000-80.000 EUR

20 000 EUR

 

30.324/04

Pretul terenului revendicat: 50.000 EUR

10.000 EUR

 

21. Guvernul contestă aceste pretentii

22. În prezentele cauze, Curtea aminteste că a concluzionat că a existat o încălcare a art. 6 din Conventie datorită anulării hotărâri lor judecătoresti rămase definitive si executorii, în urma recursului în anulare formulat de procurorul general.

23. Curtea observă în continuare că, atunci când, precum în spetă, aceasta constată încălcarea drepturilor unui reclamant, art. 322 pot. 9 din Codul de procedură civilă permite revizuirea procesului pe plan intern. Astfel, întrucât în urma unei hotărâri a Curtii Europene dreptul national permite restitutio in integrum, adică restabilirea situatiei existente înainte ca art. 6 să fie încălcat [a se vedea Piersack împotriva Belgiei (art. 50), 26 octombrie 1984, pot. 12, seria Anr. 85], având în vedere rolul său subsidiar, Curtea consideră că reclamantii trebuie mai întâi să sesizeze instantele interne conform dispozitiilor de drept ntern mentionate (a se vedea Sfrijan împotriva României, nr. 20.366/04, pot. 48^9, 22 noiembrie 2007; mutatis mutandis Iosif si altii împotriva României, nr. 10.443/03, pct. 99, 20 decembrie 2007, si Brezeanu împotriva României, nr. 10.097/05, pct. 36, 21 iulie 2009).

24. Pnn urmare, Curtea nu consideră necesar să acorde reclamantilor despăgubiti cu titlu de prejudiciu material.

25. În ceea ce priveste prejudiciul moral, având în vedere ansamblul elementelor pe care le detine si pronuntându-se în echitate, conform art. 41 din Conventie, Curtea decide să acorde 2000 EUR fiecărui reclamant ca reparatie echitabilă a prejudiciului moral suferit.

B. Cheltuieli de judecată

26. Reclamantul în Cauza nr. 30.324/04 solicită rambursarea sumei de 13.442 RON (3.360 EUR), cheltuieli de judecată, pentru care a depus partial documente justificative. În Cauza nr. 27.949/04, reclamantii nu au formulat o cerere pentru cheltuieli de judecată.

27. Guvernul nu se opune rambursării cheltuielilor efectuate, în conditiile prezentării documentelorjustificative.

28. Tinând seama de jurisprudenta sa si pronuntându-se în echitate, Curtea consideră că este rezonabil să acorde suma de 1.000 EUR reclamantului în Cauza nr 30 324/04

C. Dobânzi moratorii

29. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilitătii de împrumut marginal practicate de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,

În unanimitate

CURTEA

1. hotărăste să conexeze cererile;

2 declară cererile admisibile în ceea ce priveste capătul de cerere întemeiat pe art 6 § 1 din Conventie;

3. hotărăste că a fost încălcat art. 6 § 1 din Conventie;

4. hotărăste că statul pârât trebuie să plătească, în decurs de 3 luni, următoarele sume, la care se adaugă orice sumă care ar putea fi datorată cu titlu de impozit ce trebuie convertită în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plătii:

a) pentru Cauza nr. 27.949/04: 2.000 EUR (două mii de euro) ambilor reclamanti, pentru prejudiciul moral;

b) pentru Cauza nr. 30.324/04: 2.000 EUR (două mii de euro) pentru prejudiciul moral si 1 000 EUR (o mie de euro) pentru cheltuielile de judecată;

5. respinge cererea de reparatie echitabilă pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris, la 19 iulie 2011, în temeiul art. 77 § 2 si 3 din regulament.

 

Egbert Myjer,

presedinte

Marialena Tsirli,

grefier adjunct

 

ANEXĂ

 

 

o

Nr. si data introducerii

cererii

Date de identificare a reclamantilor

 

 

Obiectul litigiului

Decizie definitivă

Decizie pronuntată în urma recursului în anulare

 

27.949/04

(introdusă la 26 mai 2004)

1. Leca Liliana, resortisant român, născută în 1967, locuieste în Constanta.

2. Leca Petre, resortisant român, născut în 1950, locuieste în Constanta.

Actiune introdusă de o persoană particulară, E.S., vizând anularea contractului de vânzare-cumpărare al unui apartament în Constanta, bd. Mamaia, încheiat la 18 decembrie 1996 între reclamanti si întreprinderea publică gestionară a imobilelor statului.

Apartamentul cumpărat de reclamanti de la stat era revendicat de CM si I.C., mostenitori ai vechiului proprietar (imobil nationalizat).

Hotărârea din 19 noiembrie 2002, pronuntată de Curtea Supremă de Justitie, de confirmare a deciziei Curtii de Apel Constanta din 11 ianuarie 2002: actiunea lui CM. si I.C. a fost respinsă si instantele au decis în favoarea reclamantilor că contractul de vânzare-cumpărare era valabil.

Hotărârea din 15 martie 2004, pronuntată de înalta Curte de Casatie si Justitie (fosta Cutie Supremă de Justitie), a admis recursul în anulare formulat de procurorul

general si a anulat Hotărârea din 19 noiembrie 2002 si Decizia din 11 ianuarie 2002

 

30.324/04

(introdusă la 10 august 2004)

Filipescu Paul Gabriel, resortisant român, născut în 1953, locuieste în Bucuresti.

În 7 martie 2000, reclamantul a introdus împotriva vecinului său o actiune în revendicare a unui teren de 60 m2 situat în Bucuresti, al cărui proprietar era, pretinzând că pârâtul încălcase această proprietate construind un zid de beton

Prin hotărârea irevocabilă din 31 mai 2002 Curtea de  Apel Bucuresti a admis apelul reclamantului si, pe fond, a admis cererea acestuia.

Hotărârea din 18 februarie 2004 prin care înalta Curte de Casatie si Justitie a admis

recursul în anulare al procurorului general si a anulat Hotărârea definitivă din 31 mai 2004.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.