MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 440/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 440         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 2 iulie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

2. - Decizie privind convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sesiune extraordinară

 

DECIZII ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

3. - Decizie privind desemnarea persoanei împuternicite să transmită actele Parlamentului României şi ale Camerei Deputaţilor spre publicare în Monitorul Oficial al României

 

4. - Decizie privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară

 

DECIZII ALE SENATULUI

 

3. - Decizie privind convocarea Senatului în sesiune extraordinară

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 542 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010

 

Decizia nr. 545 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 549 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

DECIZII ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

DECIZIE

privind convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sesiune extraordinară

 

Având în vedere cererea Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,

în temeiul dispoziţiilor art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 89 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 84 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor şi Senatul se convoacă în sesiune extraordinară în şedinţă comună în data de 3 iulie 2012, ora 10,00.

 

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 2 iulie 2012.

Nr. 2.

 

 

ANEXĂ

 

SESIUNEA EXTRAORDINARĂ

 

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de marţi, 3 iulie 2012

 

I. Ordinea de zi

1. Numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Propunerea Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere ale Parlamentului

2. Votul secret cu bile privind numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

3. Prezentarea de către primul-ministru a Raportului cu privire la deciziile adoptate în cadrul reuniunii Consiliului European din perioada 28-29 iunie 2012, urmată de dezbateri.

 

II. Programul de lucru

Marţi, 3 iulie 2012

- ora 10,00 - până la finalizare

 

DECIZII ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

DECIZIE

privind desemnarea persoanei împuternicite să transmită actele Parlamentului României şi ale Camerei Deputaţilor spre publicare în Monitorul Oficial al României

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2012 privind unele măsuri de reorganizare şi pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României şi ale Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 591/2012 privind procedurile publicării, republicării şi rectificării, precum şi ale publicării în numere speciale, cu tiraj limitat, a actelor în Monitorul Oficial al României,

 

preşedintele Camerei Deputaţilor decide:

 

Articol unic. - Se împuterniceşte secretarul general al Camerei Deputaţilor să transmită actele Parlamentului României şi ale Camerei Deputaţilor spre publicare în Monitorul Oficial al României.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

 

Bucureşti, 2 iulie 2012.

Nr. 3.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

DECIZIE

privind convocarea Camerei Deputaţilor în sesiune extraordinară

 

Având în vedere solicitarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor,

în temeiul dispoziţiilor ari. 66 alin. (2) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 31 alin. (1) lit. b) şi art. 84 alin. (2) şi (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

Camera Deputaţilor se convoacă în sesiune extraordinară în data de 3 iulie 2012, ora 16,00.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

 

Bucureşti, 2 iulie 2012.

Nr. 4.

 

ANEXĂ

 

SESIUNEA EXTRAORDINARĂ

pentru şedinţa Camerei Deputaţilor din ziua de marţi, 3 iulie 2012

 

I. Proiectul ordinii de zi a Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de hotărâre privind încetarea unui mandat de deputat (PH CD 23/2012)

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x 57/2012)

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice (PL-x 47/2012)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2011 privind preluarea de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a unor creanţe deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi pentru reglementarea unor dispoziţii referitoare la înfiinţarea unei societăţi comerciale (PL-x 55/2012)

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor (PL-x 673/2011)

6. Proiecte de hotărâri privind încetarea unor mandate de deputat

Sub rezerva primirii rapoartelor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi

 

II. Proiectul programului de lucru

Marţi, 3 iulie 2012

- orele 16,00-18,00 Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi

- ora 18,00 Votul final

 

DECIZII ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

DECIZIE

privind convocarea Senatului în sesiune extraordinară

În temeiul prevederilor art. 63 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 81 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

se convoacă Senatul în sesiune extraordinară, în data de 3 iulie 2012, pentru dezbaterea şi adoptarea iniţiativelor legislative prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Senatul, convocat în sesiune extraordinară, se va întruni, în plen, marţi, 3 iulie 2012, ora 16,00.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 2 iulie 2012.

Nr. 3.

 

ANEXĂ

 

Proiecte de lege şi propuneri legislative ce urmează a fi dezbătute de Senat în sesiunea extraordinară

 

1. Proiectul de lege privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale (39 de articole) (L 168/23.04.2012)

(termen de adoptare tacită: la 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: ordinară

2. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (1) al art. 25 din Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor (articol unic, cu o modificare) (L 191/23.04.2012) - raport suplimentar

(termen de adoptare tacită: la 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare Rurală

Caracterul legii: ordinară

3. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare (articol unic, cu 3 modificări) (L 231/08.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 20 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Caracterul legii: organică

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (articol unic, cu 3 modificări) (L 263/21.05.2012)

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile În sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

5. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (articol unic, cu două modificări) (L 205/23.04.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: !a 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (articol unic, cu două modificări) (L 207/23.04.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (articol unic, cu o modificare) (L 208/23.04.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (3 articole, cu 3 modificări) (L 209/23.04.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (două articole, cu două modificări) (L 224/02.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 17 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 292/2011 privind asistenţa socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011 (două articole, cu două modificări) (L 225/02.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 17 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 292/2011 privind asistenţa socială (articol unic, cu O modificare) (L 256/21.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare [articol unic + ordonanţă (3 articole, cu două modificări)] (L 280/12.06.2012)

(termen de adoptare tacită: la 18 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia economică, industrii şi servicii

Caracterul legii: ordinară

13 Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz (două articole, cu 4 modificări) (L 261/21.05.2012)

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia economică, industrii şi servicii

Caracterul legii: ordinară

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004 (articol unic, cu o modificare) (L 245/21.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia economică, industrii şi servicii

Caracterul legii: organică

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 15 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (articol unic, cu o modificare) (L 294/12.06.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 34 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia economică, industrii şi servicii

Caracterul legii: ordinară

16. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (articol unic, cu 7 modificări) (L 197/23.04.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Caracterul legii: ordinară

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului (două articole, cu 6 modificări) (L 203/23.04.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

18. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (articol unic, cu o modificare) (L 204/23.04.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: ia 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

19. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (articol unic, cu 6 modificări) (L 206/23.04,2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 12 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

20. Propunerea legislativă privind crearea unor oportunităţi de asigurare pentru persoanele care nu au calitatea de pensionari şi care nu au fost asigurate în sistemul public de pensii (7 articole) (L 219/02.05-2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 17 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: organică

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 226/2006 privind încadrarea în condiţii speciale a unor locuri de muncă (articol unic, cu o modificare) (L 229/08.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 20 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: ordinară

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă (articol unic, cu 3 modificări) (L 249/21.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: ordinară

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă (articol unic, cu 20 de modificări) (L 303/18.06.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 37 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: ordinară

24. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat (articol unic, cu o modificare) (L 251/21.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

Caracterul legii: ordinară

25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (articol unic, cu 6 modificări) (L 269/21.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru sănătate publică

Caracterul legii: ordinară

26. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate (9 articole) (L 227/8.05.2012) - procedură de urgenţă - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 20 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru sănătate publică

Caracterul legii: ordinară

27. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină (17 articole + anexă) (L 275/29.05.2012)- raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 20 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru sănătate publică

Caracterul legii: ordinară

28. Propunerea legislativă privind transferul cu titlu gratuit a exploatărilor miniere Berbeşti- Alunu din domeniul public al Statului şi în administrarea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia în domeniul public al Statului şi în administrarea Consiliului Judeţean Vâlcea (două articole) (L 265/21.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport; Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Caracterul legii: organică

29. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (6 articole cu 29 modificări + anexă)(L 215/02.05.2012)

(termen de adoptare tacită: la 17 zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Caracterul legii: organică

30. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică (articol unic, cu 15 modificări) (L 291/12.06.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 34 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Caracterul legii: ordinară

31. Propunerea legislativă privind instalarea de camere video în secţiile de votare (două articole) (L 292/12.06.2012)- raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 34 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Caracterul legii: ordinară

32. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 47 al Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (două articole, cu o modificare) (L 290/12.06.2012)- raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 34 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Caracterul legii: organică

33. Propunerea legislativă privind transmiterea cazărmilor dezafectate din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea consiliilor locale (7 articole) (L 274/29.05.2012) - raport de respinge

(termen de adoptare tacită: la 28 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Caracterul legii: ordinară

34. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 155/2010 - Legea poliţiei locale (articol unic, cu o modificare) (L 295/12.06.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 34 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Caracterul legii: organică

35. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării cărţilor de alegător ca document în baza căruia se exercită dreptul de vot (4 articole, cu 11 modificări) (L 284/12.06.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 34 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Caracterul legii: organică

36. Propunerea legislativă pentru modificarea si completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului (două articole, cu 3 modificări) (L 230/08.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 20 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Caracterul legii: organică

37. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic (articol unic, cu două modificări) (L 248/21.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Caracterul legii: ordinară

38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 18 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (două articole, cu două modificări) (L 268/21.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 23 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Caracterul legii: organică

39. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a Legii nr. Î/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 (5 articole, cu 7 modificări) (L 289/12.06.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 34 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imun taţi şi validări

Caracterul legii: organică

40. Propunerea legislativă pentru interzicerea scoaterii din circuitul agricol a terenurilor arabile (4 articole) (L 273/29.05.2012) - raport de respingere

(termen de adoptare tacită: la 28 de zile în sesiunea următoare)

Raport: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imun taţi şi validări

Caracterul legii: organică

41. Proiectul de lege privind scoaterea din fondul forestier naţional a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva, Direcţia Silvică Neamţ, în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ, în vederea realizării obiectivului de investiţii „Protecţie şi consolidare infrastructură, calibrare albie şi apărări de maluri pod b.a. pe DJ 207C peste Şiret km 6+075, comuna Ion Creangă, judeţul Neamţ” (L 288/2011/23.03.2012) - reexaminare (la cererea Preşedintelui României) - raport suplimentar

Raport: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală

Caracterul legii: organică

42. Proiectul de lege privind completarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (propunere legislativă) (articol unic, cu două modificări) - adoptat tacit de Camera Deputaţilor (L 683/17.12.2009) - raport de respingere

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Caracterul legii: organică

43. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instanţelor pentru soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale (20 de articole) - respinsă de Camera Deputaţilor (L 564/22.10.2009) - raport de respingere

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Caracterul legii: organică

44. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ (propunere legislativă) (două articole, cu 3 modificări) - adoptat de Camera Deputaţilor (L 426/15.06.2010) - raport de respingere

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Caracterul legii: organică

45. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22 mai 1992 (propunere legislativă) (articol unic, cu o modificare) - adoptat tacit de Camera Deputaţilor (L 187/22.02.2011) - raport de respingere

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Caracterul legii: organică

46. Proiectul de lege privind modificarea şi completarea art. 84 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 (propunere legislativă) (articol unic, cu o modificare) - adoptat tacit de Camera Deputaţilor (L 684/17.12.2009) - raport de respingere

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Caracterul legii: organică

47. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 144 (r1) din 21/05/2007, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 3 august 2009, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (articol unic, cu 3 modificări) - respinsă de Camera Deputaţilor (L 625/19.11.2009) - raport de respingere

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi

Caracterul legii: organică

48. Propunerea legislativă privind modificarea art. 41 al Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (două articole) - respinsă de Camera Deputaţilor (L 331/18.05.2010) - raport de respingere

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Caracterul legii: organică

49. Proiectul de lege privind împărţirea administrativ-teritorială a României (propunere legislativă) (18 articole) - adoptat tacit de Camera Deputaţilor (L189/22.02.2011)-raport de respingere

Raport: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Caracterul legii: organică

50. Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (127 articole + anexă) - respinsă de Camera Deputaţilor (L 566/13.10.2005) - raport de respingere

Raport: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului

Caracterul legii: organică

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 542

din 24 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, excepţie ridicată de Federaţia

Naţională a Pensionarilor din România în Dosarul nr. 7.220/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 830D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 7.220/3/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010.

Excepţia a fost ridicată de Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensionarilor din România cu prilejul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ având ca obiect „obligaţia de a face”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate aduc atingere dreptului la un nivel de trai decent. În acest sens, arată că, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, începând cu data de 1 ianuarie 2009 valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 45% din salariul mediu brut. Or, dispoziţiile de lege criticate stabilesc un procent mai mic decât cel prevăzut de Legea nr. 19/2000, rezultând o reducere a punctului de pensie. De asemenea, sunt încălcate şi dispoziţiile art. 44 din Constituţie şi cele ale art. 1 din primul Protocol adiţional !a Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece pensia reprezintă un „bun”. Totodată, întrucât prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 aduc atingere drepturilor fundamentale amintite, sunt înfrânte şi prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie. În sprijinul celor susţinute, arată şi faptul că Guvernul României a utilizat excedentele bugetelor de asigurări sociale în alte scopuri decât cele destinate potrivit legii, ceea ce echivalează cu o expropriere a acestor fonduri, aducându-se astfel atingere dispoziţiilor art. 4 alin. (3} din Constituţie. De asemenea, consideră că dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 aduc atingere dreptului câştigat prin Legea nr. 19/2000, contravin obligaţiei statului de a crea condiţiile necesare creşterii calităţii vieţii şi încalcă obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. În legătură cu această din urmă critică arată că motivele de ordin financiar care au stat la baza prevederilor art. IV din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 114/2009 nu pot justifica încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate. În ceea ce priveşte Legea nr. 12/2010, susţine că aceasta, fiind o lege ordinară, nu poate modifica dispoziţiile unei legi organice, aşa cum este Legea nr. 19/2000. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 82/2009.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal arată că este neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a art. !V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 şi a art. 16 alin. (1) din Legea nr. 12/2010, deoarece aceste texte de lege au avut o aplicare limitată în timp, şi anume doar pentru anul 2010. Noua reglementare în domeniul pensiilor, respectiv Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu a mai preluat modalitatea de calcul şi actualizare a punctului de pensie în funcţie de salariul mediu brut, prevăzută de art. 80 din Legea nr. 19/2000 - abrogată în prezent. Prin urmare, nici soluţia legislativă criticată nu a mai fost preluată de noua reglementare legală în materie.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 29 decembrie 2009, dispoziţii potrivit cărora „Prevederile art. 80 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică în anul 2010.”

De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 27 ianuarie 2010, dispoziţii potrivit cărora „Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010”.

Autorul excepţiei consideră că textele de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi constituţionale: art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 115 alin. (5) referitor la domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a crea condiţiile necesare creşterii calităţii vieţii şi art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei şi a supremaţiei sale. De asemenea, invocă încălcarea dispoziţiilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţii privind proprietatea.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin decizii anterioare, precum Decizia nr. 173 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011, sau Decizia nr. 89 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 21 martie 2011. a constatat că textele legale criticate au avut o aplicare limitată în timp, nemaifiind în vigoare la data pronunţării. Astfel, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a respins ca devenite inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate.

În cauza de faţă, Curtea observă că, ulterior pronunţării deciziilor amintite mai sus, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial alo României, Partea l, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.

Prin urmare, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766/2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată, care continuă să-şi producă efectele în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

Astfel, examinând textele de lege criticate, Curtea reţine că, potrivit art. 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea de a stabili drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Prin urmare, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot reglementa decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.

Cu toate acestea, libertatea legiuitorului de reglementare a dreptului la pensie nu este una absolută. Astfel, prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a subliniat faptul că „Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptata nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie”.

Referindu-se, de asemenea, la garanţiile constituţionale ale dreptului la pensie, Curtea, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, a reţinut însă şi faptul că, „deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor”.

În concluzie, având în vedere cele arătate mai sus, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei aflate în plată, ci o stagnare a creşterii acestuia, respectiv o creştere mai mică decât cea raportată la procentul de 45% din salariul mediu brut, Curtea apreciază că aceste dispoziţii se încadrează în limitele constituţionale referitoare la respectarea dreptului la pensie.

Curtea constată însă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate îşi raportează critica sa la dispoziţiile constituţionale şi internaţionale privind dreptul de proprietate privată, fără a invoca în mod expres dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie.

Or, Curtea reţine, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, că art. 47 alin. (2) din Constituţie „nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamentai, impune statului obligaţii constituţionale suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire a acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie şi de protocoalele sale adiţionale”.

Prin urmare, Curtea nu ar putea reţine o încălcare a dreptului la pensie din perspectiva dispoziţiilor constituţionale şi internaţionale privind dreptul de proprietate privată în măsura în care a constat conformitate textelor de lege criticate cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie.

În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea obligaţiei de ordin constituţional a statului de a crea condiţiile necesare creşterii calităţii vieţii, Curtea reţine că această obligaţie trebuie apreciată în funcţie de condiţiile sociale şi economice ale momentului. Or, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2010 a fost emisă în contextul crizei economice din anul 2009 a cărei perspectivă era aceea de amplificare, aşa cum de altfel se arată şi în preambulul ordonanţei. Această situaţie a impus adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să ducă la diminuarea dezechilibrelor existente şi menţinerea deficitului bugetar în limite sustenabile pentru a crea premisele relansării economice. În atari condiţii, păstrarea nivelului cuantumului pensiei la cel aflat în plată şi modificarea condiţiilor de creştere în viitor a pensiilor nu pot fi privite ca o încălcare a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) şi a celor ale art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie.

Cât priveşte critica referitoare la utilizarea în mod ineficienta sumelor de bani destinate bugetelor de asigurări sociale, Curtea observă că o asemenea critică nu priveşte probleme de constituţionalitate de competenţa instanţei de contencios constituţional, aceasta nefiind abilitată să se pronunţe asupra modului de aplicare a dispoziţiilor legale de către autorităţi.

În sfârşit, analizând critica referitoare la imposibilitatea modificării prin dispoziţiile unei legi ordinare a prevederilor unei legi organice, critică ce vizează art. 16 alin. (1) din Legea nr. 12/2010, Curtea reţine că, potrivit celor statuate în Decizia nr. 328 din 26 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea î, nr. 86 din 11 februarie 2003, Legea nr. 19/2000 a fost adoptată de Parlament cu respectarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din Constituţie, respectiv cu majoritatea de voturi cerută pentru adoptarea legilor organice, deşi sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nu este echivalent cu regimul general privind protecţia socială. Prin urmare, modificarea dispoziţiilor Legii nr. 19/2000 nu era condiţionată de respectarea majorităţii necesare legilor organice.

De altfel, Curtea observă că dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 12/2010 nu dispun o modificare ori suspendare a dispoziţiilor Legii nr. 19/2000, aşa cum se procedează prin art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009, ci reglementează, de sine stătător, valoarea punctului de pensie începând cu anul 2010.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d)şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare şi ale art. 16 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010, excepţie ridicată de Federaţia Naţională a Pensionarilor din România în Dosarul nr. 7.220/3/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 545

din 24 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Emanuela Adimi şi alţii în Dosarul nr. 3.324/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 886D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 902D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Cătălina Surcel, prin Sindicatul Liber Pensii şt Alte Drepturi de Asigurări Sociale în Dosarul nr. 13.364/63/2011 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 902D/2011 la Dosarul nr. 886D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 902D/2011 la Dosarul nr. 886D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 98 din 7 februarie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele;

Prin încheierile din 27 iunie 2011 si 30 iunie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.324/40/2011 şi nr. 13.364/63/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă şi Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, respectiv ale Legii nr. 285/2010, în ansamblu, excepţie ridicată de Emanuela Adimi şi alţii, respectiv de Cătălina Surcel, prin Sindicatul Liber Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor introduse împotriva deciziilor de reîncadrare şi de stabilire a drepturilor salariale aferente potrivit dispoziţiilor Legii nr. 285/2010.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile legale criticate, perpetuând reducerea salarială prevăzută de Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, încalcă dreptul la salariu, precum şi dreptul de proprietate privată. Se susţine că astfel restrângerea temporară a salariului a devenit una definitivă.

Mai mult, în Dosarul nr. 886D/2011, dat fiind că autorii excepţiei sunt judecători, se apreciază că sunt încălcate şi dispoziţiile constituţionale ce se referă la statutul acestora. Totodată, este invocată Cauza C-310/10 (Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva Ştefan Agafiţei şi alţii), soluţionată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, arătându-se că, prin hotărârea pronunţată, această instanţă ar fi decis că dreptul primar al Uniunii Europene „se opune unei decizii a Curţii Constituţionale prin care li se interzice instanţelor naţionale să înlăture aplicarea unor dispoziţii interne pe care le consideră contrare dreptului Uniunii” şi că judecătorul naţional este obligat să înlăture „dacă este necesar, din oficiu, aplicarea dispoziţiilor legislative naţionale sau a deciziilor Curţii Constituţionale care sunt contrare dreptului Uniunii”.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. Se mai arată că textul legal criticat este constituţional în măsura în care reducerea cuantumului salariilor rămâne totuşi o măsură cu caracter temporar şi este justificată de o situaţie excepţională, a cărei rezolvare impune o atare diminuare.

Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată. Se face trimitere, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, arătându-se totodată că nicio dispoziţie constituţională nu garantează un anumit cuantum al salariului.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 886D/2011, consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, făcând largi referiri ta Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.655 din 28 decembrie 2010.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, şi ale Legii nr. 285/2010 în ansamblul său. În realitate, se constată că autorii excepţiei, prin critica lor de neconstituţionalitate, vizează doar art. 1 din Legea nr. 285/2010, text asupra căruia Curtea urmează să se pronunţe prin prezenta decizie şi care are următorul cuprins: (1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se va stabili în anul 2011 ţinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcţie sau, după caz, în specialitate, dobândite în condiţiile legii până la 31 decembrie 2010.

(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, a! soldei de comandă/salariului de comandă, precum şi cuantumul gradaţiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(5) în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv in solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariate, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.”

Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor şi art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a reglementărilor Uniunii Europene cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. De asemenea, sunt invocate în susţinerea excepţiei şi prevederile art. 15 paragraful 3 privind derogarea în caz de stare de urgenţă din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Protocolul adiţional la Convenţie, precum şi cele statuate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunţată în Cauza C-310/10 (Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti împotriva Ştefan Agafiţei şi alţii).

Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate sunt aplicabile în continuare raportului juridic dedus judecăţii, astfel încât instanţa constituţională urmează a se pronunţa pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate.

În acest sens se reţine că acestea au mai format obiectul controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare de neconstituţionalitate, Curtea respingându-le ca neîntemeiate.

Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 199 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012, Decizia nr. 98 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 20 aprilie

2012, sau Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, Curtea a arătat că a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la „cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare”. Este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligaţiei sale de rezultat stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.

Pe perioada cât drepturile salariale stabilite sunt inferioare momentului iunie 2010 înseamnă că, în continuare, există o restrângere a exerciţiului unui drept fundamental, respectiv a dreptului la salariu, drept corolar al dreptului la muncă. Curtea a reţinut că o atare restrângere a acestui drept constituţional respectă exigenţele art. 53 din Constituţie, întrucât restrângerea operată este prevăzută printr-o lege, se impune în măsura în care este necesară reducerea cheltuielilor bugetare, a fost determinată de apărarea securităţii naţionale - concept care nu implică numai securitatea militară, ci are şi o competentă socială şi economică -, este necesară într-o societate democratică, ea răspunzând unei situaţii de criză economică şi socială majoră a societăţii, este proporţională în raport cu situaţia care a determinat-o, respectiv criza economică accentuată, păstrează un echilibru just între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului, este aplicată în mod nediscriminatoriu, respectiv întregului personal plătit din fonduri publice, şi nu aduce atingere substanţei dreptului, din moment ce condiţiile prevăzute la art. 53 din Constituţie, analizate anterior, sunt respectate.

De asemenea, măsura criticată are un caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exerciţiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menţine ameninţarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată.

Nu în ultimul rând, Curtea a observat că, prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneţia, dată la cererea preşedintelui Curţii Constituţionale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la a cea de-a 85-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneţia din 17-18 decembrie 2010, s-a arătat că o situaţie de criză economică este un temei suficient de grav pentru a determina o măsură de reducere a salariilor aplicată nediscriminatoriu întregului personal plătit din fonduri publice, statul având o anumită marjă de apreciere în a adopta astfel de măsuri atunci când apar turbulenţe economice grave care afectează întregul său sistem economic şi financiar.

Cu alte cuvinte, o situaţie de criză economică este un temei suficient de grav pentru a determina o măsură de reducere a salariilor aplicată nediscriminatoriu întregului personal plătit din fonduri publice.

Aşa cum rezultă din răspunsul Comisiei de la Veneţia, statul are o anumită marjă de apreciere în a adopta astfel de măsuri atunci când apar turbulenţe economice grave care afectează întregul său sistem economic şi financiar; astfel, Curtea a constatat că acest lucru se constituie chiar într-un veritabil argument suplimentar, în sensul că statul poate, în mod temporar, decide reducerea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice în limite rezonabile, şi nu numai al judecătorilor - care ocupă o poziţie distinctă în arhitectura statului -, răspunzând astfel unei situaţii de gravă criză economică ce afectează statul - qui potest plus, potest minus.

Curtea a mai arătat că drepturile salariale constituie un bun care intră în sfera de protecţie a dreptului de proprietate. Desigur, acest lucru nu vizează drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide şi exigibile.

De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Decizia din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi 44.605/11 Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragraful 16, a stabilit că salariile viitoare cu greu pot fi considerate ca fiind un bun în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie. Prin aceeaşi decizie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat, în privinţa reducerilor salariale operate prin Legea nr. 118/2010, că, şi dacă salariile viitoare ar fi considerate bunuri, ingerinţa (reducerea) este prevăzută de lege, aceasta urmăreşte o cauză de utilitate publică (salvarea echilibrului bugetar al statului) şi respectă un just echilibru între interesele generale ale colectivităţii şi interesele individuale ale cetăţeanului (paragrafele 17-20). Totodată, Curtea a atras atenţia că autorităţile naţionale se află într-o poziţie mai favorabilă decât judecătorul internaţional de a aprecia „utilitatea publică” (paragraful 19).

Rezultă că, în cauză, autorii excepţiei nu pot invoca protecţia dreptului de proprietate din moment ce salariile viitoare nu pot fi considerate bunuri şi, prin urmare, textele constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată şi protecţia proprietăţii nu au incidenţă în cauză.

Curtea a mai reţinut că prevederile criticate respectă cerinţele art. 16 din Constituţie, aplicându-se tuturor persoanelor plătite din fonduri publice, persoane care se află într-o situaţie juridică diferită faţă de cele care lucrează în mediul privat.

În privinţa art. 47 referitor la nivelul de trai, Curtea a statuat că nivelul de trai decent este un concept relativ, ceea ce înseamnă că, în stabilirea sau definirea acestuia, legiuitorul are un rol preponderent în funcţie de capacitatea economică şi financiară a ţării; or, salariile plătite din fonduri publice respectă un atare nivel, ele neputând coborî sub salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 670 RON pentru anul 2011 (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Guvernului nr. 1.193/2010 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 9 decembrie 2010), fiind deci, de principiu, superioare din punctul de vedere al cuantumului acestui nivel apreciat ca minim al decenţei în privinţa cuantumului salariilor.

Referitor la invocarea Cauzei C-310/10, soluţionată prin Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea a reţinut că autorii excepţiei, în mod eronat, trag anumite concluzii care nu rezultă din considerentele acestei hotărâri. Paragrafele 46 şi 47 ale hotărârii abordează chestiuni care ţin de repartizarea de competenţe între Uniune şi statul membru, fără a aduce în discuţie efectele unei decizii ale instanţei constituţionale române. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că, „deşi necesitatea de a asigura interpretarea uniformă a normelor dreptului Uniunii poate, astfel cum s-a amintit anterior, să justifice extinderea competenţei Curţii în materie de interpretare la conţinutul unor astfel de norme, inclusiv în ipoteza în care acestea sunt aplicabile numai indirect unei situaţii date, în considerarea faptului că o normă de drept naţional face trimitere la acestea, nu este în schimb posibil ca, pe baza aceleiaşi consideraţii şi fără a fi încălcată repartizarea competenţelor între Uniune şi statele sale membre, să se confere supremaţie normei respective a dreptului Uniunii în raport cu normele interne de rang superior, care ar impune, într-o astfel de situaţie, înlăturarea aplicării respectivei norme de drept naţional sau a interpretării date acesteia”. Rezultă, aşadar, că domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice ţine de competenţa statului membru, şi nu a Uniunii, ceea ce înseamnă că acesta nu intră sub incidenţa reglementărilor Uniunii Europene.

Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 199 din 6 martie 2012, a reţinut că susţinerile autorilor excepţiei referitoare la încăcarea generică a reglementărilor Uniunii Europene sunt mai degrabă nişte afirmaţii subiective, fără a ridica probleme de constituţionalitate, iar salarizarea personalului din fonduri publice este şi va rămâne o competenţă exclusivă a statelor membre.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, ai art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salar zarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Emanuela Adimi şi alţii în Dosarul nr. 3.324/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi de Cătălina Surcel, prin Sindicatul Liber Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale în Dosarul nr. 13.364/63/2011 al Tribunalului Dolj Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 549

din 24 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul „Sindprim” din Vaslui în Dosarul nr. 485/89/2011 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 966D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.066D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Beatrice-Valentina Ciuciu, Lenuţa Maftei, Gabriela Turcu, Antonia Ştefan, Cateluţa Pâslaru, Tudoriţa Bănea, Valentina Secuianu, Liliana Palamaru, Luminiţa Oprea, Margioala Gavriliţă, Mariana Ifrim, Silvia Ciobotaru, Zizi Ilie, Carmen Iftemie, Beatrisa Cocoş, Florentina Chirilă, Lizica-Daniela Copăceanu, Monica Viorica Trifan, Nicoleta Ianuş, Cătălin Nedelcu, Maria Minai, Dorina Iorga - aprod în cadrul Judecătoriei Tecuci şi Dumitru Chircă în Dosarul nr. 3.608/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 966D/2011 şi nr. 1.066D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.066D/2011 la Dosarul nr. 966D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 1.786/2011 din 23 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 485/89/2011, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Excepţia a fost ridicată de Sindicatul „Sindprim” din Vaslui, prin reprezentant Mariana Şălaru Mariana, cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect drepturi băneşti.

Prin Sentinţa civilă nr. 1.460 din 11 iulie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.608/121/2011, Tribunalul Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Excepţia a fost ridicată de Beatrice-Valentina Ciuciu, Lenuţa Maftei, Gabriela Turcu, Antonia Ştefan, Cateluţa Pâslaru, Tudoriţa Bănea, Valentina Secuianu, Liliana Palamaru, Luminiţa Oprea, Margioala Gavriliţă, Mariana Ifrim, Silvia Ciobotaru, Zizi Ilie, Carmen Iftemie, Beatrisa Cocoş, Florentina Chintă, Lizica-Daniela Copăceanu, Monica Viorica Trifan, Nicoleta Ianuş şi Cătălin Nedelcu - grefieri în cadrul Judecătoriei Tecuci, de Maria Mihai - agent procedural în cadrul Judecătoriei Tecuci, de Dorina Iorga - aprod în cadrul Judecătoriei Tecuci şi de Dumitru Chircă - şofer în cadrul judecătoriei Tecuci, cu prilejul soluţionării unui litigiu civil având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât modifică situaţii juridice definitiv stabilite, sub aspectul executării unei obligaţii aferente unui raport de muncă încheiat. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au prevăzut acordarea unui premiu anual, iar ia sfârşitul anului 2010 situaţia juridică a acestui an era definitiv stabilită, astfel că, în anul 2011, atunci când trebuia să se facă plata efectivă a drepturilor pentru anul 2010, nu se mai putea modifica această situaţie juridică. Deşi Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, coroborată cu Legea nr. 285/2010, nu a mai prevăzut acordarea premiului anual, această prevedere nu putea opera decât de la începutul anului 2011, respectiv pentru activitatea desfăşurată pe anul 2011. De asemenea, arată că în anul 2010 a fost în vigoare Legea-cadru nr. 330/2009, care nu a specificat în art. 30 alin. (7) că premiul anual nu se acordă. Astfel, se aduce atingere dreptului la măsuri de protecţie socială, garantat constituţional, principiului neretroactivităţii, dar şi statutului profesiei, aşa cum acesta rezultă din prevederile art. 124 şi 125 din Legea fundamentală. Totodată, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, premiul anual pe 2010 reprezentând un drept câştigat. De asemenea, este restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi, fără respectarea condiţiilor impuse de art. 53 din Constituţie. În sprijinul celor susţinute, invocă o bogată jurisprudenţa a Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a demonstra că prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010 nu sunt în acord cu cerinţele de protecţie a proprietăţii private impuse de art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, amintesc jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi concluziile Comisiei Europene cu privire la obligaţia judecătorului naţional de a înlătura din oficiu aplicarea unei reglementări interne sau a deciziilor Curţii Constituţionale care sunt contrare dreptului Uniunii (Cauza C-310/10).

Tribunalul Vaslui - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, textul de lege criticat contravenind principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, precum şi dispoziţiilor Legii fundamentale şi internaţionale privind garantarea dreptului de proprietate privată.

Tribunalul Galaţi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că este dreptul statului de a determina ce sume vor fi plătite angajaţilor săi de la bugetul de stat, că a existat o lege publică şi accesibilă prin care s-a dispus măsura restrângerii dreptului în discuţie, iar această măsură are o motivaţie rezonabilă (stabilirea echilibrului bugetar), că măsura nu afectează substanţa dreptului şi are caracter temporar, precum şi faptul că a fost aplicată fără discriminări tuturor salariaţilor bugetari.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariate ce se acordă in anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi.”

Curtea constată că Legea nr. 285/2010 reglementează, după cum indică însuşi titlul, salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011. În legătură cu problematica examinării unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”.

Aşadar, deşi dispoziţiile de lege supuse examinării nu se mai încadrează în fondul activ al legislaţiei, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acestora, având în vedere că raportul juridic născut între angajat şi angajator nu s-a stins în privinţa acordării premiului anual pe 2010, odată cu plata lunară a salariului în cursul anului 2011, tocmai din cauza faptului că angajatul contestă, potrivit legii, o eventuală neexecutare de către angajator a obligaţiei sale privind premiul anual pe 2010, ceea ce califică situaţia în care se află autorii excepţiei ca fiind o fada pendentia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).

Autorii excepţiei consideră că textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul la proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 125 privind statutul judecătorilor. De asemenea, invocă încălcarea art. 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea dreptului omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu acelaşi dispoziţii ale Legii fundamentale şi critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 257 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a statuat că dispoziţiile de lege criticate se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar şi că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, aşa încât nu este incident art. 41 din Constituţie, care garantează salariaţilor dreptul la salariu. Totodată, prin aceeaşi decizie, s-a arătat că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizaţia de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeaşi lege. Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public şi constituie un „bun” în sensul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dar dispoziţiile de lege criticate prevăd în acelaşi timp doar modalitatea prin care statul urmează să îşi execute întru totul această obligaţie financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanţe. Aşadar, Curtea a concluzionat că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată.

Curtea a mai reţinut că dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin conţinutul lor normativ, nu vizează efectele juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibilă constatarea încălcării principiului neretroactivităţii legii.

Curtea a mai constatat că majorarea salarială din anul 2011, rezultată ca urmare a includerii premiului anual din 2010 în salariul/solda/indemnizaţia de bază, este acordată şi în continuare, dovadă că de la 1 ianuarie 2012 a rămas în plată acelaşi nivel al retribuţiei, în condiţiile în care legiuitorul a ales să nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.

De asemenea, Curtea a reţinut lipsa de relevanţă a actelor Uniunii Europene invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Curtea mai reţine că dispoziţiile art. 124 şi 125 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Astfel, Curtea observă atât faptul că dreptul bănesc la care se referă textul de lege criticat nu fusese acordat în considerarea unei categorii socioprofesionale speciale, ci întregului personal din sectorul bugetar, cât şi faptul că textele constituţionale invocate se referă la judecători, iar nu la categoria de personal pe care o reprezintă unii dintre autorii excepţiei, respectiv personal conex şi auxiliar din justiţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul „Sindprim” din Vaslui în Dosarul nr. 485/89/2011 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi de Beatrice-Valentina Ciuciu, Lenuţa Maftei, Gabriela Turcu, Antonia Ştefan, Cateluţa Pâslaru, Tudoriţa Bănea, Valentina Secuianu, Liliana Palamaru, Luminiţa Oprea, Margioala Gavriliţă, Mariana Ifrim, Silvia Ciobotaru, Zizi Ilie, Carmen Iftemie, Beatrisa Cocoş, Florentina Chirilă, Lizica-Daniela Copăceanu, Monica Viorica Trifan, Nicoleta Ianuş, Cătălin Nedelcu, Maria Mihai, Dorina Iorga - aprod în cadrul Judecătoriei Tecuci şi Dumitru Chircă în Dosarul nr. 3.608/121/2011 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.

Definitiva şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.