MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 509/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 509         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 24 iulie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

144. - Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

514. – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

147. - Lege pentru modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

517. – Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 139 alin (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

148. - Lege privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice

 

518. - Decret pentru promulgarea Legii privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice

 

149. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calităţii în securitatea aviaţiei civile

 

519. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calităţii in securitatea aviaţiei civile

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 530 din 22 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

463/M.62/144/2.535/5.217/301/168/570. - Ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului apărării naţionale, a! ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, ai directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, al directorului Serviciului de Informaţii Externe şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază pentru aprobarea Normelor proprii de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale in cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice. Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 8, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă.”

2. La articolul 8, alineatele (3), (31) şi (6) se abrogă.

3. La articolul 9, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3) în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).”

4. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.”

5. Anexa nr. 4 se abrogă.

Art. II. - Tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.

Art. III. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va modifica Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 769/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în mod corespunzător modificărilor aduse prin prezenta lege.

Art. IV. - Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 23 iulie 2012.

Nr. 144.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. Se promulga Legea pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar –

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 20 iulie 2012.

Nr. 514.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 345 din 18 mai 2011, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 139. - (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

- 1 şi 2 ianuarie;

- prima şi a două zi de Paşti:

- 1 mai;

- prima şi a două zi de Rusalii;

- Adormirea Maicii Domnului;

- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României;

- 1 decembrie;

- prima şi a două zi de Crăciun;

- două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 23 iulie 2012.

Nr. 147.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar –

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 20 iulie 2012.

Nr. 517.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte regimul juridic al documentelor în formă electronică ce conţin date privind operaţiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri ori servicii între persoane care emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanţe în formă electronică.

(2) Facturile, bonurile fiscale şi chitanţele în formă electronică constituie documente justificative în înţelesul Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Prezenta lege se aplică persoanelor stabilite în România, în înţelesul prevederilor titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul României.

Art. 2. - Nicio dispoziţie a prezentei legi nu poate fi interpretată în sensul limitării autonomiei de voinţă şi a libertăţii contractuale a părţilor.

Art. 3. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) emiterea facturilor în formă electronică - operaţiunea de întocmire, semnare electronică şi marcare temporală a facturilor în formă electronică, în scopul arhivării lor în formă electronică, indiferent dacă transmiterea se face în formă electronică sau pe suport hârtie;

b) semnătură electronică - semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, în înţelesul Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică;

c) marcă temporală - marca temporală în înţelesul Legii nr. 451/2004 privind marca temporală;

d) factură în formă electronică - documentul în formă electronică ce caracterizează în mod unic şi neechivoc schimbul sau vânzarea de bunuri ori servicii, semnat cu semnătură electronică şi purtând marca temporală, care conţine datele cuprinse în formularul facturii şi care este emis şi gestionat utilizând sisteme informatice;

e) pachet de facturi în formă electronică - două sau mai multe facturi în formă electronică, emise în momente de timp diferite şi transmise către acelaşi beneficiar în acelaşi moment de timp;

f) lot de facturi în formă electronică - două sau mai multe facturi în formă electronică, emise în momente de timp diferite şi transmise către beneficiari diferiţi în acelaşi moment de timp;

g) bon fiscal în formă electronică - documentul financiar-fiscal care întruneşte toate condiţiile impuse de prevederile legale în materie referitoare la conţinut, emis de echipamentele electronice de marcat, care conţine date înregistrate pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor, semnat cu semnătură electronică şi purtând marca temporală;

h) chitanţă în formă electronică-documentul financiar-fiscal care întruneşte toate condiţiile impuse de prevederile legale în materie referitoare la conţinut şi formă, înregistrat pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor, semnat cu semnătură electronică şi purtând marca temporală;

i) furnizor de servicii de facturare electronică - persoana fizică sau juridică care emite, transmite sau converteşte facturi, bonuri ori chitanţe în formă electronică, în nume propriu sau în numele unor terţi.

 

CAPITOLUL II

Factura în formă electronică

 

SECŢIUNEA 1

Emiterea facturilor

 

Art. 4. - Persoana fizică sau juridică ce emite facturi, denumită în continuare emitent, poate să opteze pentru emiterea facturilor în formă electronică, cu condiţia garantării autenticităţii, originii şi integrităţii conţinutului, conform condiţiilor prevăzute de prezenta lege.

Art. 5. - Facturile şi chitanţele emise şi arhivate în formă electronică, cu respectarea prevederilor prezentei legi, au calitatea de document justificativ, în înţelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - (1) Emiterea facturilor de către o persoană fizică sau juridică se face în una dintre următoarele două modalităţi, la alegerea exclusivă a emitentului: în formă electronică sau pe suport hârtie.

(2) Emitentul poate opta pentru schimbarea modalităţii de emitere, cu notificarea Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 7. - Emitentul facturii în formă electronică răspunde pentru legalitatea, autenticitatea, originea şi integritatea conţinutului.

Art. 8. - (1) Factura în formă electronică respectă conţinutul stabilit de actele normative speciale şi va conţine marca temporală care certifică momentul emiterii şi semnătura electronică a emitentului facturii.

(2) Certificatul aferent semnăturii electronice a emitentului facturii în formă electronică va conţine informaţii privind identificatorul fiscal şi numărul notificării înregistrate la Ministerul Finanţelor Publice.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Transmiterea facturilor

 

Art. 9. - (1) Transmiterea facturilor emise în formă electronică se face în una dintre următoarele două modalităţi: prin mijloace electronice, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau pe suport hârtie.

(2) Transmiterea unei facturi în formă electronică se poate face individual, în pachete sau în loturi.

 

CAPITOLUL III

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care emit facturi în formă electronică

 

Art. 10. - Emitentul facturii în formă electronică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să dispună de mijloace tehnice şi umane corespunzătoare pentru garantarea securităţii, fiabilităţii şi continuităţii serviciilor de prelucrare a datelor în formă electronică;

b) să folosească personal cu cunoştinţe de specialitate în domeniul tehnologiei semnăturii electronice şi cu o practică suficientă în ceea ce priveşte procedurile de securitate corespunzătoare;

c) să fie în măsură să gestioneze şi să arhiveze toate informaţiile privind fiecare factură în formă electronică emisă, pe perioada de timp stabilită prin normele legale în vigoare;

d) să utilizeze sisteme de arhivare electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică. Pe durata arhivării, persoanele care au responsabilitatea arhivării vor lua măsuri ca orice factură în formă electronică să poată fi accesată numai de către emitent, beneficiar sau organele abilitate prin lege.

Art. 11. - Ministerul Finanţelor Publice verifică aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, cu excepţia condiţiilor prevăzute la art. 10, a căror respectare este verificată de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

 

CAPITOLUL IV

Externalizarea serviciilor de emitere, transmitere şi arhivare a facturilor în formă electronică

 

Art. 12. - (1) Activităţile de emitere, transmitere a facturilor în formă electronică, precum şi cele de arhivare a facturilor în formă electronică pot fi realizate şi de către alte persoane decât emitentul de drept ai facturii în formă electronică, în următoarele condiţii:

a) să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 10;

b) să existe un contract valabil încheiat între emitentul de drept al facturii în formă electronică şi un furnizor de servicii de emitere a facturilor în formă electronică.

(2) Certificatul aferent semnăturii electronice a persoanelor care prestează servicii de emitere, transmitere sau arhivare a facturilor în formă electronică va conţine informaţii privind calitatea de furnizor de servicii şi datele sale de identificare.

Art. 13. - (1) Furnizorii de servicii de emitere a facturilor în formă electronică pot să presteze servicii de conversie a unei facturi deja emise pe suport hârtie în factură în formă electronică, fa cererea beneficiarului.

(2) Conversia se poate realiza numai după factura în original. Factura în formă electronică rezultată dobândeşte calitatea de document justificativ numai după înscrierea precizării: „prezenta factură este conformă cu originalul emis iniţia! pe suport hârtie având seria ... nr. ........ din data de ........., emisă de ...................” şi ataşarea semnăturii electronice a furnizorului de servicii de emitere a facturilor în formă electronică, precum şi a mărcii temporale certificând momentul conversiei, atât în cazul facturilor individuale, cât şi în cazul în care conversia se face pentru un pachet sau lot de facturi.

 

CAPITOLUL V

Chitanţa în formă electronică

 

Art. 14. - (1) Chitanţa în formă electronică respectă condiţiile privind conţinutul obligatoriu, stabilite de actele normative în vigoare şi conţine marca temporală şi semnătura electronică a emitentului chitanţei.

(2) Certificatul aferent semnăturii electronice a emitentului chitanţei va conţine informaţii privind identificatorul fiscal şi numărul notificării înregistrate la Ministerul Finanţelor Publice.

Art. 15. - Prevederile privind emiterea, transmiterea, stocarea, arhivarea, conversia şi utilizarea facturilor prevăzute în prezenta lege sunt aplicabile şi chitanţelor în formă electronică, cu excepţia acelor prevederi care din punct de vedere financiar-fiscal nu le sunt aplicabile.

 

CAPITOLUL VI

Regimul documentelor în formă electronică aferente tranzacţiilor înregistrate prin Intermediul caselor de marcat şi terminalelor automate bancare

 

Art. 16. - Bonurile fiscale şi bonurile emise de terminalele automate bancare, denumite în continuare bancomate, şi de casele de marcat, în formă electronică, stocate la emitent, au acelaşi regim juridic ca şi cele emise pe suport hârtie.

Art. 17. - (1) Persoanele care au obligaţia de a emite bonuri prin intermediul caselor de marcat sau al bancomatelor pot păstra în formă electronică documentul generat în formă electronică în următoarele condiţii:

a) să îndeplinească cerinţele privind asigurarea conformităţii informaţiilor înregistrate în formă electronică cu cele înscrise pe documentul pe hârtie;

b) să arhiveze şi să asigure accesul la bonurile emise în formă electronică.

(2) Bonurile emise în formă electronică de casele de marcat şi de bancomate şi stocate la emitent respectă condiţiile privind conţinutul obligatoriu stabilite de actele normative în vigoare.

{3) Casele de marcat utilizate pentru emiterea bonurilor fiscale în formă electronică se vor aviza cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) care păstrează în formă electronică bonurile emise de case de marcat sau de bancomate au obligaţia de a notifica organul fiscal competent din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Art. 18. - Termenul de arhivare a bonurilor fiscale şi a bonurilor emise de case de marcat sau de către bancomate, în formă electronică, va fi acelaşi cu cel prevăzut pentru cele emise pe suport hârtie.

Art. 19. - (1) Cheltuielile înregistrate de persoanele care emit, transmit sau arhivează facturi, chitanţe şi bonuri fiscale în formă electronică, cheltuielile efectuate cu investiţiile pentru dotări şi alte utilităţi necesare desfăşurării acestei activităţi sunt amortizabile pe o perioadă de 5 ani de la prima înregistrare ca utilizator de factură în formă electronică.

{2) Cheltuielile înregistrate de persoanele care emit facturi, chitanţe şi bonuri fiscale în formă electronică privind investiţiile legate de modificarea şi perfecţionarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de facturare electronică sunt amortizabile pe o perioadă de 3 ani, începând cu data iniţierii investiţiei, probată cu hotărârea administratorului, respectiv a consiliului de administraţie al persoanei care iniţiază cheltuiala, iar în cazul persoanelor fizice, prin declaraţie pe propria răspundere.

Art. 20. - Prezenta lege se completează cu dispoziţiile legale privind încheierea, validitatea şi efectele actelor juridice, cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 455/2001, ale Legii nr. 451/2004, precum şi cu cefe prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 23 iulie 2012.

Nr. 148.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar –

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 20 iulie 2012.

Nr. 518.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calităţii în securitatea aviaţiei civile

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 17 din 24 august 2011 privind controlul calităţii în securitatea aviaţiei civile, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.2 din Legea nr. 131/2011 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 29 august 2011, cu următoarele modificări:

1. Titlul ordonanţei va avea următorul cuprins:

„ORDONANŢĂ

privind controlul calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile”

2. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Alt 1. - (1) Prezenta ordonanţă reglementează cadrul

privind asigurarea condiţiilor de exercitare în România a competenţelor Comisiei Europene, prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 72/2010 al Comisiei din 26 ianuarie 2010 de stabilire a procedurilor de efectuare a inspecţiilor Comisiei în domeniul securităţii aeronautice şi stabilirea atribuţiilor autorităţii competente privind coordonarea şi monitorizarea aplicării standardelor de baza comune, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.320/2002 şi de Regulamentul (UE) nr. 185/2010 al Comisiei din 4 martie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul

securităţii aviaţiei, precum şi cadrul privind asigurarea efectuării activităţilor de monitorizare a conformităţii, derularea acţiunilor de rectificare a deficienţelor şi certificarea personalului care execută controlul calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile.”

3. La articolul 3, alineatul (1} şi literele c), f) şi n) ale alineatului (2) vor avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Autoritatea competentă în domeniul securităţii aviaţiei civile responsabilă cu coordonarea şi monitorizarea aplicării standardelor de bază comune stabilite de Regulamentul (CE) nr. 300/2008, precum şi cu dezvoltarea, punerea în aplicare şi menţinerea programului naţional de securitate a aviaţiei civile este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

c) dispune măsuri de remediere pentru deficienţele semnalate ca urmare a inspecţiei Comisiei, auditului OACI sau CEAC care nu pot fi remediate prompt şi monitorizează ducerea la îndeplinire a planului de acţiune pentru remedierea deficienţelor, iar atunci când constată remedierea tuturor deficienţelor confirmă în scris Comisiei, OACI sau CEAC;

f) execută controlul calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile şi stabileşte termenele de remediere a deficienţelor identificate şi de aplicare a măsurilor de protecţie în cazul vulnerabilităţilor;

n) autorizează agenţii abilitaţi, expeditorii cunoscuţi şi furnizorii abilitaţi de provizii de bord; prin expeditor cunoscut se înţelege un expeditor care trimite mărfuri sau poştă pe cont propriu şi ale cărui proceduri se conformează normelor şi standardelor comune de securitate, într-o măsură suficientă pentru a permite transportul acestor mărfuri sau al poştei de către orice aeronavă;”.

4. La articolul 4, alineatele (1)-(3) vor avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Autoritatea competentă asigură ca inspecţia Comisiei în România să se deruleze în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 72/2010, că auditul OACI în România se derulează în conformitate cu standardele stabilite de anexa 17 şi că auditul CEAC şi evaluarea vulnerabilităţilor pe aeroporturi din România, care pot afecta calitatea în securitatea aviaţiei civile, se derulează în conformitate cu politicile conţinute de Doc 30.

(2) Autoritatea competentă desemnează auditorul naţional cu atribuţii de colectare a datelor şi de completare a chestionarului preliminar de inspecţie a Comisiei, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 72/2010, precum şi auditorul de securitate a aviaţiei civile cu atribuţii de colectare a datelor şi de completare a chestionarului preliminar de audit OACI sau CEAC ori a chestionarului preliminar de evaluare a vulnerabilităţilor.

(3) Autoritatea competentă desemnează dintre auditorii de securitate a aviaţiei civile un coordonator naţional pentru activitatea de inspecţie a Comisiei, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 72/2010, precum şi pentru auditul OACI sau CEAC, denumit în continuare coordonator naţional.”

5. La articolul 4, alineatul (7) se abrogă.

6. La articolul 4, alineatul (9) va avea următorul cuprins:

„(9) Prevederile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi pentru auditorii OACI sau CEAC. pe durata efectuării în România a auditului OACI sau CEAC, precum şi pentru evaluatorii CEAC, pe durata efectuării în România a evaluării vulnerabilităţilor, cu excepţia prevederilor privind autorizaţia de introducere a articolelor interzise.”

7. La articolul 5, alineatele (4) şi (11) vor avea următorul cuprins:

(4) în echipa de test pot fi cooptate persoane care deţin o pregătire în domeniu, dar care nu deţin calitatea de auditor de securitate a aviaţiei civile.

(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (10), în cazul stabilirii de către Comisie a unor cerinţe suplimentare faţă de cele actuale, autoritatea competentă poate utiliza şi personal specializat în domeniu din afara structurilor proprii.”

8. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Frecvenţa auditul ui de securitate la aeroporturile civile din România, la transportatorii aerieni români şi la agenţii abilitaţi cargo şi poştali este de cel puţin unul la 2 ani, iar la alte entităţi care aplică standarde de securitate aeronautică este de cel puţin unul la 3 ani.”

9. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Pentru efectuarea activităţilor de monitorizare a conformităţii, membrii echipei de audit, membrii echipei de inspecţie şi membrii echipei de test beneficiază de o indemnizaţie al cărei cuantum se stabileşte de autoritatea competentă, prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.”

10. La articolul 9, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - (1) Expertizele prevăzute la pct. 9 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 300/2008 se efectuează de echipe desemnate de conducătorul structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile din cadrul autorităţii competente şi care sunt formate din auditori de securitate a aviaţiei civile şi personal cu pregătire în domeniu, aparţinând altor autorităţi publice, putând fi cooptaţi în echipele de expertiză şi consultanţi tehnici din cadrul entităţilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile.”

11. La articolul 9, alineatul (5) se abrogă.

12. La articolul 10, alineatul (2) se abrogă.

13. La articolul 11, alineatele (1), (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Finanţarea structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile, constituită la nivelul autorităţii competente sau al organismului tehnic specializat prevăzut la art. 3 alin. (3), precum şi plata indemnizaţiilor prevăzute la art. 8 se fac integral din veniturile proprii constituite din alocarea sumei de 0,15 euro/pasager din tariful de securitate perceput pe aeroporturile din România, conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Indemnizaţiile vor fi plătite după maximum 30 de zile de la predarea raportului structurii cu responsabilităţi în domeniul securităţii aviaţiei civile din cadrul autorităţii competente pentru membrii echipelor care efectuează activităţile de monitorizare a conformităţii prevăzute la art. 5 alin. (2).

(4) Din suma prevăzută ca tarif de securitate aprobat da către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, administraţiile aeroporturilor din România alocă suma prevăzută la alin. (1) şi o virează lunar, după colectare, în contul autorităţii competente, conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentei legi. Legea nr. 94/2009 privind auditul de securitate în domeniul aviaţiei civile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea lr nr. 250 din 15 aprilie 2009, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 ţi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 23 iulie 2012.

Nr. 149.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calităţii în securitatea aviaţiei civile

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calităţii în securitatea aviaţiei civile şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

- interimar –

GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 20 iulie 2012.

Nr. 519.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 530

din 22 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani în Dosarul nr. 3.994/40/2011 al Tribunalului Botoşani Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.684 D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012şi nr. 200D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr. 4.102/40/2011, nr. 2.157/40/2011, nr. 7.325/40/2011, nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011, nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011, nr. 4.718/40/2011, nr. 7.443/40/2011 şi nr. 7.451/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor nr. 1 684D/2011, nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 -nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181 D/2012, nr. 199D/2012 şi nr. 200D/2012.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 146D/2012 - nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 şi nr. 200D/2012 la Dosarul nr. 1.684D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 275/2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.994/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia Civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani într-o cauză având ca obiect un litigiu de muncă.

Prin încheierile din 10 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr. 4.102/40/2011, încheierile din 16 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 2.157/40/2011 şi nr. 7.325/40/2011, încheierile din 22 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011,  nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011 şi nr. 4.718/40/2011. precum şi prin încheierile din 10 ianuarie 2012, pronunţate în dosarele nr. 7.443/40/2011 şi nr. 7.451/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în cauze având ca obiect litigii de muncă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege criticate încalcă grav dreptul lor de proprietate asupra bunului reprezentat de salariul cuvenit pentru munca prestată, fără a exista vreuna din cauzele prevăzute de art. 53 din Constituţie şi fără caracter temporar, deoarece art. 1 din Legea nr. 285/2010 preia sine die diminuarea salarială dispusă prin Legea nr. 118/2010.

Arată că, în schimbul diminuării drepturilor salariale potrivit dispoziţiilor legale criticate, nu se acordă despăgubiri proporţionale. În acest sens, sunt invocate hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 şi 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei şi Cazacu împotriva Republicii Moldova. De asemenea, apreciază că reglementarea criticată contravine şi art. 1 paragraful 1 din

Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Totodată, autorul excepţiei apreciază că prin modul în care a fost promulgată Legea nr. 118/2010 se constată o încălcare a dispoziţiilor art. 147 alin. (2) din Constituţie şi a prevederilor art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi a celor ale art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În fine, susţine că, deşi prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate până la data de 31 decembrie 2010, legea criticată îşi produce efectele şi în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca bază salariul brut din luna octombrie a anului 2010, legea fiind de actualitate prin preluarea dispoziţiilor sale de către art. 1 din Legea nr. 285/2010.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă şi-a exprimat opinia în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.684D/2011, în sensul constituţionalităţii reglementării criticate, având în vedere şi faptul că instanţa de contencios constituţional a analizat pe larg criticile invocate în prezenta cauză. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 872 şi nr. 874/2010, nr. 975/2010 sau nr. 1.655,2010.

Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 146D/2012, nr. 150D/2012, nr. 152D/2012, nr. 153D/2012, nr. 155D/2012, nr. 156D/2012, nr. 159D/2012 - nr. 163D/2012, nr. 172D/2012, nr. 180D/2012, nr. 181D/2012, nr. 199D/2012 şi nr. 200D/2012, şi-a exprimat opinia în sensul neconstituţionalităţii Legii nr. 118/2010, în raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie.

În acest sens, instanţa de judecată face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 975/2010, „prin care s-a stabilit definitiv şi general obligatoriu [...] că a fost depusă o obiecţie de neconstituţionalitate în termenul legal”, iar potrivit art. 77 din Constituţie, „dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii unei legi, promulgarea se face în cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”.

În raport cu considerentele deciziei mai sus menţionate, consideră că Legea nr. 118/2010 nu putea să intre în vigoare la data de 3 iulie 2010, atât timp cât a fost înregistrată în termen legal o obiecţie de neconstituţionalitate. Aşa fiind, instanţa de judecată apreciază că prin nerespectarea termenelor şi condiţiilor impuse de Legea nr. 47/1992 a fost lipsită de substanţă forma de control de constituţionalitate a legilor înainte de promulgarea acestora, Legea nr. 118/2010 încălcând astfel atât dispoziţiile constituţionale ale art. 146, cât şi pe cele ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16.

În ceea ce priveşte art. 1 din Legea nr. 285/2010, instanţa de judecată consideră că nu există motive pentru care acest text de lege să fie considerat neconstituţional.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că reglementarea criticată este constituţională, sens în care invocă şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010r şi art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, prevederi care au următorul conţinut:

- Art. 1 din Legea nr. 118/2010: „(1) Cuantumul brut a! salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în Iei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

(2) în situaţia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei.”;

- Art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010: „(1) Se reduc cu 25% următoarele drepturi de natură salarială de care beneficiază personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare al acestora [...]:

b) drepturile prevăzute la art. 104 alin. (3) şi art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.”;

- Art. 1 din Legea nr. 285/2010: (1) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin, (1) şi (2) se va stabili în anul 2011 ţinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcţie

sau, după caz, în specialitate, dobândite în condiţiile legii până la 31 decembrie 2010.

(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum şi cuantumul gradaţiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(5) în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv la solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)-(3) referitor la dreptul de proprietate privata, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1)-(5) privind Proprietatea, precum şi prevederile art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul de proprietate şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu privire la protecţia proprietăţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, iar prevederile Legii nr. 285/2010 reglementează salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, având deci aplicabilitate limitată doar la anul 2011.

Cu toate acestea, prevederile legale criticate continuă să îşi producă efectele juridice în prezentele cauze, astfel încât, potrivit jurisprudenţei sale, şi anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

1. În ce priveşte criticile de natură extrinsecă, referitoare la neconstituţionalitatea procedurii de adoptare şi promulgare a Legii nr. 118/2010, şi anume la nerespectarea termenului prevăzut pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra unei legi anterior promulgării, prin Decizia nr. 256 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, Curtea a reţinut că natura juridică a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia să îşi fi exercitat dreptul prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituţie. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010, titularii dreptului de sesizare prevăzuţi la art. 146 lit. a) din Constituţie şi-au exercitat acest drept.

Astfel, chiar dacă Preşedintele a promulgat legea criticată pentru neconstituţionalitate, aceştia aveau dreptul şi posibilitatea să sesizeze Curtea Constituţională în termenul de două zile prevăzut de lege cu privire la textele care au făcut obiectul reexaminării. Încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a legii, care a fost adoptată de către Parlament cu respectarea tuturor exigenţelor de ordin constituţional. Promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii (a se vedea Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011).

2. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 20 aprilie 2012, şi Decizia nr. 217 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012, Curtea a constatat, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu flecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea, însă, a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, această soluţie legislativă a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului.

Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a stabilit că drepturile salariale constituie un „bun” ce intră în sfera de protecţie a dreptului de proprietate, dar care nu vizează drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide şi exigibile.

În fine, cu privire la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, prin Decizia nr. 199 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012, Curtea a statuat că măsura criticată are un caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani atât în Dosarul nr. 3.994/40/2011 ai Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, cât si în dosarele nr. 4.469/40/2011, nr. 4.112/40/2011, nr. 4.106/40/2011, nr. 4.465/40/2011, nr. 4.467/40/2011, nr. 4.101/40/2011, nr.4.102/40/2011, nr. 2.157/40/2011, nr. 7.325/40/2011, nr. 7.324/40/2011, nr. 4.709/40/2011, nr. 4.829/40/2011, nr. 6.826/40/2011, nr. 7.131/40/2011, nr. 4.108/40/2011, nr. 4.712/40/2011, nr. 4.718/40/2011, nr. 7.443/40/2011 şi nr. 7.451/40/2011 ale Tribunalului Botoşani Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 463 din 9 mai 2012

 

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Nr. M.62 din11 iunie 2012

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Nr. 144 din 20 iunie 2012

 

MINISTERUL JUSTIŢIEI

Nr. 2.535 din 20 iulie 2012

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

Nr. 5.217 din 14 mai 2012

 

SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE

Nr. 301 din 25 mai 2012

SERVICIUL DE INFORMAŢII EXTERNE

Nr. 168 din 1 iunie 2012

SERVICIUL DE PROTECŢIE ŞI PAZĂ

Nr. 570 din 25 mai 2012

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor proprii de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente

care aparţin acestei reţele

 

Pentru aplicarea art. 51 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 458/2001, şi a art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1,389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, al art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, a! art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 10 din Legea nr. 92/1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 7 alin. (3) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 8 alin. (3) din Legea nr. 191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii, ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul justiţiei, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, directorul Serviciului de Informaţii Externe şi directorul Serviciului de Protecţie şi Pază emit prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Normele proprii de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

{2) Relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale se vor derula în conformitate cu prevederile Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.723/950/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Vasile Cepoi

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

George Cristian Maior

Directorul Serviciului de Informaţii Externe,

Teodor Meleşcanu

Ministrul apărării naţionale,

Corneliu Dobriţoiu

Ministrul justiţiei,

Titus Corlăţean

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,

Marcel Opriş

Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,

Lucian-Silvan Pahonţu

 

ANEXĂ

 

NORME PROPRII

de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme stabilesc reguli de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Contract-cadru, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţelele sanitare proprii din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

(2) Prevederile prezentelor norme, în măsura în care nu dispun altfel, se completează cu dispoziţiile Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2C12, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.723/950/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Furnizorii de servicii medicale din reţelele sanitare aparţinând sistemului apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti sunt cei prevăzuţi la art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 458/200 i.

Art. 3. - Atribuţiile ce revin, potrivit normelor legale în vigoare, direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul asistenţei medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate sunt exercitate de către direcţiile medicale sau structurile similare organizate conform titlului I - Sănătatea publică din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, din ministerele şi instituţiile centrale cu reţea sanitară proprie.

Art. 4. - (1) în vederea încheierii contractului, furnizorii de servicii medicale din reţeaua apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti vor prezenta documentele prevăzute în contractul-cadru şi în anexele la modelele de contract pe tipuri de asistenţă din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.723/950/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Certificatului de înregistrare în registrul unic al cabinetelor medicale îi este asimilat actul de înfiinţare a furnizorilor de servicii medicale.

(2) La încheierea contractului de furnizare de medicamente, furnizorii din reţeaua apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti vor prezenta documentele prevăzute în cap. III din contractul-cadru referitor la acordarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi în anexa 1 la anexa 31 la Normele metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.723/950/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia certificatului de înmatriculare la registrul comerţului.

(3) Prin act de înfiinţare a furnizorului se înţelege inclusiv ordinele legale de înfiinţare emise de ministerele şi instituţiile din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

Art. 5. - (1) Toate documentele care stau la baza încheierii contractelor şi decontării serviciilor medicale şi medicamentelor şi care conţin informaţii clasificate potrivit legii, datorită specificului instituţiei respective, se certifică prin semnătura reprezentanţilor legali ai furnizorilor, care vor răspunde de exactitatea şi realitatea datelor transmise şi/sau raportata.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se prezintă spre verificare de către reprezentanţii legali ai furnizorilor, la sediul acestora, numai persoanelor nominalizate, potrivit specialităţilor şi competenţelor, de către Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, agreate de instituţiile cu legi specifice de organizare şi funcţionare din a căror structură fac parte respectivii furnizori. Fac excepţie de la activitatea de agreare persoanele din cadrul compartimentului de control al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti pe timpul misiunii.

(3) Persoanele cu drept de control aparţinând Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, prevăzute la alin. (2), vor avea acces la informaţiile clasificate potrivit legii, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.

(4) Aceste documente sunt acte justificative care susţin plăţile efectuate, se arhivează şi se păstrează la sediul furnizorului pe toată durata prevăzută de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - (1) Asiguraţii care plătesc contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, indiferent de casa de asigurări de sănătate unde aceştia sunt luaţi în evidenţă, precum şi cei din categoriile de persoane prevăzute la art. 213 din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care solicită servicii medicale furnizate în sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, vor face dovada calităţii lor potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Până la data la care Sistemul informatic unic integrat va deveni operaţional la nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, evidenţa asiguraţilor care, potrivit legii, au regim de confidenţialitate, precum şi a persoanelor private de libertate se ţine numeric. Dovada calităţii de asigurat pentru aceste categorii de persoane se face pe baza adeverinţelor eliberate de către instituţiile care le au în evidenţă.

(3) După implementarea Sistemului informatic unic integrat la nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti evidenţa tuturor categoriilor de asiguraţi se va realiza nominal, conform reglementărilor legale în vigoare.

(4) Pentru categoriile de asiguraţi care execută o pedeapsă privativă de libertate (arestaţi, reţinuţi şi condamnaţi), în scopul evitării dublei plăţi, instituţiile în evidenţa cărora se află acestea vor informa casele judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora aveau domiciliul aceste persoane, precum şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii despre starea de fapt a acestora.

 

CAPITOLUL II

Asistenţa medicală primară

 

SECŢIUNEA 1

Modalităţi de contractare

 

Art. 7. - Pentru cabinetele medicale de unitate/infirmerii contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară se încheie între spitalul militar, spitalul penitenciar sau alte unităţi sanitare care coordonează activităţile medicale din aceste cabinete şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, conform reglementărilor specifice.

Art. 8. - Pentru cabinetele medicale aflate în structura centrelor medicale judeţene şi ale municipiului Bucureşti, contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară se încheie de reprezentantul legal al centrului medical şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 9. - Contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară pentru cabinetele medicale aflate în structura/coordonarea centrelor medicale de diagnostic şi tratament sau a altor unităţi sanitare similare se încheie de reprezentantul legal al acestora şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 10. - Contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară pentru cabinetele medicale aflate în structura spitalelor din reţelele sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti se încheie de reprezentantul legal al acestor spitale şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 11. - Numărul minim de persoane înscrise pe listele medicilor de familie care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele medicale ce funcţionează în structura sau în coordonarea unor unităţi sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie se stabileşte de către direcţiile medicale sau structurile similare din ministerele şi instituţiile din sistemul naţional de apărare în funcţie de organizarea, funcţionarea şi necesarul de servicii medicale.

Art. 12. - (1) Listele ce cuprind persoanele aflate în evidenţa Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, pe baza cărora se încheie contractele de furnizare de servicii medicale în asistenţă medicală primară, se întocmesc cu respectarea specificului ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

(2) Pentru cabinetele medicale de unitate/infirmerii se vor întocmi liste nominale cu elevi şi studenţi militari, care se certifică de către comandantul unităţii şi de către reprezentantul legal al unităţii sanitare în coordonarea căreia se află cabinetul medical.

(3) Medicii din cabinetele medicale de unitate/infirmerii pot înscrie pe listele nominale cadre militare în activitate, funcţionari publici cu statut special, personal civil, membri de familie ai acestora, pensionari militari şi membri de familie ai acestora, care au optat pentru medicii de familie respectivi, precum şi alte categorii de persoane, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4) Medicul din cabinetul medical de unitate/infirmerie are obligaţia să anunţe în scris, în termen de 15 zile, casa de asigurări de sănătate judeţeană, a municipiului Bucureşti sau a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, după caz, în a cărei evidenţă se află asiguratul, includerea acestuia pe lista sa.

Art. 13. - Listele nominale cuprinzând persoanele înscrise pe listele medicilor de familie, precum şi formularele de raportare vor fi întocmite conform modelelor comunicate de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, atât pe hârtie, cât şi pe suport magnetic, şi vor fi semnate şi parafate de medic sau de şeful secţiei medicale, precum şi de către reprezentantul legal al furnizorului de servicii medicale.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Modalităţi de plată

 

Art. 14. - (1) Contribuţia la asigurările sociale de sănătate pentru persoanele private de libertate se virează lunar de către ordonatorul de credite, iar declaraţia pentru contribuţia la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, împreună cu fotocopiile documentelor de plată şi extrasul de cont bancar vizat de trezorerie, va fi transmisă Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

(2) Pentru cabinetele medicale în care se acordă asistenţă medicală persoanelor private de libertate, decontarea activităţii de asistenţă medicală primară se face pe baza raportării, conform metodologiei stabilite de comun acord de ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie şi Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 15. - Plata furnizorilor de servicii medicale pentru asistenţa medicală acordată pentru persoanele private de libertate se efectuează pe baza raportărilor, după următoarele formule, adaptate formularelor de raportare stabilite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate:

 

Total număr persoane private de libertate în fiecare zi a lunii / Număr de zile calendaristice ale lunii respective = Număr mediu de persoane private de libertate din luna respectivă

 

Număr mediu de persoane private de libertate pe lună x 7,2 / 12 = Număr de puncte neajustate pe lună pentru grupa de vârstă 4-59 de ani

 

Număr mediu de persoane private de libertate pe lună x 11,2 / 12 = Număr de puncte neajustate pe lună pentru grupa de vârstă 60 de ani şi peste

 

Numărul iniţial de persoane private de libertate se va stipula în contract şi va fi cel existent la data de 1 ianuarie 2012.

Prin persoane private de libertate se înţelege reţinuţi şi arestaţi preventiv şi persoane care execută o pedeapsă privativă de libertate.

Art. 16. - După implementarea Sistemului informatic unic integrat la nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti raportarea, validarea şi decontarea serviciilor medicale se va realiza conform prevederilor legale în vigoare, utilizând acest sistem şi evidenţa nominală a tuturor categoriilor de asiguraţi.

Art. 17. - Pentru perioada de absenţă motivată a medicului care acordă asistenţă medicală primară, ministerele şi instituţiile în a căror subordine se află acesta organizează preluarea activităţii medicale de către un alt medic cu licenţă de înlocuire şi comunică aceasta Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. Se consideră absenţă motivată următoarele situaţii: concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, concedii pentru creşterea copilului, permisii pentru cadrele militare în activitate, citaţii de la organele judecătoreşti sau de la alte organe care au dreptul, potrivit legii, de a solicita prezenţa la instituţiile respective şi misiunile ordonate.

Art. 18. - Direcţiile medicale sau alte structuri similare acestora din cadrul ministerelor şi instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti vor pune ia dispoziţia Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti liste cuprinzând medicii cu licenţă de înlocuire, fără obligaţii contractuale, cum este şi cazul medicilor militari pensionari sau disponibilizaţi, care pot prelua activitatea în condiţiile legii.

Art. 16. - (1) Pentru perioadele de absenţă motivate sub 30 de zile a medicului care acordă asistenţă medicală primară din instituţiile şi ministerele cu reţele sanitare proprii se organizează preluarea activităţii medicale de către un alt medic prin ordin de zi pe unitate sau prin dispoziţia comandantului instituţiei.

(2) Obligaţiile medicului înlocuitor sunt cele prevăzute în contractul încheiat de reprezentantul legal al furnizorului de servicii medicale cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

(3) în desfăşurarea activităţii, medicul înlocuitor va păstra evidenţele primare în registrul de consultaţii al medicului înlocuit şi va folosi parafa proprie.

(4) Raportarea activităţii medicale se va face de către medicul înlocuit, conform evidenţelor primare din registrul de consultaţii.

Art. 20. - Schimbarea medicilor de familie din cabinetele medicale de unitate/infirmerii din centrele medicale judeţene şi ale municipiului Bucureşti şi cele aflate în structura/coordonarea centrelor medicale de diagnostic şi tratament, respectiv spitalelor din reţelele sanitare aparţinând ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti se face, în condiţiile legii, numai cu informarea reprezentantului legal al furnizorului şi al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 21. - (1) Lista cuprinzând cabinetele medicale şi condiţiile specifice sistemului în care se acordă asistenţă medicală primară la care se aplică majorări se stabileşte anual de direcţiile medicale sau de alte structuri similare din ministerele şi instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti în cadrul reţelelor sanitare proprii împreună cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, cu referate justificative bine întemeiate şi în limita fondului aprobat (cabinete aresturi, cabinete penitenciare, zone izolate etc.).

(2) Criteriile de stabilire a cabinetelor medicale la care se pot aplica majorări vor fi înaintate de direcţiile medicale sau de alte structuri similare din ministerele şi instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti spre avizare Ministerului Sănătăţii.

 

CAPITOLUL III

Modul de prescriere, eliberare şi decontare a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu

 

Art. 22. - Asistenţa cu medicamente în tratamentul ambulatoriu se asigură de farmaciile autorizate şi evaluate conform prevederilor legale în vigoare, inclusiv de farmaciile care funcţionează în structura unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească.

Art. 23. - Decontarea contravalorii medicamentelor eliberate de farmaciile din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti se efectuează în termen de până la 180 de zile calendaristice de la data validării facturii de către farmacie la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti. Decontarea contravalorii medicamentelor care se eliberează pacienţilor incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ se face în termen de până la 90 de zile calendaristice de la data validării facturilor de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Art. 24, - Modalitatea de decontare a părţii necompensate de care beneficiază asiguraţii în baza unor legi speciale se stabileşte prin ordin al miniştrilor şi conducătorilor instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

Art. 25. - Documentele necesare decontării medicamentelor sunt cele prevăzute în Normele metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. i .723/950/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL IV

Modalităţi de contractare în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice, paraclinice, de medicină dentară şi de recuperare-reabilitare a sănătăţii

 

Art. 26. - Sumele care urmează a fi contractate cu furnizorii de analize medicale de laborator, respectiv cu furnizorii de investigaţii paraclinice de radiologie-imagistică medicală din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti vor fi stabilite în funcţie de execuţia şi numărul de servicii medicale efectuate în anul precedent.

Art. 27. - Modalitatea de decontare a părţii necompensate - încasata de furnizorii de servicii medicale pentru unele servicii medicale, de care beneficiază asiguraţii în baza unor legi speciale - se stabileşte prin ordin al miniştrilor şi conducătorilor instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.

 

CAPITOLUL V

Obligaţiile unităţilor sanitare cu paturi

 

Art. 28. Unităţile sanitare cu paturi din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti au obligaţia să transmită Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, în primele 5 zile lucrătoare ale lunii curente, cheltuielile efectuate în luna precedentă, cu respectarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea ministerelor şi instituţiilor din sistemul naţional de apărare, conform machetei prevăzute în anexa nr. 19 A la Normele metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.723/950/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 29. - Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti încheie contracte cu spitalele din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti pentru secţiile care au personal medical de specialitate încadrat sau îşi desfăşoară activitatea în temeiul unor convenţii/contracte de colaborare/contracte de prestare servicii în condiţiile respectării prevederilor legale.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 30. - Medicii din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti care sunt mutaţi în interes de serviciu în alte unităţi sanitare similare celei în care şi-au desfăşurat activitatea pot continua relaţiile contractuale cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti prin încheierea unui nou contract, în condiţiile legii.

Art. 31. - Crearea bazei de date la nivelul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti pentru funcţionarea sistemului informatic se va face cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind informaţiile clasificate, printr-un protocol care se semnează de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi de ministerele şi instituţiile din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.