MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 498/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 498         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 19 iulie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

132. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale

 

497. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 401 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Decizia nr. 403 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 113/2010 privind unele măsuri în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Decizia nr. 407 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Decizia nr. 409 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 416 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

18. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 212/2011

 

20. - Hotărâre privind aprobarea Listei cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiei şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 7 iunie 2012

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16 din 8 mai 2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 10 mai 2012, cu următoarele modificări şi completări:

1. Articolul VI se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. VI. - Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

«(3) în cazul în care viceprim-ministrul nu are şi calitatea de ministru, acesta dispune de un aparat propriu de lucru care face parte din aparatul de lucru al Guvernului.»

2. la articolul 3, alineatele (4) şi (6) se abrogă.

3. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

«Art. 20. - Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului-Ministru, departamente şi alte asemenea structuri organizatorice cu atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.»

4. La articolul 21, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

«Art. 21. - (1) Atribuţiile Cancelariei Primului-Ministru se stabilesc prin decizie a primului-ministru.»„

2. La articolul VII, înaintea punctului 1 se introduce un nou punct, cu următorul cuprins:

„- La articolul 1 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«a) Cancelaria Primului-Ministru, structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a primului-ministru, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de şeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a primului-ministru; în cadrul Cancelariei Primului-Ministru îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a primului-ministru;»„.

3. La articolul VII, după punctul 2 se introduc trei noi puncte, punctele 21- 23, cu următorul cuprins:

„21. La articolul 1 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j1), cu următorul cuprins:

«j1) Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat, structură fără personalitate juridică, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de un director general, numit în condiţiile legii.»

22. La articolul 1, alineatul (2) se abrogă.

23. La articolul 2, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 2. - (1) Primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, coordonează activitatea următoarelor entităţi:»„.

4. La articolul VII punctul 3, după litera a3) a alineatului (1) al articolului 2 se introduce o nouă literă, litera a4), cu următorul cuprins:

„a4) Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;”.

5. După articolul XIII se introduc trei noi articole, articolele XIV-XVI, cu următorul cuprins:

„Art. XIV. - Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

«Art. 1. - În sensul prezentei ordonanţe, prin demnitar din administraţia publică centrală, denumit în continuare demnitar, se înţelege: primul-ministru, viceprim-ministrul, ministrul de stat, ministrul, ministrul delegat, secretarul general al Guvernului, şeful Cancelariei Primului-Ministru, secretarul general adjunct al Guvernului, consilierul de stat, secretarul de stat şi asimilatul acestuia din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei Primului-Ministru, Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul şi din cadrul ministerelor, precum şi conducătorul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat.»

2. La anexa nr. 1, numărul curent 3 va avea următorul cuprins:

«3. Ministru, ministru delegat, secretarul general al Guvernului, şeful Cancelariei Primului-Ministru»

Art. XV. - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

«(21) Prin excepţie de la alin. (2), funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publică centrală în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta.»

2. La articolul 94 alineatul (1), după litera a) se Introduc două noi litere, literele a1) şi a2), cu următorul cuprins:

«a1) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică, pentru perioada respectivă, cu excepţiile prevăzute la art. 34;

a2) este încadrat la cabinetul unui demnitar;».

Art. XVI. Alineatul (21) al articolului 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 12 aprilie 2007, aprobată prin Legea nr. 98/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(21) Direcţiile, serviciile, birourile şi compartimentele din structura Secretariatului General al Guvernului deservesc şi Cancelaria Primului-Ministru.»„.

Art. II. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, coordonarea sistemului informatic al instituţiilor şi structurilor care funcţionează în sediul Guvernului, precum şi al altor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului se asigură de Cancelaria Primului-Ministru.

Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea „aparatul propriu de lucru al primului-ministru” se înlocuieşte cu denumirea „Cancelaria Primului-Ministru”.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 18 iulie 2012.

Nr. 132.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar -

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 16 iulie 2012.

Nr. 497.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 401

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Silviu Mic în Dosarul nr. 6.445/100/2010 al Tribunalului Maramureş - Secţia civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 274D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 512D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010, excepţie ridicată de Ioan Ignat în Dosarul nr. 3.525/102/2010 (nr. vechi 6.710/2010) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 274D/2011 şi nr. 512D72011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 512D/2011 la Dosarul nr. 274D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 1 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.445/100/2010, Tribunalul Maramureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Silviu Mic cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

Prin încheierea din 1 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.525/102/2010 (nr. vechi 6.710/2010), Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Ioan Ignat cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei Casei Judeţene de Pensii Mureş de recalculare a pensiei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate, care prevăd transformarea pensiilor de serviciu în pensii contributive, în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu efectul reducerii cuantumului pensiei, contravin dispoziţiilor art. 53 şi art. 47 alin. (1) şi (2) din Constituţie. În acest sens, arată că simpla necesitate de reducere a cheltuielilor bugetare, generată de criza economică şi de imperativul de a respecta acordul cu Fondul Monetar Internaţional pentru primirea de către România a tranşelor de împrumut, nu justifică limitarea dreptului ia pensie. De asemenea, consideră că Guvernul nu a evaluat şi alte măsuri posibile şi a alocat în mod nejustificat sume unor companii de stat, amplificând criza existentă prin măsuri economice ineficiente. Totodată, arată că dreptul la pensie este asimilat unui „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel că diminuarea cuantumului pensiei are şi semnificaţia încălcării dreptului de proprietate. Autorii excepţiei susţin şi faptul că textele de lege criticate sunt retroactive, deoarece afectează drepturi câştigate în temeiul legislaţiei anterioare. În sfârşit, arată că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 creează un paralelism legislativ în materia pensiilor de serviciu, întrucât, deşt modifică regimul acestora, nu abrogă reglementările anterioare diferite.

Tribunalul Maramureş - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

Tribunalul Mureş - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prevederile de lege criticate fiind contrare principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile. Astfel, consideră că o aplicare retroactivă a legii ar înfrânge principiul securităţii juridice, fiind totodată o aplicare vădit eronată şi arbitrară. În acest sens arată că dispoziţiile Legii nr. 119/2010 dispun că pensiile de serviciu (drepturi născute în temeiul legislaţiei anterioare) devin pensii de drept comun, născându-se astfel drepturi noi, dar cu acelaşi cuantum. Aceste din urmă pensii se supun recalculării. Pensiile aflate în plată nu ar putea fi recalculate retroactiv, cu consecinţa reducerii cuantumului acestora. În sprijinul celor arătate invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 3/1993, nr. 5/1993, nr. 375/2005, nr. 46/2002, nr. 466/2004, nr. 57/2006 şi nr. 120/2007. În concluzie, arată că pensia de serviciu reprezintă un drept constituit încă din perioada activă a individului, supus unui statut profesional special şi riguros, acestuia corespunzându-i obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii persoanei să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie generat de principiul mutualităţii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. h) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora:

- „Art. 1: Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: [...]

h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.”;

- „Art. 3: (1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

Autorii excepţiei consideră că aceste texte de lege contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (3) referitor la dreptul de proprietate şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, consideră că sunt încălcate art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie referitor la proprietate şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie referitor la interzicerea generală a discriminării.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012*), nepublicată până la data pronunţării în prezenta cauză, dispoziţiile art. 1 fit. h) din Legea nr. 119/2010 au fost declarate neconstituţionale „în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi”.

Întrucât, însă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu au făcut parte din această categorie de personal al Curţii de Conturi, Curtea urmează a analiza pe fond criticile de neconstituţionalitate invocate, temeiurile de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei prevederilor art. 1 alin. h) din Legea nr. 119/2010, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 47/1992, nefiind incidente.

Analizând textele de lege criticate, Curtea constată că acestea au mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate în raport cu aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi argumente asemănătoare celor invocate în prezenta cauză.

Astfel, răspunzând criticilor de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate şi a principiului neretroactivităţii legii civile, Curtea, prin Decizia nr. 1.270 din

27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, şi Decizia nr. 1.380 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011, a reţinut că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului, care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aetemum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie fada praeterita.

Totodată, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun”, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a arătat că dispoziţiile art. 53 din Constituţie sunt lipsite de relevanţă, „întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la existenţa unei reglementări paralele în materia acordării dreptului la pensie de serviciu, Curtea, prin decizia mai sus amintită, a reţinut că „legiuitorul a menţinut, într-adevăr, în vigoare reglementările referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însă, prin art. 12 al legii criticate, a stabilit că «persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condiţiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege». Această reglementare are semnificaţia faptului că legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu această nouă şi ultimă lege. Eo ipso această situaţie nu produce efecte neconstituţionale, întrucât actele normative în cauză cuprind şi alte referiri cu privire la condiţiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana în cauză pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, condiţiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevăzute de Legea nr. 19/2000, iar noua lege reglementează numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiţi.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Cât priveşte criticile referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea constată că autorii excepţiei nu arată în ce mod textele de lege supuse controlului de constituţionalitate creează discriminări. Întrucât Curtea nu se poate substitui autorilor excepţiei în motivarea criticii de neconstituţionalitate, urmează ca susţinerile referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi internaţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării să fie respinse ca fiind inadmisibile.

De asemenea, criticile referitoare la măsurile pe care statul ar fi trebuit să le adopte în sensul prevenirii şi combaterii crizei economice şi la modul de distribuire a banilor publici nu pot fi supuse analizei Curţii Constituţionale, acestea neconstituind veritabile aspecte de neconstituţionalitate, ci chestiuni ce ţin de politica socială şi economică a statului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,*)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) şi art. 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Silviu Mic în Dosarul nr. 6.445/100/2010 al Tribunalului Maramureş - Secţia Civilă şi de Ioan Ignat în Dosarul nr. 3.525/102/2010 (nr. vechi 6.710/2010) al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 


*) Decizia nr. 297 din 27 martie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al Românie, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012.

*) A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 403

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Gabriel Pato în Dosarul nr. 11.900/62/2010 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 408D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 872/2010, arătând că cele reţinute de instanţa de contencios constituţional cu privire la reducerea unor prestaţii sociale sunt aplicabile, mutatis mutandi, şi în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

Prin încheierea din 12 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 11.900/62/2010, Tribunalul Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Excepţia a fost ridicată de Gabriel Patoi cu prilejul soluţionării unui litigiu de muncă având ca obiect o contestaţie formulată împotriva diminuării venitului de completare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate, care prevăd diminuarea cu 15% a drepturilor de protecţie socială sau, după caz, a celor suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj ce se acordă persoanelor disponibilizate prin concedieri colective sunt contrare art. 47 din Constituţie, întrucât afectează dreptul la un nivel de trai decent. De asemenea, consideră că sunt înfrânte şi prevederile art. 53 din Constituţie, deoarece măsura legislativă criticată nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o. În sfârşit, susţine că dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 118/2010 sunt contrare art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.

Tribunalul Braşov - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că diminuarea venitului de completare, dispusă de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 118/2010, îndeplineşte condiţiile impuse de textele constituţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, această măsura este prevăzută de lege, vizează exerciţiul dreptului, iar nu substanţa acestuia, şi este determinată de criza financiară mondială care ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, arată că prestaţiile sociale diminuate prin prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 118/2010 nu sunt prevăzute de art. 47 din Constituţie, aşa încât legiuitorul poate aprecia asupra acordării sau neacordării lor, ori asupra cuantumului lor, în funcţie de posibilităţile bugetare existente la un moment dat. Prin urmare, reducerea cuantumului acestor drepturi nu poate dobândi semnificaţia încălcării prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora „Persoanele disponibilizate prin concedieri colective, efectuate în condiţiile prevăzute de actele normative enumerate la alin. (1) lit. b)-f),

ale căror drepturi de protecţie socială acordate sau, după caz, suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost stabilite până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi se află în plată sau se repun în plată după suspendare ulterior acestei date, beneficiază de aceste drepturi în condiţiile prevăzute de respectivele acte normative, astfel cum se aflau în vigoare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, diminuate cu 15%.”

Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate aduc atingere următoarelor texte constituţionale: art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 47 alin. (1) şi (2) privind nivelul de trai şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat cu privire la conformitatea textelor de lege criticate cu dispoziţiile art. 47 şi art. 53 din Legea fundamentală, cu prilejul analizării constituţionalităţii Legii nr. 118/2010, înainte de promulgarea acesteia.

Astfel, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că măsurile dispuse de actul normativ examinat întrunesc cerinţele art. 53 din Constituţie. Astfel, a reţinut, în esenţă, că aceste măsuri sunt prevăzute de lege şi au fost determinate de apărarea securităţii naţionale. În acest sens, Curtea a arătat că „securitatea naţională nu implică numai securitatea militară, deci domeniul militar, ci are şi o componentă socială şi economică. Astfel, nu numai existenţa unei situaţii manu militari atrage aplicabilitatea noţiunii de «securitate naţională» din textul art. 53, ci şi alte aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului.” De asemenea, văzând motivele invocate în expunerea de motive a legii de către iniţiatorul acesteia, Curtea a constatat că „ameninţarea la adresa stabilităţii economice continuă să se menţină, astfel încât Guvernul este îndrituit să adopte măsuri corespunzătoare pentru combaterea acesteia”.

În consecinţă, Curtea a reţinut că „restrângerea prevăzută de legea criticată este necesară într-o societate democratică tocmai pentru menţinerea democraţiei şi salvgardarea fiinţei statului”.

Cu privire la proporţionalitatea măsurilor dispuse prin Legea nr. 118/2010 cu obiectivele urmărite de legiuitor, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi, de asemenea, un echilibru echitabil între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

În sfârşit, Curtea a observat că măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi fundamentale au caracter temporar.

În aceeaşi decizie, Curtea, referindu-se reducerea cuantumului unor prestaţii sociale, dispusă de legea examinată, a arătat următoarele:

- „cuantumul prestaţiilor sociale prevăzute expres de textul constituţional al art. 47 (de exemplu, ajutorul de şomaj) poate fi diminuat cu respectarea condiţiilor impuse de art. 53 din Constituţie, cele constatate de către Curte la analiza constituţionalităţii restrângerii exerciţiului dreptului la muncă fiind mutatis mutandis aplicabile şi în acest caz;

- cuantumul prestaţiilor sociale care nu sunt prevăzute de textul constituţional al art. 47 (de exemplu cele cuprinse la art. 15 din legea criticată) poate fi dimensionat de către legiuitor în funcţie de posibilităţile bugetare existente la un moment dat; astfel, reducerea acestui cuantum nu contravine prevederilor constituţionale invocate.”

Curtea apreciază că aceste considerente răspund criticilor formulate în prezenta cauză cu privire la restrângerea nivelului de trai al populaţiei, precum şi celor referitoare la obligaţia respectării legilor, în sensul că legiuitorul are libertatea de a stabili cuantumul şi condiţiile de acordare a acestor drepturi şi de a le modifica atunci când condiţiile social-economice o impun, respectând, în cazul drepturilor fundamentale, cerinţele art. 53 din Constituţie.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Gabriel Patoi în Dosarul nr. 11.900/62/2010 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 407

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Ioan Grozea în Dosarul nr. 1.050/64/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 680D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 mai 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.050/64/2010, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Excepţia a fost ridicata de Ioan Grozea cu prilejul soluţionării unei acţiuni având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, deşi dispoziţiile art. 56 din Legea nr. 164/2011 nu sunt abrogate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 reglementează aceeaşi materie. Or, ordonanţa de urgenţă este un act administrativ, astfel că s-a realizat un abuz de putere. Totodată, arată că dispoziţiile art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 sunt neconstituţionale, întrucât restrâng în mod nejustificat dreptul la pensie, dobândit în temeiul unor reglementări anterioare. În acelaşi timp însă susţine că această restrângere este operată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, care creează astfel un dezechilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului.

Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că actul normativ criticat nu contravine textelor din Constituţie invocate, deoarece prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 s-au luat o serie de măsuri valabile pentru anul 2011, măsuri ce nu retroactivează.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011.

Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile actului normativ criticat contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 15 referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii.

Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 instituie o procedură de revizuire a pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, procedură ulterioară recalculării pensiilor potrivit principiului contributivităţii, dispusă de legea amintită.

Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile actului normativ criticat ar institui o reglementare paralelă cu dispoziţiile art. 56 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, Curtea constată că această din urmă lege a fost abrogată prin dispoziţiile art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, respectiv ia o dată anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Aşa fiind, critica de neconstituţionalitate este lipsită de temei.

În ceea ce priveşte celelalte critici de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei, Curtea constată că acestea vizează înlăturarea dreptului la pensie de serviciu, cu consecinţa calculării acestor pensii potrivit principiului contributivităţii. Or, aşa cum de altfel arată şi autorul excepţiei în motivarea sa, aceste aspecte au fost reglementate prin Legea nr. 119/2010, iar nu de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Potrivit însă dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra constituţionalităţii dispoziţiilor unui act normativ cu privire la care nu a fost sesizată, astfel că aceste critici de neconstituţionalitate urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Ioan Grozea în Dosarul nr. 1.050/64/2010 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 409

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocarii - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin,

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă în Dosarul nr. 212/122/2011 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 683D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 857D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de aceeaşi instanţă de judecată în Dosarul nr. 2.507/122/2010.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 683D/2011 şi nr. 857D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea r\c. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 857D/2011 la Dosarul nr. 683D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 8 martie 2011, pronunţate în dosarele nr. 212/122/2011 şi nr. 2.507/122/2010, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, cu prilejul soluţionării unor cauze având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 sunt discriminatorii. În acest sens, arată că atât potrivit legislaţiei anterioare anului 2001, când Legea nr. 19/2000 a intrat în vigoare, cât şi celei ulterioare acestei date, contribuţiile la asigurările sociale s-au calculat prin raportare la câştigul brut lunar realizat de salariaţi. În mod corespunzător, dispoziţiile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 prevedeau că stagiile efectuate ulterior datei de 1 aprilie 2001 dădeau dreptul la stabilirea punctajului prin raportare la câştigul salarial brut, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale. Textul de lege criticat stabileşte însă că, pentru stagiile efectuate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu pot fi utilizate la calculul punctajelor acele venituri care nu au caracter permanent. Or, în situaţia în care s-a contribuit în acelaşi mod, asiguraţii, indiferent de perioada în care au realizat aceste stagii, ar trebui să beneficieze de criterii identice pentru determinarea punctajului lunar şi anual ce stă la baza stabilirii pensiei, în raport cu principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, menţionează deciziile nr. 105/2005, nr. 356/2004, nr. 861/2006, nr. 1.140/2007 şi nr. 656/2009.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În sprijinul acestei opinii invocă considerentele reţinute în Decizia nr. 656/2009 a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile delege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost lega! sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora „La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.”

Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă consideră că excepţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că soluţia legislativă criticată de Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a mai constituit obiect al analizei de constituţionalitate în raport cu acelaşi text constituţional şi critici identice celor invocate în prezenta cauză. Astfel, analizând reglementarea anterioară Legii nr. 263/2010, respectiv pe cea a dispoziţiilor art. 264 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziţii care aveau o redactare identică celor care fac obiectul prezentei cauze, Curtea, prin Decizia nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, a reţinut că „art. 47 alin. (2) din Constituţie, republicată, consacră dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru beneficiul efectiv al dreptului la pensie, criteriile de acordare a pensiei şi modul de calcul al cuantumului acesteia, ca şi toate celelalte norme de drept substanţial ori de procedură privind funcţionarea sistemului public de asigurări sociale trebuie reglementate prin lege. Legiuitorul are, în consecinţă, competenţa exclusivă şi opţiunea liberă pentru stabilirea veniturilor în raport cu care se datorează contribuţia la fondul asigurărilor sociale şi în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor şi al altor ajutoare sociale. În această privinţă Constituţia nu dispune.

Curtea observă că dispoziţiile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, fără nicio distincţie sau excepţie, tuturor persoanelor care, cu prilejul stabilirii drepturilor de pensie, solicită luarea în calcul, pe lângă salariul realizat în diferite perioade de timp, şi a sporurilor primite.”

Curtea reţine că cele constatate prin decizia mai sus amintită răspund criticilor invocate în prezenta cauză, impunându-se o soluţie identică celei reţinute prin Decizia nr. 356/2004.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată, din oficiu, de Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă în dosarele nr. 212/122/2011 şi nr. 2.507/122/2010.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 416

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de viorica Stanea în Dosarul nr. 9.876/107/2010 al Tribunalului Alba -

Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 974D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibila, sens în care erată că aspectele criticate de autorul excepţiei nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci probleme de aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 iulie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 9.876/107/2010, Tribunalul Alba - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Excepţia a fost ridicată de Viorica Stanea cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, în condiţiile în care Legea nr. 118/2010 prevede restrângerea unor drepturi fundamentale, era obligatoriu ca aceasta să respecte art. 20, 21, 48 şi 49 din Constituţie, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că legea criticată a intrat în vigoare într-un mod abrupt, la 3 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României şi, în plus, nu reglementează metodologia de aplicare a măsurilor pe care le instituie. Ca urmare, această reglementare a permis casei de pensii să nu răspundă în scris solicitărilor pe care autorul excepţiei Ie-a formulat.

Tribunalul Alba - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că măsurile de restrângere dispuse de Legea nr. 118/2010 nu sunt discriminatorii, reducerile salariale aplicându-se tuturor salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice. De asemenea, reducerea pensiilor se aplică tuturor pensionarilor, indiferent de natura pensiei, urmând ca nivelul de trai al pensionarilor să fie păstrat prin menţinerea nivelului pensiei minime garantate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile actului normativ criticat sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie,

precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Autorul excepţiei consideră că prevederile actului normativ criticat aduc atingere următoarelor prevederi constituţionale: art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 48 şi art. 49. Având în vedere cele arătate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, autorul acesteia se referă la dispoziţiile art. 51 privind dreptul de petiţionare şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, iar nu la art. 48 şi art. 49 privind familia şi protecţia copiilor şi a tinerilor.

De asemenea, autorul excepţiei consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a drepturilor fundamentale, referitoare la procesul echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010 a fost apropiată de data publicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, precum şi de faptul că actul normativ nu conţine şi metodologia de aplicare.

Curtea reţine că niciunul dintre aceste aspecte nu poate fi considerat ca aducând atingere dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010 sa făcut în deplin acord cu dispoziţiile art. 78 din Constituţie, potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”.

De asemenea, dreptul de petiţionare şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu impun ca legile să reglementeze în conţinutul for metodologia de aplicare. De altfel, dispoziţiile art. 108 alin. (1) şi (2) din Constituţie prevăd că „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe”, iar „Hotărârile sa emit pentru organizarea executării legilor”.

În concluzie, Curtea constată că problemele invocate de autorul excepţiei nu constituie aspecte care pun în discuţie constituţionalitatea legii criticate, ci aspecte de aplicare a legii, a căror soluţionare revine instanţelor de judecată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată Viorica Stanea în Dosarul nr. 9.876/107/2010 al Tribunalului Alba - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 212/2011

În temeiul prevederilor art. 6 alin. (3) şi art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 28 iunie 2012, hotărăşte:

Art. I. - Normele privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar, aprobate prin Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 212/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 mai 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) înscrierea la stagiu se realizează pe baza unei cereri-tip adresate Camerei, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentele norme, după ce a fost achitată taxa pentru înscrierea ia stagiul în activitatea de audit financiar pentru persoanele care au promovat testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil pentru accesul la stagiu sau taxa pentru echivalarea testului de acces la stagiu, conform prevederilor legale existente în ceea ce priveşte echivalarea şi înscrierea la stagiul în activitatea de audit financiar, după caz.”

2. La articolul 5 alineatul (3), articolul 6 alineatul (4), articolele 17 şi 37, sintagma „tariful pentru monitorizarea activităţii de pregătire practică” se înlocuieşte cu sintagma „cotizaţia fixă anuală pentru monitorizarea activităţii de pregătire practică a membrilor stagiari”.

3. La articolul 6, după alineatul (5) se introduc patru noi alineate, alineatele (6)-(9), cu următorul cuprins:

„(6) Evidenţa stagiarilor din anii I, II şi III se va ţine într-un registru intern, denumit Registrul stagiarilor în activitatea de audit financiar. Acest registru nu se publică în Monitorul Oficial al României.

(7) Stagiarii în activitatea de audit financiar la care se face referire la art. 6 alin. (6) vor achita cotizaţia fixă anuală, stabilită prin hotărâre a Consiliului Camerei. Această cotizaţie include pregătirea profesională anuală, monitorizarea anuală, informările anuale etc.

(8) Evidenţa stagiarilor care au finalizat stagiul şi se află în perioada legală de susţinere a examenului de competenţă profesională pentru atribuirea calităţii de auditor financiar se va ţine într-un registru intern, denumit Registrul stagiarilor din perioada legală de susţinere a examenului. Acest registru nu se publică în Monitorul Oficial al României.

(9) Stagiarii la care se face referire la art. 6 alin. (8) vor achita cotizaţia fixă anuală, stabilită prin hotărâre a Consiliului Camerei. Această cotizaţie include pregătirea profesională anuală din perioada legala de susţinere a examenului de competenţă profesională, monitorizarea anuală, informările anuale etc.”

4. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Subiectele testului de semestru şi punctajul de admitere se vor stabili de către un membru delegat al Consiliului Camerei, iar verificarea rezultatelor se va face de către o comisie formată din reprezentanţi ai Departamentului de admitere, pregătire continuă şi stagiari din cadrul Camerei.”

5. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - Activitatea de stagiu în anii II şi III se desfăşoară sub îndrumarea unui auditor financiar activ, care are în desfăşurare lucrări de audit pe toată durata stagiaturii (ca persoană fizică sau în cadrul societăţilor ori cabinetelor de audit). La momentul semnării acceptului, îndrumătorul de stagiu trebuie să fi obţinut de cel puţin 3 ani calitatea de auditor financiar.”

6. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 26. - Înlocuirea îndrumătorului de stagiu poate fi efectuată numai la începutul unui an de stagiu. În acest sens, stagiarul va depune la Departamentul de admitere, pregătire continuă şi stagiari următoarele documente:

- cerere pentru înlocuirea îndrumătorului de stagiu, care va fi semnată şi de vechiul îndrumător de stagiu, atestând faptul că a luat cunoştinţă de această modificare;

- acceptul noului îndrumător de stagiu.”

7. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 28. - În cazul în care un stagiar se prezintă la Cameră pentru finalizarea anului II, respectiv a anului III de stagiu şi se constată că îndrumătorul de stagiu nu a avut angajamente de audit pentru anul respectiv, stagiarului i se va anula aiul de stagiu respectiv, tar îndrumătorul de stagiu va fi sancţionat cu avertisment, potrivit prevederilor legale.”

8. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 52. - Pe parcursul celor 3 ani în care stagiarii se pot prezenta la examenul de aptitudini profesionale pentru atribuirea calităţii de auditor financiar, aceştia vor avea obligaţia de a participa anual la cursurile de pregătire profesională organizate de către Cameră şi de a achita cotizaţia fixă anuală pentru  monitorizarea activităţii de pregătire practică a membrilor stagiari. Neparticiparea la oricare dintre aceste cursuri duce la imposibilitatea participării la următoarele sesiuni de examen de competenţă profesională pentru atribuirea calităţii de auditor financiar.”

9. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 53. - Persoanele care nu obţin calitatea de auditor financiar în aceşti 3 ani îşi pierd calitatea de stagiar în activitatea de audit financiar, vor fi eliminate din Registrul stagiarilor din perioada legală de susţinere a examenului, iar procedura de admitere în stagiu va putea fi reluată ulterior.”

10. Anexele nr. 1 şi 2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Departamentul de admitere, pregătire continuă şi stagiari va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. III. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Horia Neamţu

 

Braşov, 28 iunie 2012.

Nr. 18.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 ia norme)

 

CERERE

de înscriere în anul I de stagiu

 

Subsemnatul(a)..........................................................................născut(ă) la data de........................... în localitatea..................................cu domiciliul în localitatea ...........................str. ....................................... nr.......bl.......se........et........ap.......Judeţul/sectorul...............................legitimat(ă) cu buletin/carte de identitate/paşaport seria ............nr. ..................., eliberat(ă) de........................la data de......................., cod numeric personal (CNP)........................................telefon: acasă:......................serviciu:...................., mobil:................................, adresa de e-mail......................................................................................, funcţia/locul de muncă..................................................................................solicit înscrierea la stagiu în activitatea de audit financiar la Camera Auditorilor Financiari din România.

Provenienţa stagiarului:

- candidat declarat admis la testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil

- doresc efectuarea stagiului în paralel la Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) începând cu anul II de stagiu;

- nu doresc efectuarea stagiului în paralel la CECCAR începând cu anul II de stagiu;

- stagiar care a echivalat testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil cu un program de maşter;

- student la Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), care a promovat o parte din examenele organizate de ACCA, nu a devenit încă membru cu drepturi depline si care a echivalat testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil;

- absolvent al ACCA, care nu a desfăşurat activităţi de audit statutar şi care a echivalat testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil.

 

Data

……………………………

Semnătura

……………………………

 

Domnului Preşedinte al Camerei Auditorilor Financiari din România

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la norme)

 

ACCEPTUL ÎNDRUMĂTORULUI DE STAGIU

 

Numele................................................

Prenumele....................................................

Adresa....................................................................

Telefon...........................

Asociat în Societatea Comercială...............................................nr. autorizaţie............

Număr carnet de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România..........

Certific că domnul/doamna......................................................, având nr. legitimaţie stagiar.............. a început desfăşurarea activităţii de stagiu sub îndrumarea mea la data de......................

Stagiul se va efectua cu forme legale de încadrare/adeverinţă de stagiu, respectând prevederile Hotărârii Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 212/2011 pentru aprobarea Normelor privind perioada de pregătire profesională practică a stagiarilor în activitatea de audit financiar.

Totodată declar pe propria răspundere că am în derulare cel puţin un angajament de audit financiar şi am obţinut calitatea de auditor financiar de cel puţin 3 ani.

 

Data

……………………………

Semnătura şi ştampila

……………………………

 

CAM ERA AUDITORILOR FINANCIARI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Listei cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 7 iunie 2012

 

Având în vedere prevederile:

- art. 6 alin. (3) şi art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 15 alin. (3) şi art. 38 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 433/2011;

- Hotărârea Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România nr. 164/2010 pentru adoptarea Normelor privind aprobarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit din alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiei şi din terţe ţări, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 12 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de procesul-verbal întocmit la data de 7 iunie 2012 de Comisia de examinare,

Consiliul Camerei Auditorilor Financiari din România, întrunit în şedinţa din data de 7 iunie 2012, hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Lista cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 7 iunie 2012, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Prezenta hotărâre va fi comunicată Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar pentru aprobarea finală a listei cuprinzând persoanele care au participat la testul de aptitudini în vederea aprobării ca ajditori financiari.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România,

Horia Neamţu

 

Braşov, 28 iunie 2012.

Nr. 20.

 

ANEXĂ

 

LISTA

cuprinzând auditorii financiari care au fost autorizaţi în alte state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European ori Confederaţiei Elveţiene şi care au dobândit calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar în România în urma testului de aptitudini organizat în data de 7 iunie 2012

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Ţara de origine

Institutul străin la care este membru

1.

Bălan Alexandra Andreea

România

The Association of Chartered Certified Accountants

2.

Boldea Lavinia Unda

România

The Association of Chartered Certified Accountants

3.

Constantin Cristian Ovidiu

România

The Association of Chartered Certified Accountants

4.

Drăgoi Monica Iuliana

România

The Association of Chartered Certified Accountants

5.

Gabor Jitariu Smaranda Gabriela

România

The Association of Chartered Certified Accountants

6.

Grosu Florin

România

The Association of Chartered Certified Accountants

7.

Musteaţă Petrică

România

The Association of Chartered Certified Accountants

8.

Panait Alexandru Ionuţ

România

The Association of Chartered Certified Accountants

9.

Puiu Monica Elena

România

The Association of Chartered Certified Accountants

10.

Sabău Casian Traian

România

The Association of Chartered Certified Accountants

11.

Smutin Irina

România

The Association of Chartered Certified Accountants

12.

Stan Mihail Dan

România

The Association of Chartered Certified Accountants

13.

Trifan Anita Cristina

România

The Association of Chartered Certified Accountants

14.

Ungureanu Paul Bogdan

România

The Association of Chartered Certified Accountants

15.

Vezentan Ioan Stelian

România

The Association of Chartered Certified Accountants

16.

Voicu Lorena

România

The Association of Chartered Certified Accountants

17.

Peneva Silvia Gueorguieva

Bulgaria

Institute of Certified Public Accountants in Bulgaria

18.

Sevcenco Serghei Alexander

Republica Moldova

The Association of Chartered Certified Accountants

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.