MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 506/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 506         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 24 iulie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

133. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului si a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

498. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

146. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţional izarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

516. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului tir. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 574 din 29 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

Decizia nr. 576 din 29 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza finală din Codul de procedură civilă

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64 din 30 iunie 2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 2 iulie 2010, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I punctul 1, literele b)-d) ale alineatului (%) al articolului 1 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) asigurarea publicităţii drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror altor raporturi juridice, prin cartea funciară;

c) furnizarea de date instituţiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare şi pieţei imobiliare;

d) contribuie la asigurarea securităţii tranzacţiilor imobiliare şi la facilitarea creditului ipotecar.”

2. La articolul I punctul 1, alineatele (2)-(5) ale articolului 1 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Cadastrul realizează identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale.

(3) Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele.

(4) Evidenţa imobilelor înscrise în planul cadastral şi în cartea funciară se realizează şi se actualizează din oficiu, la cererea persoanelor interesate sau la iniţiativa autorităţilor publice. Autorităţile publice şi titularii de drepturi asupra imobilelor au obligaţia de a sprijini crearea şi actualizarea cadastrului prin punerea la dispoziţie cu titlu gratuit a datelor şi informaţiilor deţinute. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să acorde sprijin informaţional, tehnic şi de altă natură, în limitele competenţelor, la crearea şi actualizarea sistemului de cadastru şi carte funciară.

(5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, aparţinând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic.

3. La articolul I punctul 1, după alineatul (5) al articolului 1 se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) Imobilul definit la alin. (5) se înscrie într-o carte funciară.”

4. La articolul I punctul 1, alineatul (6) al articolului 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Entităţile de bază ale acestui sistem sunt imobilul şi proprietarul.”

5. La articolul I punctul 1, alineatul (7) al articolului 1 se abrogă.

6. La articolul I punctul 2, alineatele (1) şi (2) ale articolului 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Cadastrul se realizează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, pe sectoare cadastrale. Sectorul cadastral este unitatea de suprafaţă delimitată de elemente

liniare stabile în timp - şosele, ape, canale, diguri, căi ferate etc.

(2) Prin sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se realizează:

a) identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura Iot, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;

b) identificarea şi înregistrarea proprietarilor, a altor deţinători legali de imobile şi a posesorilor;

c) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de instituţiile abilitate;

d) publicitatea imobiliară, care asigură opozabilitatea drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror raporturi juridice supuse publicităţii, referitoare la imobile.”

7. La articolul I, după punctul 2 se introduc trei noi puncte, punctele 21-23, cu următorul cuprins:

„2. La articolul 3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(3) în subordonarea oficiilor teritoriale, la nivelul fiecărei circumscripţii judecătoreşti va funcţiona cel puţin un birou de cadastru şi publicitate imobiliară, denumit în continuare birou teritorial, sau, după caz, un birou de relaţii cu publicul, ca unităţi fără personalitate juridică. Modul de organizare şi funcţionare, numărul, precum şi arondarea acestora pe unităţi administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.»

22. La articolul 3, după alineatul (3) se introduc trai noi alineate, alineatele (31)-(33), cu următorul cuprins:

«(31) În vederea specializării relaţiilor de colaborare dintre unitatea administrativ-teritorială, instanţele de judecată, notarii publici şi Agenţia Naţională sau, după caz, oficiul teritorial, primarul, preşedintele instanţei sau al Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România sau al Camerei Notarilor Publici stabilesc prin dispoziţie persoanele din structura de specialitate a acestora care colaborează direct cu Agenţia Naţională sau, după caz, cu oficiul teritorial, în condiţiile stabilite prin protocol de colaborare încheiat între Agenţia Naţională şi instituţiile anterior menţionate.

(32) În îndeplinirea obligaţiilor ce le revin, instituţiile publice şi notarii publici vor avea acces direct, permanent, personal sau prin reprezentant ori on-line la cărţile funciare în format electronic, în vederea obţinerii pe cale electronică a extraselor de carte funciară şi transmiterii actelor instrumentate în vederea înscrierii acestora în cartea funciară. Agenţia Naţională va asigura până la 31 decembrie 2012 punerea în aplicare a acestor dispoziţii. Procedura comunicării actelor către şi de către birourile teritoriale se va stabili prin protocol de colaborare aprobat prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, protocol care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(33) Furnizarea on-line a serviciilor de cadastru şi publicitate imobiliară poate fi pusă la dispoziţia altor persoane fizice şi juridice interesate, conform unor proceduri stabilite prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.»

23. La articolul 3, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(4) în subordinea Agenţiei Naţionale funcţionează Centrul Naţional de Cartografie, ca instituţie cu personalitate juridică, care preia întreg patrimoniul şi personalul Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie.»„

8. La articolul I punctul 3, litera p) a articolului 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,p) asigură formarea profesională continuă şi pregătirea personalului prin intermediul Centrului de Pregătire Profesională al Agenţiei Naţionale, instituţie fără personalitate juridică, prin Institutul Notarial Român sau prin alte entităţi abilitate;”.

9. La articolul I punctul 4, litera p1) a articolului 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„p1) realizează, actualizează şi administrează registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale;”.

10. La articolul I punctul 5, articolul 41 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Nomenclatura stradală se aprobă prin hotărâre a consiliului local, se organizează pe fiecare localitate şi reprezintă evidenţa primară unitară care serveşte la atribuirea denumirii străzii şi a numărului administrativ.

(2) Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale reprezintă sistemul unic de referinţă la nivel naţional, în care sunt înscrise nomenclaturile stradale de la nivelul comunelor, oraşelor şi al municipiilor. Registrul este obligatoriu de utilizat de instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în activitatea specifică. Agenţia Naţională asigură instituţiilor şi autorităţilor publice, precum şi notarilor publici accesul liber şi gratuit la registru.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a furniza şi actualiza datele cu privire la nomenclatura stradală proprie din registrul electronic al nomenclaturilor stradale.

(4) Modificarea adresei administrative a imobilului se notează în cartea funciară. Prin excepţie de la prevederile art. 50 alin. (1), încheierea prin care se dispune notarea modificării adresei administrative se comunică numai la cererea persoanei interesate.”

11. La articolul E punctul 7, alineatele (4) şi (5) ale articolului 5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Administrarea bazei de date prevăzute la alin. (3) se realizează de către Agenţia Naţională şi oficiile teritoriale. Consultarea situaţiei cadastral-juridice a unui imobil înregistrat în baza de date se poate face de către orice persoană utilizând datele de identificare ale imobilului.

(5) Cererile de înscriere, precum şi cele pentru obţinerea de informaţii se vor putea face şi în format electronic, fiind înregistrate şi procesate cu efecte juridice echivalente. Comunicările încheierilor, extraselor, copiilor de pe acte sau planuri se pot face în format electronic sau pe suport hârtie, conform solicitării.”

12. La articolul I, după punctul 7 se introduc două noi puncte, punctele 71 şi 72, cu următorul cuprins:

„71. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 6. - Instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi al securităţii naţionale pot executa, cu mijloace proprii în domeniul specific de activitate, lucrările de cadastru, geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrammetrie şi cartografie necesare apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, conform normelor tehnice şi standardelor proprii, aprobate prin ordine ale conducătorilor acestor instituţii, cu avizul Agenţiei Naţionale.»

72. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 7. - Datele geodezice şi cartografice interesând apărarea ţării, ordinea publică şi securitatea naţională se păstrează, după caz, de către instituţiile competente potrivit domeniului de activitate.»„

13. La articolul I, punctul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„8. La articolul 8, alineatele (3), (5) şi (15) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«(3) Tarifele şi încasările prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) nu sunt purtătoare de TVA, în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (4)-(6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste prevederi se aplică şi tuturor tarifelor, taxelor, precum şi onorariilor notariale percepute exclusiv în cadrul lucrărilor sistematice de cadastru efectuate în vederea înscrierii în cartea funciară. Plata onorariilor şi tarifelor în vederea eliberării certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar şi în vederea dezbaterii procedurilor succesorale necesare finalizării înregistrărilor sistematice se face de către Agenţia Naţională, din sumele alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie. Cuantumul onorariilor şi tarifelor ce se vor percepe pentru fiecare procedură în parte, prevăzută la teza anterioară, se va stabili prin protocol încheiat între Agenţia Naţională şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. Protocolul se aprobă prin ordin cu caracter normativ a! directorului general al Agenţiei Naţionale şi hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

………………………………………………

(5) Tarifele pentru cererile având ca obiect furnizarea serviciilor prestate de Agenţia Naţională şi unităţile sale subordonate pot fi încasate de notarii publici în numele Agenţiei Naţionale şi pe chitanţierele puse la dispoziţie de către aceasta sau pe bonuri fiscale, în baza unui comision stabilit prin negociere între Agenţia Naţională şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici, negociere ce va face obiectul protocolului de colaborare privind modul de efectuare a operaţiunilor de publicitate imobiliară, în aplicarea prezentei legi.

(15) Se instituie Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în scopul eliberării certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari şi, după caz, a dezbaterilor succesorale, a întocmirii documentaţiilor cadastrale şi a înregistrării gratuite a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.»„

14. La articolul I, după punctul 8 se introduc două noi puncte, punctele 81 şi 82, cu următorul cuprins:

„81. La articolul 8, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151), cu următorul cuprins:

«(151) Programul prevăzut la alin. (15) se realizează pe baza strategiei Agenţiei Naţionale, aprobate de consiliul de administraţie, iar finanţarea cheltuielilor privind realizarea acestuia se asigură din bugetul de stat prevăzut la alin. (2), precum şi din alte surse financiare alocate din bugetul unităţilor administrativ-teritoriale sau din surse internaţionale.»

82. La articolul 8, alineatul (16) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(16) Organele şi autorităţile administraţiei publice centrale, unităţile administrativ-teritoriale, precum şi alte persoane juridice interesate, care au resurse financiare pentru realizarea programului prevăzut la alin. (15), vor încheia protocoale de colaborare cu Agenţia Naţională cu privire la caietul de sarcini, modalităţile de avizare, de verificare, de recepţie şi de înscriere în cartea funciară, precum şi cu privire la utilizarea acestor informaţii. Persoanele fizice şi juridice interesate vor încheia un acord de finanţare în condiţiile legii.»„

15. La articolul I punctul 9, alineatul (17) al articolului 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(17) Specificaţiile tehnice conţinute în documentaţiile de atribuire a contractelor de lucrări de specialitate sunt avizate pentru conformitate cu reglementările specifice de către Agenţia Naţională înainte de iniţierea procedurilor de achiziţie publică, sub sancţiunea neacordării avizului de începere a lucrărilor, respectiv a respingerii cererii de recepţie. Autorităţile contractante nu fac plăţi pentru lucrările de specialitate întocmite fără respectarea celor menţionate anterior.”

16. La articolul I punctul 10, denumirea capitolului III se modifică şi va avea următorul cuprins:

„CAPITOLUL III

Organizarea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară”

17. La articolul I punctul 11, articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,Art. 9. - (1) Funcţia tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a poziţiei limitelor dintre imobilele învecinate. Lucrările de măsurători se execută prin orice metodă grafică, numerică, fotogrammetrică sau combinate.

(2) Documentaţiile cadastrale determină suprafaţa terenurilor şi construcţiilor, rezultată din măsurători.

(3) în cadrul funcţiei economice a cadastrului se evidenţiază elementele tehnice necesare stabilirii valorilor impozabile ale imobilelor sau, după caz, a impozitelor sau taxelor pentru aceste imobile.

(4) Funcţia juridică a cadastrului se realizează prin identificarea proprietarilor, respectiv a posesorilor imobilelor şi prin înscrierea acestora în evidenţele cadastrale, în scopul înscrierii în cartea funciară.”

18. La articolul I punctul 12, articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) începerea lucrărilor de înregistrare sistematică se stabileşte prin ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde identificarea unităţii administrativ-teritoriale şi a sectorului sau, după caz, a sectoarelor cadastrale în care se vor desfăşura lucrările,

(2) Procedura detaliată de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară se aprobă prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde, în principal, următoarele etape:

a) înştiinţarea proprietarilor, respectiv a posesorilor şi a altor deţinători, după caz, privind începerea lucrărilor, prin intermediul campaniei de informare publică, organizată şi desfăşurată la nivel naţional şi local;

b) identificarea limitelor unităţii administrativ-teritoriale;

c) stabilirea sectoarelor cadastrale;

d) integrarea de către persoana autorizată să execute lucrările de cadastru a tuturor informaţiilor tehnice şi juridice preluate de la oficiul teritorial, autorităţile şi instituţiile publice sau de la alte persoane fizice şi juridice;

e) identificarea amplasamentelor imobilelor în cadrul sectoarelor cadastrale;

f) identificarea titularilor drepturilor reale, a posesorilor şi a altor deţinători, precum şi preluarea actelor în original sau în copie legalizată a acestora;

g) sesizarea camerei notarilor publici de către oficiul teritorial, în cazul succesiunilor nedezbătute, în vederea repartizării cauzei succesorale notarului public competent;

h) actualizarea informaţiilor culese din teren cu cele din înregistrarea sporadică şi întocmirea documentelor tehnice cadastrale;

i) recepţia documentelor tehnice cadastrale de către oficiile teritoriale;

j) publicarea şi afişarea, în condiţiile legii, a documentelor tehnice cadastrale;

k) înregistrarea şi soluţionarea contestaţiilor privind calitatea de posesor sau a cererilor de rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului, publicate şi afişate;

l) modificarea conţinutului documentelor tehnice cadastrale, în urma soluţionării cererilor de rectificare, şi actualizarea evidenţei conform lucrărilor de înregistrare în cadastru şi în cartea funciară realizate la cerere, îri perioada de afişare;

m) eliberarea de către notarul public a certificatelor pentru înscrierea în cartea funciară a posesorilor ca proprietari;

n) închiderea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară;

o) deschiderea noilor cărţi funciare;

p) închiderea vechilor evidenţe, prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

r) comunicarea încheierii de înscriere, a extrasului de carte funciară pentru informare, precum şi a extrasului din noul plan cadastral;

s) arhivarea documentelor care stau la baza lucrărilor de cadastru şi înscriere în cartea funciară.

(3) Lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizând reprezentarea grafică a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a limitelor intravilanelor, deţinute de oficiile teritoriale. Hotarele unităţilor administrativ-teritoriale sunt delimitate şi marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului. Delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale se face prin materializarea la teren a limitelor recunoscute de către acestea, în condiţiile legii. Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de delimitare se aprobă prin ordin cu caracter normativ al directorului general a! Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Hotarele menţionate în procesele-verbale de delimitare semnate de membrii comisiei prevăzute la alin. (3) şi recunoscute reciproc de către reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale devin oficiale şi sunt utilizate în activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale.

(5) în cazul în care limitele unităţilor administrativ-teritoriale sunt contestate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a litigiilor care sunt deduse judecăţii, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale vor folosi limitele unităţilor administrativ-teritoriale utilizate de oficiile teritoriale în activitatea de recepţie a documentaţiilor cadastrale şi de înscriere în cartea funciară.

(6) în cazul în care limitele unităţilor administrativ-teritoriale sunt necontestate, acestea rămân definitive şi reprezintă limitele oficiale ale respectivei unităţi administrativ-teritoriale.

(7) Modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale priveşte înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale, care se organizează potrivit legii.

(8) Lucrările de specialitate stabilite prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale pot fi executate şi de către persoanele autorizate în acest scop:

a) din aparatul de specialitate al primarului;

b) de la nivelul structurilor judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, recunoscute ca fiind de utilitate publică;

c) din cadrul Centrului Naţional de Cartografie.

(9) în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică în cadastru şi cartea funciară, reprezentarea grafică a imobilelor înregistrate anterior în planul cadastral sau topografic şi în cartea funciară

poate fi corectată fără acordul proprietarilor, în situaţia în care aceasta nu coincide cu situaţia reală constatată la teren.

(10) Cu ocazia realizării lucrărilor de înregistrare sistematică, compensarea suprafeţelor, erorile materiale, precum şi erorile de poziţionare a imobilelor pentru care au fost emise titluri de proprietate potrivit legilor de restituire a proprietăţilor funciare pot fi realizate şi, respectiv, corectate cu acordul proprietarului în cauză, exprimat prin înscris încheiat în formă autentică notarială, ţinând seama de situaţia de fapt şi pe baza planului parcelar modificat de persoana autorizată să execute lucrări de cadastru.

(11) Planul parcelar astfel modificat se aprobă prin hotărâre a comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, după soluţionarea contestaţiilor. În cazul în care imobilul dobândit prin titlul de proprietate a fost înstrăinat, la înscrierea în documentele tehnice cadastrale şi în cartea funciară va fi suficientă prezentarea ultimului act doveditor al drepturilor reale privitoare la imobilul în cauză.

(12) În cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică în cartea funciară se înscriu suprafeţele rezultate din măsurători.”

19. La articolul I punctul 13, articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Documentele tehnice ale cadastrului se întocmesc pentru fiecare sector cadastral şi evidenţiază situaţia de fapt constatată de comisia care a desfăşurat lucrările de cadastru şi constituie temeiul înregistrării din oficiu a imobilelor în evidenţele de cadastru şi în cartea funciară. Documentele tehnice sunt:

a) planul cadastral;

b) registrul cadastral al imobilelor;

c) opisul alfabetic al titularilor drepturilor reale de proprietate, al posesorilor şi al altor deţinători.

(2) Autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale au obligaţia de a pune la dispoziţia Agenţiei Naţionale, gratuit, datele, informaţiile şi copiile certificate ale documentelor referitoare la sistemele informaţionale specifice domeniilor proprii de activitate, pentru lucrările sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară.

(3) Primarul unităţii administrativ-teritoriale în care se desfăşoară lucrările de cadastru are obligaţia să înştiinţeze deţinătorii imobilelor, prin afişare şi prin alte mijloace de publicitate, cu privire la obligaţia acestora, respectiv:

a) de a permite accesul specialiştilor să execute măsurătorile;

b) de a prezenta actele juridice referitoare la imobile;

c) de a identifica limitele imobilelor împreună cu echipele care realizează lucrările de specialitate;

d) de a verifica informaţiile privitoare la imobilele pe care le deţin, în etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale.

(4) în vederea realizării lucrărilor de înregistrare sistematică de cadastru, secretarul unităţii administrativ-teritoriale va comunica, în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie teritorială defunctul şi-a avut ultimul domiciliu o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, care va cuprinde:

a) numele, prenumele şi codul numeric personal ale defunctului;

b) data decesului, în format zi, lună, an;

c) data naşterii, în format zi, lună, an;

d) ultimul domiciliu al defunctului;

e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidenţele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;

f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume şi adresa la care se face citarea.

(5) Atribuţia prevăzută la alin. (4) poate fi delegată de către secretarul primăriei unuia dintre ofiţerii de stare civilă.

(6) Primarul va urmări îndeplinirea acestor atribuţii de către secretarul primăriei sau, după caz, ofiţerul de stare civilă delegat şi va aplica sancţiunile disciplinare corespunzătoare.

(7) Neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (4) atrage sancţionarea disciplinară şi contravenţională a persoanei responsabile.

(8) Dacă proprietarii, posesorii sau alţi deţinători nu se prezintă, identificarea limitelor imobilelor se va face în lipsa acestora. Primarul unităţii administrativ-teritoriale, prin compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al acestuia, eliberează certificate şi furnizează gratuit echipelor de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru date şi informaţii cuprinse în:

a) registrul agricol;

b) registrul de rol nominal unic;

c) nomenclatura stradală;

d) listele cuprinzând următoarele date: numele, prenumele, codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, adresa domiciliului pentru persoanele fizice, respectiv denumirea, adresa sediului şi codul de înregistrare fiscală sau, după caz, codul unic de înregistrare, în cazul persoanelor juridice;

e) orice alte informaţii şi evidenţe care ar putea fi necesare realizării lucrării sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară.

(9) Comisia care efectuează lucrările de cadastru şi identifică proprietarii, posesorii sau alţi deţinători este formată din reprezentanţi ai persoanei autorizate să execute lucrări de cadastru şi cel puţin un reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale. Recepţia tehnică se realizează de către specialişti ai oficiului teritorial. Comisia de recepţie va fi numită prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale şi va verifica lucrările sistematice de cadastru executate. Această verificare se va putea face şi în etape, pe sectoare cadastrale, înainte de terminarea lucrărilor cadastrale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, în măsura în care persoana autorizată a finalizat lucrările în unitatea administrativ-teritorială sau într-o parte a acesteia. După recepţia documentelor tehnice cadastrale, oficiul teritorial le va transmite autorităţii administraţiei publice locale în vederea publicării, pentru a fi făcute cunoscute peroanelor interesate să solicite eventuale rectificări sau contestări ale acestora.

(10) Reprezentanţii persoanei autorizate efectuează lucrarea de cadastru, care constă în identificarea şi măsurarea imobilelor, preiau o copie legalizată a documentelor, prelucrează datele obţinute şi întocmesc documentele tehnice cadastrale pentru fiecare sector cadastral în parte. Copiile legalizate ale documentelor se vor prelua numai dacă acestea nu există în arhiva oficiului teritorial sau a primăriei.

(11) Reprezentanţii autorităţilor şi instituţiilor publice, ai regiilor autonome şi ai societăţilor comerciale cu capital parţial de stat, precum şi ai altor entităţi care deţin terenuri în administrare, aflate în proprietatea statului român sau a unităţilor administrativ-teritoriale, au obligaţia de a participa la identificarea şi măsurarea imobilelor în cauză.

(12) Primarul unităţii administrativ-teritoriale, prin compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al acestuia, identifică proprietarii, posesorii sau alţi deţinători ai imobilelor şi pune la dispoziţie informaţiile şi evidenţele necesare deţinute de primărie, prin eliberarea de certificate sau orice alte documente necesare lucrării sistematice de cadastru.

(13) Primarul va contrasemna documentele tehnice cadastrale, anterior recepţionării de către oficiul teritorial, în vederea certificării veridicităţii informaţiilor privitoare la imobile şi la proprietari, posesori, respectiv alţi deţinători, care au fost furnizate de către acesta. Contrasemnarea documentelor tehnice cadastrale are drept consecinţă însuşirea tuturor datelor cu privire la terenuri şi construcţii, precum şi eliminarea procedurilor administrative de emitere a unor certificate confirmative, cum ar fi: certificatul de atestare fiscală, certificatul de atestare a existenţei construcţiilor şi alte asemenea.

(14) Eliberarea tuturor actelor necesare şi contrasemnarea documentelor tehnice cadastrale de către primar, prin compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate, se fac în termen de 30 de zile de la înregistrarea solicitării.

(15) Inspectorul de cadastru verifică lucrările la teren executate de către persoanele autorizate.

(16) Pentru persoanele fizice, listele prevăzute la alin. (8) lit. d) se asigură de către serviciile publice comunitare locale de evidentă a persoanelor, la solicitarea primarilor.”

20. La articolul I punctul 14, articolele 111-113 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 111. - (1) persoana care posedă un imobil ca proprietar necontestat va fi înscrisă în cartea funciară pe baza procedurii certificării de fapte îndeplinite de notarul public, procedură prin care se constată că posesorul este considerat proprietar.

(2) Constatarea că posesorul este cunoscut ca proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar necontestat, se îndeplineşte de către notarul public, la sesizarea oficiului teritorial, prin eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează dreptul de proprietate.

(3) în cazul în care în perioada de afişare s-a formulat contestaţie cu privire la calitatea de posesor, iar aceasta este însoţită de dovada sesizării instanţei de judecată, cu privire la obiectul contestaţiei, oficiul nu va mai solicita notarului public eliberarea certificatului prevăzut la alin. (2), registratorul procedând în condiţiile alin. (4). Contestaţia se poate formula numai cu privire la calitatea de posesor, iar lipsa dovezii contestatarului că s-a adresat instanţei de judecată atrage respingerea contestaţiei de către oficiul teritorial şi solicitarea de către acesta a eliberării certificatului. Eliberarea certificatului de către notarul public se face după expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor cu privire la posesor sau a cererilor de rectificare, la solicitarea oficiului teritorial şi pe baza următoarelor documente ataşate în copie certificată cererii:

a) adeverinţă din care să rezulte că:

(i) s-a îndeplinit procedura de afişare a documentelor tehnice ale cadastrului în care se înscriu informaţiile cu privire la imobile şi posesorii acestora, precum şi faptul că posesorii nu au fost contestaţi;

(ii) nu s-au formulat contestaţii sau cereri de rectificare cu privire la posesie;

b) planul cadastral al sectorului cadastral în care este situat imobilul, întocmit de către persoana autorizată să execute lucrările de cadastru, verificat şi avizat de către of ciul teritorial;

c) certificatul eliberat de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că:

(i) posesorul este cunoscut că deţine imobilul sub nume de proprietar;

(ii) imobilul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidenţe ca fiind în domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

d) declaraţia pe propria răspundere a posesorului, dată în formă autentică, prin care acesta declară că:

(i) posedă imobilul sub nume de proprietar;

(ii) este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, va preciza şi regimul matrimonial;

(iii) nu a înstrăinat sau grevat imobilul;

(iv) imobilul nu a fost scos din circuitul juridic

 (v) imobilul nu face obiectul vreunui litigiu;

(vi) imobilul este deţinut sau nu pe cote-părţi; în cazul în care imobilul este deţinut pe cote-părţi, toţi posesorii vor declara întinderea cotelor;

(vii) înscrisul doveditor al posesiei provine de la părţile semnatare ale acestuia; în cazul în care nu există înscris doveditor, va declara că nu deţine şi nu are cunoştinţă de existenţa unui astfel de înscris;

e) înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când acesta există;

f) copie de pe actele de identitate şi stare civilă.

(4) Dacă dreptul posesorului este contestat sau notarul public refuză emiterea certificatului prevăzut la alin. (2), se va proceda la notarea posesiei faptice în favoarea posesorului, în conformitate cu documentele prevăzute la alin. (3), precum şi la notarea contestaţiei şi a acţiunii civile înregistrate la instanţa competentă sau, după caz, a încheierii notariale de respingere. În acest caz, oficiul teritorial va înainta instanţei documentele tehnice privitoare la imobilul în cauză.

(5) în cazul prevăzut la alin. (4) dreptul de proprietate va putea fi intabulat ulterior, în următoarele condiţii:

a) din oficiu, la împlinirea unui termen de 5 ani de la momentul notării în cartea funciară, dacă nu a fost notat nici un litigiu prin care se contestă înscrierile din cartea funciară;

b) la cerere, în baza actului de proprietate, a certificatului prevăzut la alin. (2) sau în temeiul hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.

(6) Răspunderea pentru autenticitatea şi veridicitatea actelor şi procedurilor care stau la baza emiterii certificatului de înscriere în cartea funciară a posesorului ca proprietar revine oficiului şi, după caz, persoanei autorizate să execute lucrările de cadastru sau primarului.

(7) Procedura prin care se constată că posesorul este considerat proprietar se stabileşte prin protocol încheiat între Agenţia Naţională şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. Protocolul se aprobă prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale şi hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(8) Dispoziţiile alin, (1)-(6) nu se aplică imobilelor din patrimoniul statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, care se înscriu în baza actelor juridice prevăzute de lege.

(9) Dispoziţiile alin. (1)-(6) se aplică şi în cazul imobilelor împrejmuite pentru suprafeţele deţinute în plus, cu excepţia imobilelor care au făcut obiectul legilor de restituire a proprietăţii.

(10) În cazul imobilelor ai căror proprietari, posesori sau alţi deţinători nu pot fi identificaţi cu ocazia efectuării din oficiu a lucrărilor de cadastru, dreptul de proprietate se va_ înscrie provizoriu în favoarea unităţii administrativ-teritoriale. În acest caz, dreptul de proprietate va putea fi intabulat ulterior, la cerere, în baza unei documentaţii care va cuprinde:

a) identificarea imobilului în planul cadastral, în scopul de a certifica faptul că imobilul din actul de proprietate corespunde cu cel din plan;

b) actul care atestă dreptul de proprietate;

c) certificatul prin care se atestă că imobilul este înregistrat în evidenţele fiscale sau, după caz, în registrul agricol, eliberat de primarul unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasat acest imobil.

Art. 112. - (1) Documentele tehnice pentru fiecare sector cadastral se afişează, prin grija oficiului teritorial, la primăria unităţii administrativ-teritoriale în cauză. În regiunile de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare, titularii sarcinilor înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară vor solicita transcrierea acestora în cărţile funciare, în termen de 30 de zile de la afişare. Prin sarcini se înţelege ipotecile, privilegiile, somaţiile, sechestrele, litigiile şi orice acte juridice înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară.

(2) Cererile de rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului se formulează în termen de 30 de zile de la afişare, în scris, şi sunt însoţite de documente doveditoare. Oficiul teritorial soluţionează cererile de rectificare în termen de 30 de zile de la terminarea perioadei de afişare, prin proces-verbal care face parte integrantă din încheierea de înscriere din oficiu în cartea funciară. Pentru soluţionarea cererilor de rectificare, reprezentanţii persoanei autorizate să execute lucrări de cadastru cooperează cu reprezentanţii unităţii administrativ-teritoriale, cu Camera Notarilor Publici şi cu oficiul teritorial.

(3) încheierea de carte funciară poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Dispoziţiile art. 50 alin. (21) şi (22) se aplică în mod corespunzător.

(4) înscrierea în cartea funciară se face din oficiu, după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare sector cadastral şi după expirarea termenului de soluţionare a cererilor de rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului, conform unui regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale. Directorul general al Agenţiei Naţionale poate emite instrucţiuni cu privire la modul de lucru în cadrul lucrărilor de cadastru.

(5) Răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentelor tehnice ale cadastrului şi pentru corespondenţa acestora cu realitatea din teren, precum şi pentru identificarea limitelor imobilelor în concordanţă cu actele juridice puse la dispoziţie de deţinători revine persoanei autorizate să execute lucrări de specialitate.

Art. 113. - (1) De la data deschiderii cărţilor funciare din oficiu, registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni, cărţile funciare şi orice alte evidenţe de cadastru şi publicitate imobiliară se vor înlocui, pentru sectoarele cadastrale respective, cu planul cadastral şi noile cărţi funciare. Vechile evidenţe se păstrează în arhiva biroului teritorial şi pot fi consultate pentru istoric. Identificarea şi numerotarea imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza legilor fondului funciar sau alte acte de proprietate, planuri şi alte evidenţe cadastrale şi de publicitate imobiliară anterioare realizării cadastrului şi deschiderii noilor cărţi funciare îşi pierd valabilitatea.

(2) Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice alt motiv nu vor mai fi înscrise în cărţile funciare, iar dacă s-au înscris, acestea vor fi radiate la cererea proprietarului imobilului, a oricărei persoane interesate sau din oficiu.

(3) în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică pe unitatea administrativ-teritorială respectivă, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară. Dovada delimitării unui imobil faţă de alte imobile se face numai cu extrasul din planul cadastral.”

21. La articolul I punctul 18, alineatul (41) al articolului 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(41) Vechimea în funcţia de registrator de carte funciară, respectiv în funcţia de asistent-registrator principal constituie vechime în specialitate juridică, cu condiţia ca persoana în cauză să aibă studii superioare de specialitate juridică.”

22. La articolul I, după punctul 19 se introduc două noi puncte, punctele 19 şi 192, cu următorul cuprins:

„191. La articolul 18, după alineatul (7) se introduc trei noi alineate, alineatele (71) - (73), cu următorul cuprins:

«(71) Angajaţilor Agenţiei Naţionale şi ai unităţilor subordonate le este interzis să instrumenteze cauzele în care beneficiari sunt ei sau soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul al treilea inclusiv, persoanele juridice la care ei ori una dintre persoanele menţionate anterior deţin calitatea de acţionari, asociaţi, directori sau administratori, precum şi cauzele care au ca obiect documentaţii întocmite de ei anterior dobândirii calităţii de salariat al instituţiei, de persoanele fizice autorizate care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al treilea inclusiv cu aceştia ori de persoanele juridice autorizate la care ei sau una dintre persoanele menţionate anterior deţin calitatea de acţionari, asociaţi, directori sau administratori.

(72) În cazul în care se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (71), angajatul este obligat să se abţină şi să înştiinţeze de îndată, în scris, conducerea instituţiei, pentru repartizarea lucrării unei alte persoane.

(73) Angajaţi lor Agenţiei Naţionale şi ai unităţilor subordonate le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate sau de experţi judiciari, lucrări de specialitate de natura celor prevăzute la art. 4 lit. a) şi b).»

192. La articolul 19 alineatul (1), partea introductivă şi litera b) ale literei A vor avea următorul cuprins:

«A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde elementele evidenţiate în documentaţia cadastrală:

b) suprafaţa imobilului, reieşită din măsurători cadastrale, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, construcţiile. Conţinutul documentaţiilor referitoare la scoaterea din circuitul agricol, precum şi la schimbarea categoriei de folosinţă a imobilelor care fac obiectul înscrierii în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.»„

23. La articolul I, după punctul 20 se introduce un nou punct, punctul 201, cu următorul cuprins:

„201. La articolul 19 alineatul (1) litera B, după litera e) se introduc trei noi litere, literele e1)-e3), cu următorul cuprins:

«e1) suprapunerea imobilelor înregistrate în planul cadastral de carte funciară, recepţia propunerii de dezmembrare ori de comasare şi respingerea acesteia, respingerea cererii de recepţie şi/sau de înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă;

e2) obligaţii de a nu face: interdicţiile de înstrăinare, grevare, închiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare şi amenajare;

e3) clauza de inalienabilitate a imobilului, potrivit art. 628 alin. (2) din Codul civil, şi clauza de insesizabilitate, potrivit art. 2.329 alin. (3) din Codul civil.»„

24. La articolul I punctul 21, litera a) a literei C a alineatului (1) al articolului 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinţă, abitaţie, concesiune, administrare, servituţile în sarcina fondului aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locaţiunea şi cesiunea de creanţă sau de venituri;”.

25. La articolul I, după punctul 22 se introduc două noi puncte, punctele 221 şi 222. cu următorul cuprins:

„221. La articolul 20, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) Cazurile, condiţiile şi regimul juridic al acestor înscrieri sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de prezenta lege şi de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale.»

222. La articolul 20, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

«(3) Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moştenitor, încheiate de un notar public în funcţie în România, a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă sau pe baza unui act emis de autorităţile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.

(4) Drepturile reale înscrise în baza unor acte juridice în care părţile au stipulat rezilierea sau rezoluţiunea în baza unor pacte comisorii se radiază în baza unei:

a) declaraţii în formă autentică a părţilor;

b) încheieri întocmite în formă autentică prin care notarul public constată îndeplinirea pactului comisoriu;

c) hotărâri judecătoreşti irevocabile.»„

26. La articolul I, punctele 23 şi 24 se abrogă.

27. La articolul I, după punctul 24 se introduc două noi puncte, punctele 241 şi 242, cu următorul cuprins:

„241, La articolul 45, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

«(8) Operaţiunea de împărţire a unei construcţii - condominiu în mai multe unităţi individuale se numeşte apartamentare. Operaţiunea de împărţire a unei unităţi individuale în mai multe unităţi individuale noi se numeşte subapartamentare. Aceste operaţiuni se fac în baza unei documentaţii cadastrale şi a actului autentic, întocmite în condiţiile legii.»

242. La articolul 47, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(5) înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se va transmite la biroul teritorial în circumscripţia căruia este situat imobilul.»„

28. La articolul I punctul 25, alineatul (1) al articolului 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 48. - (1) în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii limitative:

a) este încheiat cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de lege;

b) identifică corect numele sau denumirea părţilor şi menţionează codul numeric personal, dacă este atribuit, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, atribuit acestora;

c) individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară şi un număr cadastral sau topografic, după caz;

d) este însoţit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română. În cazul actului autentic notarial, acesta trebuie să fie încheiat de un notar public în funcţie în România;

e) este însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare, a extrasului de carte funciară pentru informare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului, cu excepţia cazului în care se face menţiune despre acestea în cuprinsul actului;

f) este însoţit de dovada achitării tarifului de publicitate imobiliară, cu excepţia scutirilor stabilite prin lege sau a situaţiei în care dovada încasării tarifului se face conform procedurilor stabilite prin protocoale încheiate potrivit art. 8 alin. (5) şi (6);

g) îndeplinirea altor prevederi legale stabilite prin legi speciale, a căror verificare se află în competenţa registratorului.”

29. La articolul I punctul 26, alineatul (11) al articolului 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(11) Directorul general al Agenţiei Naţionale poate delega, prin ordin, asistenţilor-registratori principali atribuţiile registratorilor.”

30. La articolul I, după punctul 26 se introduce un nou punct, punctul 261, cu următorul cuprins:

„261. La articolul 48, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

«(4) Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă ce poartă menţiunea „conform cu originalul” se comunică de îndată, din oficiu, biroului teritorial de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului, în vederea efectuării înscrierilor dispuse privitoare la drepturile reale tabulare, actele şi faptele juridice, precum şi la oricare raporturi juridice supuse publicităţii, referitoare la imobilele înscrise în cartea funciară.»„

31. La articolul I punctul 27, articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 49. - (1) Dacă registratorul constată că actele depuse în justificarea cererii de înscriere în cartea funciară, precum şi aceasta din urmă nu întrunesc condiţiile de formă cerute de lege pentru validitatea acestora, cererea se respinge printr-o încheiere motivată.

(2) Registratorul va respinge cererea de înscriere a actului juridica cărui nulitate absolută este prevăzută în mod expres de lege sau pentru neîndeplinirea unor condiţii speciale prevăzute de reglementările în vigoare.

(3) Despre respingerea cererii se face menţiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia, precum şi în cartea funciară.”

32. La articolul I punctul 28, alineatul (2) al articolului 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţionează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. În vederea soluţionării cererii de reexaminare, persoana interesată va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-şef.”

33. La articolul I punctul 29, alineatele (21) şi (22) ale articolului 50 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(21) Împotriva încheierii registratorului-şef emise potrivit alin. (2) cei interesaţi sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare şi plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial şi se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare.

(22) Plângerea împotriva încheierii se poate depune de cei interesaţi sau notarul public şi direct la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, situaţie în care instanţa va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii şi copia cărţii funciare, precum şi notarea plângerii în cartea funciară.”

34. La articolul I, după punctul 30 se introduce un nou punct, punctul 301, cu următorul cuprins:

„301. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 54. - (1) Notarul public care a întocmit un act prii care se transmite, se modifică, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat să ceară, din oficiu, înscrierea în cartea funciară. În acest scop, va trimite cererea de înscriere a actului respectiv, în ziua întocmirii lui sau cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare, la biroul teritorial în a cărui rază de activitate se află imobilul. Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresă în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de moştenitor. Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a deschis carte funciară sau există documentaţie cadastrală. La autentificarea actelor notariale prin care se transmite, se modifică sau se constituie un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare, care este valabil timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, sau, după caz, un certificat de sarcini. La autentificarea actelor notariale prin care se stinge un drept real imobiliar, precum şi în cadrul procedurii succesorale, pentru imobilele înscrise în cartea funciară se va solicita extras de carte funciară pentru informare.

(2) Pe perioada valabilităţii extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. Valabilitatea extrasului încetează, prin împlinirea termenului, la momentul înregistrării cererii de înscriere a actului notarial pentru care acesta a fost eliberat sau la cererea notarului public care a solicitat extrasul.

(3) Cererile depuse în perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare cu privire la imobilul pentru care acesta a fost eliberat se soluţionează, în condiţiile alin. (2), după expirarea termenului de valabilitate a extrasului, în ordinea şi cu procedura prevăzute de lege.

(4) Instanţa judecătorească va transmite, în termen de 3 zile, hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept real imobiliar, la biroul teritorial în a cărui rază de activitate se află imobilul.

(5) Instanţa judecătorească nu va trece la dezbaterea în fond a acţiunii privind desfiinţarea actului juridic supus înscrierii, dacă acesta nu a fost înscris, în prealabil, pentru informare, în cartea funciară.»„

35. La articolul I punctul 31, alineatul (1) al articolului 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 55. - (1) Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorităţii locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcţia, precum şi a unei documentaţii cadastrale.”

36. La articolul I punctul 32, litera a) a alineatului (11) şi literele a) şi b) ale alineatului (12) ale articolului 55 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) autorizaţiei de construire sau, în lipsa acesteia, a certificatului, prin care se atestă informaţiile referitoare la construcţie şi deţinătorul acesteia, conform evidenţelor fiscale sau, după caz, celor din registrul agricol, eliberat de primarul unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasată această construcţie;

a) certificatului de atestare a stadiului realizării construcţiei, eliberat de primarul unităţii administrativ-teritoriale;

b) procesului-verbal de constatare privind stadiul realizării construcţiei;”

37. La articolul I, după punctul 32 se introduc trei noi puncte, punctele 321-323, cu următorul cuprins:

„321. La articolul 55, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

«(41) Persoana fizică ce a împrumutat, în baza unui contract încheiat în formă autentică, o sumă de bani pentru dobândirea unui imobil are asupra imobilului astfel dobândit un drept de ipotecă pentru restituirea împrumutului.»

322. La articolul 55, după alineatul (81) se introduce un nou alineat, alineatul (82), cu următorul cuprins:

«(82) Dreptul de ipotecă se radiază în condiţiile art. 885 alin. (2) din Codul civil, cu excepţia ipotecilor constituite în favoarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, care se pot radia în baza acordului titularului exprimat prin înscris oficial emis de instituţia în cauză, care poartă semnătura conducătorului instituţiei sau a persoanei delegate de acesta, numărul şi data înregistrării.»

323. La articolul 55, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(11) Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar sau privilegiat va putea cere notarea strămutării dreptului de ipotecă sau privilegiului în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogarea.»„

38. La articolul I punctul 33, alineatul (1) al articolului 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 58. - (1) în cazul în care reconstituirea dreptului de proprietate funciară se face pe baza planurilor parcelare care corespund vechilor hărţi topografice, cu menţionarea numerelor topografice ale parcelelor în regiunile de carte funciară supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare şi Decretului nr. 2.142/1930 pentru funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate şi canaluri, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărţile funciare, vor continua să fie făcute în aceste cărţi, cu respectarea şi în condiţiile dispoziţiilor prezentei legi, ale legilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate funciară şi ale Codului civil, situaţie în care până la realizarea cadastrului general se va înscrie doar dreptul de proprietate, fără reprezentarea grafică a acestuia. În cazul în care, după verificările făcute de oficiul de cadastru având la bază planul de carte funciară şi ortofotoplanul, se constată diferenţe, titlul de proprietate va fi înscris în cartea funciară în baza unei documentaţii cadastrale.”

39. La articolul I punctul 34, articolul 581 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 581. - (1) Prima înregistrare a imobilelor în sistemul Integrat de cadastru şi carte funciară se poate realiza şi în baza certificatului de moştenitor sau a actului de partaj voluntar încheiat în formă autentică, a partajului judiciar şi a documentaţiei cadastrale.

(2) în cazul lucrărilor de înregistrare în cadastru şi în cartea funciară realizate la cererea persoanelor interesate, dacă suprafaţa din măsurători este diferită de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, de cea din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau de suprafaţa din actele de proprietate, cererea de recepţie şi înscriere în cartea funciară se soluţionează astfel:

a) dacă suprafaţa din măsurători este mai mică, atunci suprafaţa din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei proprietarului;

b) dacă suprafaţa din măsurători este mai mare în proporţie de până la 10% inclusiv, în cazul terenurilor din intravilan, şi de până la 5% în cazul terenurilor din extravilan, atunci suprafaţa din măsurători se înscrie în cartea funciară în baza documentaţiei cadastrale şi a declaraţiei proprietarului;

c) dacă suprafaţa din măsurători este mai mare decât procentul stabilit la lit. b), se va depune certificatul prevăzut la art. 111 alin. (2).

(3) Directorul general al Agenţiei Naţionale va putea emite instrucţiuni în vederea stabilirii procedurii administrative de înscriere în cartea funciară a suprafeţei măsurate.

(4) în cazul imobilelor proprietatea publică a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, intabularea se realizează la cererea conducătorului instituţiei publice centrale sau locale, după caz, în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a extraselor de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, certificate pentru conformitate.

(5) Pentru imobilele proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, în lipsa actelor de proprietate sau a extraselor de pe inventarul bunurilor respective, se poate dispune înscrierea provizorie în baza hotărârii emise în condiţiile legii de consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale.

(6) în cazul proprietăţii private, în lipsa actelor de proprietate asupra terenurilor, la cererea persoanelor interesate, se va putea înscrie posesia în baza documentelor prevăzute la art. 111 alin. (3).

(7) Drepturile reale care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului Ie-a posedat cu bună-credinţă, potrivit legii, timp de 5 ani de la înscrierea posesiei în cartea funciară.”

40. La articolul I, după punctul 35 se introduc patru noi puncte, punctele 351-354, cu următorul cuprins:

„351. La articolul 61, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 61. - (1) Dacă se constată unele diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală din teren, rezultată din măsurătorile executate pentru întocmirea cadastrului, primarul va dispune înştiinţarea proprietarilor interesaţi.»

352. La articolul 64 alineatul (2), după litera i) se introduc cinci noi litere, literele j)-n), cu următorul cuprins:

«j) nerespectarea de către reprezentantul unităţii administrativ-teritoriale a obligaţiei de a furniza şi de a actualiza datele cu privire la nomenclatura stradală proprie, conform art. 41 alin. (3);

k) nerespectarea obligaţiei de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau de către delegatul acestuia de a comunica camerei notarilor publici competente sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale privind defuncţii cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială în cauză”,

l) refuzul semnării sau eliberării de către reprezentantul unităţii administrativ-teritoriale a documentelor necesare realizării lucrărilor de cadastru sau pentru înscrierea în cartea funciară;

m) refuzul emiterii certificatului fiscal sau a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (1), (11) şi (12);

n) refuzul avizării planului parcelar de către primar.»

353. La articolul 64, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(3) Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 400 lei la 1.000 lei, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. c)-n) cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei şi/sau suspendarea ori retragerea autorizaţiei de a desfăşura lucrări de specialitate.»

354. La articolul 65, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

«(3) Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, mărcilor de nivelment şi a semnalelor din reţeaua geodezică naţională, amplasate în subsol, pe sol ori pe construcţii, sau împiedicarea unor măsuri de conservare a acestor bunuri constituie infracţiune de distrugere şi se pedepseşte potrivit prevederilor din Codul penal.

(4) De asemenea, constituie infracţiune de tulburare de posesie şi se pedepseşte, potrivit prevederilor din Codul penal, modificarea cu intenţie a materializărilor limitelor de proprietate, înfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare a limitelor de zonă a căii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, căilor navigabile, delimitărilor de hotare cadastrale, silvice, geologice şi miniere, fără aprobarea prevăzută de lege.»„

41. La articolul I punctul 37, articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 67. - Sistemele informaţionale specifice domeniilor de activitate proprii ale ministerelor se realizează de către autorităţile publice centrale care răspund de domeniile respective Autorităţile publice centrale colaborează cu Agenţia Naţională în cadrul programului prevăzut la art. 8 alin. (15).”

42. La articolul I, după punctul 37 se introduc două noi puncte, punctele 371 şi 372, cu următorul cuprins:

„371. La articolul 68, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 68. - (1) Informaţiile referitoare la reţeaua geodezică naţională, hărţile oficiale, cadastrul şi publicitatea imobiliară sunt informaţii publice şi reprezintă bun proprietate publică a statului şi sunt în administrarea Agenţiei Naţionale prin unităţile subordonate. Aceste informaţii se pot consulta şi sunt accesibile oricăror persoane fizice sau juridice contra cost.»

372. După articolul 68 se introduce un nou articol, articolul 681, cu următorul cuprins:

«Art. 681. - În îndeplinirea obligaţiilor legale referitoare la activitatea de cadastru şi publicitate imobiliară, măsurile care se au în vedere se stabilesc prin protocolul încheiat între Agenţia Naţională şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, protocol aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale şi hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.»„

43. La articolul I punctul 38, alineatul (3) al articolului 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Până la data de 31 decembrie 2020, titularii sarcinilor înscrise în registrele de transcripţiuni-inscripţiuni vor solicita deschiderea cărţilor funciare pentru imobilele în cauză, în condiţiile prezentei legi, şi transcrierea sarcinilor valabile, cu scutire de la plata tarifelor.”

44. La articolul I, după punctul 38 se introduce un nou punct, punctul 39, cu următorul cuprins:

„39. La articolul 69, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

«(31) Sarcinile care sunt stinse prin împlinirea termenului sau din orice altă cauză nu vor mai fi înscrise în cărţile funciare, iar dacă s-au înscris, acestea vor putea fi radiate !a cererea persoanelor menţionate în cuprinsul art. 113 alin. (2) sau din oficiu.»„

45. Articolul II se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. II. - Până la data de 31 decembrie 2020, recepţia documentaţiilor cadastrale şi deschiderea cărţilor funciare se vor realiza potrivit prevederilor Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu scutire de fa plata tarifelor, din oficiu sau la cererea:

a) titularilor drepturilor reale înregistrate în vechile registre de publicitate imobiliară;

b) titularilor drepturilor reale înscrise în cărţile funciare deschise potrivit Decretului-lege nr. 115/1938;

c) titularilor drepturilor reale înscrise în cărţile funciare deschise în baza Legii nr. 242/1947 si a Decretului nr. 2.142/1930.”

46. Articolul III se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. III. - Structura, organizarea şi funcţionarea registrului electronic naţional al nomenclaturilor stradale se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

Art. II. - În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, documentaţiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului judeţului, de către Agenţia Naţională, prin instituţiile sale subordonate. Prefectul, în termen 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, iniţiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. III. - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 3 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Art. IV. - La articolul 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

„(3) Terenurile destinate construirii, evidenţiate în intravilan, se scot din circuitul agricol, definitiv, prin autorizaţia de construire. În cazul în care proprietarul terenului doreşte să

scoată din circuitul agricol doar o parte din terenul deţinut, pentru îndeplinirea acestei proceduri, autorizaţia de construire va fi însoţită de documentaţia tehnică cadastrală.”

Art. V. - Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 117 se introduce un nou articol, articolul 1171, cu următorul cuprins:

„Art. 1171. - (1) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va comunica, în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu, o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, care va cuprinde:

a) numele, prenumele şi codul numeric personal ale defunctului;

b) data decesului, în format zi, lună, an;

c) data naşterii, în format zi, lună, an;

d) ultimul domiciliu al defunctului;

e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidenţele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;

f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume şi adresa la care se face citarea.

(2) Atribuţia prevăzută la alin. (1) poate fi delegată de către secretarul primăriei unuia dintre ofiţerii de stare civilă.

(3) Primarul va urmări îndeplinirea acestor atribuţii de către secretarul primăriei sau, după caz, de către ofiţerul de stare civilă delegat.

(4) Neîndeplinirea atribuţiei prevăzute la alin. (1) atrage sancţionarea disciplinară şi contravenţională a persoanei responsabile, în condiţiile alin. (3).”

2. La articolul 118 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) netransmiterea în termenul prevăzut la art. 1171 alin. (1) către camera notarilor publici a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 18 iulie 2012.

Nr. 133.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar -

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 16 iulie 2012.

Nr. 498.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120 din 1 septembrie 2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 6 septembrie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: !(Art. 1. - (1) Direcţia generală anticorupţie este structura

specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu personalitate juridica, pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului ministerului.

(2) Lucrătorii poliţiei judiciare din cadru! Direcţiei generale anticorupţie au competenţa să efectueze, în condiţiile prevăzute de lege, activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor.”

2. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:

,Art. 11. - (1) Direcţia generală anticorupţie administrează sistemul telefonic call-center anticorupţie, constituit în scopul sesizării de către cetăţeni a faptelor de corupţie, asigurând

preluarea apelurilor şi transmiterea acestora către parchetul competent, conform legii.

(2) Sistemul telefonic call-center anticorupţie, înfiinţat la nivelul Direcţiei generale anticorupţie, reprezintă o alternativă la celelalte linii telefonice puse la dispoziţia publicului de alte instituţii publice, pentru sesizarea faptelor de corupţie.

(3) Sesizările care nu au ca obiect săvârşirea unor fapte de corupţie se transmit de către Direcţia generală anticorupţie organelor competente, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Direcţia generală anticorupţie centralizează, stochează şi pune la dispoziţia autorităţilor abilitate datele privind apelurile primite, în condiţiile legii.

(5) Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează în condiţiile legii, Direcţia generală anticorupţie având obligaţia de a asigura confidenţialitatea şi securitatea datelor cu caracter personal colectate şi stocate pe timpul efectuării apelurilor.

(6) Regulamentul de operare al sistemului telefonic call-center anticorupţie se aprobă prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului justiţiei.

(7) în vederea popularizării sistemului telefonic prevăzut la alin. (1), instituţiile publice asigură afişarea de materiale informative la sediile proprii, respectiv distribuirea acestora către populaţie. Materialele informative se pun la dispoziţia instituţiilor publice, în mod gratuit, de Direcţia generală anticorupţie.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 23 iulie 2012.

Nr. 146.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar -

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 20 iulie 2012.

Nr. 516.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 574

din 29 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie invocată de Sindicatul învăţământului Preuniversitar Botoşani, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al reclamanţilor Ana Maria Atodiresi, Nicoleta Boroftină, Simona Andreea Chirilă, Daniela Clipa, Rodica Elena Dodiţă, Niculina Iocob, Violeta Morariu, Sorin Rîptea, Paula Stan, Gheorghe Şcarlii şi Verona Zaharia, în Dosarul nr. 7.677/40/2011 al tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 82D/2012.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 7.677/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţionala cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie invocată de Sindicatul învăţământului Preuniversitar Botoşani, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al reclamanţilor Ana Maria Atodiresi, Nicoleta Boroftină, Simona Andreea Chirilă, Daniela Clipa, Rodica Elena Dodiţă, Niculina Iocob, Violeta Morariu, Sorin Rîptea, Paula Stan, Gheorghe Şcarlii şi Verona Zaharia, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind plata unor drepturi salariale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actul normativ criticat contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, dat fiind faptul ca personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este singura categorie de personal bugetar care este exclusă de la aplicarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Mai mult, în opinia autorilor excepţiei, această categorie profesională este singura categorie de personal bugetar căreia i s-a diminuat prin lege specială cuantumul salariului sub nivelul avut înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. În acest mod, Legea nr. 63/2011 contravine următoarelor principii de drept european, prin raportare la dispoziţiile art. 20 şi ale art. 148 din Legea fundamentală: principiului priorităţii dreptului european, principiului legalităţii, principiului solidarităţii şi al egalităţii de tratament, principiului previzibilităţii, precum şi principiului securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice. Invocă cele statuate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile din 29 martie 2000, 24 mai 2005, 12 octombrie 2006, 27 ianuarie 2009, 6 decembrie 2007, 29 iulie 2008 şi 24 martie 2009, pronunţate în cauzele Rotaru împotriva Românişi, Buzescu împotriva României, Kaya împotriva României, Beian împotriva României, Teodorescu împotriva României, Burghelea împotriva României, Tudor Tudor împotriva României, şi de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în hotărârile din 23 aprilie 1986, 27 martie 1980, 14 iulie 1972, pronunţate în cauzele C-294/83 - Partidul Ecoiogist „Les Verts” împotriva Parlamentului European, C-61/79 - Amministrazione delle finanze dello Stato împotriva Denkavit italiana Srl, C-57/69 - Azienda Colori Nazionali - ACNA S.p.a. Împotriva Comisiei Comunităţilor Europene. De asemenea, în opinia autorilor excepţiei, actul normativ criticat contravine normelor din Legea fundamentală care garantează şi ocrotesc dreptul de proprietate privată, precum şi prevederilor similare cuprinse în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dat fiind faptul că dreptul la salariu, privit ca drept de creanţă, constituie un „bun, în sensul Convenţiei, astfel încât privarea de acest bun, fără caracter temporar şi fără a fi justificată de niciuna dintre situaţiile care pot determina restrângerea legală a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, în condiţiile inexistenţei vreunei despăgubiri, aduce o atingere dreptului de proprietate în substanţa sa. Invocă cele statuate de Curtea de ia Strasbourg în hotărârile din 26 noiembrie 2002, 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005, 23 octombrie 2007 şi pronunţate în cauzele Buchen împotriva Republicii Cehe, Cazacu împotriva Republicii Moldova, Kechko împotriva Ucrainei, Kopecky împotriva Slovaciei.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă consideră că actul normativ criticat este constituţional, arătând că, în conformitate cu art. 162 alin. (3) din Codul muncii, atributul stabilirii sistemului de salarizare al personalului bugetar aparţine legiuitorului, astfel încât acesta poate adopta un regim salarial special, pentru anumite categorii de personal bugetar, în vederea realizării politicii sale într-o perioadă de criză economică.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat este constituţional, arătând că această lege are caracter temporar şi a fost adoptata cu scopul creării premiselor necesare in vederea asigurării fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale ale întregului personal didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, fără discriminări. Se mai arată că actul normativ este aplicabil pentru viitor şi nu afectează în ni ci un mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de exemplu, prin hotărârile din 19 aprilie 2007 şi 20 mai 2010, pronunţate în cauzele VHho Eskeiinen şi alţii împotriva Finlandei şi Lelas împotriva Croaţiei, distinge între dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011.

În opinia autorilor excepţiei, actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) privind proprietatea şi alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietăţii private, în condiţiile legii organice, şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea reglementărilor europene, cu caracter obligatoriu, faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

De asemenea, se mai invocă prevederile art. 17 cu privire la dreptul de proprietate cuprins în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia, Curtea constată următoarele:

1. Legea nr. 63/2011 este un act normativ cu aplicare limitată în timp, în decursul anului 2011, reglementând salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ.

În legătură cu problematica examinării unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.1

Aşadar, în conformitate cu această jurisprudenţă, Curtea urmează să se pronunţe asupra prevederilor acestui act normativ, având în vedere că raporturile juridice născute în decursul anului 2011, sub aspectul salarizării, continuă să îşi producă efecte juridice în privinţa autorilor excepţiei.

2. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor Legii nr. 63/2011, în raport cu aceleaşi dispoziţii constituţionale, şi cu o motivare identică.

Astfel, prin Decizia nr. 130 din 16 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, statuând că este lipsită de temei critica privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, din perspectiva instituirii, prin prevederile legale criticate, a unei discriminări în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, faţă de restul salariaţilor plătiţi din fondurile publice. S-a arătat, în decizia menţionată, că a existat o situaţie juridică specifică, în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar.

În acest context specific salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ. Se asigură astfel un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

În aceste condiţii, Curtea a constatat că situaţia obiectiv diferită a personalului didactic şi didactic auxiliar justifică instituirea unui tratament juridic distinct în ceea ce priveşte salarizarea acestei categorii profesionale, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării principiului egalităţii în drepturi.

De asemenea, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate cu privire la încălcarea normelor constituţionale şi convenţionale privind proprietatea privată, formulată din perspectiva unei restrângeri a dreptului la salariu, considerat un „bun”, prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea a constatat, în legătură cu distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitori un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată, că în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului ţi a libertăţilor fundamentale nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu cu un anumit cuantum (a se vedea Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94).

În aceste condiţii, Curtea a reţinut, în esenţă, că legea supusă controlului de constituţionalitate stabileşte drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrării sale în vigoare şi până la finele anului 2011, aşadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Ca urmare, prevederile sale nu stabilesc o ingerinţă de tipul privării de proprietate.

Cât priveşte salariul care urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat în această privinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statul este cel în măsură să stabilească ce sume trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraf ui 23).

De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).

Totodată, examinând legea criticată prin prisma exigenţelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate, câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

De asemenea, prin Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, Curtea a statuat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile. Curtea a observat că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietăţii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate anterior îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind_încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie invocată de Sindicatul învăţământului Preuniversitar Botoşani, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al reclamanţilor Ana Maria Atodiresi, Nicoleta Boroftină, Simona Andreea Chirilă, Daniela Clipa, Rodica Elena Dodiţă, Niculina Iocob, Violeta Morariu, Sorin Rîptea, Paula Stan, Gheorghe Şcarlii şi Verona Zaharia în Dosarul nr. 7.677/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢJI CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 576

din 29 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza finală din Codul de procedură civilă

 

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Andrei Victor în Dosarul nr. 5.884/99/2011 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civila şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 210D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul Andrei Victor, a depus o cerere prin care solicită admiterea acesteia.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea din 26 octombrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 5.884/99/2011, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza finală din Codul de procedură civilă.

Excepţia a fost invocată de Andrei Victor, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât i se îngrădesc accesul la justiţie şi dreptul la apărare.

Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa apreciază că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, putând institui şi reguli speciale de procedură.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 324 alin. 1 pct. 3 teza finală din Codul de procedură civilă, prevederi care au următorul cuprins: „Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: [...] în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 44 privind proprietatea privată, art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil clin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind dreptul de proprietate din Protocolul adiţional la Convenţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 324 alin. 1 din Codul de procedură civilă, prin raportare la critici similare, constatând constituţionalitatea acestora.

Astfel, prin Decizia nr. 1.270 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 23 noiembrie 2010, Curtea a decis că dispoziţiile legale contestate sunt norme de procedură judiciară şi se aplică tuturor persoanelor aflate într-o situaţie juridică identică. De altfel, în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, legiuitorul este liber să dispună cu privire la acestea. În plus, atât contestaţia în anulare, cât şi revizuirea sunt mijloace procedurale de acces la o instanţă superioară de control, adică sunt căi extraordinare de atac de retractare, admisibile numai În cazurile limitativ prevăzute de lege. Aşa fiind, prin aceste mijloace procedurale instanţa este ţinută să verifice numai dacă există vreunul dintre motivele limitativ prevăzute de lege, neputând să examineze justeţea soluţiei pronunţate. Partea interesată are posibilitatea de a-şi valorifica drepturile în faţa judecătorului fondului ori în faţa judecătorului în căile ordinare de atac, fără a se putea admite soluţia reexaminării sine die a unei hotărâri judecătoreşti, întrucât, cu excepţia materiei penale, liberul acces la justiţie este pe deplin respectat ori de câte ori partea interesată, în vederea valorificării unui drept sau interes legitim, a putut să se adreseze cel puţin o singură dată unei instanţe naţionale.

Curtea mai reţine că prin Decizia nr. 235 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 11 aprilie 2006, a statuat că pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea judecă şi cererea de revizuire nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor. Aceasta deoarece aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată. În această materie, ca de altfel oriunde, legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen; nu s-a procedat în acest fel cu intenţia de a restrânge accesul liber ia justiţie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate anterior de Curte îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 3 teza finală din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Andrei Victor în Dosarul nr. 5.884/99/2011 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.