MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 483/2012

c

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 483         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 12 iulie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

127. - Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

481. - Decret pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 479 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 şi art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală

 

Opinie separată la Decizia Curţii Constituţionale nr. 729 din 9 iulie 2012

 

Opinie separată ia Decizia Curţii Constituţionale nr. 730 din 9 iulie 2012

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

698. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

414. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Demirel Spiridon a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului

 

415. - Decizie privind numirea domnului Radu Ghidau în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

416. - Decizie privind numirea unor reprezentanţi ai statului în Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

972. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 823/2012

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

12. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus până la finalul zilei de 25 iunie 2012 raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - În temeiul art. 115 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Guvernul este abilitat ca, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de încheierea primei sesiuni ordinare a anului 2012, şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de a două sesiune ordinară a anului 2012, să emită ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, după cum urmează:

I. Finanţe publice şi economie:

1. rectificarea bugetului de stat pe anul 2012;

2. rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012;

3. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

4. modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

5. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată;

7. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

8. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 278/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

9. modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;

10. masuri privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi/sau produse petroliere;

11. măsuri privind diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare;

12. aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibili pentru unii operatori economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Ministerului Administraţiei şi Internelor;

13. măsuri pentru derularea exercitării opţiunii de vânzare de acţiuni, conform prevederilor contractului de privatizare privind achiziţionarea şi subscrierea de acţiuni la Societatea Comercială Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice „Electrica Muntenia Sud” - S.Â.;

14. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2009 privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 312/2009;

15. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2011 privind preluarea de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a unor creanţe deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi pentru reglementarea unor dispoziţii referitoare la înfiinţarea unei societăţi comerciale;

16. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, şi aprobarea plăţii unor contribuţii la organisme internaţionale;

17. modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;

18. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare şi a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 89/1993, cu modificările şi completările ulterioare.

II. Agricultură şi dezvoltare rurală:

1. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerţului cu seminţe de consum, precum şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 53/2010, cu modificările ulterioare;

2. modificarea şi completarea unor acte normative privind garantarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale;

3. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare;

4. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2010;

5. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

6. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

7. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

8. constituirea, accesarea şi derularea „Fondului de creditare a beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală”.

III. Transporturi şi Infrastructură:

1. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare, şi modificarea unor măsuri din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 283/2011;

2. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

3. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin aderarea la Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, republicată, cu modificările ulterioare;

4. măsuri în domeniul instalaţiilor portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii;

5. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

6. Înfiinţarea Academiei de Aviaţie Civilă prin reorganizarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 352/2003, precum şi aprobarea finanţării unor cursuri de pregătire a personalului aeronautic civil.

IV. Dezvoltare regională şi turism:

1. aprobarea Programului naţional privind dezvoltarea infrastructurii rurale;

2. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările ulterioare;

3. reglementarea unor programe naţionale în domeniul dezvoltării regionale;

4. măsuri privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltare regională;

5. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2007, cu modificările ulterioare;

6. aprobarea Normelor cu privire la accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor în structuri de primire turistice şi pentru aprobarea Procedurii de înscriere a structurilor de primire turistice, de înregistrare a turiştilor şi de raportare a acestora în Sistemul integrat de evidenţă a turiştilor.

V. Mediu:

- modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

VI. Administraţie şi interne:

- reglementarea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referinţă în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice.

VII. Cultură:

1. modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1996 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a instituţiilor publice de cultură finanţate din venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituţii, precum şi îmbunătăţirea salarizării personalului din instituţiile şi activităţile cu profil cultural, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

2. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completai prin Legea nr. 269/2009, cu modificările ulterioare.

VIII. Achiziţii publice:

1. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

2. modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006, cu modificările ulterioare.

IX. Fonduri externe nerambursabile:

- măsuri în domeniul gestionării fondurilor externe nerambursabile.

X. Contravenţii:

- modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată CU modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

XI. Prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege

Art. 2. - În conformitate cu dispoziţiile art. 115 alin. (3) din Constituţia României, republicată, ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 1 vor fi înaintate spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până ia reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de a două sesiune ordinară a anului 2012. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată,

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 12 iulie 2012.

Nr. 127.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar –

GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 12 iulie 2012.

Nr. 481.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 479

din 10 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 şi art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Răzvan Constantin Moisa în Dosarul nr. 2.397/866/2011 al Judecătoriei Paşcani şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 783D/2011.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 798D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 şi art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Elena Păsărelu în Dosarul nr. 598/192/2011 al Judecătoriei Bolintin-Vale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei, Elena Păsărelu, a transmis concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 783D/2011 şi nr. 798D/2011 au obiect parţial identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 798D/2011 la Dosarul nr. 783D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că procedura reglementată de art. 2781 din Codul de procedură penală reprezintă o veritabilă cale de atac a soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierea din 6 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 2.397/866/2011, Judecătoria Paşcani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Răzvan Constantin Moisa cu ocazia soluţionării unei plângeri formulate împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior.

Prin încheierea din 25 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 598/192/2011, Judecătoria Bolintin-Vale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 2 şi art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată de Elena Păsărelu cu ocazia soluţionării unei plângeri formulate în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, întrucât soluţia de respingere dispusă de procurorul ierarhic superior cu privire la plângerea contra actelor procurorului, altele decât rezoluţiile sau ordonanţele de netrimitere în judecată, nu poate fi atacată în faţa instanţei de judecată. Totodată, autorul excepţiei Elena Păsărelu consideră că prevederile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală aduc atingere aceloraşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale, deoarece soluţia pronunţata de judecător în cadrul procedurii plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată nu este supusă nici unei căi de atac. Mai arată că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere şi prevederilor art. 361 şi art. 3851 din Codul de procedura penală.

Judecătoria Paşcani apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate de autorul excepţiei. Arată că petentul are posibilitatea de a contesta actele efectuate în cursul cercetărilor după finalizarea acestora şi după ce procurorul dispune în cauză, petentul putând să formuleze plângere potrivit art. 2781 din Codul de procedură penală.

Judecătoria Bolintin-Vale nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocate de autorii excepţiei. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 242/2011.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală, introduse prin art. XVIII pct. 38 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, şi dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din acelaşi cod, modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 278 alin. 21: „Plângerea formulată împotriva soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibilă.”;

- Art. 2781 alin. 10: „Hotărârea judecătorului pronunţată potrivit alin. 8 este definitivă.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate aduse dispoziţiilor art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, potrivit cărora hotărârea pronunţată de judecător în temeiul art. 2781 alin. 8 din Codul de procedură penală, în procedura plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată, este definitivă, nu poate fi reţinută nicio contradicţie între acest text de lege şi prevederile constituţionale şi convenţionale invocate. Stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reţinut, cu mai multe prilejuri, că acesta este sensul art. 129 din Constituţie, text care face referire la „condiţiile legii”atunci când reglementează exercitarea căilor de atac („împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii*), ca de altfel şi al art. 126 alin. (2) din Constituţie, care, referindu-se la competenţa instanţelor judecătoreşti şi la procedura de judecată, stabileşte că acestea „sunt prevăzute numai prin lege”

[a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004].

Dispoziţiile art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, consacrate de art. 21 şi 24 din Constituţie şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Niciuna din prevederile din Legea fundamentală şi din Convenţie invocate de autorul excepţiei nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, aşa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituţie stipulează că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 2781 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci rezoluţia sau ordonanţa de netrimitere în judecată emisă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie nu sunt aplicabile. Prin urmare, eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 2781 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului,

Referitor la presupusa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie, nu este contrară principiului egalităţii în drepturi instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, atât timp cât aceste reguli se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii identice sau similare.

În acelaşi sens este şi Decizia nr. 62 din 31 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 9 martie 2012, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 şi art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, reţinând, totodată, că posibilitatea formulării plângerii împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta la procurorul ierarhic superior, conform prevederilor art. 278 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală, constituie o garanţie procesuală, iar rămânerea definitivă a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit art. 278 alin. 21, introdus în Codul de procedură penală prin Legea nr. 202/2010, are ca scop asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor penale, nereprezentând un impediment în calea liberului acces la justiţie. În acest sens, Curtea a statuat că, în faza de urmărire penală, legiuitorul poate opta atât pentru instituirea, cât şi pentru eliminarea unor garanţii procesuale, precum cea din speţă, cu condiţia ca actele organelor de urmărire penală să poată fi cenzurate de instanţa de judecată. Or, în cazul de faţă, rămânerea definitivă a soluţiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. 21 din Codul de procedură penală, nu înlătură dreptul părţii interesate de a formula plângere, în condiţiile art. 2781 alin. 1, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei de clasare şi nici dreptul de a beneficia de garanţiile procesuale care însoţesc faza judecăţii propriu-zise şi de căile de atac prevăzute de lege în cazul trimiterii în judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin decizia mai sus menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 fit d} şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 21 şi art. 2781 alin. 10 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Răzvan Constantin Moisa în Dosarul nr. 2.397/866/2011 al Judecătoriei Paşcani şi de Elena Păsârelu în Dosarul nr. 598/192/2011 al Judecătoriei Bolintin-Vale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

OPINIE SEPARATĂ

la Decizia Curţii Constituţionale nr. 729 din 9 iulie 2012*)

 

În dezacord cu soluţia adoptată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 729 din 9 iulie 2012, cu majoritate de voturi, considerăm că sesizările de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 25 din 3 iulie 2012 privind revocarea doamnei Roberta Alma Anastase din funcţia de preşedinte şi de membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor ar fi trebuit admise şi considerate întemeiate.

I. Cu privire la admisibilitatea sesizării

Curtea avea competenţa de a constata neconstituţionalitatea Hotărârii nr. 25 din 3 iulie 2012, având în vedere dispozitivul Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012 (pronunţată anterior soluţionării prezentei cauze), prin care s-a constatat că „soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională”.

Menţionăm că în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 210 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 13 iunie 2003, şi Decizia nr. 263 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 mai 2012, Curtea a reţinut că acesteia îi sunt opozabile deciziile pe care le pronunţă de ia momentul pronunţării lor.

În consecinţă, având în vedere adoptarea dispozitivului Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012 Curtea trebuia sa analizeze constituţionalitatea Hotărârii nr. 25 din 3 iulie 2012, aşa cum a procedat şi prin deciziile nr. 53 şi nr. 54 din 25 ianuarie 2011, deciziile nr. 1.630 şi nr. 1.631 din 20 decembrie 2011.

Amintim că în aceste decizii, precum şi în Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012 Curtea nu a făcut distincţia între actele normative şi cele cu caracter individual, distincţie care apare în Decizia nr. 729 din 9 iulie 2012.

II. Cu privire la temeinicia sesizării observăm următoarele:

Hotărârea nr. 25 din 3 iulie 2012 contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 64 alin. (5) şi art. 66 alin. (3) din Constituţie, în parte, pentru aceleaşi argumente care au fost invocate şi în opinia separată la Decizia nr. 728 din 9 iulie 2012.

Revocarea, astfel cum rezultă din stenograma de şedinţă, s-a întemeiat pe alegaţii fără să existe niciun fel de probe.

Această sancţiune s-a aplicat pentru o sesizare formulată în urmă cu aproape 6 luni de opoziţia parlamentară de atunci, în care erau reclamate o serie de presupuse nereguli referitoare la şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului din data de 27 septembrie 2011, şedinţă condusă însă de un vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi nu de preşedintele acesteia.

Or, nicio regulă constituţională sau regulamentară nu prevede revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor ca sancţiune disciplinară, astfel că sancţiunea este de fapt o măsură politică neconstituţională.

Constatăm că Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 25 din 3 iulie 2012 a fost adoptată fără a exista vreo solicitare din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din cadrul Camerei Deputaţilor, fiind încălcate prevederile art. 64 alin. (5) din Constituţie, precum şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005.

Hotărârea nr. 25 din 3 iulie 2012 contravine, de asemenea, prevederilor art. 66 alin. (3) din Constituţie, deoarece a fost adoptată de Camera Deputaţilor într-o sesiune extraordinară, a cărei convocare nu a fost făcută însă de preşedintele acestei Camere.

Observăm că revocarea doamnei Roberta Anastase din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor s-a hotărât pe baza unui raport al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, raport adoptat însă în absenţa preşedintelui Camerei, deci fără respectarea dreptului său la apărare, deşi acesta a fost solicitat.

Prin urmare, Curtea Constituţională trebuia să admită sesizările de neconstituţionalitate şi să le considere întemeiate.

 

Judecător, prof. univ. dr.

Iulia Antoanella Motoc

 


*) Opinie separată la Decizia nr. 729, transmisă de Curtea Constituţională prin Adresa nr. 4.900 din 13 iuie 2012 ulterior publicării deciziei în Monitorul Oficia al României, Partea I, nr. 480 din 12 iulie 2012.

 

OPINIE SEPARATĂ

la Decizia Curţii Constituţionale nr. 730 din 9 iulie 2012*)

 

În dezacord cu soluţia adoptată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 730 din 9 iulie 2012, cu majoritate de voturi, consider că cererea era admisibilă şi întemeiată. Curtea ar fi trebuit să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. Curtea trebuia să constate că Preşedintele României nu a săvârşit fapte grave prin care să încalce prevederile Constituţiei, astfel cum a reţinut şi în Avizul consultativ nr. 1 din 6 iulie 2012, precum şi neconstituţionalitatea Hotărârii nr. 33 din 6 iulie 2012 prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.

I. Cu privire la admisibilitatea cererii formulate

1. Preşedintele României este unul dintre titularii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la conflictele juridice de natură constituţionale prevăzute de art. 146 alin. e) din Constituţie.

Astfel cum rezultă din cererea formulată, Preşedintele României este cel care solicită Curţii constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

La momentul formulării cererii de constatare a existenţei conflictului juridic de natură constituţională Preşedintele avea calitate procesuală. În acest sens, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011, apreciem că autorul sesizării - Preşedintele României - avea calitate procesuală în cauză, întrucât sesizarea Curţii Constituţionale reprezintă unica posibilitate procedurală de a contestare hotărâre a Parlamentului României care priveşte funcţia sa. În aceste condiţii, a reţine lipsa calităţii procesuale de a contesta această hotărâre ar reprezenta o încălcare a liberului acces la justiţie, consacrat de art. 21 din Constituţia României.

Dacă prin Decizia nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 Curtea a constatat că preşedintele revocat al Senatului avea calitate procesuală, cu atât mai mult, cu acest prilej, Curtea ar fi trebuit să constate că Preşedintele României avea calitate procesuală în cauză.

2. Se observă că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 270/2008, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea lh nr. 290 din 15 aprilie 2008, Curtea poate soluţiona orice conflict juridic de natură constituţională ivit între autorităţile publice, precum şi orice situaţii juridice conflictuale a căror naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei.

Din această perspectivă se observă că în data de 6 iulie 2012 Parlamentul a dispus suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, ceea ce a creat o situaţie juridică conflictuală, care s-a născut din nerespectarea de către Parlamentul României a dispoziţiilor art. 95 alin. (1) din Legea fundamentală, respectiv săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele României să încalce prevederile Constituţiei.

II. Cu privire la fondul cererii formulate de către Preşedintele României

1. Apreciem că Preşedintele României nu a săvârşit fapte grave prin care să încalce prevederile Constituţiei, condiţie obligatorie pentru suspendarea acestuia din funcţie, potrivit art._95 alin. (1) din Constituţie.

În sprijinul celor anterior precizate observăm că prin Avizul consultativ nr. 1 din 6 iulie 2012 Curtea a reţinut următoarele;

- cu privire la susţinerile cuprinse în preambulul propunerii de suspendare din funcţie a preşedintelui României, Curtea a constatat că acestea nu precizează elementele necesare identificării şi caracterizării faptelor de încălcare a Constituţiei şi nici dovezile pe care se sprijină imputările, astfel încât a analizat motivele cuprinse în cele 7 capitole ale propunerii de suspendare;

- referitor la susţinerile menţionate în capitolul II din propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României,

Curtea a reţinut că motivele invocate de autorii propunerii privind încălcarea unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la muncă si dreptul la pensie, nu se pot constitui în elemente ce conduc la atingerea substanţei acestor drepturi fundamentale. În acest sens. Curtea constată că măsurile legislative referitoare la diminuarea salariilor şi a pensiilor au fost adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii;

- cu privire la declaraţiile Preşedintelui României, Curtea a constatat că acestea sunt simple afirmaţii, fără să constituie acte sau fapte care să conducă la încălcări grave ale Constituţiei. Astfel, manifestările Preşedintelui, la care se referă autorii propunerii de suspendare] pot fi caracterizate ca opinii;

- referitor la motivele invocate în capitolul III din propunerea de suspendare, Curtea a reţinut că aceste declaraţii ale Preşedintelui României nu au produs efecte juridice, neavând un caracter decizional. De aceea, nu s-a reţinut încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate nefiind de natură să îi determine pe magistraţi să nu-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale;

- Curtea a arătat că faptul că unele prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei au fost constatate ca fiind neconstituţionale, deoarece aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia că Preşedintele României ar fi încălcat prevederile Legii fundamentale;

- referitor la susţinerile din capitolul V din propunerea de suspendare, Curtea a constatat că declaraţiile Preşedintelui României nu au fost de natură a aduce atingere independenţei judecătorilor constituţionali.

Cât priveşte numirea domnului Petre Lăzăroiu ca judecător la Curtea Constituţională cu înfrângerea art. 142 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut că şi cele două Camere ale Parlamentului au aplicat prevederile art. 68 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

2. Apreciem, de asemenea, că suspendarea Preşedintelui României face parte dintr-o suită de acte neconstituţionale adoptate de Parlament şi Guvern cu încălcarea gravă a art. 1 alin. (1), (3) şi (5) din Constituţie, după cum urmează:

- adoptarea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Această lege era menită să limiteze competenţele Curţii Constituţionale şi a fost declarată neconstituţională la data de 9 iulie 2012;

- adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, act normativ publicat la data de 4 iulie 2012 înainte de pronunţarea Curţii Constituţionale asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ordonanţă care are un conţinut identic;

- adoptarea Hotărârii Parlamentului nr. 32 din 3 iulie 2012 prin care a fost revocat din funcţie Avocatul Poporului, scopul revocării fiind crearea unei situaţii în care Guvernul să emită ordonanţe de urgenţă de modificare a unor instituţii fundamentale ale statului, care să nu mai poată fi atacate la Curtea Constituţională;

- adoptarea Hotărârii Senatului nr. 24 din 3 iulie 2012 prin care a fost revocat din funcţie Preşedintele Senatului. Revocarea s-a produs fără respectarea dispoziţiilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a Senatului;

- adoptarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 25 din 3 iulie 2012 prin care a fost revocat din funcţie Preşedintele Camerei Deputaţilor. Revocarea s-a produs fără respectarea dispoziţiilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei Deputaţilor;

- hotărârile Senatului şi ale Camerei Deputaţilor (amintite mai sus) de schimbare a preşedinţilor acestor Camere, adoptate în 3 iulie, au fost ţinute de la publicare în Monitorul Oficial până la data de 4 iulie, publicându-se în Monitorul Oficial după aprobarea şi publicarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului care limita atribuţiile Curţii Constituţionale, tocmai pentru a nu se mai putea pronunţa Curtea Constituţională asupra acestora;

- adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41 din 5 iulie 2012, prin care a fost modificată Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfăşurarea referendumului, act normativ publicat la data de 5 iulie 2012, înainte de pronunţarea Curţii Constituţionale asupra sesizării de neconstituţionalitate (înregistrată la data de 27 iunie 2012) a Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

3. Curtea avea competenţa de a constata neconstituţionalitatea Hotărârii nr. 33 din 6 iulie 2012 prin care s-a dispus suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, având în vedere dispozitivul Deciziei nr. 727 din 9 iulie 2012 (pronunţată anterior soluţionării prezentei cauze), prin care s-a constatat că „soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională”.

Menţionăm că in jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 210 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 416 din 13 iunie 2003, şi Decizia nr. 263 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 28 mai 2012, Curtea a reţinut că acesteia îi sunt opozabile deciziile pe care le pronunţă de la momentul pronunţării lor.

Având în vedere că prin Avizul consultativ nr. 1 din 6 iulie 2012 Curtea a constatat că Preşedintele României nu a săvârşit fapte grave prin care să încalce prevederile Constituţiei, Curtea ar fi trebuit să constate neconstituţionalitatea Hotărârii nr. 33 din 6 iulie 2012 prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.

Totodată, Curtea, în pronunţarea sa, ar fi trebuit să nu ignore pentru considerente procedurale gravele încălcări ale principiilor statului de drept prevăzut de art. 1 alin. (3) şi al respectării supremaţiei Constituţiei, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

 

Judecător, prof. univ. dr.

Iulia Antoanella Motoc

 


*) Opinie separată la Decizia nr. 730, transmisă de Curtea Constituţională prin Adresa nr. 4.879 din 12 iuie 2012 ulterior publicării deciziei în Monitorul Oficia al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 76/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 13 februarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Ministrul transporturilor şi infrastructurii este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de 3 secretari de stat.”

2. La articolul 8, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Serviciul probleme speciale are în structură Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă.”

3. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

4. La anexa nr. 2 litera A, după numărul curent 1 se introduce un nou număr curent, numărul curent 2, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

Sursa de finanţare

Localitatea

„2.

Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti

Bugetul de stat

Bucureşti”

 

5. La anexa nr. 2 litera A, nota din subsol se modifică şi va avea următorul cuprins:

NOTĂ:

Unitatea prevăzută la nr. crt. 1 poate utiliza un număr maxim de 175 de posturi, iar unitatea prevăzută la nr. crt. 2 poate utiliza un număr maxim de 80 de posturi.”

Art. II. - Încadrarea în numărul maxim de posturi şi în noua structură organizatorică se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Ovidiu Ioan Silaghi

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 11 iulie 2012.

Nr. 698.

 

ANEXĂV

(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 76/2009)

 

Numărul maxim de posturi = 526, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

COLEGIUL MINISTERULUI

 

MINISTRU

 

CABINETUL MINISTRULUI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA INFORMARE PULICĂ, COMUNICARE, RELATII CU PARLAMENTUL, SINDICATELE, PATRONATELE ŞI ORGANIZAŢII NEGUVERNAMENTALE

 

 

 

 

 

 

 

CORPUL DE CONTROL *

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL AUDIT

 

 

 

 

 

 

 

 

SERVICIUL PROBLEME SPECIALE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CORPUL CONSILIERILOR PENTRU AFACERI EUROPENE

 

 

SECRETARIATUL NAŢIONAL TRACECA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR DE STAT

 

SECRETAR DE STAT

 

 

SECRETAR DE STAT

 

 

 

 

 

 

 

CABINETUL SECRETARULUI DE STAT

 

CABINETUL SECRETARULUI DE STAT

 

 

CABINETUL SECRETARULUI DE STAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

SECRETAR GENERAL

 

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA GENERALĂ TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTURĂ

 

DIRECŢIA GENERALĂ STRATEGIE, POLITICI PUBLICE ŞI TRANSPORT MULTIMODAL

 

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ ŞI RESURSE UMANE

 

DIRECŢIA AFACERI EUROPENE ŞI RELAŢII INTERNATIONALE

 

DIRECŢIA GENERALĂ ECONOMICĂ ŞI BUGETE

 

DIRECŢIA GENERALĂ RELAŢII FINANCIARE EXTERNE

 

DIRECŢIA GENERALĂ INVESTIŢII, DOMENIU PUBLIC, ACHIZIŢII PUBLICE, MANAGEMENTUL PROPRIETĂŢII DE STAT ŞI PRIVATIZARE

 

DIRECŢIA TEHNICĂ, ADMINISTRATIVĂ ŞI PROTOCOL


*) se organizează le nivel de direcţie

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Demirel Spiridon a funcţiei publice vacante din categoria înalţi lor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului

 

Având în vedere propunerea formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Adresa nr. 50.598 din 9 iulie 2012, precum şi Avizul favorabil nr. 1.645.033 din 6 iulie 2012 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Demirel Spiridon a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (2^) şi art. 92 alin. (Ii) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Demirel Spiridon exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 iulie 2012.

Nr. 414.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind numirea domnului Radu Ghidau în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi

Administrarea Partid păţii lor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, şi al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Radu Ghidau se numeşte în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 iulie 2012.

Nr. 415.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea unor reprezentanţi ai statului în Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

 

Având în vedere propunerea Ministerului Sănătăţii formulată prin Adresa nr. 2.055 din 6 iulie 2012,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 276 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Molnar Geza se revocă din calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

(2) Începând cu data prevăzută la alin. (1), domnul Ioan Clim se numeşte în calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru un mandat de 4 ani.

Art. 2. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Monica Hercuţ se revocă din calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

(2) începând cu data prevăzută la alin. (1), doamna Ioana Bianchi se numeşte în calitatea de membru al Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pentru un mandat de 4 ani.

Art. 3. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii îşi încetează aplicabilitatea prevederile art. 1 alin. (2) din Decizia primului-ministru nr. 37/2011 privind numirea unor reprezentanţi ai statului în Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2011, şi Decizia primului-ministru nr. 124/2011 privind numirea unui reprezentant al statului în Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea lr nr. 824 din 22 noiembrie 2011.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 iulie 2012.

Nr. 416.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 823/2012

 

În baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 823/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 18 iunie 2012, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Cererile pentru deschiderea de credite bugetare se întocmesc de regulă lunar, avându-se în vedere veniturile bugetare şi sumele care pot fi utilizate din excedentul anilor precedenţi, potrivit bugetului aprobat aferent perioadei de raportare, şi se transmit pentru avizare Trezoreriei Statului a Sectorului 6.

(3) Formularul utilizat pentru deschiderea de credite din bugetul Fondului pentru mediu este cel aprobat prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.801/1995, cu modificările şi completările ulterioare. La completarea cererii pentru deschiderea de credite bugetare vor fi avute în vedere prevederile art. 2 din Instrucţiunile privind completarea formularului «Cerere pentru deschiderea de credite bugetare», aprobat prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.801/1995, cu modificările şi completările ulterioare, pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul Trezoreriei Statului şi bugetele locale, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.276/2011, în care lit. f) se completează cu codul contului contabil «09», care se utilizează pentru bugetul Fondului pentru mediu, iar lit. g) se completează cu «Trezoreria Statului a Sectorului 6 - pentru creditele bugetare care se deschid din bugetul Fondului pentru mediu».”

2. I_a articolul 7 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) după avizarea cererii pentru deschiderea creditelor bugetare de către Trezoreria Statului a Sectorului 6, se va proceda la regularizarea plăţilor de casă, scop în care vor fi reconstituite plăţile dispuse din contul 50.17 «Disponibil al Fondului pentru mediu» prin virarea sumelor corespunzătoare din conturile de cheltuieli bugetare prevăzute la art. 3 alin. (3), în funcţie de natura obligaţiei de plată achitate.”

3. La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) După efectuarea operaţiunilor prevăzute la art. 7 şi 8, în contul 50.17 «Disponibil al Fondului pentru mediu» deschis la Trezoreria Statului a Sectorului 6 pe numele Administraţiei Fondului pentru Mediu nu mai trebuie să existe disponibilităţi, cu excepţia disponibilităţilor din anii precedenţi şi din anul curent ale bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu, care se transferă în contul 50.25 «Disponibil al instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale finanţate integral din venituri proprii».”

4. După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 12, cu următorul cuprins:

„Art.12. - Prevederile art. 7 şi 8 se aplică numai pentru regularizarea plăţilor şi, respectiv, încasărilor aferente bugetului Fondului pentru mediu.”

Art. II - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, cota din veniturile Fondului pentru mediu prevăzută la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se transferă de Administraţia Fondului pentru Mediu din colturile corespunzătoare de venituri ale bugetului Fondului pentru mediu în contul 50.25 „Disponibil al instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale finanţate integral din venituri proprii”, în primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni, pentru luna precedentă.

(2) Cota prevăzută la alin. (1) aferentă veniturilor Fondului pentru mediu încasate în luna decembrie se virează în contul 50.25 „Disponibil al instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale finanţate integral din venituri proprii” la termenul stabilit prin normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 9 iul ie 2012.

Nr. 972.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus până la finalul zilei de 25 iunie 2012 raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice

şi a campaniilor electorale

 

Candidaţi independenţi conform tabelului următor:

 

Nr. crt.

Judeţul Argeş

Localitatea

Numele şi prenumele

Funcţia

1

 

Oraşul Costeşti

Dumitrica Marin

consilier local

2

Argeş

Municipiul Piteşti

Piesa Victor Marius

consilier local

3

 Argeş

Oraşul Mioveni

Pufu Gheorghe

consilier local

4

Argeş

Drăganu

Negoescu Gheorghe

primar, consilier local

5

 Bacău

Că iuţi

SoricVasile

consilier local

6

Bacău

Moineşti

Budacă Cristinel

primar

7

 Bihor

Batăr

Haş Ioan Lazăr

primar

8

 Botoşani

Unţeni

Lungu Marcel Sorinei

consilier local

9

Botoşani

Frumuşica

Bleanca Gheorghe

consilier local

10

 Botoşani

Frumuşica

Rădeanu Ana

consilier local

11

 Bucureşti

Bucureşti

Ionescu Ilie

consilier local

12

 Buzău

Ziduri

Bucur Gheorghe

consilier local

13

 Buzău

Beceni

Bucur Marius George

consilier local

14

 Covasna

Comandau

Cotici Ioan

consilier local

15

Gorj

Padeş

Luca Nicolae

consilier local

16

Gorj

Bâlteni

Bivolu Gavril

consilier local

17

 Harghita

Ciucsângeorgiu

Gerczuj Attila Laszlo

consilier local

18

Hunedoara

Hunedoara

Grigoraş Cristian Gheorghiţă

consilier local

19

Hunedoara

Pui

Mihăilescu Alecxandru

primar

20

 Maramureş

Bogdan Vodă

Deac Ioan

consilier local

21

Maramureş

Târgu Lăpuş

Griguţa Augustin

consilier local

22

 Maramureş

Repedea

Sauciuc Vasile

consilier local

23

 Neamţ

Roman

Burlacu Liliana

consilier local

24

Olt

Spineni

Florea M. Gheorghe

primar

25

 Olt

Curtişoara

Badea Nicolae

primar

26

 Satu Mare

Păuleşti

Varga Nicolae Ludovic

primar

27

 Satu Mare

Păuleşti

Varga Nicolae Ludovic

consilier local

28

Sălaj

Nuşfalău

Bernath Arpad

consilier local

29

Suceava

Capu Câmpului

Obrejă Gheorghe

consilier local

30

Suceava

Câmpulung Moldovenesc

Crăciunescu Constantin

consilier local

31

Suceava

Vicovu de Jos

Cîrdei Vasile

consilier local

32

Suceava

Vicovu de Jos

Predeica Nicolai

consilier local

33

Suceava

Vicovu de Jos

Todosi Vasile

consilier local

34

Suceava

Vicovu de Jos

Bilibou Petru

consilier local

35

Suceava

Vicovu de Sus

Juravle Nistor Reveca

primar

36

Suceava

Vicovu de Sus

Pleşca Vasile

consilier local

37

Suceava

Vicovu de Sus

Mandici Petru

consilier local

38

Suceava

Vicovu de Sus

Cheaburu Gabiu

consilier local

39

Suceava

Vicovu de Sus

DănilăAntochi Dimitrie

consilier local

40

Suceava

Marginea

Mihalescu Mircea

consilier local

41

Suceava

Frătăuţii-Noi

Prelipceanu Ioan

consilier local

42

Suceava

Vicovu de Jos

Mutescu Constantin

primar

43

Suceava

Vicovu de Jos

Pârghie Viorel

consilier local

44

Suceava

Vicovu de Jos

Carcea Vasile

consilier local

45

Suceava

Câmpulung Moldovenesc

Şerban Gabriel Constantin

primar

46

Suceava

Preuteşti

Găleată Gheorghe

consilier local

47

Suceava

Brodina

Maximiuc Octavian

consilier local

48

Suceava

Brodina

Melen Vasile-Viorel

primar

49

Suceava

Brodina

Uhliuc Vasile

consilier local

50

Suceava

Iacobeni

Şutea Viorel

consilier local

51

Suceava

Dorna-Arini

Necula Doru

consilier local

52

Teleorman

Ciolăneşti

Robescu Ion

consilier local

53

Teleorman

Ciolăneşti

Schiopu Ionita Petrica

primar

54

Vaslui

Coroieşti

Ignat Viorel

primar

 

Bucureşti, 9 iulie 2012.

Nr. 12.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.