MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 487/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 487         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 17 iulie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

129. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002

 

483. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002

 

ACTE ALE SECRETARULUI GENERAL AL CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

747. - Ordin privind abrogarea Ordinului secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 1.432/2010 privind procedurile publicării, republicării şi rectificării, precum şi ale publicării în numere speciale, cu tiraj limitat, a actelor în Monitorul Oficial al României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 621 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin, (1) din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

164. - Ordin al ministrului administraţiei şi internelor pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 100/2011

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 633/2012

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 8 august 2002, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Ministerul Sănătăţii elaborează Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică, corespunzător cerinţelor de sănătate ale populaţiei.”

2. La articolul 5, literele a), d), e), h), j) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) prin persoană cu tulburări psihice se înţelege persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de substanţe psihoactive, ale cărei manifestări se încadrează în criteriile de diagnostic în vigoare pentru practica psihiatrică;

……………………………………………

d) prin echipă terapeutică se înţelege grupul de profesionişti care asigură asistenţa medico-psihiatrică a pacienţilor aflaţi în spitalizare continuă sau discontinuă şi cuprinde: psihiatru, specialist medicină internă sau medicină de familie, psiholog, asistent medical specializat, asistent social, ergoterapeut şi personal paramedical;

e) prin personal paramedical, altul decât cel prevăzut în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege un membru component al echipei terapeutice, altul decât medicul sau asistentul medical specializat;

h) prin capacitate psihică se înţelege atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un moment dat, cu exercitarea drepturilor şi libertăţilor;

……………………………………………

j) prin consimţământ se înţelege acordul persoanei cu tulburări psihice, dacă aceasta nu are discernământul afectat, sau al reprezentantului legal ori convenţional, după caz, cu privire la procedurile de internare, diagnostic şi tratament; acesta trebuie să fie liber de orice constrângere şi precedat de o informare completă, într-un limbaj accesibil, din care să rezulte avantajele, dezavantajele şi alternativele procedurilor respective, şi să fie reconfirmat în continuare ori de câte ori este nevoie sau la iniţiativa persoanei în cauză;

……………………………………………

n) prin reprezentant convenţional se înţelege persoana care acceptă să asiste sau să reprezinte interesele unei persoane cu tulburări psihice, în condiţiile art. 381 alin, (1).”

3. La articolul 5, după litera p) se introduce o nouă literă, litera q), cu următorul cuprins:

,,q) prin contenţionare se înţelege restricţionarea libertăţii de mişcare a unei persoane, prin folosirea unor mijloace adecvate pentru a preveni mişcarea liberă a unuia dintre braţe, a ambelor braţe, a unei gambe sau a ambelor gambe ori pentru a-l imobiliza total pe pacient, prin mijloace specifice protejate, care nu produc vătămări corporale.”

4. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Evaluarea se va realiza în instituţii de sănătate mintală, autorizate şi acreditate conform legii.”

5. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Evaluarea sănătăţii mintale se face cu consimţământul liber, informat şi documentat al persoanei, cu excepţia situaţiilor specifice, stabilite de lege, când persoana evaluată are dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei decizii asupra ei înseşi, situaţii în care persoana evaluată trebuie să beneficieze de asistenţa reprezentantului legal sau convenţional.”

6. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - Evaluarea stării de sănătate mintală se efectuează la cererea persoanei, la internarea voluntară a acesteia într-o unitate psihiatrică sau în condiţiile unei internări nevoluntare prin solicitarea expresă a persoanelor menţionate la art. 47.”

7. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - (1) Obiectivul evaluării este stabilirea diagnosticului.

(2) în anumite cazuri prevăzute de lege evaluarea are ca scop determinarea capacităţii psihice, stabilirea periculozităţii pentru sine sau pentru alte persoane, determinarea gradului de incapacitate, invaliditate şi handicap psihic.

(3) Evaluarea capacităţii psihice se face pentru unele profesiuni care necesită acest fapt; în acest caz, categoriile şi perioadele la care se fac aceste evaluări se stabilesc prin norme.

(4) Discernământul se stabileşte, potrivit legii, prin expertiză medico-legală psihiatrică.”

8. La articolul 15, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Rezultatul evaluării se formulează în conformitate cu principiile şt procedurile medicale în vigoare. El se consemnează în sistemele de evidenţă medicală şi este adus la cunoştinţa persoanei în cauză, reprezentantului său legal ori convenţional sau, la cererea expresă, autorităţilor în drept.

(3) în cazul în care în urma evaluării efectuate se ajunge la diagnosticarea unei tulburări psihice, medicul psihiatru are obligaţia să formuleze un program terapeutic care se aduce la cunoştinţa pacientului, informând, totodată, după caz, reprezentantul legal sau convenţional.”

9. La articolul 16, alineatul (2) se modifică şt va avea următorul cuprins:

„(2) Persoana în cauză sau reprezentantul său legal ori convenţional are dreptul să conteste rezultatul evaluării, să solicite şi să obţină repetarea acesteia.”

10. La articolul 20 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Bolnavii psihici monitorizaţi prin sistemul de asistenţă ambulatorie, indiferent de statutul social pe care îl au, beneficiază de medicamente gratuite suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.”

11. La articolul 25, literele f) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

f) să asigure utilizarea unor metode terapeutice care să contribuie la restabilirea, menţinerea şi dezvoltarea capacităţii pacienţilor de a se autoadministra;

……………………………………………

h) să respecte viaţa privată a persoanei cu tulburări psihice;”.

12. La articolul 29 alineatul (2), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) pacientul nu are capacitatea psihică de a înţelege starea de boală şi necesitatea instituirii tratamentului medical şi nu are un reprezentant legal ori nu este însoţit de un reprezentant convenţional;

c) pacientul este minor sau pus sub interdicţie, caz în care medicul psihiatru este obligat să solicite şi să obţină consimţământul reprezentantului legal;”.

13. La articolul 29 alineatul (2), litera d) se abrogă.

14. La articolul 29, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în care nu se obţine sau nu se poate obţine consimţământul reprezentantului legal ori convenţional al pacientului, medicul psihiatru instituie procedurile de diagnostic şi tratament pe care le consideră necesare pe perioadă limitată pentru rezolvarea urgenţei. Aceste cazuri vor fi notificate şi supuse analizei comisiei prevăzute la art. 52 alin. (1).”

15. La articolul 29, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Dacă medicul nu deţine informaţii referitoare la existenţa şi identitatea reprezentantului legal ori convenţional prevăzut la alin. (3) are obligaţia de a informa, de îndată, autoritatea tutelară sau, în cazul minorilor, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care pacientul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, în cazul în care acestea nu sunt cunoscute, pe cele în a căror unitate administrativ-teritorială se află unitatea medicală.”

16. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 30. - Consimţământul poate fi retras în orice moment de către pacient sau de reprezentantul său legal ori convenţional, medicul psihiatru având obligaţia să informeze pacientul sau reprezentantul său legal ori convenţional asupra urmărilor întreruperii tratamentului. Medicul psihiatru are dreptul de a continua aplicarea măsurilor terapeutice pe perioada strict necesară în cazul în care apreciază că întreruperea tratamentului are drept consecinţă apariţia periculozităţii pentru sine sau pentru alte persoane, din cauza bolii. Aceste cazuri vor fi notificate şi supuse analizei comisiei de revizie a procedurii, in conformitate cu prevederile art. 52.”

17. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - În situaţiile în care medicul psihiatru suspectează existenţa unor interese contrare între pacient şi reprezentantul său legal sau convenţional sesizează autoritatea tutelară ori, după caz, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care pacientul îşi are domiciliul sau reşedinţa, pentru iniţierea procedurilor necesare desemnării unui alt reprezentant.”

18. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - Toate deciziile terapeutice se comunică imediat pacientului şi, în cel mai scurt timp, reprezentatului acestuia, legal sau convenţional, consemnându-se, în acelaşi timp, în dosarul medical.”

19. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,Art. 33. - (1) Fiecare membru din echipa terapeutica este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor, cu excepţia situaţiilor prevăzute de prezenta lege.”

20. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 34. Orice pacient sau fost pacient cu tulburări psihice sau reprezentantul său legal ori convenţional poate formula plângeri privind încălcarea drepturilor pacienţilor prevăzute de prezenta lege, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; în cazul internării nevoluntare sunt aplicabile prevederile art. 52 şi următoarele.”

21. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 35. - Îngrijirea persoanelor internate în unităţi de psihiatrie sau admise în centre de recuperare şi reabilitare se realizează în condiţii care să asigure respectarea demnităţii umane.”

22. După articolul 35 se introduc şase noi articole, articolele 351-356, cu următorul cuprins:

„Art. 351. - (1) Persoanele internate sunt cazate individual sau în comun.

(2) încăperile în care se află persoanele internate şi celelalte încăperi destinate acestora trebuie să dispună de iluminat natural şi de instalaţiile necesare asigurării iluminatului artificial corespunzător.

(3) Fiecărei persoane internate i se pune la dispoziţie un pat.

(4) Normele minime obligatorii privind îngrijirea persoanelor internate într-o unitate de psihiatrie se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 352. - (1) Se interzice supunerea oricărei persoane internate într-o unitate de psihiatrie sau admise în centre de recuperare şi reabilitare la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.

(2) încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepseşte potrivit legii penale.

Art. 353. - (1)1n timpul internării într-o unitate de psihiatrie este interzisă orice formă de discriminare pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infecţie HIV/SIDA sau alte criterii.

(2) încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepseşte potrivit legii penale.

Art. 354. - (1) Persoanelor internate li se poate restricţiona libertatea de mişcare, prin folosirea unor mijloace adecvate, pentru a salva de la un pericol real şi concret viaţa, integritatea corporală sau sănătatea lor ori a altei persoane.

(2) Este interzisă imobilizarea cu lanţuri ori cătuşe a persoanelor internate, iar imobilizarea cu mijloace specifice protejate, care nu produc vătămări corporale, este permisă doar în situaţii excepţionale, care sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

(3) Măsura contenţionării nu poate fi folosită ca sancţiune, nu poate fi parte a programului de tratament şi nu poate fi dispusă pentru cazuri de suicid sau de autoizolare or ca o soluţie pentru lipsa de personal sau de tratament, ca o sancţiune ori formă de ameninţare sau pentru forţarea unei bune purtări ori pentru a preveni distrugerile de bunuri. Această măsură poate fi folosită doar dacă aplicarea celor mai puţin restrictive tehnici a fost neadecvată sau insuficientă pentru a preveni orice lovire ori vătămare.

(4) în caz de suicid sau autoizolare măsura contenţionării nu poate fi folosită mai mult de două ore.

(5) Folosirea mijloacelor de contenţionare trebuie să fie proporţională cu starea de pericol, să se aplice numai pe perioada necesară doar atunci când nu există o altă modalitate de înlăturare a pericolului şi să nu aibă niciodată caracterul unei sancţiuni.

(6) Utilizarea mijloacelor de contenţionare trebuie autorizată în prealabil de către medicul şef de secţie, cu excepţia cazurilor în care urgenţa nu permite acest lucru, situaţie care va fi de îndată adusă la cunoştinţa medicului şef de secţie.

(7) Utilizarea şi încetarea utilizării oricărui mijloc de contenţionare se consemnează într-un registru special, întocmit de către fiecare unitate psihiatrică.

(8) Procedurile standard de intervenţie şi imobilizare a pacienţilor se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.

(9) Mijloacele necesare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la art. 5 lit. q) se asigură de către Ministerul Sănătăţii.

Art. 355. - (1) Persoanele internate pot fi izolate temporar, fără contenţionare, în vederea protejării acestora, dacă reprezintă un pericol pentru ei înşişi sau pentru alte persoane. Această măsură trebuie aplicată cu maximă precauţie şi numai în cazul în care orice altă modalitate s-a dovedit ineficientă.

(2) Prevederile art. 354 se aplică în mod corespunzător.

Art. 356. - (1) Orie» persoană cu tulburări psihice are dreptul la cele mai bune servicii medicale şi îngrijiri de sănătate mintală disponibile.

(2) Orice persoană care suferă de o tulburare psihică are dreptul să exercite toate drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale recunoscute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi în alte convenţii şi tratate internaţionale în materie, la care România a aderat sau este parte, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

(3) Orice persoană care suferă de o tulburare psihică are dreptul, în măsura posibilului, să trăiască şi să lucreze în mijlocul societăţii. Administraţia publică locală, prin organismele competente, asigură integrarea sau reintegrarea în activităţi profesionale corespunzătoare stării de sănătate şi capacităţii de reinserţie socială şi profesională a persoanelor cu tulburări psihice.

(4) Orice persoană cu tulburare psihică are dreptul să primească îngrijiri comunitare, în sensul prezentei legi.”

23. La articolul 36 alineatul (1), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„c) libertatea de comunicare, în special cu alte persoane din unitatea de îngrijire, libertatea de a trimite şi de a primi comunicări particulare fără niciun fel de cenzură, libertatea de a primi vizite particulare ale unui consilier ori ale unui reprezentant legal sau convenţional şi, ori de câte ori este posibil, şi ale altor vizitatori, libertatea de acces la serviciile poştale şi telefonice, precum şi la ziare, la radio şi la televiziune;

d) libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase.”

24. La articolul 38, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Dacă pacientul nu este capabil să înţeleagă aceste informaţii şi atât timp cât această incapacitate va dura, drepturile sale vor fi aduse la cunoştinţa reprezentantului său legal sau convenţional.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi pe parcursul internării nevoluntare a pacientului.”

25. După articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 381, cu următorul cuprins:

„Art. 381. - (1) Persoana cu capacitate deplină de exerciţiu şi cu capacitatea psihică păstrată, care urmează a fi supusă unui tratament medical, are dreptul de a desemna, ca reprezentant convenţional, o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu, care să o asiste sau să o reprezinte pe durata tratamentului medical.

(2) Unitatea sanitară va informa persoana prevăzută la alin. (1) cu privire la acest drept şi îi va pune la dispoziţie convenţia-model pentru desemnarea reprezentantului convenţional.

(3) Convenţia-model prevăzută la alin. (2) urmează a fi aprobată prin normele de aplicare a prezentei legi.

(4) Reprezentarea convenţională se realizează numai după încheierea în formă scrisă a convenţiei-model, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) o persoană poate avea, în acelaşi timp, un singur reprezentant convenţional;

b) reprezentarea convenţională este limitată numai cu privire la asistarea sau reprezentarea persoanei în ceea ce priveşte internarea şi tratamentul medical, inclusiv drepturile acesteia pe durata tratamentului;

c) reprezentarea poate fi numai cu titlu gratuit;

d) convenţia-model trebuie să fie semnată atât de către pacient, cât şi de către reprezentantul convenţional;

e) este necesară prezenţa unui martor, atestată prin semnarea convenţiei-model şi de către acesta; martor nu poate fi o persoană din personalul medical al unităţii psihiatrice;

f) convenţia-model trebuie să cuprindă declaraţia expresă a celui reprezentat, referitoare la împuternicirea dată reprezentantului convenţional de a decide cu privire la aplicarea tratamentului prin electroşocuri.

(5) Reprezentantul convenţional are următoarele drepturi şi obligaţii:

a) de a asista pacientul în relaţiile cu unitatea medicală, cu instituţiile publice sau cu orice alte persoane numai în legătură cu internarea şi tratamentul medical, inclusiv cu drepturile acestuia pe durata tratamentului, şi numai pentru perioada în care pacientul are dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei decizii asupra lui însuşi;

b) de a reprezenta interesele pacientului pe lângă conducerea spitalului de psihiatrie, precum şi în faţa organelor judiciare, după caz, numai în legătură cu internarea şi tratamentul medical, inclusiv cu drepturile acestuia pe durata tratamentului, şi numai pentru perioada în care persoana reprezentată are dificultăţi în a aprecia implicaţiile unei decizii asupra ei înseşi, potrivit prevederilor art. 11;

c) de a fi informat, la cerere, cu privire la asistenţa medicală acordată pacientului.

(6) Pacientul sau reprezentantul convenţional poate denunţa oricând, în mod unilateral, convenţia de reprezentare. Un nou reprezentant convenţional poate fi numit cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

(7) Reprezentantul convenţional poate fi înlocuit, după cum urmează:

a) la instituirea unui reprezentant legal, potrivit legii;

b) la solicitarea pacientului, dacă starea sănătăţii sale o permite;

c) în cazul prevăzut la art. 31;

d) la externarea persoanei, chiar dacă aceasta urmează tratament medical ambulatoriu.

(8) Existenţa unui reprezentant legal sau convenţional nu înlătură obligaţia serviciului de sănătate mintală de a informa pacientul cu privire la drepturile şi obligaţiile sale.

(9) în cazul în care persoana internată a fost declarată ca fiind lipsită de capacitate deplină de exerciţiu, aceasta va beneficia de sprijinul reprezentantului legal, desemnat potrivit dispoziţiilor legale.

(10) în cazul în care pacientul nu are un reprezentant legal ori nu a desemnat un reprezentant convenţional din cauza lipsei capacităţii psihice, unitatea sanitară este obligată să sesizeze, de îndată, autoritatea tutelară sau, în cazul minorilor, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care pacientul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, în cazul în care acestea nu sunt cunoscute, pe cele în a căror circumscripţie teritorială se află unitatea medicală, în vederea instituirii măsurilor de ocrotire.”

26. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 39. - Condiţiile de asistenţă şi îngrijire a sănătăţii mintale ale persoanelor care execută pedepse cu închisoarea sau care sunt reţinute sau arestate preventiv şi despre care s-a stabilit că au o tulburare psihică, precum şi persoanele internate în spitalul de psihiatrie ca urmare a aplicării măsurilor medicale de siguranţă prevăzute de Codul penal nu pot fi discriminatorii în raport cu celelalte persoane bolnave psihic.”

27. După articolul 39 se introduc două noi articole, articolele 391 şi 392, cu următorul cuprins:

„Art. 391. - (1) Reprezentanţii organizaţiilor neguvemamentale care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii mintale sau al protecţiei drepturilor omului pot vizita unităţile de psihiatrie sau centrele de recuperare şi reabilitare şi pot lua contact cu pacienţii, în baza unei autorizaţii emise de către directorul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.

(2) Autorizaţia prevăzută la alin. (1) se emite nominal pentru reprezentanţii fiecărei organizaţii neguvemamentale şi permite accesul liber în toate unităţile de psihiatrie şi în centrele de recuperare şi reabilitare timp de un an de la emiterea acesteia.

(3) întrevederile dintre reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la alin. (1) şi pacienţii unităţilor de psihiatrie sau ai centrelor de recuperare şi reabilitare se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, sub supraveghere vizuală.

(4) Condiţiile de acordare şi de retragere a autorizaţiei prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.

Art. 392. - Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog încurajează şi susţine orice iniţiativă a organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, precum şi a persoanelor fizice care doresc să contribuie la activitatea de educaţie, intervenţie psihosocială şi asistenţă religioasă desfăşurată în unităţile de psihiatrie sau să sprijine financiar astfel de acţiuni, daca acestea nu contravin prevederilor legale şi regulilor privind organizarea acestor unităţi.”

28. La articolul 40 se Introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul cuprins:

„(2) La stabilirea unităţii de psihiatrie în care se va face internarea se va avea în vedere ca aceasta să fie situată cât mai aproape de localitatea de domiciliu a pacientului.

(3) Modalităţile de transfer al pacienţilor se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.”

29. La articolul 45, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,b) în cazul unei persoane suferind de o tulburare psihică gravă, neinternarea ar putea antrena o gravă deteriorare a stării sale sau ar împiedica să i se acorde tratamentul adecvat.”

30. La articolul 47 alineatul (1), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,c) reprezentanţii administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul social-medical şi de ordine publică;

d) reprezentanţii poliţiei, jandarmeriei sau ai pompierilor, precum şi de către procuror;”.

31. La articolul 47 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

,,e) instanţa de judecată civilă, ori de câte ori apreciază că starea sănătăţii mintale a unei persoane aflate în cursul judecăţii ar putea necesita internare nevoluntară.”

32. La articolul 47, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Procedura prevăzută la art. 52 şi următoarele se aplică în mod corespunzător.”

33. La articolul 48 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Transportul bolnavului psihic cu ambulanţa se efectuează. Întotdeauna, cu însoţitor.”

34. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - Medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate mintală a persoanei aduse şi după aprecierea oportunităţii internării nevoluntare, are obligaţia de a informa imediat persoana respectivă si reprezentantul legal al acesteia cu privire la hotărârea de a o supune unui tratament psihiatric, precum şi cu privire la propunerea de a o supune internării nevoluntare. Totodată, în termen de cel mult 24 de ore de la evaluare, medicul psihiatru trimite documentaţia necesară propunerii de internare nevoluntară comisiei prevăzute la art. 52 alin. (1), prin conducerea unităţii medicale respective, şi informează persoana că va fi examinată de către această comisie, aducând aceasta la cunoştinţa reprezentantului legal sau convenţional al pacientului.”

35. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 50. - Dacă medicul nu deţine informaţii referitoare la persoanele prevăzute la art. 49, are obligaţia de a informa conducerea unităţii medicale, care va transmite informaţia, de îndată, autorităţii tutelare sau, în cazul minorilor, direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care pacientul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, în cazul în care acestea nu sunt cunoscute, pe cele în a căror unitate administrativ-teritorială se află unitatea medicală.”

36. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 51. - (1) Dacă medicul psihiatru consideră că nu există motive medicale pentru internarea nevoluntară, va înscrie constatarea sa, cu motivarea respectivă, în documentaţia medicală.

(2) Medicul psihiatru va informa instituţia care a sesizat respectivul caz, precizând motivele care au stat la baza deciziei sale.”

37. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 52. - (1) Propunerea de internare nevoluntară, întocmită potrivit prevederilor art. 49, este analizată de către o comisie special constituită în acest sens, în termen de cel mult 48 de ore de la primirea propunerii, după examinarea persoanei respective, dacă aceasta este posibilă.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este alcătuită din 3 membri numiţi de managerul spitalului, şi anume: 2 psihiatri şi un medic de altă specialitate sau un reprezentat al societăţii civile.

(3) Modalitatea de desemnare, procedura de selecţie şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reprezentanţii societăţii civile se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.

(4) Hotărârea comisiei va cuprinde:

a) diagnosticul;

b) soluţia adoptată;

c) motivarea soluţiei;

d) semnăturile tuturor membrilor comisiei.

(5) Decizia de internare nevoluntară a comisiei prevăzute la alin. (1) se va consemna în dosarul medical al pacientului şi va fi comunicată de îndată acestuia, precum şi reprezentantului său legal sau convenţional. În baza acestei decizii, pacientul va fi internat nevoluntar.

(6) Decizia de internare nevoluntară a comisiei prevăzute la alin. (1) va fi înaintată de către conducerea unităţii medicale, în termen de 24 de ore, judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatea medicală, odată cu documentele medicale referitoare la pacientul în cauză.

(7) Până la pronunţarea hotărârii instanţei cu privire la confirmarea deciziei de internare nevoluntară, pacientul internat nevoluntar va fi examinat periodic de către comisia prevăzută la alin. (1), la un interval ce nu va depăşi 5 zile.”

38. Articolul 53 se abrogă.

39. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 54. - (1) Judecarea se face în regim de urgenţă, în camera de consiliu.

(2) Participarea şi ascultarea pacientului sunt obligatorii, dacă starea sănătăţii sale o permite. În caz contrar, judecătorul poate dispune audierea pacientului în unitatea sanitară.

(3) Pacientul va fi apărat din oficiu, dacă nu are apărător ales.

(4) Participarea procurorului este obligatorie.

(5) Pacientul şi reprezentantul legal sau convenţional al pacientului pot solicita efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice sau pot propune orice alte probe, în condiţiile legii.

(6) Instanţa hotărăşte, după caz, confirmarea sau încetarea internării medicale nevoluntare.

(7) Dacă instanţa apreciază că nu se impune menţinerea internării, însă tratamentul este necesar, poate dispune, după ascultarea reprezentantului legal ori convenţional al pacientului, înlocuirea internării medicale cu tratamentul ambulatoriu, prin reţeaua ambulatorie teritorială de psihiatrie.

(8) Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs, în termen de 3 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsă.

(9) Recursul nu suspendă executarea.”

40. După articolul 54 se introduce un nou articol, articolul 541, cu următorul cuprins;

„Art. 541. - (1) în caz de urgenţă, medicul psihiatru, după evaluarea stării de sănătate mintală a persoanei aduse şi după aprecierea oportunităţii internării nevoluntare, dispune internarea nevoluntară a pacientului şi informează despre aceasta, de îndată, persoana respectivă, reprezentantul legal sau convenţional ori, după caz, autoritatea tutelară, precum şi comisia prevăzută la art. 52 alin. (1).

(2) Internarea nevoluntară de urgenţă este supusă revizuirii comisiei prevăzute la art. 52 alin. (1), în termen de 24 de ore de la primirea înştiinţării cu privire la internarea nevoluntară.

(3) în cazul în care comisia confirmă decizia de internare nevoluntară, prevederile art. 52 alin. (2)-(7) şi art. 54 se aplică în mod corespunzător.”

41. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 56. - (1) Comisia prevăzută la art. 52 alin. (1) are obligaţia de a reexamina pacienţii la cel mult o lună şi ori de câte ori este nevoie în funcţie de starea acestora, precum şi la cererea medicului şef de secţie, a pacientului, a reprezentantului legal sau convenţional al pacientului, precum şi a procurorului.

(2) în situaţia în care nu se mai constată condiţiile care au determinat hotărârea de internare nevoluntară, ţinând cont şi de opinia medicului psihiatru care are în îngrijire pacientul, comisia prevăzută la art. 52 alin. (1), prin examinarea directă a pacientului şi a dosarului său medical, constată încetarea condiţiilor care au impus internarea nevoluntară.

(3) Comisia prevăzută la art. 52 alin. (1) va informa conducerea unităţii medicale, care va sesiza, de îndată, judecătoria care a hotărât confirmarea internării nevoluntare în legătură cu propunerea de încetare a condiţiilor care au impus internarea nevoluntară, propunând confirmarea acesteia din urmă.

(4) Prevederile art. 54 se aplică în mod corespunzător.”

42. Articolul 57 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 57. - (1) Dacă instanţa judecătorească competentă nu confirmă internarea nevoluntară, persoana în cauză are dreptul de a părăsi imediat unitatea spitalicească sau poate solicita, în urma consimţământului scris, continuarea tratamentului.

(2) Dacă o persoană aflată în procedură de internare nevoluntară părăseşte unitatea spitalicească fără să existe decizia comisiei prevăzute la art. 52 alin. (1) în acest sens sau hotărârea instanţei de judecată competente, unitatea spitalicească are obligaţia de a sesiza imediat organele de poliţie şi parchetul de pe lângă instanţa judecătorească competentă, precum şi reprezentantul legal sau convenţional. (3) Când măsura internării nevoluntare a fost luată faţă de un pacient în a cărui ocrotire se află un minor sau o persoană pusă sub interdicţie, căreia i s-a instituit curatela ori o persoană care din cauza bolii, vârstei sau altei cauze are nevoie de ajutor, medicul va informa, de îndată, autoritatea tutelară de la domiciliul sau reşedinţa pacientului.”

43. La articolul 59 alineatul (1), partea introductivă şi litera a) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 59. - (1) Limitarea libertăţilor individuale ale pacientului internat nevoluntar poate fi justificată numai prin raportare la starea de sănătate a pacientului şi la eficienţa tratamentului. Nu pot fi limitate următoarele drepturi;

a) comunicarea cu orice autoritate, cu membrii familiei, cu reprezentantul legal sau convenţional ori cu avocatul;”.

44. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 62. - Activităţile profilactice din patologia psihiatrică, precum şi îngrijirile preventive de sănătate mintală se finanţează de la bugetul de stat.”

Art. II. - Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 8 august 2002, cu completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. III. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii va actualiza Normele de aplicare a Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, cu modificările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 372/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 2 mai2006.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

EUGEN NICOLICEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 12 iulie 2012.

Nr. 129.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar -

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 12 iulie 2012.

Nr. 483.

 

ACTE ALE SECRETARULUI GENERAL AL CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

ORDIN

privind abrogarea Ordinului secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 1.432/2010 privind procedurile publicării, republicării şi rectificării, precum şi ale publicării în numere speciale, cu tiraj limitat, a actelor în Monitorul Oficial al României

 

Având în vedere prevederile art. 223 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2012 privind unele măsuri de reorganizare şi pentru modificarea Legii nr. 202/1996 privind organizarea Monitorului Oficial al României şi al Ordinului secretarului general al Guvernului nr. 591/2012 privind procedurile publicării, republicării şi rectificării, precum şi ale publicării în numere speciale, cu tiraj limitat, a actelor în Monitorul Oficial al României,

 

secretarul general al Camerei Deputaţilor emite prezentul ordin.

 

Articol unic. - (1) Ordinul secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 1.432/2010 privind procedurile publicării, republicării şi rectificării, precum şi ale publicării în numere speciale, cu tiraj limitat, a actelor în Monitorul Oficial al României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, se abrogă.

(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Secretarul general al Camerei Deputaţilor

Gheorghe Barbu

Bucureşti, 10 iulie 2012.

Nr. 747.

 

DECIZII  ALE  CURŢII  CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA  Nr. 621

din 12 iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială GSM Construct - S.R.L. în Dosarul nr. 2.193/83/2011/a1 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a ll-a civilă, de contencios

administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 525D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 9 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2.193/83/2011 /a 1, Tribunalul Satu Mare - Secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială GSM Construct - S.R.L. într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea unei contestaţii la tabelul preliminar al creanţelor.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate au un vădit caracter discriminator, întrucât prin sintagma „consumator” se face referire la orice persoană fizică sau grup de persoane fizice, eliminând cu desăvârşire persoana juridică. Entităţile juridice pot avea calitatea de consumator şi, astfel, se impune ca şi acestea să facă obiectul Legii nr. 193/2000. Prin dispoziţiile de lege criticate se restrânge exerciţiul drepturilor şi libertăţilor de care ar trebui să se bucure atât persoanele fizice, cât şi cele juridice.

Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului arată că, de fapt, autorul excepţiei tinde la completarea reglementării criticate, întrucât soluţia legislativă existentă îl nemulţumeşte din prisma limitării definiţiei consumatorului, care nu include şi persoanele juridice. Or, instanţa de contencios constituţional nu poate complini omisiunile legislative, întrucât, potrivit art. 2 din Legea nr. 47/1992, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În acest context, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1)din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008.

Textul criticat are următorul cuprins: „Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorii excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, şi art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia critică modalitatea de redactare a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, susţinând că definiţia noţiunii de „consumator”ar trebui să includă şi persoana juridică, atunci când aceasta este parte la încheierea unor contracte comerciale ce pot intra sub sfera actului normativ criticat. Aşadar, pretinsa neconstituţionalitate este dedusă dintr-o omisiune de reglementare, pe care însă Curtea Constituţională nu o poate complini, întrucât, potrivit art. 61 din Constituţie, „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării”, modificarea sau completarea normelor juridice fiind atribuţii exclusive ale acestuia, în acest sens a statuat instanţa de contencios constituţional şi prin Decizia nr. 1.129 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008.

Prin urmare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizata, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, Curtea va respinge excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, excepţie ridicată de Societatea Comercială GSM Construct - S.R.L. În Dosarul nr. 2.193/83/2011/a 1 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERULADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 100/2011

În temeiul art. 7 alin. (5) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin;

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale juridice, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 100/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 8 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 5 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, literă j), cu următorul cuprins:

,,j) Petiţii, plângeri, sesizări (la nivel de compartiment).”

2. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Directorul general se află în subordinea directă a ministrului administraţiei şi internelor şi nemijlocită a secretarului de stat (pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul), iar directorii generali adjuncţi se află în subordinea nemijlocită a directorului general.”

3. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12, - (1) Directorul general răspunde în condiţiile legii, potrivit fişei postului prevăzute în anexa nr. 3 sau, după caz, în anexa nr. 3a, în faţa ministrului şi a secretarului de stat (pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul}, de întreaga activitate pe care o desfăşoară direcţia generală.”

4. La articolul 20, după litera ş) se introduce o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins:

,,t) gestionează, prin personal special desemnat, potrivit legii, evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea documentelor care conţin informaţii clasificate, în condiţii de siguranţă.”

5. După articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu următorul cuprins:

,Art. 211. - Compartimentul petiţii, plângeri, sesizări se subordonează nemijlocit directorului general adjunct anume desemnat de directorul general şi are următoarele atribuţii:

a) întocmeşte, în considerarea punctelor de vedere ale structurilor vizate şi în temeiul dispoziţiilor legale incidente, puncte de vedere la plângeri prealabile, excepţii de nelegalitate formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva actelor administrative din domeniul administraţiei publice;

b) asigură, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a instituţiilor prefectului, formularea punctelor de vedere legate de cunoaşterea şi aplicarea unitară a unor acte normative din domeniile de competenţă ale acestora;

c) formulează, în condiţiile legii, răspunsuri la petiţiile repartizate spre soluţionare de conducerea direcţiei generale;

d) participă la efectuarea unor acţiuni de îndrumare şi control care vizează activitatea profesională a consilierilor juridici din unităţile din aparatul central, instituţiile şi structurile aflate în subordinea ministerului şi unităţile subordonate acestora, conform dispoziţiilor conducerii ministerului sau ale conducerii direcţiei generale.”

6. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

7. La anexa nr. 3 litera A punctul 5, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) ierarhice: se subordonează direct ministrului administraţiei şi internelor şi nemijlocit secretarului da stat (pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul) şi are în subordine directă întregul personal al direcţiei generale;”.

8. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 3a, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

9. La anexa nr. 4 litera A punctul 5, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) ierarhice: este subordonat nemijlocit directorului general; coordonează în mod nemijlocit activitatea Serviciului reglementari pentru ordine publica şi securitate naţională, Serviciului relaţia cu Guvernul, evidenţă şi secretariat, Biroului drept european, internaţional, umanitar şi drepturile omului, Biroului relaţia cu Parlamentul şi a Structurii de securitate/Componenta de securitate pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; îi are în subordine nemijlocită pe şefii structurilor pe care le coordonează;”.

10. La anexa nr. 4 litera A, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„6. Definirea sumară a atribuţiilor postului:

- asigură fundamentarea, elaborarea şi aplicarea politicilor şi procedurilor în domeniile specifice structurilor pe care le coordonează nemijlocit; organizează, coordonează şi conduce întreaga activitate care se desfăşoară pe liniile de muncă pe care le coordonează; îndeplineşte atribuţiile specifice şefului structurii de securitate a direcţiei generale.”

11. La anexa nr. 4 litera D, după punctul 18 se introduce un nou punct, punctul 19, cu următorul cuprins:

„19. Îndeplineşte atribuţiile şefului structurii de securitate a direcţiei generale, desfăşurând următoarele activităţi:

a) coordonează şi controlează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul direcţiei generale;

b) coordonează şi controlează activitatea structurii de securitate a direcţiei generale;

c) monitorizează activitatea de aplicare a prevederilor legale din domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, precum şi modalitatea de respectare a acestora în cadrul direcţiei generale;

d) informează directorul general despre vulnerabilităţile şi riscurile existente privind protecţia informaţiilor clasificate şi formulează propuneri de măsuri pentru eliminarea acestora;

e) asigură relaţionarea cu Direcţia generală de informaţii şi protecţie internă pe linia protecţiei informaţii lor clasificate.”

12. Anexa nr. 5 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 6 iulie 2012.

Nr. 164.

 

ANEXA Nr. 1*)

(Anexa nr. 1 la regulament)

 

ORGANIGRAMA

Direcţiei generale juridice

 

 

 

 

 

 

Director general

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Director general adjunct

 

Director general adjunct

(pentru administraţie publică)

 

 

 

 

 

 

 

Biroul 1

Drept european, internaţional, umanitar şi drepturile omului

 

Serviciul 1

Reglementări pentru ordine publica şi securitate naţionala

 

Serviciul 2

Reglementări pentru administraţia publică

 

 

 

 

 

 

 

Biroul 2

Relaţia cu Parlamentul

 

Serviciul 5

Relaţia cu Guvernul, evidenţă şi secretariat

 

Serviciul 3

Contencios

 

 

 

 

 

 

 

Structura de securitate/

Componenta de Securitate în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor

 

 

Serviciul 4

Contracte, coordonare asistenţă juridică şi jurisdicţia imputaţiilor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Petiţii. plângeri, sesizări

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2*)

(Anexa nr. 2 la regulament)


DIAGRAMA DE RELAŢII

a Direcţiei generale juridice

 


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 3a la regulament)

 

MINISTERULADMINISTRAIEI ŞI INTERNELOR

DIRECŢIA GEMERALĂ JURIDICĂ

 

FIŞA POSTULUI

directorului general (personal contractual)

 

A. Identificarea postului

1. Denumirea structurii/biroului/compartimentului: Direcţia generală juridică

2. Denumirea postului: director general (consilier juridic)

3. Poziţia postului din statul de organizare: 1

4. Funcţia: director general (consilier juridic)

5. Gradul: II

6. Nivelul de acces la informaţii clasificate: secret de stat de nivel strict secret

7. Relaţii cu alte posturi

7.1. Sfera relaţională internă:

- relaţii ierarhice: se subordonează direct ministrului administraţiei şi internelor şi nemijlocit secretarului de stat (pentru relaţia cu Parlamentul şi Guvernul) şi are în subordine directă întregul personal al Direcţiei generale juridice, denumită în continuare direcţia generală;

- relaţii funcţionale: conduce întreaga activitate a direcţiei generale; în aplicarea prevederilor legale şi ordinelor ministrului administraţiei şi internelor, directorul general emite dispoziţii pentru personalul din subordine şi poate formula solicitări, îndrumări sau precizări pentru structurile de asistenţă juridică şi pentru consilierii juridici din unităţile aparatului central şi instituţiile sau unităţile aflate în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare minister,

- relaţii de control: controlează activitatea structurilor direcţiei generale şi întregului personal al acesteia, precum şi a compartimentelor juridice din inspectoratele generale (similare), a structurilor juridice şi a consilierilor juridici din cadrul direcţiilor generale şi direcţiilor (similare) din aparatul central al ministerului, din unităţile teritoriale şi din celelalte unităţi din subordinea ministerului, cu sau fără personalitate juridică;

- relaţii de reprezentare: reprezintă direcţia generală în raporturile cu conducerea ministerului, cu celelalte unităţi ale ministerul ui şi cu celelalte autorităţi sau instituţii publice din ţară şi din străinătate; angajează, în condiţiile legii, direcţia generală în raporturile cu persoanele juridice şi fizice, scop în care poate da împuterniciri de reprezentare personalului din subordine.

7.2. Sfera relaţională externă:

- relaţii cu autorităţi şi instituţii publice: colaborează cu unităţi similare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei, serviciile de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, celelalte autorităţi şi Instituţii publice, în scopul rezolvării atribuţiilor din domeniul de competenţă al direcţiei generale, potrivit prevederilor legale şi ordinelor ministrului administraţiei şi internelor;

- relaţii cu organizaţii internaţionale: potrivit mandatului şi în conformitate cu prevederile legale şi ale ordinelor ministrului administraţiei şi internelor;

- relaţii cu persoane juridice private: colaborează cu organisme sociale şi economice în scopul rezolvării atribuţiilor din domeniul de competenţă ai direcţiei generale, potrivit prevederilor legale şi ordinelor ministrului administraţiei şi internelor şi mandatului acordat.

B. Cerinţele postului

1. Pregătire:

1.1. studii de specialitate: studii universitare de licenţă în domeniul juridic;

1.2. cursuri/programe de perfecţionare/specializare: studii de masterat sau doctorat în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei sau în domeniul management;

1.3. limbi străine şi nivelul de cunoaştere: cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională - citit, scris şi vorbit;

1.4. cunoştinţe de operare/programare pe calculator şi nivelul de cunoaştere: nivel mediu sau certificat ECDL;

1.5. alte cunoştinţe şi abilităţi: în domeniile management/drept civil/drept comercial/drept procesual civil/drept administrativ/legislaţia muncii/teoria generală a dreptului/drept parlamentar (instituţional şi procedural)/drept european/tehnici de negociere/informatică/management instituţional;

1.6. autorizaţii speciale pentru exercitarea atribuţiilor: autorizaţie de acces la informaţii clasificate

2. Experienţă:

2.1. vechime în muncă: cel puţin 7 ani;

2.2. vechime în specialitate: cel puţin 7 ani

3. Aptitudini şi abilităţi necesare: manageriale (organizatorice, decizionale, de prevedere, conducere, coordonare şi control); oportunitate şi operativitate în luarea deciziilor; capacitate de lucru sub presiunea timpului; spirit de observaţie; capacitate de lucru în echipă; putere de mobilizare; spirit de iniţiativă, sociabilitate, comportament adecvat (limbaj, vestimentaţie, reguli de politeţe), trăsături pozitive de caracter, exigenţă, obiectivitate, spirit critic, organizare a activităţilor, fermitate, consecvenţă în acţiune, motivaţie intrinsecă, devotament şi loialitate faţă de instituţie, disponibilitate la schimbare

4. Starea sănătăţii: apt pentru funcţii de conducere

5. Trăsături psihice şi de personalitate: inteligenţă, flexibilitate a gândirii, stabilitate comportamentală, echilibru emoţional

C. Condiţii specifice postului

1. Locul de muncă: sediul ministerului - Direcţia generală juridică

2. Programul de lucru: conform programului de lucru aprobat pentru personalul ministerului

3. Deplasări curente: în unităţile ministerului, la Guvern, Parlament şi la alte autorităţi publice centrale; sediile unităţilor centrale şi teritoriale ale ministerului; în străinătate, pentru participarea la negocierea unor proiecte de convenţii, acorduri, înţelegeri internaţionale în domeniile de competenţă ale ministerului, schimb de experienţă etc.

4. Încadrarea în condiţii de muncă: activitate de o dinamică deosebită, cu volum mare de operaţii mentale, de maximă complexitate, presupunând un nivel ridicat de atenţie, şi cu opţiuni diversificate, ale căror efecte pot fi de importanţă majoră pentru securitatea naţională, pentru activitatea instituţiei sau pentru personalul acesteia;

- schimbări frecvente şi imprevizibile de program, implicând solicitări neuropsihice mari, datorate şi nivelului maxim al calităţii lucrărilor şi inacceptabilităţii erorilor în lucrările elaborate sau avizate;

- necesitatea asigurării confidenţialităţii unui mare număr de lucrări elaborate sau avizate;

- ritm alert de lucru, obligativitatea prezenţei zilnice la unitate, program prelungit determinat de urgenţa lucrărilor solicitate de conducerea ministerului, de Guvern, Parlament sau de reprezentanţi ar structurilor Uniunii Europene, inclusiv în zilele libere ori de sărbători legale;

- expunere la radiaţii electromagnetice, stres;

- condiţii speciale de muncă

5. Riscuri implicate de post:

- afecţiuni ale coloanei vertebrale;

- ulcer şi afecţiuni cardiovasculare din cauza nivelului ridicat de stres;

- afecţiuni ale vederii din cauza solicitării intense (scris, citit, utilizare PC);

- surmenaj, oboseală psihică;

- antrenarea, în cazul unor decizii sau avize nefundamentate, a răspunderii juridice

6. Compensări: sporuri, indemnizaţie de conducere

D. Descrierea activităţilor şi responsabilităţilor corespunzătoare postului:

1. organizează şi conduce întreaga activitate a direcţiei generale pentru îndeplinirea întocmai a tuturor atribuţiilor ce revin unităţii, conform prevederilor legale, ordonanţelor de urgenţă şi ordonanţelor Guvernului, ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor;

2. coordonează elaborarea strategiei, politicilor şi procedurilor privind acordarea asistenţei juridice în minister şi controlează modul de implementare şi aplicare a acestora;

3. iniţiază măsuri pentru actualizarea strategiei ministerului în domeniul managementului juridic, în funcţie de evoluţia structurilor organizatorice, atribuţiile acestora şi calitatea personalului;

4. analizează şi avizează pentru legalitate proiectele de acte normative, proiectele de ordine, instrucţiuni şi alte acte normative cu caracter intern, întocmite de unităţile aparatului central al ministerului, de instituţiile şi structurile din subordine, care se supun aprobării conducerii ministerului, precum şi proiectele întocmite de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în măsura în care sunt aplicabile şi ministerului;

5. semnează notele de prezentare la conducerea ministerului a proiectelor de acte normative de nivel superior, iniţiate de structurile ministerului sau transmise spre avizare către minister de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale;

6. participă, din dispoziţia conducerii ministerului, la susţinerea proiectelor de acte normative de nivel superior în cadrul comisiilor interinstituţionale, la Guvern, în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului sau la dezbaterea acestora în plenul Camerei Deputaţilor sau al Senatului;

7. avizează pentru legalitate şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de conducerea ministerului, precum şi, după caz, documentaţia întocmită pe linie de achiziţii publice de bunuri, servicii şi concesiune de lucrări;

8. asigură consultanţă juridică, la cerere, conducerii ministerului;

9. coordonează colectivele de specialişti care participă la elaborarea proiectelor actelor normative iniţiate de unităţile aparatului centra! al ministerului şi de instituţiile şi structurile subordonate;

10. participă la negocierea de convenţii, acorduri şi înţelegeri internaţionale încheiate de minister în domeniile de competenţă;

11. dispune măsuri pentru obţinerea titlurilor executorii în cauzele în care este citat ministerul, în vederea trimiterii către unităţi, instituţii şi structurile interesate ale ministerului pentru punerea acestora în executare, potrivit legii;

12. iniţiază şi dezvoltă prin direcţia de profil din aparatul central al ministerului relaţii de colaborare internaţională cu structuri similare din alte ţări, pe bază de reciprocitate, în cadrul acordurilor guvernamentale şi ministeriale;

13. prezintă informări, în şedinţele conducerii şi Colegiului ministerului, cu principalele concluzii rezultate din activitatea de asistenţă juridică şi face propuneri pentru eficientizarea muncii în acest domeniu;

14. coordonează elaborarea proiectelor de răspunsuri la interpelările şi întrebările adresate de parlamentari ministrului administraţiei şi internelor;

15. coordonează activitatea structurilor din domeniul drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar constituite la nivelul ministerului si al structurilor subordonate;

16. coordonează activitatea de întocmire a proiectului planului anual cu propuneri de proiecte de acte normative ce se vor elabora de către minister şi îl prezintă conducerii ministerului spre aprobare;

17. coordonează, cu sprijinul direcţiei generale de resort, activitatea de pregătire continuă a consilierilor juridici din cadrul direcţiei generale şi din aparatul central, precum şi a şefilor compartimentelor juridice din inspectoratele generale sau similare;

18. convoacă, ori de câte ori este nevoie, şefii structurilor juridice din unităţile centrale şi teritoriale, în vederea stabilirii unor strategii, acţiuni şi sarcini comune, precum şi pentru analiza activităţii desfăşurate şi executarea unor ordine ale conducerii ministerului pe linie de asistenţă juridică;

19. asigură desfăşurarea cu caracter permanent de către componentele din structură a activităţilor de control, sprijin şi îndrumare în unităţile centrale şi teritoriale în legătură cu acordarea asistenţei juridice în minister;

20. participă la analizele ce au loc cu ocazia unor evaluări, bilanţuri, controale şi inspecţii efectuate de direcţia generală sau în comun cu alte unităţi ale aparatului central;

21. dispune măsuri pentru aplicarea în practică a planului de alarmare şi evacuare, precum şi pentru actualizarea documentelor specifice de lucru;

22. desfăşoară nemijlocit activităţi de pregătire cu efectivele din subordine şi de verificare a modului în care cunoştinţele transmise sunt însuşite şi aplicate în activitate;

23. dispune măsuri, potrivit competenţelor, pentru încadrarea posturilor din statul de organizare al direcţiei generale cu personal corespunzător cerinţelor acestora, calificat, bine motivat, loial, cu conduită adecvată, apt să dezvolte iniţiative şi să aplice soluţii eficiente în rezolvarea problemelor de muncă;

24. semnează corespondenţa direcţiei generale cu unităţile ministerului, cu alte autorităţi sau instituţii publice, persoane juridice ori fizice, potrivit competenţelor;

25. organizează şi desfăşoară audienţele, asigură rezolvarea petiţiilor cetăţenilor, potrivit competenţelor;

26. analizează, ori de câte ori este nevoie, cu şefii structurilor din subordine stadiul rezolvării problemelor de muncă şi stabileşte măsuri de eficientizare a întregii activităţi;

27. răspunde de aplicarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate în conformitate cu prevederile art. B6 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

28. asigură aplicarea măsurilor de protecţie a datelor cu caracter personal în cadrul direcţiei generale;

29. aprobă aprecierile de serviciu anuale ale personalului din structurile pe care le coordonează şi întocmeşte fişele posturilor directorilor generali adjuncţi şi şefilor structurilor pe care le coordonează.

 

 

Ministrul administraţiei si internelor............................

Secretar de stat (pentru relaţia cu Parlamentul si Guvernul)..................

Numele si prenumele.................................................

Numele si prenumele.................................................

Semnătura...........................

Semnătura...........................

Data.....................................

Data.....................................

Titularul postului:

Numele si prenumele..............................

Semnătura...............................................

Data........................................................

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 5 la regulament)

 

MINISTERULADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

APROB

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ

Ministrul delegat pentru administraţie

 

FIŞA POSTULUI Nr. ...........

 

I. Informaţii generale privind postul

1. Denumirea postului: director general adjunct

2. Nivelul postului: funcţie publică de conducere

3. Scopul principal al postului:

- asigură fundamentarea, elaborarea şi aplicarea politicilor şi procedurilor în domeniul managementului activităţii de asistenţă juridică în Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare minister

- asigură consultanţă juridică, avizează pentru legalitate şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de conducerea ministerului

- asigură reprezentarea ministerului în faţa instanţelor de judecată şi a altor autorităţi jurisdicţionale

Condiţii specifice pentru ocuparea postului

1 Studii de specialitate: studii universitare de licenţă în domeniul juridic

2. Perfecţionări (specializări):

- studii de masterat sau studii postuniversitare în unul dintre domeniile: juridic, administraţie publică, economic, psihologie, sociologie sau management:

- cursuri de perfecţionare în cel puţin unul dintre domeniile: juridic, politici publice, management

3. Cunoştinţe de operare/programare pe calculator: nivel mediu sau certificat ECDL

4. Limbi străine: o limbă străină de circulaţie internaţională la nivel mediu

5. Abilităţi, calităţi şi aptitudini necesare: conform criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici de conducere, precum şi următoarele aptitudini, atitudini şi abilităţi: lucru sub presiunea timpului, spirit de observaţie, lucru în echipă, bun negociator, diplomaţie, spontaneitate, operativitate în luarea deciziilor, mijlocitor al informării şi pregătirii profesionale, sociabilitate, obiectivitate, spirit critic, consecvenţă, motivaţie intrinsecă.

6. Cerinţe specifice: necesită certificat/autorizaţie de acces la informaţii clasificate, nivel strict secret; activitatea se desfăşoară în condiţii de expunere la radiaţii electromagnetice.

7. Competenţa managerială (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale): necesită cunoştinţe şi experienţă în domeniul managerial, necesită aptitudini manageriale (organizatorice, decizionale, de planificare, conducere, coordonare şi control)

Atribuţiile postului:

1. organizează, îndrumă şi controlează activitatea structurilor pe care le coordonează în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce le revin;

2. coordonează activitatea de reprezentare şi apărare a intereselor ministerului în faţa instanţelor de judecată şi a autorităţilor jurisdicţionale;

3. coordonează activităţile specifice desfăşurate în vederea acordării asistenţei juridice pentru rezolvarea unor sarcini de serviciu de către unităţi, instituţii sau structuri care nu dispun de asistenţă juridică proprie;

4. coordonează activităţile de îndrumare, sprijin şi control desfăşurate la unităţile, instituţiile şi structurile ministerului, în scopul verificării îndeplinirii atribuţiilor specifice activităţii de asistenţă juridică;

5. îndrumă personalul specializat al Direcţiei generale juridice, denumită în continuare direcţia generală, care participă în comisiile de evaluare/negociere constituite potrivit legii;

6. rezoluţionează şi repartizează pentru soluţionare, în termenul legal, corespondenţa şi celelalte lucrări structurilor pe care le coordonează, în baza delegării de competenţă;

7. semnează/aprobă lucrările elaborate de către structurile pe care le coordonează, în baza delegării de competenţă;

8. reprezintă ministerul, conform împuternicirilor primite;

9. prezintă periodic directorului general stadiul îndeplinirii obiectivelor activităţii structurilor pe care le coordonează şi face propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii şi creşterea eficienţei muncii;

10. aprobă aprecierile de serviciu anuale ale personalului din structurile pe care le coordonează şi întocmeşte fişele de evaluare anuală a activităţii profesionale desfăşurate de şefii acestor structuri;

11. analizează necesitatea şi asigură măsurile necesare participării personalului din cadrul structurilor pe care le coordonează la activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale;

12. asigură prin activităţi specifice, împreună cu şefii structurilor pe care le coordonează, condiţiile necesare integrării socioprofesionale a personalului nou-încadrat în unitate;

13. avizează încadrarea sau modificarea raporturilor de serviciu ale personalului din structurile pe care le coordonează, potrivit legii;

14. Îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de către directorul general, potrivit competenţelor legale ale direcţiei generale;

15. Îndeplineşte atribuţiile directorului general în perioada desemnării la conducerea direcţiei generale

Identificarea funcţiei publice corespunzătoare postului

1. Denumire: director general adjunct

2. Clasa I

3. Gradul profesional/grad de salarizare II

4. Vechimea (în specialitate necesară): conform prevederilor legale în vigoare

II. Sfera relaţională a titularului postului

1. Sfera relaţională internă:

a) relaţii ierarhice: se subordonează nemijlocit directorului general; coordonează în mod nemijlocit activitatea Serviciului reglementări pentru administraţia publică, Serviciului contencios, Serviciului contracte, coordonare asistenţă juridică şi jurisdicţia imputaţiilor şi a Compartimentului petiţii, plângeri, sesizări; îl are în subordine nemijlocită pe şefii structurilor pe care le coordonează;

b) relaţii funcţionale: conduce întreaga activitate a structurilor pe care le coordonează;

c) relaţii de control: controlează activitatea structurilor cărora le coordonează nemijlocit activitatea;

d) relaţii de colaborare: colaborează cu şefii structurilor din cadrul ministerului şi cu celelalte autorităţi sau instituţii publice, în scopul îndeplinirii atribuţiilor din domeniul de competenţă al direcţiei generale, potrivit legii;

e) relaţii de reprezentare: reprezintă direcţia generală în raporturile cu conducerea ministerului sau cu structurile acestuia, cu celelalte autorităţi ori instituţii publice din ţară sau din străinătate, pe baza delegaţiei de reprezentare.

2. Sfera relaţională externă:

a) cu autorităţi şi instituţii publice: conform atribuţiilor încredinţate;

b) cu organizaţii internaţionale: potrivit mandatului şi în conformitate cu prevederile legale şi ale ordinelor ministrului administraţiei şi internelor;

c) cu persoane juridice private: în limita mandatului acordat, pentru îndeplinirea obiectivelor care decurg din obiectul de activitate al ministerului pentru domeniile aflate în competenţă.

3. Limite de competenţă: conform atribuţiilor încredinţate

 

Întocmit de*1):

1. Numele şi prenumele.......................................................................................................................

2. Funcţia publică de conducere.........................................................................................................

3. Semnătura......................................................................................................................................

4. Data întocmirii...................................................................................................................................

 

Luat la cunoştinţă de către ocupantul postului

1. Numele şi prenumele.......................................................................................................................

2. Semnătura.........................................................................................................................................

3. Data.................................................................................................................................................

 

Contrasemnează*2):

1. Numele şi prenumele........................................................................................................................

2. Funcţia................................................................................................................................................


*1) Se întocmeşte de conducătorul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea titularul postului.

*2) Are calitatea de contrasemnatar persoana prevăzută la art. 118 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea ş dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

 

RECTIFICĂRI

 

La Hotărârea Guvernului nr. 633/2012 privind revocarea şi numirea unor membri al Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi numirea preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 3 Iulie 2012, se face următoarea rectificare:

- la art. 1 lit. b), în loc de:”b) domnul Viorel Cojocaru ...”se va citi: „b) domnul Viorel Dan-Cristian Cojocaru...”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.