MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 529/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 529         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 31 iulie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 436 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ari 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. şi modificarea prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome şi a dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă în ansamblu

 

Decizia nr. 465 din 8 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a Legii nr. 118/2010, în ansamblul său

 

Decizia nr. 543 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16-19 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România

 

Decizia nr. 579 din 29 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă  

 

Decizia nr. 626 din 12 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

22. - Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 125 de ani de la naşterea Elenei Caragiani-Stoinescu  

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

132. - Decizie privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. a Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012 având ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 436

din 3 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. şi modificarea prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome şi a dispoziţiilor

ordonanţei de urgenţă În ansamblu

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. şi modificarea prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dac Air” - S.A, din Bucureşti în Dosarul nr. 8,213/302/2011 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.473D/2011.

La apelul nominal se prezintă pentru autorul excepţiei avocatul acestuia, cu delegaţie depusă la dosar, şi pentru partea Banca de  Export-Import a României EXIMBANK - S.A. consilier juridic, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Arată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 contravin prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece în nota de fundamentare a acesteia nu se explicitează în ce constau problemele pe care le întâmpină AVAS. Deşi erau în vigoare dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, care prevedeau că veniturile din dividende se varsă la bugetul de stat, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă criticată. Totodată, dispoziţiile art. 2 din ordonanţa de urgenţă criticată vin în contradicţie cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001, încercându-se totodată a se produce efecte inclusiv pentru trecut. Prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate s-a redus patrimoniul AVAS-ului, cu privire la care era începută o executare silită, ceea ce contravine Legii fundamentale.

Consilierul juridic al Băncii de  Export-Import a României EXIMBANK - S.A. solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate face o confuzie între dreptul de administrare şi dreptul de proprietate. Astfel, EXIMBANK se află în administrarea AVAS-ului, orice executare silită începută împotriva acestuia putându-se realiza prin urmărirea doar a

elementelor care se aflau în proprietatea AVAS, iar nu si împotriva instituţiilor aflate în administrarea acestuia. În continuare, arată că ordonanţa de urgenţă se referă exclusiv la profitul nerepartizat, fără a se încălca prevederile constituţionale invocate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că ordonanţa de urgenţă criticată priveşte două aspecte, şi anume schimbarea administratorului EXIMBANK şi repartizarea profitului. Consideră că nu poate fi reţinută critica referitoare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, fiind justificată urgenţa reglementării. Totodată, ordonanţa intervine asupra unui profit nerepartizat, ceea ce nu contravine prevederilor constituţionale referitoare la ne retro activitate a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin încheierea din 11 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 8.213/302/2011, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de  Export-Import a României EXIMBANK - S.A. şi modificarea prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dac Air” - S.A. din Bucureşti într-o cauză ce are ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare,

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă contravin prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu există o situaţie extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată. Astfel, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 se aplică, în prezent, AVAS-ului, drept urmare veniturile obţinute de AVAS din dividende se varsă către bugetul de stat, în temeiul art. 9 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă menţionată. Dividendele obţinute de stat din acţiunile EXIMBANK, indiferent de administratorul acestora, se fac venit la bugetul de stat, prin urmare trecerea acţiunilor din administrarea AVAS în administrarea Ministerului Finanţelor Publice este lipsită de efect. Rezultă, astfel, că motivarea pe care Guvernul o aduce în susţinerea urgenţei adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 nu conţine nicio justificare, urgenţa adoptării acesteia neexistând.

În continuare, arată că art. 2 din ordonanţa de urgenţă, prevăzând repartizarea profitului EXIMBANK aferent anilor 2008,2009 şi 2010 şi virarea acestuia către bugetul de stat, are un efect retroactiv ce contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Dispoziţiile art. 2 se suprapun prevederilor art. 1 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 şi produc efecte pentru trecut, ceea ce conduce la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.

În ceea ce priveşte art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011, arată că acestea contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului arată că dispoziţiile legale nu contravin sub niciun aspect dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil sau principiului neretroactivităţii legii. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 115 alin. (4), se arată că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 este motivată în chiar cuprinsul ordonanţei. Astfel, nu se poate reţine nici încălcarea acestor prevederi constituţionale

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011, Din motivele de neconstituţionalitate prezentate în motivarea excepţiei rezultă că obiectul excepţiei îl reprezintă atât dispoziţiile ordonanţei de urgenţă în ansamblu, cât şi unele prevederi ale acesteia.

Astfel, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de  Export-Import a României EXIMBANK - S,A. şi modificarea prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome şi dispoziţiile ordonanţei de urgenţă în ansamblu. Ordonanţa de urgenţă a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 30 septembrie 2011, şi a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 13 ianuarie 2012.

Textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 1: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, acţiunile deţinute de stat la Banca de  Export-Import a României EXIMBANK - S.A trec din administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Finanţelor Publice.”;

Art. 2: „(1) Profitul nerepartizat al Societăţii Comerciale Banca de  Export-Import a României EXIMBANK- S.A. aferent anilor 2008, 2009 şi 2010 se repartizează în condiţiile legii.

(2) Sumele reprezentând dividendele corespunzătoare acţiunilor statului la Banca de  Export-Import a României EXIMBANK- S.A. se virează la bugetul de stat în termen de 5 zile de la data repartizării lor.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autoarea excepţiei invocă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi art. 115 alin. (4) referitor la delegarea legislativă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea, în ceea ce priveşte critica extrinsecă, reţine că Guvernul a motivat situaţia extraordinară ce a stat la baza adoptării ordonanţei de urgenţă criticate ca fiind determinată de:

- prelungirea efectelor crizei economico-financiare la nivel european şi mondial;

- imperativul creşterii veniturilor la bugetul de stat al României;

- neadoptarea măsurilor propuse care ar afecta grav programul investiţional la nivel naţional şi obiectivele privind crearea de noi locuri de muncă, ca parte a strategiei de continuare a creşterii economice a României în perspectiva următorilor ani.

Curtea, având în vedere jurisprudenţa sa constantă referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituţie şi observând că prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, a reţinut că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională, constată că există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român.

De asemenea, Curtea constată că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în vederea atenuării efectelor unei stări de criză economică generalizată. O atare finalitate economică implica, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară şi energică. În consecinţă, adoptarea măsurii criticate reclama, în mod indubitabil, urgenţa; or, reglementarea urgentă a situaţiei rezultate în condiţiile crizei economice nu putea fi făcută în mod rapid şi rezonabil nici prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra unui proiect de lege şi nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgenţă. În aceste condiţii, pentru conservarea stabilităţii economice a statului, singurul instrument rămas la îndemâna Guvernului a fost adoptarea unei ordonanţe de urgenţă.

Tot din perspectiva invocării prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici susţinerea potrivit căreia dividendele obţinute de stat din acţiunile EXIMBANK, indiferent de administratorul acestora, se fac venit la bugetul de stat, prin urmare adoptarea ordonanţei în cauză aste lipsită da efect. Curtea constata că Societăţii Comerciale Banca de  Export-Import a României EXIMBANK- S.A. Îi erau aplicabile dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001, care prevedeau excepţiile de la obligaţia repartizării la bugetul de stat sau local a unui cuantum de minimum 50% din profit, sub formă de vărsăminte în cazul regiilor autonome ori de dividende în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Astfel, apare cu evidenţă necesitatea adoptării acestei ordonanţe care să dispună virarea la bugetul de stat a sumelor reprezentând dividendele corespunzătoare acţiunilor statului la Banca de  Export-Import a României EXIMBANK - S.A.

În ceea ce priveşte critica intrinsecă referitoare la art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită. Astfel, referitor la invocarea principiului neretroactivităţii legii, Curtea constată că dispoziţiile art. 2 din ordonanţa de urgenţă au în vedere profitul nerepartizat al Societăţii Comerciale Banca de  Export-Import a României EXIMBANK - S.A. aferent anilor 2008,2009 şi 2010, iar nu acel profit care a fost deja repartizat şi virat în consecinţă.

În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauza dedusă controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2011 pentru stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de  Export-Import a României EXIMBANK - S.Â. şi modificarea prevederilor art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome şi a dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă în ansamblu, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Dac Air” - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.213/302/2011 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 465

din 8 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a Legii nr. 118/2010, în ansamblul său

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Mi nea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Cristina Alina Robu, Daniela Nechita, Oana Carmen Rusu, Dorica Chiaburu, Margareta Tanasă, Oltica Chiaburu, Marinela Poplauschi, Doina Țurcanu, Zâna Macsiniuc, Maricica For, Doiniţa Roman, Veronica For, Delia Coţovanu, Ioana Andrieş, Elena Cristina Cobzaru, George Sorin Cruţ, Ana Prisacaru, Mariana Cobuz, Marinela Claudia Onofrei, Felicia Năpîrcă, Gelu Mariciuc, Dumitru Merticariu, Mariana Asimini, Gheorghe Asimini, Doina David şi Cristinel Dutcă, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.671/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.426D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.540D/2011-1.542D/2011, nr. 1.548D/2011-1.549D/2011, nr. 1.566D/2011, nr. 1.589D/2011-1590D/2011, nr. 1.595D/2011-1.597D/2011, nr. 1.611D/2011 şi nr. 1.614D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a Legii nr. 118/2010, în ansamblul său, excepţie ridicată de Dorica Ciomaga, Angela Acsinte, Sanda Tenchiu, Simona-Nonina Filip, Gabi-Genoveva Talef, Ricuţa-Ionica Păduraru, Florin Constantin Poraicu, Marius- Constantin Grigoraş, Gabriel-Florin Talef, Raul Mihai Noroc, Marinela Ciobanu, Florentin Calimandruc, Ionuţ Andrieş, Neli Daneliuc, Dumitru Grigoraş, Pavel Rotari, Aurica Vieriu şi Geta Creţu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.764/40/2011 al Tribunalului Botoşani – Secţia civilă, de Narcisa-Oana Babii, Silvia Calancea, Rodica Ciobanu, Grigore Cironodolea, Ana Coriciuc, Teodor Coriciuc, Cornel Drai, Maricica Grădinaru, Vasile Guraliuc, Dumitru Hrenciuc, Ramona Hriţcuşoru, Daniela Manolache, Victoria Onişor, Elena Pralea, Veronica Şeucaliuc, Dumitru Vatamaniuc şi Adriana Vătui, prin

Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.675/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Brânduşa Aştefănesei, Mihaela Elena Bejinaru, Elena Călin, Gabriela Condrea, Mihaela Crauciuc Cabur, Ioan Guraliuc, Maria Lipciuc şi Niculina Mătrescu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.757/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Felicia Andriuc, Cătălin Artin, Daniela Mihaela Burlacu, Elena Valentina Chelariu, Irina Constantinescu, Luminiţa Macovei, Elisabeta Maxim, Emilia Munteanu, Margareta Luminiţa Neacşu, Cristina Margareta Roman, Ilie Roman, Nadia Valentina Tapalagă, Adriana Voicu şi Ioana Zvîncă, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.499/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Daniela Alupoaei, Margareta Atofanei, Liliana Aursulesei, Adriana Baltariu, Mihaiela Barabaş, Gabriela Bojescu, Florica Brâişteanu, Angelica Dana Bulmagă, Sena Caranica, Cristina Corolea, Măria Cozmolici, Loredana Laura Doboşeriu, Lenuţa Dreptu, Luminiţa Angelica Galon, Lenuţa Hudescu, Camelia Iacob, Carmina Leonte, Corina Leucă, Irina Mihaela Loghin, Lucica Loghin, Cornelia Malainic, Monica Mardar, Emilia Mariciuc, Simona Marcu, Angelica Dana Maticiuc, Cristina Maxim, Cornelia Nadia Mihai, Gabriela Mihai, Elena Muncileanu, Violeta Murariu, Emilia Musteaţă, Luminiţa Pascal, Sergiu Pavel, Mărioara Pintilei, Rodica Pocriveschi, Romică Pocriveschi, Nicoleta Ana Postolache, Nicoleta Ripiceanu, Doina Roman, Corina Romaniuc, Maricica Sandu-Dohotariu, Petronela Spatariu, Alexandru Trufin, Cornelia Trufin, Panseluţa Ucrainschi, Eugenia Nadia Ungureanu, Ramona Aura Viziteu, Viorica Zadobrinschi şi Alina Vasilica Zamfir, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.635/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Maria Adăscăliţei, Ioan Alexoaie, Liliana Andreşan, Roxana Maria Bejan, Valeriu Budeanu, Rodica Butnariu, Violeta Druţu, Gabriela Filipovici, Elena Gavril, Luminiţa Gîtman, Ioan Guzu, Marcela Petronela Iriciuc, Sebastian Luţuc, Alina  Moroşanu, Angela Pasciuc, Laura Cristina Patraşi, Adrian Pavăl, Oltiţa Prisacariu, Marius Roşu, Dumitru Țapu, Ioana Țăruşi, Natalia Ungureanu şi Constantin Voiniciuc, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.636/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Otilia Gheorghiu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.796/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Adriana Cornelia Balasan, Remus Sebastian Balasan, Maria Beraru, Cătălina Burlacu, Silviea Chirilă, Ioan Dorneanu, Doiniţa Lazăr, Magda Marin, Doina Oniciuc, Gabriela Pintilei şi Gabriela Pricopie, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.677/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Lidia Adominicăi, Jenică Afloarei, Nadia Alecu, Doina Amitroaei, Ioan Apetroaei- Bîrsan, Narcis Alexandru Apostol, Mariana Apostol, Florentina Crenguţa Aruşti, Cătălin Dumitru Baciu, Mihaela Simona Baciu, Ionel Băicănescu, Ana Bălaşa, Petre Bălaşa, Măria Bălosu, Petronela Beleagă, Monalisa Mihaela Boboc, Mihaela Bosînceanu, Pansela Breazu, Jiniţa Burlea, Tatiana Caprariu- Volentiru, Mihaela Nuşa Cazacu, Stroe Călin, Veronica Chiaburu, Constantin Chişcă, Manuela Chişcă, Camelia Ciomaga, Cezar Ciomaga, Dumitru Cristinel Ciomaga, Tamara Cobzariu, Mihaela Cotloană, George Valentin Cristescu, Constantin Dărîngă, Răzvan Ioan, Enache Măria Duduc, Gabriela Florea, Mihaela Iulieana Funduianu, Mihaela Guriuc, Mihai Haraga, Elena Horeanu, Delia Mihaela Horodea, Paula Larisa Hriţcu, Diana Irina Ignat, Elena Ignat, Cristina Elena Ioniţă, Gabriel Iosub, Gabriela Ispir, Jan Luchian, Liliana Lupaşcu, Elena Luţă, Elena Marineac, Elena Valentina Mălinescu, Sergiu Mocanu, Ana Murariu, Gheorghe Murariu, Mihaela Claudia Murariu, Georgel Nanea, Luminiţa Nanea, Jînica Oltea Neagu, Dănuţ Niţă, Radu Niţă, Mariana Pascariu, Lucreţia Pop, Carmelia Popescu, Cristian Popovici, Galinâ Relenschi, Măria Rotari, Toader Rotari, Angelica Rusu, Ilenuţa Rusu, Liliana Silion, Eugen Sorocanu, Afrodita Şparhat, Alexandru Şparhat, Puiu Şparhat, Nelu Ştefan, Constantin Timofti, Vasile Turtureanu, Daniela Valentina Urioc, Măria Crenguţa Volintiru, Dumitru Voroneanu şi Elena Lăcrămioara Zeicanu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.448/40/2011 al Tribunalului Botoşani – Secţia civilă, de Ana Maria Atodiresei, Nicoleta Borfotină, Andreea Simona Chirilă, Daniela Clipa, Elena Rodica Dodiţă, Ioan Grigoroşcuţă, Mihaela Grigoroşcuţă, Niculina Iacob, Violeta Morariu, Mioara Oseţchi, Sorin Rîptea, Paula Stan, Gheorghe Şcarlii şi Verona Zaharia, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.495/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Filaret Acrişor, Gheorghe Aiftincăi, Mina Aiftincăi, Nicu Azamfire, Elena Bădescu, Viorica Banaru, Gabriel Boicu, Liliana Elena Burlacu, Elena Chebac, Neculai Chisăliţă, Cristina Ciuclea, Mihai Cojocariu-Şchiopu, Gina Doboşeru, Magda Ieavorschi, Petru Ionaş, Daniela Manolache, Alina Monica Martiniuc, Dumitru Maxiniuc, Cătălina Merticariu, Firuţa Mustaţă, Mariana Mustaţă, Floarea Pascal, Tatiana Mihaela Pavel, Liviu Pînzariu, Anca Popovici, Petronela Laura Rusu, Petronela Spatariu, Cristina Ştefan, Claudia Elena Țăruşi şi Elena Vâlcu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.638/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Mariea Baciu, Iulia Bidică, Marilena Bosînciuc, Maria Corsei, Florentina Gavril şi Violeta Guriuc, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.449/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, şi de Elena Cristina Aioane, Iuliana Anton, Mircea Anton, Adriana Bărbuţă, Cristina Bîndiu, Carmen Brînzei, Aurica Buliga, Adriana Burlacu, Marieta Butnariu, Augustin Carpen, Aurica Cimbru, Marinela Crihan, Costică Drancă, Costică Ficioru, Florentina Fulga, Doiniţa Hangan, Eugenia Haliţ, Valeria Iacob, Mirela Ibănescu, Georgeta Ira, Rodica Lepărdă, Rodica M. Lepărdă, Aurica Mandiuc, Lidia Melniciuc, Luminiţa Mihalache, Brînduşa Minciună, Sabina Milian, Constantin Muha, Lucica Munteanu, Eufrosina Nataraşu, Doina Neaună, Adela Olariu, Mihaela Pădurariu, Cristina Poiana, Ionel Prisacariu, Marlena Purice, Silvia Rudişteanu, Angela Silivastru, Maria Simian, Bogdan V. Simian, Corina Sumanariu, Viorel Şargu, Laurenţa Şchiopu, Mariana Ursache, Iulia Vătămănescu şi Vasile Vieru, prin Sindicatul „Impact” Botoşani, în Dosarul nr. 1.478/40/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în Dosarul nr. 1.611D/2011, partea Centrul Financiar – Grupul Şcolar Industrial „Elie Radu” din Botoşani a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu măsura conexării cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.540D/2011-1.542D/2011, nr. 1.548D/2011-1.549D/2011, nr. 1.566D/2011, nr. 1.589D/2011-1.590D/2011, nr. 1.595D/2011-1.597D/2011, nr. 1.611D/2011 şi nr. 1.614D/2011 la Dosarul nr. 1.426D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

C U RT E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.671/40/2011, prin încheierile din 31 octombrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.764/40/2011, nr. 3.675/40/2011 şi nr. 3.757/40/2011, prin încheierile din 3 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.499/40/2011, nr. 3.635/40/2011, nr. 3.636/40/2011, nr. 3.677/40/2011 şi nr. 3.495/40/2011, şi prin încheierile din 9 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.448/40/2011, nr. 3.638/40/2011 şi nr. 3.449/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Cristina Alina Robu, Daniela Nechita, Oana Carmen Rusu, Dorica Chiaburu, Margareta Tanasă, Oltica Chiaburu, Marinela Poplauschi, Doina Țurcanu, Zâna Macsiniuc, Maricica For, Doiniţa Roman, Veronica For, Delia Coţovanu, Ioana Andrieş, Elena Cristina Cobzaru, George Sorin Cruţ, Ana Prisacaru, Mariana Cobuz, Marinela Claudia Onofrei, Felicia Năpîrcă, Gelu Mariciuc, Dumitru Merticariu, Mariana Asimini, Gheorghe Asimini, Doina David, Cristinel Dutcă, Dorica Ciomaga, Angela Acsinte, Sanda Tenchiu, Simona-Nonina Filip, Gabi-Genoveva Talef, Ricuţa-Ionica Păduraru, Florin Constantin Poraicu, Marius- Constantin Grigoraş, Gabriel-Florin Talef, Raul Mihai Noroc, Marinela Ciobanu, Florentin Calimandruc, Ionuţ Andrieş, Neli Daneliuc, Dumitru Grigoraş, Pavel Rotari, Aurica Vieriu, Geta Creţu, Narcisa-Oana Babii, Silvia Calancea, Rodica Ciobanu, Grigore Cironodolea, Ana Coriciuc, Teodor Coriciuc, Cornel Drai, Maricica Grădinaru, Vasile Guraliuc, Dumitru Hrenciuc, Ramona Hriţcuşoru, Daniela Manolache, Victoria Onişor, Elena Pralea, Veronica Şeucaliuc, Dumitru Vatamaniuc, Adriana Vătui, Brânduşa Aştefănesei, Mihaela Elena Bejinaru, Elena Călin, Gabriela Condrea, Mihaela Crauciuc Cabur, Ioan Guraliuc, Maria Lipciuc, Niculina Mătrescu, Felicia Andriuc, Cătălin Artin, Daniela Mihaela Burlacu, Elena Valentina Chelariu, Irina Constantinescu, Luminiţa Macovei, Elisabeta Maxim, Emilia Munteanu, Margareta Luminiţa Neacşu, Cristina Margareta Roman, Ilie Roman, Nadia Valentina Tapalagă, Adriana Voicu, Ioana Zvîncă, Daniela Alupoaei, Margareta Atofanei, Liliana Aursulesei, Adriana Baltariu, Mihaiela Barabaş, Gabriela Bojescu, Florica Brâişteanu, Angelica Dana Bulmagă, Sena Caranica, Cristina Corolea, Măria Cozmolici, Loredana Laura Doboşeriu, Lenuţa Dreptu, Luminiţa Angelica Galon, Lenuţa Hudescu, Camelia Iacob, Carmina Leonte, Corina Leucă, Irina Mihaela Loghin, Lucica Loghin, Cornelia Malainic, Monica Mardar, Emilia Mariciuc, Simona Marcu, Angelica Dana Maticiuc, Cristina Maxim, Cornelia Nadia Mihai, Gabriela Mihai, Elena Muncileanu, Violeta Murariu, Emilia Musteaţă, Luminiţa Pascal, Sergiu Pavel, Mărioara Pintilei, Rodica Pocriveschi, Romică Pocriveschi, Nicoleta Ana Postolache, Nicoleta Ripiceanu, Doina Roman, Corina Romaniuc, Maricica Sandu-Dohotariu, Petronela Spatariu, Alexandru Trufin, Cornelia Trufin, Panseluţa Ucrainschi, Eugenia Nadia Ungureanu, Ramona Aura Viziteu, Viorica Zadobrinschi, Alina Vasilica Zamfir, Maria Adăscăliţei, Ioan Alexoaie, Liliana Andreşan, Roxana Maria Bejan, Valeriu Budeanu, Rodica Butnariu, Violeta Druţu, Gabriela Filipovici, Elena Gavril, Luminiţa Gîtman, Ioan Guzu, Marcela Petronela Iriciuc, Sebastian Luţuc, Alina Moroşanu, Angela Pasciuc, Laura Cristina Patraşi, Adrian Pavăl, Oltiţa Prisacariu, Marius Roşu, Dumitru Țapu, Ioana Țăruşi, Natalia Ungureanu, Constantin Voiniciuc, Adriana Cornelia Balasan, Remus Sebastian Balasan, Maria Beraru, Cătălina Burlacu, Silviea Chirilă, Ioan Dorneanu, Doiniţa Lazăr, Magda Marin, Doina Oniciuc, Gabriela Pintilei, Gabriela Pricopie, Lidia Adominicăi, Jenică Afloarei, Nadia Alecu, Doina Amitroaei, Ioan Apetroaei-Bîrsan, Narcis Alexandru Apostol, Mariana Apostol, Florentina Crenguţa Aruşti, Cătălin Dumitru Baciu, Mihaela Simona Baciu, Ionel Băicănescu, Ana Bălaşa, Petre Bălaşa, Măria Bălosu, Petronela Beleagă, Monalisa Mihaela Boboc, Mihaela Bosînceanu, Pansela Breazu, Jiniţa Burlea, Tatiana Caprariu-Volentiru, Mihaela Nuşa Cazacu, Stroe Călin, Veronica Chiaburu, Constantin Chişcă, Manuela Chişcă, Camelia Ciomaga, Cezar Ciomaga, Dumitru Cristinel Ciomaga, Tamara Cobzariu, Mihaela Cotloană, George Valentin Cristescu, Constantin Dărîngă, Răzvan Ioan, Enache Măria Duduc, Gabriela Florea, Mihaela Iulieana Funduianu, Mihaela Guriuc, Mihai Haraga, Elena Horeanu, Delia Mihaela Horodea, Paula Larisa Hriţcu, Diana Irina Ignat, Elena Ignat, Cristina  Elena Ioniţă, Gabriel Iosub, Gabriela Ispir, Jan Luchian, Liliana Lupaşcu, Elena Luţă, Elena Marineac, Elena Valentina Mălinescu, Sergiu Mocanu, Ana Murariu, Gheorghe Murariu, Mihaela Claudia Murariu, Georgel Nanea, Luminiţa Nanea, Jînica Oltea Neagu, Dănuţ Niţă, Radu Niţă, Mariana Pascariu, Lucreţia Pop, Carmelia Popescu, Cristian Popovici, Galinâ Relenschi, Măria Rotari, Toader Rotari, Angelica Rusu, Ilenuţa Rusu, Liliana Silion, Eugen Sorocanu, Afrodita Şparhat, Alexandru Şparhat, Puiu Şparhat, Nelu Ştefan, Constantin Timofti, Vasile Turtureanu, Daniela Valentina Urioc, Măria Crenguţa Volintiru, Dumitru Voroneanu, Elena Lăcrămioara Zeicanu, Ana Maria Atodiresei, Nicoleta Borfotină, Andreea Simona Chirilă, Daniela Clipa, Elena Rodica Dodiţă, Ioan Grigoroşcuţă, Mihaela Grigoroşcuţă, Niculina Iacob, Violeta Morariu, Mioara Oseţchi, Sorin Rîptea, Paula Stan, Gheorghe Şcarlii, Verona Zaharia, Filaret Acrişor, Gheorghe Aiftincăi, Mina Aiftincăi, Nicu Azamfire, Elena Bădescu, Viorica Banaru, Gabriel Boicu, Liliana Elena Burlacu, Elena Chebac, Neculai Chisăliţă, Cristina Ciuclea, Mihai Cojocariu-Şchiopu, Gina Doboşeru, Magda Ieavorschi, Petru Ionaş, Daniela Manolache, Alina Monica Martiniuc, Dumitru Maxiniuc, Cătălina Merticariu, Firuţa Mustaţă, Mariana Mustaţă, Floarea Pascal, Tatiana Mihaela Pavel, Liviu Pînzariu, Anca Popovici, Petronela Laura Rusu, Petronela Spatariu, Cristina Ştefan, Claudia Elena Țăruşi şi Elena Vâlcu, Mariea Baciu, Iulia Bidică, Marilena Bosînciuc, Maria Corsei, Florentina Gavril şi Violeta Guriuc, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în cauze având ca obiect plata unor drepturi băneşti. Prin Încheierea din 24 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 3.796/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a Legii nr. 118/2010, în ansamblul său.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Otilia Gheorghiu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, într-o cauză având ca obiect plata unor drepturi băneşti.

Prin Încheierea din 22 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.478/40/2011, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Cristina Aioane, Iuliana Anton, Mircea Anton, Adriana Bărbuţă, Cristina Bîndiu, Carmen Brînzei, Aurica Buliga, Adriana Burlacu, Marieta Butnariu, Augustin Carpen, Aurica Cimbru, Marinela Crihan, Costică Drancă, Costică Ficioru, Florentina Fulga, Doiniţa Hangan, Eugenia Haliţ, Valeria Iacob, Mirela Ibănescu, Georgeta Ira, Rodica Lepărdă, Rodica M. Lepărdă, Aurica Mandiuc, Lidia Melniciuc, Luminiţa Mihalache, Brînduşa Minciună, Sabina Milian, Constantin Muha, Lucica Munteanu, Eufrosina Nataraşu, Doina Neaună, Adela Olariu, Mihaela Pădurariu, Cristina Poiana, Ionel Prisacariu, Marlena Purice, Silvia Rudişteanu, Angela Silivastru, Maria Simian, Bogdan V. Simian, Corina Sumanariu, Viorel Şargu, Laurenţa Şchiopu, Mariana Ursache, Iulia Vătămănescu şi Vasile Vieru, prin Sindicatul „Impact” Botoşani, cu prilejul soluţionării recursului împotriva Sentinţei nr. 2.292 din 20 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Botoşani - Secţia civilă într-o cauză având ca obiect pretenţii băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că măsura reducerii cu 25% a salariului aduce atingere dreptului de proprietate. În acest sens, arată că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este constantă în a include salariul în categoria de „bun”, protejat  de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, cauzele Ex-regele Greciei împotriva Greciei, 2000, Broniowski împotriva Poloniei, 2004, Kechko împotriva Ucrainei, 2005, Kopecky împotriva Slovaciei, 2003, Cazacu împotriva Moldovei, 2007), precizându-se că privarea de proprietate impune statului obligaţia de a despăgubi pe proprietar, în caz contrar, ar aduce o atingere excesivă dreptului şi ar constitui o rupere a echilibrului dintre necesitatea protecţiei dreptului şi interesul general care impune luarea măsurii.

În altă ordine de idei, autorii consideră că nu există nicio justificare legală de natura celor menţionate în art. 53 alin. (1) din Constituţie pentru diminuarea cu 25% a acestui bun.

Suprimarea unui sfert din salariu, echivalentul unei săptămâni de lucru, are ca efect violarea dreptului în substanţa sa, cu atât mai mult cu cât, după 1 ianuarie 2011, măsura nu a încetat, iar salariile nu au revenit la cuantumurile iniţiale. Astfel, Legea nr. 118/2010, considerată iniţial constituţională, prin prisma caracterului temporar al măsurilor de austeritate, astfel cum s-a statuat în deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 874, ambele din 25 iunie 2010, a devenit neconstituţională prin perpetuarea şi permanentizarea acestei măsuri, care aduce atingere substanţei dreptului de proprietate asupra bunului reprezentat de salariu.

De asemenea, susţin că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 contravin art. 41 alin. (5) din Constituţie, deoarece atât Contractul de muncă unic la nivel naţional nr. 2.895/2006 şi contractul de muncă la nivel de ramură de învăţământ, cât şi prevederile Legii nr. 330/2009 garantează dreptul la încasarea unui salariu nediminuat, cel puţin pe tot parcursul anului 2010.

Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, prin care s-a reţinut că dreptul la muncă este un drept complex care include şi dreptul la salariu, a cărui diminuare se poate realiza numai în condiţiile strict şi limitativ prevăzute de art. 53 din Constituţie, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, cu privire la competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor legale care nu mai sunt în vigoare.

Pe de altă parte, autorii excepţiei formulează o critică de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii nr. 118/2010, precizând că la promulgarea şi intrarea în vigoare a acestui act normativ au fost încălcate dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Aşa cum rezultă din Decretul Preşedintelui României nr. 603 din 29 iunie 2010, legea a fost promulgată în aceeaşi zi în care a fost adoptată de Parlament şi a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial al României.

Actul normativ a fost publicat în data de 30 iunie 2010, cu nr. 118. Or, Legea nr. 118/2010 putea fi promulgată de Preşedintele României doar după expirarea celor două zile stabilite de art. 15 din Legea nr. 47/1992, în măsura în care nu a fost invocată o obiecţie de neconstituţionalitate.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă îşi exprimă opinia în sensul constituţionalităţii art. 1 din Legea nr. 118/2010, precum şi a acestei legi în ansamblul său. De asemenea, în privinţa criticilor de neconstituţionalitate invocate, arată că acestea au fost analizate pe larg, în totalitate, de Curtea Constituţională, în cuprinsul deciziilor nr. 872 şi nr. 874, ambele din 25 iunie 2010, precum şi al Deciziei nr. 975 din 7 iulie 2010.

Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, având în vedere considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, precum şi nr. 975 din 7 iulie 2010. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul, în Dosarul nr. 1.426D/2011 şi în Dosarul nr. 1.566D/2011, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, precum şi Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010. În ceea ce priveşte argumentele privind nerespectarea procedurii de promulgare a Legii nr. 118/2010, arată că, astfel cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii.

În dosarele nr. 1.540D/2011-1.542D/2011, 1.548D/2011- 1.549D/2011, nr. 1.589D/2011-1.590D/2011, Guvernul a comunicat că, în lipsa informaţiilor necesare cu privire la modul de îndeplinire a procedurii prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, în vederea pronunţării asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, nu poate formula un punct de vedere cu privire la temeinicia susţinerilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, precizează că, întrucât modul de respectare a procedurii prevăzute de lege reprezintă aspecte de fapt, veridicitatea afirmaţiilor autorului excepţiei sub acest aspect poate fi verificată doar de instanţa de contencios constituţional în cadrul analizării excepţiei, prin solicitarea informaţiilor necesare de la instituţiile abilitate.

În celelalte dosare, Guvernul nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate cu privire la Legea nr. 118/2010 este inadmisibilă, deoarece aceste prevederi legale au o aplicabilitate limitată în timp, respectiv în perioada 1 iulie-31 decembrie 2010.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

C U RT E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum şi Legea nr. 118/2010, în ansamblul său.

Prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 au următorul conţinut: „(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.”

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) potrivit căruia „Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate”, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind tipurile de proprietate - publică şi privată şi caracterul inviolabil al proprietăţii private, în condiţiile legii organice, art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale, art. 147 alin. (2) care statuează că „În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale” şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu, faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

Sunt invocate şi dispoziţiile privind protecţia proprietăţii cuprinse în art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile Legii nr. 118/2010 au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din acest act normativ. Cu toate acestea, aceste prevederi de lege au continuat să îşi producă efectele juridice în prezentele cauze, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea normelor ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, şi Decizia nr. 66 din 31 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012).

În continuare, Curtea reţine că prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 şi ale Legii nr. 118/2010, în ansamblul său, au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză [a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, Decizia nr. 66 din 31 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 6 aprilie 2012, Decizia nr. 256 din 20 martie 2012*) şi Decizia nr. 365 din 24 aprilie 2012**), nepublicate până la data pronunţării prezentei decizii].

I. Astfel, referitor la pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a Legii nr. 118/2010, susţinută din perspectiva nerespectării termenului stabilit pentru sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora de Preşedintele României, Curtea a observat că dispoziţiile art. 146 lit. a) şi ale art. 147 alin. (2) din Constituţie nu conţin o referire expresă asupra acestui termen.

Termenele specifice procedurii premergătoare trimiterii legii spre promulgare sunt reglementate prin Legea nr. 47/1992, care stabileşte, prin dispoziţiile art. 15 alin. (2), că în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. Potrivit aceleiaşi norme, în cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de două zile.

De asemenea, Curtea a reţinut că natura juridică a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia să îşi fi exercitat dreptul prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituţie. Or, cu privire la viitoarea Lege nr. 118/2010, titularii dreptului de sesizare prevăzuţi la art. 146 lit. a) din Constituţie şi-au exercitat acest drept (a se vedea Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010). Astfel, chiar dacă Preşedintele a promulgat legea criticată pentru neconstituţionalitate, aceştia aveau dreptul şi posibilitatea să sesizeze Curtea Constituţională în termenul de două zile prevăzut de lege cu privire la textele care au făcut obiectul reexaminării (ceea ce s-a şi întâmplat).

Încălcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstituţionalitate a legii, lege care a fost adoptată de către Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigenţelor de ordin constituţional.

Promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011).


*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 256 din 20 martie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012.

**) Decizia Curţii Constituţionale nr. 365 din 24 aprilie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 15 mai 2012.

 

De asemenea, Curtea a subliniat că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, precum şi cele ale art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt aplicabile şi în cazul în care obiecţia de neconstituţionalitate este formulată împotriva unei legi pe care Parlamentul a pus-o de acord cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, în conformitate cu art. 147 alin. (2) din Constituţie. Numai în aceste condiţii Curtea are posibilitatea de a verifica punerea de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie. Întrucât şi acest control al Curţii este o formă a controlului a priori de constituţionalitate, prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi ale art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 se aplică în mod corespunzător.

II. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului.

Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a reţinut că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi în acelaşi mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.

În plus, Curtea a observat că, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, s-a majorat cu 15%.

O atare modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării, momentul îndeplinirii cât mai rapid a obligaţiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010 (a se vedea Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011).

De asemenea, Curtea a constatat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat.

Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011).

De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat, în privinţa reducerilor salariale operate prin Legea nr. 118/2010, că, şi dacă salariile viitoare ar fi considerate bunuri, ingerinţa (reducerea) este prevăzută de lege, urmăreşte o cauză de utilitate publică (salvarea echilibrului bugetar al statului) şi

respectă un just echilibru între interesele generale ale colectivităţii şi interesele individuale ale cetăţeanului (a se vedea Decizia de admisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragrafele 17-20).

Pe de altă parte, Curtea nu a reţinut nici pretinsa încălcare prin textele criticate a dispoziţiilor art. 41 alin. (5) din Constituţie, întrucât drepturile salariale din sectorul bugetar stabilite de legi speciale între limite minime şi maxime se determină concret prin negocieri colective, dar numai între limitele legale. De altfel, Curtea a statuat că încheierea contractelor colective de muncă nu se poate face decât cu respectarea legii. Aceste contracte sunt izvor de drept, dar forţa lor juridică nu poate fi superioară legii. În consecinţă, contractele colective sunt garantate în măsura în care nu încalcă prevederile legale în materie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, şi Decizia nr. 574 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011).

În final, Curtea constată că celelalte dispoziţii constituţionale invocate nu au relevanţă pentru soluţionarea prezentei cauze.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3,

al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

C U RT E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a Legii nr. 118/2010, în ansamblul său, excepţie ridicată de Cristina Alina Robu, Daniela Nechita, Oana Carmen Rusu, Dorica Chiaburu, Margareta Tanasă, Oltica Chiaburu, Marinela Poplauschi, Doina Țurcanu, Zâna Macsiniuc, Maricica For, Doiniţa Roman, Veronica For, Delia Coţovanu, Ioana Andrieş, Elena Cristina Cobzaru, George Sorin Cruţ, Ana Prisacaru, Mariana Cobuz, Marinela Claudia Onofrei, Felicia Năpîrcă, Gelu Mariciuc, Dumitru Merticariu, Mariana Asimini, Gheorghe Asimini, Doina David şi Cristinel Dutcă, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.671/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Dorica Ciomaga, Angela Acsinte, Sanda Tenchiu, Simona-Nonina Filip, Gabi-Genoveva Talef, Ricuţa-Ionica Păduraru, Florin Constantin Poraicu, Marius-Constantin Grigoraş, Gabriel-Florin Talef, Raul Mihai Noroc, Marinela Ciobanu, Florentin Calimandruc, Ionuţ Andrieş, Neli Daneliuc, Dumitru Grigoraş, Pavel Rotari, Aurica Vieriu şi Geta Creţu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.764/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Narcisa-Oana Babii, Silvia Calancea, Rodica Ciobanu, Grigore Cironodolea, Ana Coriciuc, Teodor Coriciuc, Cornel Drai, Maricica Grădinaru, Vasile Guraliuc, Dumitru Hrenciuc, Ramona Hriţcuşoru, Daniela Manolache, Victoria Onişor, Elena Pralea, Veronica Şeucaliuc, Dumitru Vatamaniuc şi Adriana Vătui, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.675/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Brânduşa Aştefănesei, Mihaela Elena Bejinaru, Elena Călin, Gabriela Condrea, Mihaela Crauciuc Cabur, Ioan Guraliuc, Maria Lipciuc şi Niculina Mătrescu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.757/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Felicia Andriuc, Cătălin Artin, Daniela Mihaela Burlacu, Elena Valentina Chelariu, Irina Constantinescu, Luminiţa Macovei, Elisabeta Maxim, Emilia Munteanu, Margareta Luminiţa Neacşu, Cristina Margareta Roman, Ilie Roman, Nadia Valentina Tapalagă, Adriana Voicu şi Ioana Zvîncă, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.499/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Daniela Alupoaei, Margareta Atofanei, Liliana Aursulesei, Adriana Baltariu, Mihaiela Barabaş, Gabriela Bojescu, Florica Brâişteanu, Angelica Dana Bulmagă, Sena Caranica, Cristina Corolea, Măria Cozmolici, Loredana Laura Doboşeriu, Lenuţa Dreptu, Luminiţa Angelica Galon, Lenuţa Hudescu, Camelia Iacob, Carmina Leonte, Corina Leucă, Irina Mihaela Loghin, Lucica Loghin, Cornelia Malainic, Monica Mardar, Emilia Mariciuc, Simona Marcu, Angelica Dana Maticiuc, Cristina Maxim, Cornelia Nadia Mihai, Gabriela Mihai, Elena Muncileanu, Violeta Murariu, Emilia Musteaţă, Luminiţa Pascal, Sergiu Pavel, Mărioara Pintilei, Rodica Pocriveschi, Romică Pocriveschi, Nicoleta Ana Postolache, Nicoleta Ripiceanu, Doina Roman, Corina Romaniuc, Maricica Sandu-Dohotariu, Petronela Spatariu, Alexandru Trufin, Cornelia Trufin, Panseluţa Ucrainschi, Eugenia Nadia Ungureanu, Ramona Aura Viziteu, Viorica Zadobrinschi şi Alina Vasilica Zamfir, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.635/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Maria Adăscăliţei, Ioan Alexoaie, Liliana Andreşan, Roxana Maria Bejan, Valeriu Budeanu, Rodica Butnariu, Violeta Druţu, Gabriela Filipovici, Elena Gavril, Luminiţa Gîtman, Ioan Guzu, Marcela Petronela Iriciuc, Sebastian Luţuc, Alina Moroşanu, Angela Pasciuc, Laura Cristina Patraşi, Adrian Pavăl, Oltiţa Prisacariu, Marius Roşu, Dumitru Țapu, Ioana Țăruşi, Natalia Ungureanu şi Constantin Voiniciuc, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.636/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Otilia Gheorghiu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.796/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Adriana Cornelia Balasan, Remus Sebastian Balasan, Maria Beraru, Cătălina Burlacu, Silviea Chirilă, Ioan Dorneanu, Doiniţa Lazăr, Magda Marin, Doina Oniciuc, Gabriela Pintilei şi Gabriela Pricopie, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.677/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Lidia Adominicăi, Jenică Afloarei, Nadia Alecu, Doina Amitroaei, Ioan Apetroaei-Bîrsan, Narcis Alexandru Apostol, Mariana Apostol, Florentina Crenguţa Aruşti, Cătălin Dumitru Baciu, Mihaela Simona Baciu, Ionel Băicănescu, Ana Bălaşa, Petre Bălaşa, Măria Bălosu, Petronela Beleagă, Monalisa Mihaela Boboc, Mihaela Bosînceanu, Pansela Breazu, Jiniţa Burlea, Tatiana Caprariu-Volentiru, Mihaela Nuşa Cazacu, Stroe Călin, Veronica Chiaburu, Constantin Chişcă, Manuela Chişcă, Camelia Ciomaga, Cezar Ciomaga, Dumitru Cristinel Ciomaga, Tamara Cobzariu, Mihaela Cotloană, George Valentin Cristescu, Constantin Dărîngă, Răzvan Ioan, Enache Măria Duduc, Gabriela Florea, Mihaela Iulieana Funduianu, Mihaela Guriuc, Mihai Haraga, Elena Horeanu, Delia Mihaela Horodea, Paula Larisa Hriţcu, Diana Irina Ignat, Elena Ignat, Cristina Elena Ioniţă, Gabriel Iosub, Gabriela Ispir, Jan Luchian, Liliana Lupaşcu, Elena Luţă, Elena Marineac, Elena Valentina Mălinescu, Sergiu Mocanu, Ana Murariu, Gheorghe Murariu, Mihaela Claudia Murariu, Georgel Nanea, Luminiţa Nanea, Jînica Oltea Neagu, Dănuţ Niţă, Radu Niţă, Mariana Pascariu, Lucreţia Pop, Carmelia Popescu, Cristian Popovici, Galinâ Relenschi, Măria Rotari, Toader Rotari, Angelica Rusu, Ilenuţa Rusu, Liliana Silion, Eugen Sorocanu, Afrodita Şparhat, Alexandru Şparhat, Puiu Şparhat, Nelu Ştefan, Constantin Timofti, Vasile Turtureanu, Daniela Valentina Urioc, Măria Crenguţa Volintiru, Dumitru Voroneanu şi Elena Lăcrămioara Zeicanu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.448/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Ana Maria Atodiresei, Nicoleta Borfotină, Andreea Simona Chirilă, Daniela Clipa, Elena Rodica Dodiţă, Ioan Grigoroşcuţă, Mihaela Grigoroşcuţă, Niculina Iacob, Violeta Morariu, Mioara Oseţchi, Sorin Rîptea, Paula Stan, Gheorghe Şcarlii şi Verona Zaharia, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.495/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Filaret Acrişor, Gheorghe Aiftincăi, Mina Aiftincăi, Nicu Azamfire, Elena Bădescu, Viorica Banaru, Gabriel Boicu, Liliana Elena Burlacu, Elena Chebac, Neculai Chisăliţă, Cristina Ciuclea, Mihai Cojocariu-Şchiopu, Gina Doboşeru, Magda Ieavorschi, Petru Ionaş, Daniela Manolache, Alina Monica Martiniuc, Dumitru Maxiniuc, Cătălina Merticariu, Firuţa Mustaţă, Mariana Mustaţă, Floarea Pascal, Tatiana Mihaela Pavel, Liviu Pînzariu, Anca Popovici, Petronela Laura Rusu, Petronela Spatariu, Cristina Ştefan, Claudia Elena Țăruşi şi Elena Vâlcu, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.638/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Mariea Baciu, Iulia Bidică, Marilena Bosînciuc, Maria Corsei, Florentina Gavril şi Violeta Guriuc, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.449/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, şi de Elena Cristina Aioane, Iuliana Anton, Mircea Anton, Adriana Bărbuţă, Cristina Bîndiu, Carmen Brînzei, Aurica Buliga, Adriana Burlacu, Marieta Butnariu, Augustin Carpen, Aurica Cimbru, Marinela Crihan, Costică Drancă, Costică Ficioru, Florentina Fulga, Doiniţa Hangan, Eugenia Haliţ, Valeria Iacob, Mirela Ibănescu, Georgeta Ira, Rodica Lepărdă, Rodica M. Lepărdă, Aurica Mandiuc, Lidia Melniciuc, Luminiţa Mihalache, Brînduşa Minciună, Sabina Milian, Constantin Muha, Lucica Munteanu, Eufrosina Nataraşu, Doina Neaună, Adela Olariu, Mihaela Pădurariu, Cristina Poiana, Ionel Prisacariu, Marlena Purice, Silvia Rudişteanu, Angela Silivastru, Maria Simian, Bogdan V. Simian, Corina Sumanariu, Viorel Şargu, Laurenţa Şchiopu, Mariana Ursache, Iulia Vătămănescu şi Vasile Vieru, prin Sindicatul „Impact” Botoşani, în Dosarul nr. 1.478/40/2011 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 543

din 24 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16-19 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16-19 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Blue Air- Transport Aerian” - S.A. din comuna Copăceni, satul Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu în Dosarul nr. 30.354/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 839D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 5.165 din 18 mai 2011 r pronunţată în Dosarul nr. 30.354/3/2010, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16-19 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Blue Air - Transport Aerian” - S.A. din comuna Copăceni, sat Adunaţii Copăceni, jud. Giurgiu cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile art. 16-19 din Legea nr. 95/2008, care prevăd obligaţia angajatorului de a plăti mai multe salarii compensatorii cu^ prilejul pensionării salariatului, sunt neconstituţionale. În acest sens arată că acordarea acestor sume nu este justificată de pierderea unui drept, aşa cum ar fi cazul concedierilor colective. În plus, angajatorul este obligat să suporte aceste cheltuieli, chiar dacă salariatul a lucrat o perioadă scurtă de timp pentru acesta. De asemenea, dispoziţiile de lege criticate creează un regim privilegiat pentru salariaţii care primesc aceste plăţi compensatorii în raport cu celelalte categorii de salariaţi. Totodată, aduc atingere şi principiului contributivităţii, deoarece sumele pentru acordarea plăţilor compensatorii sunt suportate de populaţia activă a României, ceea ce înseamnă un prejudiciu pentru societate.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt «instituţionale, aplicându-se fără privilegii ori discriminări în cadrul aceleiaşi categorii socioprofesionale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că acordarea sumelor compensatorii nu reprezintă o măsură contrară dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, având în vedere situaţia obiectiv diferită în care se găseşte personalul tehnic nenavigant faţă de celelalte categorii profesionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16-19 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 18 aprilie 2008, dispoziţii potrivit cărora;

Art. 16: „(1) La pensionarea pentru limită de vârstă în condiţiile prezentei legi, personalul tehnic beneficiază de 18 salarii compensatorii, eşalonate lunar; suportate de angajator în cuantum egal cu salariul brut realizat în ultima tună de activitate, anterioară pensionării.

(2) în cazul în care personalul tehnic nu îndeplineşte prevederile art. 12 în ceea ce priveşte vechimea în activitate, dar îndeplineşte cerinţele privind vârsta şi stagiul complet de cotizare, va primi mai puţin, pentru fiecare an lipsă de vechime în activităţile prevăzute la art. 3, câte un salariu compensatoriu, în conformitate cu alin. (1), dar nu pentru mai mult de 5 ani.”-

Art. 17: „Personalul tehnic va beneficia, pe lângă drepturile prevăzute la art. 16, de un salariu compensatoriu brut, suportat de angajator, pentru fiecare an ce depăşeşte 2b de ant vechime în activităţile prevăzute la art. 3.”;

- Art. 18: „În cazul decesului personalului tehnic pensionat, plăţile compensatorii prevăzute la art. 16 şi 17 vor reveni de drept moştenitorilor legali, fiind suportate de angajator.”;

Art. 19: „În cazul decesului personalului tehnic aflat în activitate, care a acumulat o vechime de minimum 10 ani, moştenitorii legali vor beneficia de un ajutor financiar echivalent cu 12 salarii brute la nivelul ultimului salariu brut realizat, suportat de angajator.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit celor statuate în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor nu presupune un tratament juridic uniform, astfel că situaţii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat (Decizia nr. 1.296 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).

De asemenea, în interpretarea art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că „nu orice diferenţă de tratament juridic dobândeşte, în mod automat, semnificaţia unei discriminări. Pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoanele plasate în situaţii analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferenţial şi că această distincţie nu-şi găseşte nicio justificare obiectivă sau rezonabilă.” (Hotărârea din 22 octombrie 1996, pronunţată în Cauza Stubbings ş/ alţii contra Regatului Unit al Marii Britanii - paragraful 72).

Or, din perspectiva celor arătate, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât prevederile de lege criticate au în vedere acordarea unor drepturi băneşti personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă, care au un statut special, deosebit de cel al altor categorii socio-profesionale. Astfel, dacă prin prisma calităţii de salariat se poate vorbi de o similitudine de situaţie cu celelalte categorii de salariaţi, natura activităţii desfăşurate, importanţa acesteia - având un impact deosebit asupra securităţii zborurilor - şi gradul mare de responsabilitate ce revine celor implicaţi plasează personalul aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă într-o situaţie obiectiv diferită, ce justifică instituirea unui tratament juridic diferit.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16-19 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviaţia civilă din România, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Blue Air - Transport Aerian” - S.A. din comuna Copăceni, satul Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu în Dosarul nr. 30.354/3/2010 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 579

din 29 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civilă

 

Augustin Zegrean  - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea  - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán  - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae -magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, menţionând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.412 din 20 octombrie 2011, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin încheierea nr. 34 din 6 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 10.934/99/2011, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 10.934/99/2011 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 620D/2012.

Excepţia a fost invocată de Emil Balaure într-o cauză în care a fost formulată o cerere de recuzare a întregului colectiv de judecători ai instanţei de judecată.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentală, fără a motiva în vreun fel în ce constă înfrângerea dispoziţiilor constituţionale.

Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia „.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil din Constituţia României.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra constituţionalităţii prevederilor criticate s-a mai pronunţat, în raport cu aceleaşi dispoziţii constituţionale, cu argumente similare, formulate de acelaşi autor, însă în alte cauze aflate De rolul instanţelor judecătoreşti.

În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 1.412 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 741 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 4 iunie 2009, sau Decizia nr. 1.115 din 10 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 5 octombrie 2009, prin care Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă.

Astfel, Curtea a reţinut că prevederile art. 28 alin. 1-3 din Codul de procedură civilă instituie anumite condiţii în care se poate face recuzarea judecătorilor unei instanţe sau a unei secţii a acesteia, ori în care se poate formula o nouă cerere de recuzare împotriva aceluiaşi judecător. Prin urmare, textele de lege criticate reprezintă norme de procedură prin intermediul cărora legiuitorul instituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

Pe de altă parte, textele de lege criticate realizează o veritabilă protecţie a justiţiabilului împotriva încercărilor nejustificate de tergiversare a soluţionării cauzei, restrângând posibilităţile părţilor de a solicita suspendarea judecării cauzei doar la acele situaţii care se justifică raţional.

De altfel, liberul acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanţelor judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiţionări.

În consecinţă, Curtea a constatat că susţinerile autorului excepţiei referitoare la îngrădirea dreptului constituţional la un proces echitabil, prin imposibilitatea recuzării membrilor întregii instanţe, sunt neîntemeiate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate anterior de Curte îşi păstrează valabilitatea Şi ÎT1 cauza de faţă.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. {1} lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 10.934/99/2011 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 626

din 12 Iunie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nutrientul” - S.A. Palota din comuna Sântandrei, judeţul Bihor, în Dosarul nr. 1.235/111/2009/a1 al Tribunalului Bihor - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 681 D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 342/F/2012 din 14 februarie 2012, pronunţata în Dosarul nr. 1 235/111/2009/a1, Tribunalul Bihor - Secţia a li-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nutrientul” - S.A. Palota din comuna Sântandrei, judeţul Bihor, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia Susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 16 şi art. 53 din Constituţie, deoarece îngrădesc posibilitatea creditorului care nu a fost înscris de administratorul debitorului în tabelul creditorilor, potrivit art. 28 aitn. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006, de a fi egal cu ceilalţi creditori care sunt înscrişi în acest tabel şi care sunt notificaţi şi au posibilitatea de a depune declaraţiile de creanţă. Totodată, consideră că este restrâns dreptul de exercitare a calităţii de creditor ca urmare a relei-credinţe a administratorului debitorului, care întocmeşte tabelul „aleatoriu” şi „după bunul plac”, necuprinzând toţi creditorii, îngrădind posibilitatea creditorilor care nu „reuşesc să lectureze în fiecare zi Buletinul procedurilor de insolvenţă” de a-şi exercita propriile drepturi.

Tribunalul Bihor - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit „dispoziţiilor art. 146 lit. ti) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 7 a in. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. În realitate, având în vedere motivarea autoarei acesteia, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (3) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, care au următorul cuprins: „[...] Pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. Asupra dispoziţiilor art. 7 alin. (3) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, raportat la critici şi prevederi constituţionale similare, Curtea s-a mai pronunţat în sensul respingerii excepţiei, spre exemplu, prin Decizia nr. 273 din 22 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, Decizia nr. 1,538 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 11 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.436 din 5 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 16 decembrie 2009, Decizia nr. 1.453 din 3 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 367 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2009.

Cu acele prilejuri Curtea a reţinut, în esenţă, că prevederile art. 7 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, îşi găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părţi şi o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfăşurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin căre se asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor.

2. Referitor la critica autoarei prezentei excepţii de neconstituţionalitate privind încălcarea dispoziţiilor art. „i6 din Constituţie, din perspectiva inegalităţii dintre creditorii neidentificaţi şi creditorii care sunt înscrişi în tabelul creditorilor, respectiv persoanele împotriva cărora se va deschide o acţiune ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, care, în urma pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.137 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, beneficiază de o primă comunicare a actelor de procedură potrivit Codului de procedură civilă, aceasta nu poate fi reţinută, deoarece, potrivit Codului de procedură civilă, este imposibilă comunicarea citaţiei fără a cunoaşte denumirea părţii citate.

3. În ceea ce priveşte aspectele relevate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la posibila conduită pe care o poate adopta administratorul debitorului, Curtea observă că acestea reprezintă probleme ce ţin de aplicarea şi respectarea legii şi sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, nu poate fi reţinută nici înfrângerea art. 53 din Constituţie, întrucât nu se constată încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale.

Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) teza a două din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei apare ca fiind neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Nutrientuf - S.A. Palota din comuna Sârrtandrei, judeţul Bihor, în Dosarul nr. 1.235/111/2009/a1 al Tribunalului Bihor - Secţia a II-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 iunie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 125 de ani de la naşterea Elenei Caragiani-Stoinescu

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Banca Naţională a României va pune în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 23 iulie 2012, o monedă din argint dedicată aniversării a 125 de ani de la naşterea Elenei Caragiani- Stoinescu

Art. 2. - Caracteristicile monedei sunt următoarele:

 

Valoare nominală

10 lei

Metal

argint

Titlu

999%o

Formă

rotundă

Diametru

37 mm

Greutate

31,103 g

Calitate

proof

Cant

zimţat

 

Aversul redă o compoziţie care sugerează zborul şi călătoriile, inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2012”.

Reversul prezintă portretul Elenei Caragiani-Stoinescu, anii între care a trăit aceasta „1887” şi „1929”, imaginea parţială a unui avion Bleriot şi inscripţia în arc de cerc „ELENA CARAGIANI-STOINESCU11.

Art. 3. - Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Art. 4. - Monedele din argint dedicate aniversării a 125 de ani de la naşterea Elenei Caragiani-Stoinescu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 5. - Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 16 iulie 2012.

Nr. 22.

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012 având ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie

 

Având în vedere dispoziţiile art. 1312 alin. (8) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul generai al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Hotărârea arbitrată nr. 7 din data de 6 iulie 2012 având ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual ţi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Adriana Donţu

 

Bucureşti, 10 iulie 2012.

Nr. 132.

 

ANEXĂ

 

Corpul de Arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

Dosar nr. 8/2012

 

HOTĂRÂREA ARBITRALĂ Nr. 7

din data de 6 iulie 2012

având ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme si pentru audiovizual si ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie

 

Completul de arbitraj este constituit din:

Ştiolică Florin - preşedinte

Uliescu Marilena - arbitru

Olteanu Edmond Gabriel - arbitru

Nemeş Vasile - arbitru

Ionescu Mircea Felix Melinesti - arbitru

 

Pe rol se află soluţionarea cererii de arbitraj formulate în comun de Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR), cu sediul în Bucureşti, str. Gh. Petraşcu nr. 10, bl. B7, sc. 1, ap. 39, sectorul 3 (sediul ales pentru comunicarea actelor în Bucureşti, str. Traian nr. 2, bl. F1, sc. 4, et. 5, ap. 15, sectorul 3), reprezentată legal de

Daniela Cristina Oprişan, în calitate de administrator general, şi Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (ARAIEX), cu sediul în Bucureşti, str. Dudeşti-Pantelimon nr. 2-4-6, sectorul 3, reprezentată legal prin dJ Florin Scripcă, în calitate de director general, celelalte părţi în arbitraj fiind Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în Bucureşti, Bd. Nicolae Titulescu nr. 88B, sectorul 1, reprezentată legal prin dna Alexandrina Scrioşteanu, în calitate de director executiv; Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), cu sediul în Bucureşti, str. Jules Michelet nr. 15-17, et. 2, ap. 11, sectorul 1, reprezentată legal prin dl Ştefan Gheorghiu, în calitate de director general; Uniunea Naţională a Artiştilor din România (UNART), cu sediul în Bucureşti, Bd. Magheru nr. 43, sc. 1, et. 1, ap. 11, sectorul 1, reprezentată legal prin dl administrator Ion Antonescu, înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) cu nr. 260 din 11 iunie 2012.

Cererea de arbitraj formulată în comun de către ADPFR şi ARAIEX are ca temei juridic, aşa cum s-a precizat la termenul din data de 27 iunie 2012, aii. 1312 alin. (3) lit. a) al Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, (Legea nr. 8/1996) şi are, deci, ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie

Arbitrajul s-a desfăşurat la termenele din data de 11 iunie 2012 (primul termen), 25 iunie 2012, 27 iunie 2012 şi 2 iulie 2012.

Dezbaterile au avut loc la data de 2 iulie 2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Completul, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 3601 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea la data de 6 iulie 2012.

Deliberările au avut loc în data de 6 iulie 2012, la sediul ORDA, cu participarea tuturor arbitrilor.

Având în vedere înscrisurile administrate, dezbaterile şi concluziile părţilor, completul de arbitri constată:

Constituirea completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor art. 1311 alin. (4) ai Legii nr. 8/1995, părţile fiind convocate pentru tragerea la sorţi în vederea desemnării arbitrilor.

Ca urmare a faptului că dl arbitru Ţiclea Alexandru a anunţat că se află în imposibilitatea de a intra în completul arbitrai, a fost înlocuit, în temeiul art. 1311 alin. (4) al Legii nr. 8/1996, de către primul arbitru de rezervă, în ordinea tragerii la sorţi, dl Olteanu Edmond Ga briei.

Completul de arbitri a fost convocat la sediul ORDA şi, în baza art. 1312 alin. (5) al Legii nr. 8/1996, a stabilit primul termen de arbitraj, locul acestuia şi onorariul arbitrilor.

Prin cererea de arbitraj întemeiată pe dispoziţiile art. 1312 alin. (3) lit. a) al Legii nr. 8/1996, ADPFR şi ARAIEX au solicitat Stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, punct de vedere cu care să se prezinte la negocierile cu utilizatorii.

În motivarea cererii, ADPFR şi ARAIEX arată că, în prezent, remuneraţia datorată de către utilizatori artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru utilizarea repertoriului în domeniul comunicării publice se colectează pe baza unei metodologii publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 8 decembrie 2006, conform Deciziei directorului general al ORDA nr. 399/2006.

Iniţiatorii arbitrajului arată că, de la data publicării metodologiei respective, au trecut peste 6 ani, în condiţiile în care, conform art. 1313 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, negocierea unei noi metodologii în domeniu se impunea în termen de 3 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ADPFR şi ARAIEX mai arată că procedurile de negociere au fost iniţiate la data de 15 mai 2012 de către UPFR prin cererea înregistrată la ORDA sub nr. RG II/4.573 din data de 15 mai 2012.

În data de 25 mai 2012 UPFR a adresat invitaţia celorlalte organisme de gestiune colectivă să participe la negocieri.

În privinţa metodologiei, ARAIEX şi ADPFR au un punct de vedere comun care a fost agreat şi de către UPFR şi UNART, cu mici excepţii nesemnificative.

UPFR, prin notele scrise depuse în şedinţa de la data de 25 iunie 2012, arată că au avut loc negocieri pentru stabilirea formei unice a metodologiei şi că susţine forma metodologiei propusă de ADPFR şi ARAIEX, cu unele amendamente care privesc pct. 1.1, 3.4, 5.1 şi 5.2 din metodologie.

CREDIDAM a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj, excepţia prematurităţii cererii şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a ADPFR şi ARAIEX. Acestor excepţii i s-a adăugat excepţia lipsei de interes a UNART, formulată la termenul din data de 2 iulie 2012.

Referitor la inadmisibilitate, CREDIDAM a invocat faptul că nu s-a emis o decizie de constituire a comisiei de negociere şi că nu se poate stabili clar care sunt cele două părţi aflate în negociere. Un alt aspect invocat a fost acela că nu a existat o procedură de negociere a proiectului de metodologie depus.

Referitor la prematuritate, CREDIDAM susţine că nu se poate soluţiona cererea de arbitraj, atât timp cât nu au avut loc negocieri reale, termenele la care s-au purtat discuţii fiind foarte scurte. În susţinerea prematurităţii a depus înscrisuri.

Referitor la lipsa calităţii procesuale active a ADPFR şi ARAIEX, CREDIDAM arată, în principal, că nu se poate stabili cine are calitatea de parte în negocieri, atât timp cât nu există o decizie de constituire a comisiei de negociere emisă de ORDA în temeiul art. 131 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996.

Referitor ia excepţia lipsei de interes a UNART, CREDIDAM susţine că, din informaţiile postate pe site-ul ORDA, nu rezultă că UNART are în obiectul de activitate gestionarea colectivă a drepturilor conexe rezultate din comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora.

Pe fond, CREDIDAM arată că proiectul de metodologie nu a fost supus negocierilor întrucât nu a existat o decizie de constituire a comisiei de negociere, emisă cu respectarea dispoziţiilor legale incidente. CREDIDAM a solicitat să se ţină cont, la stabilirea proiectului de metodologie comun, şi de propunerea sa de metodologie depusă la ORDA la data de 2 septembrie 2011.

UNART a arătat că susţine formularea unui punct de vedere comun de metodologie şi solicită respingerea excepţiei lipsei de interes, sub motivul că în statutul comunicat CREDIDAM şi completului arbitrai în şedinţă este prevăzută această activitate la art. 5 şi 7.

În cauză, părţile au administrat proba cu înscrisuri.

După deliberări, în temeiul art. 137 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul a unit excepţiile cu fondul, dat fiind că pentru judecarea lor este nevoie de administrarea dovezilor în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, completul arbitrai reţine următoarele:

I. Pe excepţiile invocate

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj se reţine faptul că decizia de constituire a unei comisii de negociere, conform art. 1311 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, trebuie să aibă la bază depunerea unei metodologii propuse a fi negociată. În cauză, părţile au încercat să stabilească o metodologie şi, nereuşind, s-au adresat pentru arbitraj, în temeiul art. 1312 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996.

Prin urmare, nu exista o dispoziţie legală imperativă în sensul obligativităţii emiterii deciziei de constituire a comisiei de negociere.

Excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj formulată de CREDIDAM este nefondată, urmând a fi respinsă.

Cu privire la excepţia prematurităţii cererii de arbitraj formulată de CREDIDAM, trebuie avut în vedere că procedura reglementată de art. 131 şi art. 1311 din Legea nr. 8/1996 este aplicabilă doar în privinţa negocierii metodologiilor dintre organismele de gestiune colectivă şi utilizatori. În speţă, părţile au calitatea de organisme de gestiune colectivă si prezentul arbitraj se desfăşoară în condiţiile art. 1312 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996.

Prin urmare, nu există o dispoziţie legală în sensul parcurgerii unei proceduri prealabile obligatorii de natura celei arătate de CREDIDAM prin întâmpinare. Se impune a fi reţinut că, deşi termenele de negociere au fost relativ scurte, având în vedere calitatea şi experienţa părţilor implicate, acestea aveau posibilitatea reală a negocierilor, inclusiv pe parcursul derulării arbitrajului. Completul constată neîntemeiată excepţia şi urmează a o respinge.

Referitor la lipsa calităţii procesuale active, completul reţine că oricare dintre organismele de gestiune colectivă are dreptul, potrivit legii, de a iniţia negocierea şi, ulterior, arbitrajul; în speţă, calitatea de parte nu este conferită de o decizie a directorului ORDA, ci rezultă ex lege. Completul constată nefondată excepţia şi urmează a o respinge.

Cu privire la excepţia lipsei de interes, completul constată că art. 7 alin. (2) din Statutul UNART prevede că „gestionează colectiv drepturile conexe patrimoniale prevăzute de art. 1231 din Legea nr. 8/1996 ale titularilor mandanţi, chiar necuprinse în mandat”.

Având în vedere textul citat, completul arbitrai constată că UNART justifică un interes legitim şi, în consecinţă, urmează să respingă excepţia invocată de CREDIDAM ca neîntemeiată.

II. Pe fondul cauzei

Faţă de obiectul cererii de arbitraj şi al precizărilor făcute ulterior, completul arbitrai reţine că este învestit cu stabilirea unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, conform legii, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii.

Cu privire la propunerea de metodologie, completul constată că părţile au ajuns la un punct de vedere comun asupra cuantumului remuneraţiilor ce urmează a fi colectate.

Completul constată că sunt identice propunerile referitoare

la eliberarea autorizaţiei de licenţă şi foarte asemănătoare propunerile referitoare la documentele necesare în vederea eliberării autorizaţiilor de licenţă neexclusivă.

În privinţa celorlalte aspecte, se constată că între metodologiile propuse de CREDIDAM, pe de o parte, şi celelalte organisme de gestiune colectivă, pe de altă parte, nu există diferenţe majore.

Completul reţine că, din raţiuni de tehnică normativă, în metodologie nu trebuie menţionat în mod expres organismul de gestiune colectivă (a se vedea propunerea CREDIDAM), ci organismul de gestiune colectivă, în sens generic.

Referitor la unele definiţii existente în propunerile de metodologii, completul consideră că nu este necesară definirea noţiunilor deja explicate de lege, ci doar a acelora care sunt necesare în vederea negocierii cu utilizatorii.

Completul reţine că nu poate să stabilească sau să reia în propunerea de metodologie sancţiuni penale sau administrative reglementate în acte normative în vigoare.

În temeiul principiului libertăţii de voinţă, completul arbitrai apreciază că părţile vor putea detalia, dezvolta punctul de vedere comun stabilit prin prezenta hotărâre arbitrală, în cadrul viitoarelor negocieri cu utilizatorii.

În ceea ce priveşte cheltuielile arbitrale, întrucât pretenţiile fiecărei părţi urmează a fi încuviinţate numai în parte, completul de arbitraj urmează a le compensa potrivit art. 276, 359, 3591 din Codul de procedură civilă.

Pentru aceste motive,

COMPLETUL ARBITRAL

hotărăşte:

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj ca nefondată.

Respinge excepţia prematurităţii cererii de arbitraj ca neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a ADPFR şi ARAIEX ca nefondată.

Respinge excepţia lipsei de interes a UNART ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea de arbitraj iniţiată de ADPFR şi ARAIEX cu privire la stabilirea unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii.

Admite în parte cererea formulată în subsidiar de CREDIDAM cu privire la stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii.

Stabileşte punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la proiectul de metodologie supus arbitrajului, care urmează a fi negociat cu utilizatorii, ca fiind următorul:

 

”METODOLOGIA

având ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/ sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor Interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie

 

1. Prin utilizator, în sensul prezentei metodologii, se înţelege persoana fizică autorizată (PFA, AF etc.) sau persoana juridică care deţine ori foloseşte cu orice titlu (drept de proprietate, administrare, închiriere, subînchiriere, comodat, concesiune, leasing etc.) spaţii închise sau deschise, în care sunt instalate sau deţinute aparate sau orice alte mijloace mecanice, electronice, digitale, cum ar fi aparatură de redare a înregistrărilor sonore, receptoare radio ori televizoare, echipament informatic, instalaţii de amplificare şi orice alte aparate ce permit recepţia, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoţite de sunet.

2. Utilizatorii care comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora, precum şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual au obligaţia ca înaintea oricărei utilizări să obţină autorizaţia - licenţă neexclusivă din partea organismelor de gestiune colectivă abilitate, în schimbul remuneraţiilor prevăzute în tabelele care fac parte integrantă din prezenta metodologie.

3. Utilizatorul are obligaţia de a obţine din partea organismelor de gestiune colectoare ale drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, autorizaţii - licenţe neexclusive pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, anterior începerii activităţii de comunicare publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, anterior începerii activităţii de comunicare publică, în schimbul plăţii unei remuneraţii, indiferent de durata efectivă a comunicării publice.

4. Eliberarea autorizaţiei-licenţă neexclusivă pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, se solicită de către utilizator cu cel puţin 7 zile calendaristice anterior începerii activităţii.

5. Pentru eliberarea autorizaţiilor-licenţă neexclusivă sau pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor datorate, utilizatorul «sie obligat să pună la dispoziţia organismelor do gestiune colectivă colectoare desemnate conform reglementărilor în vigoare pentru drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi şi ale producătorilor de fonograme copii conforme ale următoarelor documente:

a) Certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului (pentru persoanele juridice), respectiv documentul de autorizare a persoanei fizice autorizate (PFA, AF etc.);

b) Autorizaţia de funcţionare;

c) Certificatul de clasificare emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (în cazul structurilor de primire cu destinaţie de cazare turistică);

d) Certificatele de clasificare a mijloacelor de transport de persoane deţinute cu orice titlu, licenţele de transport, eliberate pentru fiecare mijloc de transport deţinut, contractele de atribuire în gestiune delegată a serviciilor de transport în regim de taxi sau de închiriere (în cazul transportatorilor autorizaţi).

6. Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează pentru o perioadă de 3 luni/6 luni/12 luni calendaristice sau pentru o perioada sezonieră specificată de utilizator, putând fi prelungită pe perioade succesive prin acordul părţilor.

Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează în baza declaraţiei pe propria răspundere a utilizatorului (reprezentant legal sau împuternicit) sau a contractului încheiat între utilizator şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv între utilizator şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de fonograme în vederea obţinerii autorizaţiei-licenţă neexclusivă.

Autorizaţia-licenţă neexclusivă pentru utilizarea fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, În cadrul activităţilor enumerate la tabelul de la pct. 11, se eliberează pentru fiecare eveniment/manifestaţie/spectacol/turneu/campanie sau altă activitate asimilată acestora.

Autorizaţia-licenţă neexclusivă este valabilă numai dacă aceasta este însoţită de documentele de plată a remuneraţiei echitabile stabilite prin tabelele care fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Autorizaţia-licenţă neexclusivă este personală şi nu poate fi transmisă unui terţ.

Încetarea valabilităţii autorizaţiei-licenţă neexclusivă, ca urmare a încetării activităţii, a suspendării temporare a activităţii desfăşurate de utilizator sau a încetării comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual operează în condiţiile în care cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de încetarea sau suspendarea temporară a activităţii, utilizatorul comunică organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme care au eliberat autorizaţia-licenţă neexclusivă, o declaraţie pe propria răspundere, semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al utilizatorului, care atestă data încetării sau a suspendării temporare a activităţii desfăşurate.

În cazul în care utilizatorul nu înaintează declaraţia pe propria răspundere privind încetarea, suspendarea temporară a activităţii sau încetarea comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în termenul anterior indicat, acesta datorează în continuare remuneraţiile stabilite prin prezenta metodologie, conform autorizaţiei-licenţă neexclusivă, fără a putea invoca o eventuală încetare a comunicării publice.

În cazul în care se constată că declaraţia pe propria răspundere sau contractul indicate la art. 2.4 nu sunt conforme realităţii, remuneraţiile aferente perioadei anterioare declaraţiei pe propria răspundere sau contractului sunt datorate de utilizator.

7. Pentru utilizarea fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, utilizatorii au obligaţia de a achita remuneraţia în cuantumul prevăzut în tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie, la care se adaugă TVA. Cuantumul remuneraţiei poate fi indexat anual ţinându-se cont de indicele de inflaţie stabilit la nivel naţional.

Remuneraţia datorată pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianţă trebuie achitată de către utilizator anterior începerii activităţii de comunicare publică, până cel târziu în ultima zi a lunii anterioare desfăşurării activităţii.

Plata remuneraţiilor forfetare se efectuează lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna următoare pentru care acestea sunt datorate.

Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalităţi de 0,1% aferente sumelor neachitate la termen, pe zi de întârziere.

8. Pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, comunicare indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii, utilizatorul trebuie să achite în avans, până cel târziu în ultima zi a lunii anterioare desfăşurării activităţii, remuneraţia minimă, stabilită potrivit tabelelor 11,12,13 şi 14 de mai jos.

Plata remuneraţiilor minime se efectuează lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna următoare pentru care acestea sunt datorate.

Ulterior, utilizatorii care comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual vor achita remuneraţia procentuală datorată după cum urmează:

- utilizatorul care desfăşoară evenimente ocazionale va achita remuneraţia procentuală datorată conform tabelului 11 de mai jos: în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încheierii evenimentului/manifestaţiei/spectacolului/turneului/ campaniei sau a altei activităţi asimilate acestora;

- utilizatorul care comunică public fonogramele de comerţ/fonogramele publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice în domeniul audiovizual în spaţii închise sau deschise potrivit tabelelor 12,13 şi 14, de mai jos: lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna anterioară, pentru care acesta este datorată.

9. Pentru întârzieri la plata remuneraţiilor, utilizatorii datorează penalităţi în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere din sumele neachitate la scadenţă, aceştia fiind de drept puşi în întârziere, fără a fi necesară notificarea acestora.

10. Utilizatorul care comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, conform tabelelor 11, 12 13 şi 14, este obligat să transmită lunar organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, până cel târziu la data de 10 a lunii următoare celei pentru care remuneraţia este datorată sau la sfârşitul evenimentului/manifestaţiei/spectacolului/turneului/ campaniei sau a altei activităţi asimilate acestora (în cazul evenimentelor ocazionale) următoarele documente:

- acte justificative cu caracter financiar-contabil pentru fiecare lună de plată (balanţe analitice, bilanţuri contabile) în vederea justificării sumelor declarate şi a verificării remuneraţiei calculate lunar;

- declaraţie pe propria răspundere, semnată şi ştampilată de reprezentantul legat al utilizatorului privind baza de calcul al remuneraţiei datorate pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, diferenţiată pentru fiecare activitate specifică desfăşurată în scopul comunicării publice a acestora în scop lucrativ;

- lista fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual comunicate public, în vederea repartizării corecte a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă, conform modelului de playlist de mai jos:

 

Nr. crt.

Titlul piesei

Artist

Număr de difuzări

Producător

1

2

3

4

5

 

11. Baza de calcul al remuneraţiilor cuvenite comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual din comunicarea pubicăîn scop lucrativ o reprezintă, după caz:

1. veniturile, mai puţin TVA, obţinute din consumaţii şi vânzarea de bilete, abonamente, programe, valoarea materialelor promoţionale, sponsorizări etcM iar în lipsa acestora:

2. bugetul de cheltuieli al evenimentului/manifestaţiei/ spectacolului/turneului/campaniei, mai puţin TVA;

3. bugetul de cheltuieli pentru campanii publicitare, promoţionale sau electorale, mai puţin TVA.

Remuneraţia nu este datorată, iar dacă aceasta a fost achitată, ea trebuie returnată, în cazul în care evenimentul/manifestaţia/spectacolul/turneul/campania a fost anulat/anulată.

12. Utilizatorul poate achita anterior emiterii autorizaţiei-licenţă neexclusive remuneraţia corespunzătoare perioadei de valabilitate a licenţei, prevăzute la art. 2.4, conform opţiunii exprimate de acesta.

Pentru utilizatorii care la data intrării în vigoare a prezentei metodologii au o licenţă valabilă, se aplică prevederile de la art. 3.2, respectiv 3.3.

Pentru remuneraţia achitată în avans, aferentă autorizaţiei-licenţă având o durată de valabilitate de minimum 12 luni, se acordă un discount/o reducere de 5% din suma datorată pentru această perioadă.

13. În cazul în care utilizatorul datorează mai multe sume restante, plata efectuată va stinge datoriile în ordinea vechimii, indiferent că acestea sunt constituite din remuneraţii sau din penalităţi de întârziere.

Plata parţială efectuată de utilizator va fi imputată cu prioritate asupra penalităţilor de întârziere aferente sumelor neachitate la termen.

14. În cazul în care în acelaşi spaţiu se comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial ori reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual atât în scopul de a crea ambianţă, cât şi pentru desfăşurarea activităţii, se vor achita remuneraţii pentru ambele utilizări.

15. În cazul utilizatorilor care organizează turnee sau evenimente, aceştia pot achita remuneraţiile procentuale cuvenite la sfârşitul turneului sau al ultimului eveniment, în condiţiile stabilite la art. 3.3 ultimul paragraf, după achitarea în avans a remuneraţiei prevăzute la art. 3.3 primul paragraf.

16. În situaţia în care un utilizator deţine sau foloseşte mai multe spaţii ori desfăşoară mai multe activităţi, remuneraţia se datorează distinct pentru fiecare spaţiu în parte sau pentru fiecare activitate desfăşurată în parte.

În situaţia în care într-un spaţiu nedelimitat există o singură sursă de sunet sau de sunet şi imagine, în care se comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial ori reproduceri ale acestora, un utilizator desfăşoară mai multe activităţi conform anexei la metodologie (mai puţin cele prevăzute în tabelele 11-i4), remuneraţia se va achita o singură dată, pentru suprafaţa respectivă în care se difuzează muzica, conform obiectului de activitate corespunzător spaţiului având cea mai mare suprafaţă.

17. Pentru perioada pentru care utilizatorul a comunicat public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial ori reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianţă şi pentru desfăşurarea activităţii, fără a obţine în prealabil autorizaţia-licenţă neexclusivă, acesta are obligaţia de a plăti către organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi ale producătorilor de fonograme o sumă de bani reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate dacă ar fi deţinut autorizaţia-licenţă neexclusivă. În situaţia în care cuantumul remuneraţiei care ar fi fost legal datorată de către utilizator nu poate fi determinat, acesta datorează triplul remuneraţiei plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeaşi categorie.

18. În situaţia închirierii, subînchirierii sau a oricărui alt mod de transmitere a folosinţei parţiale a unui spaţiu în care are loc comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, deţinătorii legali cu orice titlu ai spaţiului respectiv au obligaţia de a obţine autorizaţia-licenţă neexclusivă şi de a achita remuneraţia distinctă, în ipoteza utilizării aparaturii proprii de sunet sau de sunet şi imagine.

19. Organismele de gestiune colectoare ale drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, pot numi delegaţi pentru monitorizarea comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianţă ori pentru desfăşurarea activităţii, aceştia având acces liber în spaţiile închise sau deschise unde se realizează comunicarea publică, în baza legitimaţiilor emise de organismele de gestiune colectivă menţionate ori a altor documente doveditoare (delegaţie), putând utiliza echipamente de înregistrare audio şi/sau video portabile. Acest drept nu absolvă utilizatorii de obligaţia de a declara utilizarea fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual anterior începerii acestei activităţi, precum şi de a achita remuneraţiile aferente în condiţiile şi în cuantumul stabilit prin prezenta metodologie.

20. Aspectele constatate de către delegaţii organismelor de gestiune colectivă cu prilejul verificărilor efectuate vor fi consemnate în procese-verbale de verificare, încheiate la faţa locului, care fac dovada comunicării publice până la proba contrară.

21. Remuneraţiile stabilite prin prezenta metodologie se pot modifica anual, începând cu prima lună a anului următor celui în care s-a publicat prezenta metodologie, de către organismele de gestiune ale drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementarilor legale în vigoare, pentru o categorie de titulari de drepturi, pe baza indicelui de inflaţie stabilit la nivel naţional.

Aceste modificări se depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmând a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismelor de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de 5 zile de la data depunerii.

22. Modificările devin efective începând cu luna următoare publicării.

Prezenta metodologie intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Prezentul punct de vedere poate fi dezvoltat în cadrul negocierilor cu utilizatorii.

Compensează în totalitate cheltuielile de arbitraj.

Pronunţată astăzi, în data de 6 iulie 2012, la sediul Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în Bucureşti.

Cu apel în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Completul arbitral:

Ştiolică Florin – preşedinte

Uliescu Marilena – arbitru

Olteanu Edmond Gabriel – arbitru

Nemeş Vasile – arbitru

Ionescu Mircea Felix Melineşti – arbitru

 

Tabele cuprinzând valoarea remuneraţiilor cuvenite producătorilor de fonograme şi artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme si pentru audiovizual

I. Activităţi desfăşurate în regim ambiental

A

Unităţi de alimentaţie publică - restaurante, baruri, cafenele, ceainării, braserii, fast-fooduri, rotiserii, pizzerii, shaormerii, crame, cofetării, săli de bal, săli pentru nunţi şi asimilate *)

Al

Spaţii închise sau deschise situate în oraşe sau staţiuni turistice

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Suprafaţa până la 100 m2

45 lei

45 lei

23 lei

 

2

Suprafaţa cuprinsă între 101-200 m2

65 lei

65 lei

33 lei

 

3

Suprafaţa peste 200 m2

65 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

65 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

33 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

A2

Spaţii închise sau deschise situate în comune şi sate

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Suprafaţa până la 100 m2

25 lei

25 lei

13 lei

 

2

Suprafaţa cuprinsă între 101 -200 m2

45 lei

45 lei

23,00 lei

 

3

Suprafaţa peste 200 m2

45 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

45 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

23 lei plus 5 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

B

Unităţi comerciale sau prestatoare de servicii, showroomuri, duty-free-uri, galerii comerciale, malluri, supermarketuri, hipermarketuri, spitale, cabinete medicale, stomatologice, centre de tratament, cazinouri, săli internet, săli de jocuri, săli de biliard, popice, tenis de masă, saloane de înfrumuseţare şi altele asimilate etc.*)**) - Spaţii închise sau deschise situate în oraşe, staţiuni turistice, comune şi sate

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi  pentru audiovizual

 

1

Suprafaţa până la 100 m2

30 lei

30 lei

15 lei

 

2

Suprafaţa cuprinsă între 101-200 m2

55 lei

55 lei

27 lei

 

3

Suprafaţa cuprinsă între 201-300 m2

75 lei

75 lei

37 lei

 

4

Suprafaţa cuprinsă între 301-400 m2

90 lei

90 lei

45 lei

 

5

Suprafaţa cuprinsă între 401-500 m2

105 lei

105 lei

53 lei

 

6

Suprafaţa cuprinsă între 501-1000 m2

150 lei

150 lei

75 lei

 

7

Suprafaţa peste 1000 m2

150 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 500 m2

150 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 500 m2

75 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 500 m2

 

C

Târguri sau expoziţii, evenimente cu publicitate sau mijloace prin care se face publicitate *)**)

 

C1

Spaţii închise sau deschise situate în oraşe, staţiuni turistice, comune şi sate

 

 

Tip încadrare

Remuneraţie zilnică

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Târguri sau expoziţii urbane şi în staţiuni turistice până în 1000 m2

100 lei

100 lei

0 lei

 

2

Târguri sau expoziţii urbane şi în staţiuni turistice între 1001 m2- 2000 m2

180 lei

180 lei

0 lei

 

3

Târguri sau expoziţii urbane şi în staţiuni turistice peste 2000 m2

180 lei plus 50 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 1000 m2

180 lei plus 50 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 1000 m2

0 lei

 

4

Târguri sau expoziţii rurale, iarmaroace, talciocuri până în 1000 m2

60 lei

60 lei

0 lei

 

5

Târguri sau expoziţii rurale, iarmaroace, talciocuri între 1001 m2 - 2000 m2

100 lei

100 lei

0 lei

 

6

Târguri sau expoziţii rurale, iarmaroace, talciocuri peste 2000 m2

100 lei plus 30 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 1000 m2

100 lei plus 30 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 1000 m2

0 lei

 

7

Expoziţii de artă, ştiinţă, carte şi altele asimilate până în 1000 m2

50 lei

50 lei

0 lei

 

8

Expoziţii de artă, ştiinţă, carte şi altele asimilate între 1001-2000 m2

75 lei

75 lei

0 lei

 

9

Expoziţii de artă, ştiinţă, carte şi altele asimilate peste 2001 m2

75 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 1000 m2

75 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 1000 m2

0 lei

C2

Publicitate cu vehicule, standuri, bannere, ecrane, machete fixe/gonflabile, remorci mobile etc. (dotate sau însoţite de instalaţii de sonorizare) - Acţiuni desfăşurate în spaţii deschise situate în oraşe, staţiuni turistice, comune şi sate

 

Tip încadrare

Remuneraţie zilnică

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Vehicul auto/remorcă publicitară

50 lei

50 lei

0 lei

 

2

Stand publicitar*******), Banner Ecran, machetă fixă/gonflabilă

10 lei

10 lei

0 lei

C3

Spectacole diverse (pentru muzica difuzată înainte, în timpul sau după spectacol) - Spaţii închise sau deschise situate în oraşe, staţiuni turistice, comune şi sate

 

Tip încadrare

Remuneraţie/spectacol

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Filarmonică, operă, teatru, cinematrograf, circ, delfinariu şi altele asimilate

12 lei

12 lei

0 lei


D

Unităţi de cazare *)**)***)

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

Hoteluri, hoteluri apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, bungalow-uri, cabane turistice, sate/cluburi de vacanţă, campinguri, popasuri turistice, căsuţe tip camping, apartamente sau camere de închiriat, structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave fluviale şi maritime, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice, case de vacanţă/oaspeţi

 

 

 

 

 

1

Până la 2 stele/margarete Inclusiv (în măsura în care sunt dotate cu aparate tv în camere)

1 leu/camera

 

 

 

2

3 stele/margarete

1.5 lei/camera

 

 

 

3

4 stele/margarete

2 lei/camera

 

 

 

4

5 stele/margarete

3 lei/camera

 

 

 

 

Tabere

75 lei

75 lei

40 lei

E

Transporturi

E1

Transporturi rutiere de pasageri ****) - Mijloc de transport echipat cu instalaţie de sonorizare indiferent dacă sunt în regim rent-a-car sau colaborare sau leasing etc.

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară/ mijloc de transport

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Vehicul de agrement (tractor, trenuleţ, remorcă, platformă, minicar) şi altele asimilate

10 lei

10 lei

0 lei

 

2

Autobuz, Troleibuz, Tramvai

10 lei

10 lei

0 lei

 

3

Autoturism până la 6 locuri (Taxi) *****)

15 lei

15 lei

0 lei

 

4

Microbuz între 7-14 locuri

20 lei

20 lei

0 lei

 

5

Microbuz între 15-21 de locuri

30 lei

30 lei

0 lei

 

6

Microbuz peste 21 de locuri

35 lei

35 lei

0 lei

 

7

Autocar cu până la 30 de locuri

40 lei

40 lei

0 lei

 

8

Autocar între 31- 36 de locuri

50 lei

50 lei

0 lei

 

9

Autocar între 37-46 de locuri

60 lei

60 lei

0 lei

 

10

Autocar între 47-54 de locuri

70 lei

70 lei

0 lei

 

11

Autocar peste 54 de locuri

80 lei

80 lei

0 lei

E2

Autogări, spaţii de aşteptare pentru pasageri *)**)***)

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Autogara sau sală de aşteptare

25 lei

25 lei

13 lei


E3

Transporturi feroviare de pasageri ****) - Garnitură feroviară echipată cu instalaţie de sonorizare

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară/ mijloc de transport

 

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Tren de pasageri în trafic intern (fără vagon restaurant; dacă are vagon restaurant se va adăuga tariful suplimentar)

50 lei

50 lei

0 lei

 

2

Tren de pasageri în trafic internaţional (fără vagon restaurant; dacă are vagon restaurant se va adăuga tariful suplimentar)

70 lei

70 lei

0 lei

 

3

Vagon restaurant în trafic intern

50 lei

50 lei

0 lei

 

4

Vagon restaurant în trafic internaţional

70 lei

70 lei

0 lei

E4

Gări, staţii de metrou şi spaţii de aşteptare*)**)***) - Spaţiu dotat cu instalaţie de sonorizare

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară

 

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Gări şi peroane

40 lei

40 lei

40 lei

 

2

Staţie de metrou

30 lei

30 lei

30 lei

 

3

Sală de aşteptare în cadrul gării

25 lei

25 lei

25 lei

E5

Transport aerian de pasageri ****)- Aeronavă echipată cu instalaţie de sonorizare

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară/ Aeronavă

 

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Aeronavă de pasageri cursă internă

50 lei

50 lei

15 lei

 

2

Aeronavă de pasageri cursă continentală

100 lei

100 lei

35 lei

 

3

Aeronavă de pasageri cursă transcontinentală

200 lei

200 lei

70 lei

E6

Aeroporturi, Spaţii de aşteptare pentru pasageri *)**)***)

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară/ spaţiu cu instalaţie de sonorizare

 

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Aeroport intern, internaţional - sală aşteptare

80 lei

80 lei

40 lei

E7

Ambarcaţiuni navale pentru transportul de agrement - Dotate cu instalaţii de sonorizare****)

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară

 

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Ambarcaţiune de agrement cu până la 2 locuri de dormit

50 lei

50 lei

0 lei

 

2

Ambarcaţiune de agrement între 3 locuri - 6 locuri de dormit

80 lei

80 lei

0 lei

 

3

Ambarcaţiune de agrement între 7-12 locuri de dormit

100 lei

100 lei

0 lei


 

4

Ambarcaţiune de agrement peste 12 locuri de dormit

100 lei plus 10 lei/fiecare loc de dormit suplimentar

100 lei plus 10 lei/fiecare loc de dormit suplimentar

0 lei

 

5

Ambarcaţiuni de transport pasageri capacitate până în 50 pasageri (fără posibilităţi de cazare)

60 lei

60 lei

0 lei

 

6

Ambarcaţiuni de transport pasageri capacitate între 51 pasageri -100 pasageri

(fără posibilităţi de cazare)

100 lei

100 lei

0 lei

 

7

Ambarcaţiuni de transport pasageri capacitate peste 100 pasageri (fără posibilităţi de cazare)

130 lei

130 lei

0 lei

E8

Transport pe cablu

 

Tip încadrare

 

 

Remuneraţie lunară/ instalaţie dotată cu sonorizare

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

 

Tip de instalaţie - dotate cu instalaţii de sonorizare

 

 

 

 

1

Telecabine - Telegondole

15 lei

15 lei

0 lei

 

2

Spaţii de aşteptare pentru telecabine, telegondole

25 lei

25 lei

0 lei

 

3

Lifturi si ascensoare

30 lei

30 lei

0 lei

E9

Parcări auto şi cinematografe în aer liber- Dotate cu instalaţii de sonorizare- Spaţii închise sau deschise*)

 

Tip încadrare

 

 

Remuneraţie lunară

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Parcări până la 500 m2

25 lei

25 lei

0 lei

 

2

Parcări între 501 m2 -1000 m2

45 lei

45 lei

0 lei

 

3

Parcări peste 1000 m2

45 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 500 m2

45 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 500 m2

0 lei

F

Sport şi agrement

FI

Stadioane, complexe sportive, săli de sport dotate cu instalaţii de sonorizare - Spaţii închise sau deschise situate în oraşe, staţiuni turistice, comune şi sate

 

Tip încadrare

 

 

Remuneraţie lunară

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

 

Număr de locuri (scaune)

 

 

 

 

1

Sub 1.000 locuri (scaune)

50 lei

50 lei

0 lei

 

2

între 1.000-5.000 locuri (scaune)

100 lei

100 lei

0 lei

 

3

Peste 5.000 locuri (scaune)

100 lei plus 30 lei pentru fiecare tranşă de până la 5000 locuri suplimentare (scaune)

100 lei plus 30 lei pentru fiecare tranşă de până la 5000 locuri suplimentare (scaune)

0 lei


F2

Piscine, ştranduri, litoral, parcuri de distracţii şi/sau agrement, pârtii de schi şi patinoare, locuri dejoacă pentru copii, săli fitness, culturism, masaj etc. - deschise publicului - dotate cu instalaţii de sonorizare*)

 

Tip încadrare

 

 

Remuneraţie lunară

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Piscină si ştrand

50 lei

50 lei

0 lei

 

2

Piscină Hotel până la categoria 3 stele

50 lei

50 lei

0 lei

 

3

Piscină Hotel categoria 4 stele

60 lei

 

0 lei

 

4

Piscină Hotel categoria 5 stele

80 lei

 

0 lei

 

5

Plajă suprafaţa până la 200 m2

45 lei

45 lei

0 lei

 

6

Plajă cu suprafaţa peste 200 m2

45 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

45 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

0 lei

 

7

Parc de distracţii şi/sau agrement până în 1000 m2

500 lei

500 lei

0 lei

 

8

Parc de distracţii şi/sau agrement peste 1000 m2

500 lei plus 50 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

500 lei plus 50 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

0 lei

 

9

Pârtie cu instalaţie de sonorizare

400 lei/pârtie

400 lei / pârtie

0 lei

 

10

Patinoar cu suprafaţa până în 500 m2

50 lei

50 lei

0 lei

 

11

Patinoar cu suprafaţa mai mare de 500 m2

50 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

50 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

0 lei

 

12

Locuri de joacă pt. copii cu suprafaţa până în 100 m2

30 lei

30 lei

0 lei

 

13

Locuri de joacă pt. copii cu suprafaţa peste 100 m2

30 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

30 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

0 lei

 

14

Sală fitness şi/sau culturism până în 100 m2

30 lei

30 lei

0 lei

 

15

Sală fitness şi/sau culturism peste 100 m2

30 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

30 lei plus 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

0 lei

 

16

Sală masaj

55 lei

55 lei

0 lei

 

17

Sală masaj (în Hotel până la categ. 3 stele înclusiv)

70 lei

70 lei

0 lei

 

18

Sală masaj (în Hotel categ. 4 stele)

80 lei

80 lei

0 lei

 

19

Sală masaj (în Hotel categ. 5 stele)

100 lei

100 lei

0 lei

G

Birouri şi spaţii de producţie

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară

 

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Până la 30 de persoane

70 lei

70 lei

0 lei

 

2

Până la 100 de persoane

100 lei

100 lei

0 lei

 

3

Peste 100 de persoane

150 lei

150 lei

0 lei

H

Telecomunicaţii

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară/ linie

 

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

1

Centrală telefonică cu apel în aşteptare

100 lei

100 lei

0 lei

 

NOTE

*) La încadrarea în tabel vor fi luate în calcul suprafeţele comerciale (închise sau deschise) utile, inclusiv ringurile de dans. Utilizatorul trebuie să achite o remuneraţie distinctă pentru fiecare spaţiu deţinut în parte.

În cazul în care într-un anumit spaţiu, aceeaşi suprafaţă este utilizată pentru mai multe activităţi, remuneraţia cuvenită organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale producătorilor de fonograme şi ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual pentru comunicarea publică în regim ambiental şi/sau lucrativ, se va achita pentru fiecare activitate desfăşurată în parte, corespunzătoare fiecărei utilizări, indiferent de numărul acestora.

**) Remuneraţiile echitabile prevăzute în tabele se consideră datorate indiferent de durata efectivă a comunicării publice şi de numărul fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizuale, comunicate public în regim ambiental sau lucrativ.

***) La încadrarea în tabel vor fi luate în calcul suprafeţele comerciale (închise sau deschise), excluzându-se spaţiile-anexă (depozite, magazii, spaţii sanitare). Târgurile sau expoziţiile datorează remuneraţia indiferent de specificul acestora - produse agroalimentare, industriale, navale, bunuri de larg consum, auto, moto, naval, sport, agrement etc.

****) La încadrarea în tabel se va ţine cont de existenţa echipamentelor radio-TV în camere/spaţii.

*****) Încadrarea în tabel, pentru toate tipurile de mijloace de transport se face numai în cazul celor înregistrate în Registrele Române, după caz auto, feroviar, naval sau aerian.

******) În cazul transporturilor rutiere de pasageri - Autoturism până la 6 locuri (taxi), remuneraţia se achită pentru fiecare autoturism în parte, indiferent de forma de colaborare în cadrul căreia acesta activează sub sigla unei companii de taximetrie.

*******) Exceptând standurile publicitare amplasate în cadrul expoziţiilor de artă, ştiinţă şi carte.


II. Activităţi desfăşurate în regim lucrativ

I1

Eveniment, spectacol, turneu, campanie etc. (coloana sonoră)* - Spaţii închise sau deschise situate în oraşe, staţiuni turistice, comune şi sate

 

Tip încadrare

Remuneraţie/eveniment**)

 

 

 

Producătorii de fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Spectacol/eveniment (festiv, paradă, istoric, sunet şi lumina, sportiv, nautic, aerian etc.)

1,5% dar nu mai puţin de 160 lei

1,5% dar nu mai puţin de 160 lei

0 lei

 

2

Paradă modă, concurs frumuseţe

1,5% dar nu mai puţin de 2000 lei

1,5% dar nu mai puţin de 2000 lei

0 lei

 

3

Salon auto, moto, velo, nautic, asimilate

1,5% dar nu mai puţin de 3000 lei

1,5% dar nu mai puţin de 3000 lei

0 lei

 

4

Spectacol caracter publicitar

1,5% dar nu mai puţin de 3000 lei

1,5% dar nu mai puţin de 3000 lei

0 lei

 

5

Turneu publicitar (4 reprezentaţii)

1,5% dar nu mai puţin de 4500 lei

1,5% dar nu mai puţin de 4500 lei

0 lei

 

6

Turneu publicitar (5-8 reprezentaţii)

1,5% dar nu mai puţin de 6500 lei

1,5% dar nu mai puţin de 6500 lei

0 lei

 

7

Turneu publicitar (peste 9 reprezentaţii)

1,5% dar nu mai puţin de 7500 lei

1,5% dar nu mai puţin de 7500 lei

0 lei

 

8

Campanie electorală

1,5% dar nu mai puţin de 8500 lei

1,5% dar nu mai puţin de 8500 lei

0 lei

 

9

Manifestaţii/Evenimente (altele decât cele precizate mai sus)

1,5% dar nu mai puţin de 400 lei

1,5% dar nu mai puţin de 400 lei

0 lei

I2

Club, bar cu program de varietăţi, bar cu program night club*), discotecă, videotecă, restaurant (cu program de varietăţi), cabaret, spaţiu în care funcţionează: tonomat,

karaoke, multimedia - spaţii închise sau deschise situate în oraşe sau staţiuni turistice

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară**)

 

1

Suprafaţa până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei

 

2

Suprafaţa cuprinsă între 101-200 m2

1,5% dar nu mai puţin de 150 lei

1,5% dar nu mai puţin de 150 lei

1,5% dar nu mai puţin de 150 lei

 

3

Suprafaţa peste 200 m2

1,5% dar nu mai puţin de 150 lei plus

40 lei pentru fiecare suprafaţă

suplimentară de până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 150 lei plus

40 lei pentru fiecare suprafaţă

suplimentară de până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 150 lei plus 40 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

I3

Club, bar cu program de varietăţi, bar cu program night club*), discotecă, videotecă, restaurant (cu program de varietăţi), cabaret, spaţiu în care funcţionează: tonomat,

karaoke, multimedia - Spaţii închise sau deschise situate în comune şi sate

 

Tip încadrare

 

 

Remuneraţie lunară**)

 

 

Producători de fonograme

Artişti interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Suprafaţa până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 50 lei

1,5% dar nu mai puţin de 50 lei

1,5% dar nu mai puţin de 50

lei

 

2

Suprafaţa cuprinsă între 101-200 m2

1,5% dar nu mai puţin de 75 lei

1,5% dar nu mai puţin de 75 lei

1,5% dar nu mai puţin de 75

lei

 

3

 

1,5% dar nu mai puţin de 75 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă

1,5% dar nu mai puţin de 75 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă

1,5% dar nu mai puţin de 75 lei plus 20 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de Dană la 100 m2

I4

Activitate de DJ, şcoli de dans, balet s.a, sală gimnastică ritmică, aerobic, zumba aerobic, kangoo jump s.a. - deschise publicului - dotate cu instalaţii de sonorizare *)

 

Tip încadrare

Remuneraţie lunară**)

 

Producători de fonograme

Artişti interpreţi sau executanţi pentru fonograme

Artişti interpreţi sau executanţi pentru audiovizual

 

1

Activitate de DJ

1,5% dar nu mai puţin de 25 lei

1,5% dar nu mai puţin de 25 lei

1,5% dar nu mai puţin de 25 lei

 

2

Şcoala de dans, balet s.a. până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 50 lei

1,5% dar nu mai puţin de 50 lei

1,5% dar nu mai puţin de 50 lei

 

3

Şcoala de dans, balet s.a. peste 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 50 lei plus 30 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 50 lei plus 30 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 50 lei plus 30 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de

până la 100 m2

 

4

Sală gimnastică ritmică, aerobic, zumba aerobic, m2

kangoo jump s.a. până la 100

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei

 

5

Sală gimnastică ritmică, aerobic, zumba aerobic,

kangoo jump s.a. peste 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei plus 50 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei plus 50 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 100 m2

1,5% dar nu mai puţin de 100 lei plus 50 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de

până la 100 m2

 

NOTE

 

*) Utilizatorii au obligaţia să precizeze tipul activităţii / manifestaţiei, pe care o desfăşoară / organizează, prin completarea declaraţiei pe propria răspundere sau contract în vederea obţinerii autorizaţiei.

**) Procentele prevăzute la punctele II, 12,13şi 14 se aplică la totalitatea veniturilor brute obţinute din consumaţii şi vânzarea de bilete, abonamente, programe, valoarea materialelor promoţionale etc., iar în lipsa acestora la bugetul de cheltuieli al manifestării, bugetul de cheltuieli pentru campanii publicitate, promoţionale sau electorale, după caz. în cazul în care remuneraţia lunară rezultată din aplicarea procentului este mai mică decât remuneraţia minima atunci se va achita remuneraţia minima lunară/eveniment.

 

 


ÎNCHEIERE DE ŞEDINŢĂ 2 iulie 2012, ora 12,00

 

 

Arbitraj având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ ori a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale producătorilor de fonograme, ale artiştilor interpreţi ori executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual, prin gestiune colectivă obligatorie

La întâlnirea care a avut loc la sediul ORDA din Calea Victoriei nr. 118, sectorul 1, Bucureşti, au fost prezenţi următorii arbitri:

• Uliescu Marilena

• Nemeş Vasile

• Ionescu Mircea Felix Melineşti

• Ştiolică Florin

• Olteanu Edmond Gabriel

Sunt prezenţi reprezentanţi ai tuturor părţilor, conform listei de prezenţă anexate.

ADPFR depune corespondenţa purtată electronic cu UPFR şi celelalte organisme de gestiune colectivă.

UNART depune precizare la propunerile de metodologie, cuprinzând valoarea remuneraţiilor.

CREDIDAM depune note de şedinţă şi înscrisuri, prin care invocă excepţia lipsei de interes a UNART şi excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj.

CREDIDAM solicită termen pentru a lua cunoştinţă de înscrisurile depuse de UNART.

UPFR se opune acordării unui termen, arătând că, faţă de tabelele cuprinzând valoarea remuneraţiilor depuse CREDIDAM, propunerile sunt identice, cu mici diferenţe asupra cărora se cade de acord.

Reprezentantul UNART se opune acordării unui termen având în vedere că, din analiza remuneraţiilor propuse de CREDIDAM, rezultă că propunerile depuse în timpul şedinţei sunt identice cu cele comunicate pe adresele de e-mail în data de 29 iunie 2012 la orele 12,59 în timpul programului CREDIDAM.

În replică, CREDIDAM arată că nu a primit prin e-mail documentele pentru care solicită termen, arătând că sunt incidente dispoziţiile art. 96 din Codul de procedură civilă.

Completul arbitrai, deliberând asupra cererii de amânare, respinge cererea de amânare din următoarele considerente:

- comunicarea s-a realizat prin poşta electronică între părţi, inclusiv către CREDIDAM, încă de vineri, 29 iunie 2012, ora 12,59 p.m.;

- fără a face un motiv particular, ar fi şi o lipsă de interes a CREDIDAM cât timp părţile arată că sunt de acord cu toate propunerile de tarife propuse de CREDIDAM;

- întrucât au fost invocate dispoziţiile art. 96 din Codul de procedură civilă, se observă că acordarea termenului este o facultate a completului, nefiind o dispoziţie imperativă.

Completul acordă cuvântul CREDIDAM pe excepţiile invocate.

În susţinerea excepţiei lipsei de interes a UNART, CREDIDAM arată că UNART nu justifică un interes legitim, actual şi direct, deoarece nu are în obiectul de activitate gestionarea colectivă a drepturilor conexe rezultate din comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora. CREDIDAM susţine excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj, astfel cum precizează în notele de şedinţă depuse.

UNART pune concluzii de respingere a excepţiei lipsei de interes, învederând că statutul prevede că UNART este un organism de gestiune colectivă ce gestionează şi drepturile gestionabile colectiv obligatoriu, potrivit art. 1231 şi 1232 din Legea nr. 8/1996 şi că pe site-ul ORDA, de unde s-a inspirat CREDIDAM, sunt menţionate doar unele dintre drepturile gestionate de UNAR; mai arată că statutul UNART se află pe site-ul UNART. Depune în şedinţa publică statutul UNART şi îl comunică CREDIDAM.

UPFR solicită respingerea excepţiei lipsei de interes a UNART, arătând că ar putea fi avut în vedere faptul că metodologia priveşte drepturile referitoare la comunicarea publică a fonogramelor de comerţ.

UNART arată că scopul şi domeniul de activitate este reglementat de dispoziţiile art. 5 din propriul statut, unde enumerarea este enunţiativă, şi nu limitativă pe domeniu.

ADPFR solicită respingerea excepţiei lipsei de interes a UNART. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, solicită respingerea acesteia. Arată că dacă s-ar admite ar echivala cu golirea de conţinut a art. 1312 lit. a) din Legea nr. 8/1996.

ARAIEX solicită respingerea excepţiei de inadmisibilitate.

UPFR solicită respingerea excepţiei de inadmisibilitate.

La interpelarea completului prin care s-a cerut o soluţie pentru deblocarea situaţiei referitoare la excepţia de inadmisibilitate invocată de CREDIDAM, reprezentantul CREDIDAM arată că în opinia sa cererea de arbitraj ar fi admisibilă numai dacă şi utilizatorii ar fi parte în arbitraj.

După deliberare, completul arbitrai decide unirea excepţiilor cu fondul, în temeiul art. 136 din Codul de procedură civilă.

Nemaifiind alte chestiuni prealabile ori excepţii de invocat, completul acordă cuvântul pe fondul cauzei.

ADPFR solicită admiterea cererii de arbitraj astfel cum a fost formulată şi stabilirea formei finale a metodologiei, conform propunerii înaintate de organismele de gestiune colectivă ADPFR şi ARAIEX.

ARAIEX pune aceleaşi concluzii, cu solicitarea de a se stabili un punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă.

Se depun concluzii scrise comune de către ADPFR si ARAIEX.

UNART formulează aceleaşi concluzii de admitere a cererii de arbitraj.

În privinţa excepţiei inadmisibilităţii formulate de CREDIDAM, UPFR solicită a fi avute în vedere dispoziţiile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, ţinând cont de faptul că ORDA era în imposibilitate de emitere a unei decizii de constituire a comisiei de negociere în lipsa unei forme unice a metodologiei agreate de către organismele de gestiune colectivă. Mai arată că ORDA a solicitat un punct de vedere comun care însă nu a fost depus; invocă de asemenea art. 130 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996 în privinţa obligativităţii organismelor de a elabora metodologii pentru domeniile lor de activitate.

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii, UPFR arată că art. 1312 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996 nu face trimitere la alineatele precedente în privinţa termenului de 30 de zile în care se desfăşoară negocierile şi nici nu impune o negociere prealabilă. Pe fond, precizează că toate organismele au fost de acord cu tarifarea pe unităţile de cazare, că este echitabil pentru utilizatori să plătească tarife diferite în funcţie de numărul de camere. Mai arată că au fost luate în considerare şi încadrările stabilite de UCMR-ADA reglementate prin Decizia directorului general al ORDAnr. 266/2011.

UPFR solicită respingerea propunerii de metodologie formulată de CREDIDAM, având în vedere că aceasta constituie practic o reiterare a metodologiei aplicabile în prezent, iar în absenţa unei evoluţii necesare, nu reglementează o serie de aspecte esenţiale, care se impun a fi amendate.

Subliniază UPFR ca s-a ajuns la un punct comun cu privire la tarife.

UPFR depune concluzii scrise.

FLOAREA CALOTĂ, interpret de muzică tradiţională, membru al Consiliului Director al CREDIDAM prezent în sala de arbitraj, solicită ca negocierile să aibă loc pentru ca drepturile titularilor să nu fie periclitate.

Reprezentantul CREDIDAM solicită admiterea excepţiilor invocate şi respingerea cererii de arbitraj; susţine că pledoariile organismelor de gestiune colectivă arată că negocierile nu au avut loc; arată că este adevărat că au fost de acord cu partea de tarife, însă restul nu a fost negociat niciodată de către părţi; este anexată în fapt metodologia negociată în baza deciziei directorului general al ORDA nr. 18/2012, iar la dosarul cauzei, pe lângă faptul că se încearcă valorificarea proceselor-verbale încheiate în timpul negocierilor purtate în baza deciziei directorului general al ORDA nr. 18/2012, nu există niciun înscris care să ateste derularea unor negocieri anterioare arbitrajului.

În replică, UPFR şi ADPFR arată că negocierile pot fi purtate şi în timpul arbitrajului.

UPFR precizează că scopul arbitrajului este acela de a mări tarifele utilizatorilor, având în vedere că timp de 7 ani nu s-a întâmplat nimic. Punctul 2.3 din propunerea de metodologie este agreat şi de către CREDIDAM; arată că nu înţelege cu ce anume nu este de acord CREDIDAM, având în vedere că scopul arbitrajului este favorabil artiştilor.

ADPFR arată că procesul-verbal din 31 mai 2012 este relevant în sensul în care CREDIDAM nu oferă un punct de vedere; subliniază că nu este aceeaşi metodologie cu cea propusă în cadrul deciziei directorului general al ORDA nr. 18/2012, lucru care se poate observa chiar din titlul acesteia.

CREDIDAM arată ca vătămarea produsă este relativă la cheltuielile suplimentare efectuate cu acest arbitraj.

Toate părţile solicită cheltuieli de arbitraj.

Părţile pot depune concluzii scrise până la data de 5 iulie 2012.

Completul arbitrai rămâne în pronunţare. Amână pronunţarea pentru data de 6 iulie 2012.

 

Arbitri:

Ionescu Mircea Felix Melineşti

Uliescu Marilena

Ştiolică Florin

Nemeş Vasile

Olteanu Edmond Gabriel

 

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.