MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 387/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 387         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 11 iunie 2012

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

110. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului pentru modificarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale si turismului nr. 2.865/2011

 

114/793. - Ordin al ministrului delegat pentru administraţie şi al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, şi al ministrului finanţelor publice nr. 7/433/2009 privind constituirea Comitetului pentru finanţe publice locale

 

125. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 8 din 14 mai 2012

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru modificarea Listei organismelor notificate în domeniul produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.865/2011

 

Având în vedere Decizia nr. 1 din 3 mai 2012 şi Procesul-verbal nr. 110 din 3 mai 2012 ale Comisiei de recunoaştere şi desemnare în vederea notificării la Comisia Europeană a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii şi a organismelor autorizate să elibereze agremente tehnice europene,

în conformitate cu prevederile art. 27 alin. (2) şi art. 28 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile art. 5 alin. (4) din Procedura de desemnare a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 2.134/460/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (6) al Hotărârii Guvernului nr. 1,631/2009 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite prezentul ordin.

Art. I. - Lista organismelor notificate în domeniul produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2.865/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 şi 894 bis din 16 decembrie 2011, se modifică după cum urmează:

1. Poziţia 8 va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

 

Număr identificare alocat

Denumirea organismului pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii

Funcţia organismului

Data până la care este

valabilă desemnarea şi notificarea

Competenţele

conformităţii prezentate în:

„8.

 

1841

 

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în

Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială

Durabilă - URBAN-INCERC*)

LAB de încercări pentru materiale şi elemente de construcţie - IME - Sucursala Cluj-Napoca

21.12.2014

Anexa 8

LAB de cercetare şi încercări pentru materiale, elemente si structuri de construcţii - ESC - Sucursala Bucureşti

21.12.2014

LAB de produse polimerice şi finisaje - LPPF - Sucursala Bucureşti

21.12.2014

LAB de cercetare şi încercări privind tehnologia şi durabilitatea betoanelor şi mortarelor - BET - Sucursala Bucureşti

21.12.2014

LAB de încercări pentru protecţia termică şi economia de energie în construcţii - TEE - Sucursala Bucureşti

21.12,2014

LAB de încercări higrotermice pe materiale şi elemente de construcţii - IH - Sucursala laşi

21.12.2014

 

*) Situaţie actualizată la data de 1 mai 2012.”

 

2. Anexa 8 se înlocuieşte cu anexa care face parte Integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Direcţia tehnică în construcţii va notifica Comisiei Europene organismul prevăzut în anexă, prin înscrierea în banca de date NANDO a următoarelor date/informaţii;

a) elementele de identificare a organismului;

b) perioada de valabilitate a notificării;

c) familiile de produse/produsele, scopul folosirii, sistemul de atestare a conformităţii şi funcţia organismului, precum şi specificaţiile tehnice aferente, pentru care organismul a fost acreditat de Asociaţia de Acreditare din România - RENAR - şi evaluat.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Marcel Ioan Boloş,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 mai 2012.

Nr. 110.

 

ANEXĂ

(Anexa 8 la listă)

 

Denumirea organismului:

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”

Adresa:

Sos. Pantelimon nr. 266, sectorul 2, municipiul Bucureşti, tel.: +40(21) 255.22.50, fax: +40(21) 255.00.62, email: urban-incerc@incd.ro, website: http://www.incd.ro

Număr de identificare alocat de Comisia Europeană: 1841

Competenţa organismului a fost evaluată folosind ca referenţial standardul: SR EN ISO 17025:2005

Valabilitatea notificării se acordă:

1. Laboratorul de încercări pentru materiale şi elemente de construcţie - IME - Sucursala Cluj-Napoca, până la 21 decembrie 2014;

2. Laboratorul de cercetare şi încercări pentru materiale, elemente şi structuri de construcţii - ESC - Sucursala Bucureşti, până la 21 decembrie 2014;

3. Laboratorul de produse polimerice şi finisaje - LPPF - Sucursala Bucureşti, până la 21 decembrie 2014;

4. Laboratorul de cercetare şi încercări privind tehnologia şi durabilitatea betoanelor şi mortarelor - BET - Sucursala Bucureşti, până la 21 decembrie 2014;

5. Laboratorul de încercări pentru protecţia termică şi economia de energie în construcţii - TEE - Sucursala Bucureşti, până la 21 decembrie 2014;

6. Laboratorul de încercări higrotermice pe materiale şi elemente de construcţii - IH - Sucursala laşi, până la 21 decembrie 2014.

Funcţiile îndeplinite de organism:

 

1. Laboratorul de încercări pentru materiale şi elemente de construcţie - IME - Sucursala Cluj-Napoca

Numărul deciziei CE

Familiile de produse şi utilizările preconizate

Sistemul de atestare

a conformităţii

Specificaţiile tehnice armonizate

Funcţia organismului

99/91/EC

Produse termoizolante (1/2):

. Produse termoizolante (produse fabricate industrial si produse cu formare in-situ) (orice utilizare)

Sistem 3

EN 13162:2008

EN 13163:2008

EN 13164:2008

EN 13165:2008

EN 13166:2008

EN 13167:2008

EN 13168:2008

EN 13169:2008

EN 13170:2008

EN 13171:2008

LAB

99/470/EC

Adezivi pentru construcţii (1/2):

. Adezivi pentru plăci (pentru utilizări la interior şi la exterior la clădiri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 3

EN 12004:2007

LAB

99/93/EC

Uşi, ferestre, obloane, jaluzele, porţi si feronerie aferentă (1/1):

. Uşi şi porţi (cu sau fără feronerie aferentă) (alte utilizări specifice declarate şi/sau utilizări supuse altor cerinţe specifice, în special zgomot, energie, etanşare şi securitate în exploatare)

Sistem 3

EN 14351-1+A1:2010

LAB

99/93/EC

Uşi, ferestre, obloane, jaluzele, porţi si feronerie aferentă (1/1):

. Ferestre (cu sau fără feronerie aferentă) (orice alte utilizări)

Sistem 3

EN 14351-1+A1:2010

LAB

2. Laboratorul de cercetare si încercări pentru materiale, elemente si structuri de construcţii - ESC – Sucursala Bucureşti

 

 

 

99/93/EC

Uşi, ferestre, obloane, jaluzele, port! si feronerie aferenta (1/1):

. Uşi şi porţi (cu sau fără feronerie aferentă) (alte utilizări specifice declarate şi/sau utilizări supuse altor cerinţe specifice, în special zgomot, energie, etanşare şi securitate în exploatare)

Sistem 3

EN 14351-1+A1:2010

LAB

99/93/EC

Uşi, ferestre, obloane, jaluzele, porţi si feronerie aferentă (1/1):

. Ferestre (cu sau fără feronerie aferentă) (orice alte utilizări)

Sistem 3

EN14351-1+A1:2010

LAB


3. Laboratorul de produse polimerice şi finisaje - LPPF - Sucursala Bucureşti

97/176/EC

Produse lamelate încleiate pentru structuri şi alte produse din lemn încleiat (2/3):

. Seturi (socluri, planşee, pereţi, acoperişuri, cadre) (la poduri şi clădiri)

Sistem 1

EN 14080:2005

LAB

97/176/EC

Produse lamelate încleiate pentru structuri şi alte produse din lemn încleiat (2/3):

. Elemente (elemente de pod, elemente de soclu, elemente de planşeu, elemente de perete, elemente de acoperiş, cum ar fi grinzi, arce, bârne, căpriori, coloane, stâlpi, piloţi) (la poduri şi clădiri)

Sistem 1

EN 14080:2005

EN 14374:2004

LAB

97/808/EC

Pardoseli (2/2):

, Materiale de şapă de pardoseală (pentru utilizări la interior)

Sistem 1

EN 13813:2002

LAB

98/437/EC

Finisaje interioare si exterioare pentru pereţi si plafoane (4/5):

. Plăci (ca finisaje interioare sau exterioare la pereţi sau plafoane supuse reglementărilor privind substanţele periculoase)

Sistem 3

EN 14411:2006

LAB

99/91 /EC

Produse termoizolante (1/2):

. Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ) (orice utilizare)

Sistem 3

EN 13163:2008

EN 13164:2008

EN 13165:2008

LAB

99/91 /EC

Produse termoizolante (2/2):

. Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ) (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 1

EN 13163:2008

EN 13164:2008

EN 13165:2008

LAB

99/91 /EC

Produse termoizolante (2/2):

. Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ) (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN 13163:2008

EN 13164:2008

EN 13165:2008

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Foi de acoperiş (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 1

EN 13956:2005

EN13956:2005/AC:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Straturi impermeabile la umiditate (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 1

EN 13967:2004

EN13967:2004/A1:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Foi de acoperiş (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN 13956:2005

EN13956:2005/AC:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Straturi impermeabile la umiditate (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN 13967:2004

EN13967:2004/A1:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (3/3):

. Foi de acoperiş (pentru utilizări supuse reglementărilor privind performanţa la foc din exterior)

Sistem 3

EN 13956:2005

EN 13056:20051 AC:2006

LAB

99/470/EC

Adezivi pentru construcţii (1/2):

. Adezivi pentru plăci (pentru utilizări la interior şi la exterior la clădiri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 3

EN 12004:2007

LAB

99/470/EC

Adezivi pentru construcţii (2/2):

. Adezivi pentru plăci (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN 12004:2007

LAB


2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (1/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizare într-un ansamblu vitrat destinat special pentru a servi ca protecţie la foc)

Sistem 1

EN1279-5+A1:2008

EN1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (1/6):

. Panouri de sticlă plană şi curbată (pentru utilizare într-un ansamblu vitrat destinat special pentru a servi ca protecţie la foc)

Sistem 1

EN1279-5+A1:2008

EN1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (2/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (2/6):

. Panouri de sticlă plană şi curbată (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN1279-5+A1:2008

EN1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (3/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizări supuse reglementărilor privind performanţa la foc din exterior)

Sistem 3

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (3/6):

. Panouri de sticlă plană şi curbată (pentru utilizări supuse reglementărilor privind performanţa la foc din exterior)

Sistem 3

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (4/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizări ca vitraj antiglonţ sau antideflagrant)

Sistem 1

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (4/6):

. Panouri de sticlă plană şi curbată (pentru utilizări ca vitraj antiglonţ sau antideflagrant)

Sistem 1

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (4/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (pentru alte utilizări susceptibile de a prezenta riscuri faţă de „securitatea în exploatare” şi supuse reglementărilor aplicabile în acest domeniu)

Sistem 3

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (4/6):

. Panouri de sticlă plană şi curbată (pentru alte utilizări susceptibile de a prezenta riscuri faţă de „securitatea în exploatare” si supuse reglementărilor aplicabile în acest domeniu)

Sistem 3

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (5/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizări privind conservarea energiei şi/sau reducerea zgomotului)

Sistem 3

EN1279-5+A1:2008

EN1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (5/6):

. Panouri de sticlă plană şi curbată (pentru utilizări privind conservarea energiei şi/sau reducerea zgomotului)

Sistem 3

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB


4. Laboratorul de cercetare şi încercări privind tehnologia şi durabilitatea betoanelor şi mortarelor - BET - Sucursala Bucureşti

97/555/EC

Cimenturi, varuri de zidărie şi alţi lianţi hidraulici (1/1): . Sistem 1+

Cimenturi obişnuite, incluzând:

- Ciment Portland

- Cimenturi Portland compozite:

- ciment Portland de zgură

- ciment Portland cu praf de silice

- ciment Portland cu puzzolană naturală

- ciment Portland cu cenuşă zburătoare

- ciment Portland cu şist argilos calcinat

- ciment Portland cu adaos de calcar

- ciment Portland compozit

- Cimenturi de furnal

- Cimenturi puzzolanice

- Cimenturi compozite (prepararea betonului, mortarului, pastei de ciment şi a altor amestecuri pentru construcţii şi pentru fabricarea produselor pentru construcţii)

Sistem 1 +

 

 

 

 

 

 

 

EN 14216:2004

EN 197-1:2000

EN 197-1:2000/A1:2004

EN 197-1:2000/A3:2007

EN 197-4:2004

LAB

97/555/EC

Cimenturi, varuri de zidărie şi alţi lianţi hidraulici (1/1): . Cimenturi de zidărie (prepararea betonului, mortarului, pastei de ciment şi a altor amestecuri pentru construcţii şi pentru fabricarea produselor pentru construcţii)

Sistem 1 +

EN 413-1:2004

EN 413-1:2011

LAB

5. Laboratorul de încercări pentru protecţia termică şi economia de energie în construcţii - TEE - Sucursala Bucureşti

99/91/EC

Produse termoizolante (1/2):

. Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ) (orice utilizare)

Sistem 3

EN 13162:2008

EN 13163:2008

EN 13164:2008

EN 13165:2008

EN 13166:2008

EN 13167:2008

EN 13168:2008

EN 13169:2008

EN 13170:2008

EN 13171:2008

EN 14316-1:2004

EN 14317-1:2004

LAB

99/91/EC

Produse termoizolante (2/2):

. Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ) (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

 

Sistem 1

 

 

 

 

EN 13162:2008

EN 13163:2008

EN 13164:2008

EN 13165:2008

EN 13166:2008

EN 13167:2008

EN 13168:2008

EN 13169:2008

EN 13170:2008

EN 13171:2008

EN 14063-1:2004

EN 14063-1:2004/AC: 2005

EN 14316-1:2004

EN 14317-1:2004

LAB


99/91/EC

Produse termoizolante (2/2):

. Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ) (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN 13162:2008

EN 13163:2008

EN 13164:2008

EN 13165:2008

EN 13166:2008

EN 13167:2008

EN 13168:2008

EN 13169:2008

EN 13170:2008

EN 13171:2008

EN 14316-1:2004

EN 14317-1:2004

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (1/6): . Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizare într-un ansamblu vitrat destinat special pentru a servi ca protecţie la foc)

Sistem 1

EN1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (2/6): . Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (4/6); . Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizări ca vitraj antiglonţ sau antideflagrant)

Sistem 1

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (4/6):

Sistem 3

EN 1279-5+A1:2008

LAB

 

. Elemente din sticlă termoizolantă (pentru alte utilizări susceptibile de a prezenta riscuri faţă de „securitatea în exploatare” şi supuse reglementărilor aplicabile în acest domeniu)

 

EN 1279-5+A2:2010

 

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (5/6): . Elemente din sticlă termoizolantă (pentru utilizări privind conservarea energiei şi/sau reducerea zgomotului)

Sistem 2

EN 1279-5+A1:2008

EN 1279-5+A2:2010

LAB

6. Laboratorul de încercări higrotermice pe materiale şi elemente de construcţii - IH Sucursala Bucureşti

96/580/EC

Pereţi cortină (1/1):

. Seturi de pereţi cortină {ca pereţi exteriori supuşi cerinţelor privind reacţia la foc).

Sistem 1

EN 13830:2003

LAB

96/580/EC

Pereţi cortină (1/1):

. Seturi de pereţi cortină (ca pereţi exteriori supuşi cerinţelor privind reacţia la foc).

Sistem 2

EN 13830:2003

LAB

96/580/EC

Pereţi cortină (1/1):

. Seturi de pereţi cortină (ca pereţi exteriori nesupuşi cerinţelor privind reacţia la foc).

Sistem 3

EN 13830:2003

LAB

95/467/EC

Produse din ipsos (2/4):

. Plăci din ipsos, blocuri, elemente de plafon, mortare de ipsos şi mulaje din ipsos armat cu fibre, incluzând şi produsele auxiliare relevante (în pereţi, compartimentări sau plafoane, după caz, prevăzute pentru utilizare ca protecţie la foc a elementelor structurale şi/sau compartimentarea la foc în clădiri)

Sistem 3

EN 14195:2005

EN 14195:2005/AC:2006

LAB

98/437/EC

Finisaje interioare şi exterioare pentru pereţi şi plafoane (4/5): Dale de placaj (destinate pentru utilizare ca finisaje de interior sau de exterior la pereţi sau la plafoane, după caz, supuse reglementărilor privind substanţele periculoase)

Sistem 3

EN 14411:2006

LAB


98/436/EC

Învelitori, luminatoare, lucarne si produse auxiliare pentru acoperiş (1/6):

. Foi plane şi profilate pentru acoperişuri [pentru utilizări supuse reglementărilor privind rezistenţa la foc (de exemplu, compartimentare antifoc)]

Sistem 3

 EN 494+A3:2007

LAB

98/436/EC

învelitori, luminatoare, lucarne şi produse auxiliare pentru acoperiş (2/6):

. Foi plane şi profilate pentru acoperişuri (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 1

EN 494+A3:2007

LAB

98/436/EC

Învelitori, luminatoare, lucarne şi produse auxiliare pentru acoperiş (2/6):

. Foi plane şi profilate pentru acoperişuri (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 3

EN 494+A3:2007

LAB

98/436/EC

Învelitori, luminatoare, lucarne şi produse auxiliare pentru acoperiş (3/6):

. Foi plane şi profilate pentru acoperişuri (pentru utilizările supuse reglementărilor privind comportarea la foc exterior)

Sistem 3

EN 494+A3:2007

LAB

99/90/EC

Membrane (1/3):

. Straturi impermeabile la umiditate (în clădiri).

Sistem 3

EN 14909:2006

EN 14967:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (1/3):

, Substraturi la acoperiş (în clădiri)

Sistem 3

EN 13859-1:2005

EN 13859-1:2005+A1:2008

LAB

99/90/EC

Membrane (1/3):

. Straturi pentru controlul vaporilor de apă (în clădiri).

Sistem 3

EN 13859-1:2005

EN 13859-1:2005+Al 2008

EN 13859-2:2004

EN 13859-2:2004+1:2008

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Straturi pentru controlul vaporilor de apă (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 1

EN 13859-1:2005

EN 13859-1:2005+A1:2008

EN 13859-2:2004

EN 13859-2:2004+A1:2008

EN 13970:2004

EN 13970:2004+A1:2006

EN 13984:2004

EN 13984:2004+A1:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Straturi pentru controlul vaporilor de apă (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

 

Sistem 3

312

EN 13859-1:2005

EN 13859-1:2005+A1:2008

EN 13859-2:2004

EN 13859-2:2004+A1:2008

EN 13970:2004

EN 13970:2004+A1:2006

EN 13984:2004

EN 13984:2004+A1:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Foi de acoperiş (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc).

Sistem 1

EN 13707:2004+A2:2009

EN 13956:2005

EN 13956:2005/AC:2006

LAB


99/90/EC

Membrane (2/3):

. Foi de acoperiş (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc).

Sistem 3

EN 13707:2004+A2:2009

EN 13956:2005

EN 13956:2005/AC:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Substraturi la acoperiş (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc).

Sistem 1

EN 13859-1:2005

EN 13859-1:2005+A1:2008

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Substraturi la acoperiş (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc).

Sistem 3

EN 13859-1:2005

EN 13859-1:2005+A1:2008

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Straturi impermeabile la umiditate (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc).

Sistem 1

EN 13967:2004

EN 13967:2004+A1:2006

EN 13969:2004

EN 13969:2004+A1:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (2/3):

. Straturi impermeabile la umiditate (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc).

Sistem 3

EN 13967:2004

EN 13967:2004+A1:2006

EN 13969:2004

EN 13969:2004+A1:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (3/3):

. Foi de acoperiş (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind performanţa la foc din exterior).

Sistem 3

EN 13707:2004+A2:2009

EN 13956:2005

EN 13956:2005/AC:2006

LAB

99/90/EC

Membrane (3/3):

Substraturi la acoperiş (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind performanţa la foc din exterior).

Sistem 3

EN 13859-1:2005

EN 13859-1:2005+A1:2008

LAB

99/91/EC

Produse termoizolante (1/2):

Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ)

Orice utilizare

Sistem 3

EN 13163:2008

LAB

99/91/EC

Produse termoizolante (2/2):

Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ)

Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc

Sistem 1

EN 13163:2008

LAB

99/91/EC

Produse termoizolante (2/2):

Produse termoizolante (produse fabricate industrial şi produse cu formare in-situ)

Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc

Sistem 3

EN 13163:2008

LAB

99/93/EC

Uşi, ferestre, obloane, jaluzele, porţi si feronerie aferentă (1/1):

. Uşi şi porţi (cu sau fără feronerie aferentă) (alte utilizări specifice declarate şi/sau utilizări supuse altor cerinţe specifice, în special zgomot, energie, etanşare şi securitate m exploatare)

Sistem 3

EN 14351-1:2006

LAB

99/93/EC

Uşi, ferestre, obloane, jaluzele, porţi şi feronerie aferentă (1/1):

. Ferestre [(cu sau fără feronerie aferentă) (orice alte utilizări)]

Sistem 3

EN 14351-1:2006

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (276):

. Elemente din sticlă termoizolantă (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc).

Sistem3

EN 1279-5:2005

EN 1279-5:2005+A1:2008

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (3/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (Pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc exterior).

Sistem 3

EN 1279-5:2005

EN 1279-5:2005+A1:2008

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (4/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (Pentru alte utilizări susceptibile de a prezenta riscuri faţă de „securitatea în exploatare” şi supuse reglementărilor aplicabile în acest domeniu).

Sistem 3

EN 1279-5:2005

EN 1279-5:2005+A1:2008

LAB

2000/245/EC

Sticlă plană, sticlă profilată şi produse din sticlă turnată (5/6):

. Elemente din sticlă termoizolantă (Sticlă destinată aplicaţiilor privind conservarea energiei şi/sau reducerea poluării sonore)

Sistem 3

EN 1279-5:2005

EN 1279-5:2005+A1:2008

LAB

 

NOTĂ

LAB = funcţia de Laborator de încercări

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Nr. 114 din 28 mai 2012.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 793 din 1 iunie 2012

 

ORDIN

pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, şi al ministrului finanţelor publice nr. 7/433/2009 privind constituirea Comitetului pentru finanţe publice locale

 

Având în vedere prevederile art. 3 şi 4 din Hotărârea Guvernului nr. 595/2007 privind funcţionarea şi atribuţiile Comitetului pentru finanţele publice locale,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul delegat pentru administraţie şi viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emit următorul ordin:

Art. L - La articolul 1 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, şi al ministrului finanţelor publice nr. 7/433/2009 privind constituirea Comitetului pentru finanţe publice locale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 12 martie 2009, cu modificările ulterioare, litera b) a alineatului (1) se modifică după cum urmează:

„b) Mihai Viorel Fifor - secretar de stat, reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor;”.

Art. II. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale

 

Luând în considerare necesitatea armonizării legislaţiei româneşti cu Directiva de punere în aplicare 2012/1/UE a Comisiei din 6 ianuarie 2012 de modificare a anexei I la Directiva 66/402/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cultura de Oryza sativa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 4 din 7 ianuarie 2012,

având în vedere Referatul de aprobare nr. 232.031 din 5 iunie 2012, elaborat de Direcţia generală control şi inspecţii,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 30 iunie 2010, se modifică după cum urmează:

1. Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare va avea următorul cuprins:

„Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului 66/402/CEE din 14 iunie 1966 privind comercializarea seminţelor de cereale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 125 din 11 iulie 1966, ultima dată amendată prin Directiva de punere în aplicare 2012/1/UE a Comisiei din 6 ianuarie 2012 de modificare a anexei 1 la Directiva 66/402/CEE a Consiliului, în ceea ce priveşte condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cultura de Oryza sativa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 4 din 7 ianuarie 2012.”

2. La anexa nr. 1 punctul 3, litera A va avea următorul cuprins: „A. Oryza sativa:

Numărul de plante care pot fi recunoscute în mod evident ca fiind atacate de Fusarium fujikuroi nu depăşeşte:

- 2 la 200 m2 pentru producţia de seminţe de bază;

- 4 la 200 m2 pentru producţia de seminţe certificate, prima generaţie;

- 8 la 200 m2 pentru producţia de seminţe certificate, a două generaţie.

Numărul de plante care pot fi recunoscute în mod evident ca fiind plante sălbatice sau plante cu seminţe roşii nu depăşeşte:

- 0 pentru producţia de seminţe de bază;

- 1 la 100 m2 pentru producţia de seminţe certificate de prima şi a două generaţie.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 5 iunie 2012.

Nr. 125.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 8

din 14 mai 2012

 

Dosar nr. 5/2012

Rodica Aida Popa - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Corina Michaela Jîjîie - preşedintele Secţiei penale

Ionel Barbă - preşedintele delegat al Secţie de contencios administrativ şi fiscal

Adrian Bordea - preşedintele Secţiei a II-a civile

Cristina Iulia Tarcea - judecător la Secţia I civilă

Aurelia Rusu - judecător la Secţia I civilă

Mihaela Tăbârcă - judecător la Secţia I civilă

Alina Sorinela Macavei - judecător la Secţia I civilă

Andreia Liana Constanda - judecător la Secţia I civilă judecător raportor

Carmen Georgeta Negrilă - judecător la Secţia I civilă

Iulia Manueia Cîrnu - judecător la Secţia a II-a civila

Nela Petrişor - judecător la Secţia a II-a civilă

Aurelia Motea - judecător la Secţia a II-a civila

Elena Cârcei - judecător la Secţia a II-a civilă

Carmen Trănica Teau - judecător la Secţia a II-a civilă

Paulina Lucia Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă judecător raportor

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Elena Canţăr - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Maria Ilie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Gheorghiţa Luţac - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător raportor

Niculae Mănsguţiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Georgeta Barbălată - judecător la Secţia penală

 

Completul competent să judece recursurile în interesul legi ce formează obiectul Dosarului nr. 5/2012 este legal constituit conform dispoziţiilor 3306 alin. 1 şi 2 din Codul de proceduri civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, Legea nr. 71/2011 şi prin Legea nr. 60/2012, precum şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea ş funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de doamna judecător Rodica Aide Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Antonie

Eleonora Constantin, procuror şef adjunct al Secţiei judiciare, Serviciul judiciar civil.

Se prezintă Avocatul Poporului, domnul prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, precum şi doamna consilier Ecaterina Mirea şi doamna expert Ileana Frimu, din cadrul aceleiaşi autorităţi.

La şedinţa de judecată participă doamna Niculina Vrâncuţ, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e) raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind dreptul unor persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicată, de a cumula indemnizaţia pentru perioada de strămutare cu cea prevăzută pentru perioada de domiciliu forţat, atunci când aceste perioade au coincis.

După prezentarea referatului cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că nu sunt de examinat chestiuni prealabile şi a acordat cuvântul reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, ulterior, domnului prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, Avocatul Poporului, pentru susţinerea recursurilor în interesul legii.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a solicitat, în esenţă, admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii, în sensul de a se constata că, atunci când măsura strămutării coincide, ca perioadă, cu cea a domiciliului obligatoriu, dislocarea într-o altă localitate include în mod obligatoriu şi restricţia domiciliara şi de a se stabili, pe cale de consecinţă, că nu se poate acorda decât o singură indemnizaţie lunară aferentă pentru fiecare an de strămutare, aceasta constituind măsura abuzivă cea mai grea, care o absoarbe pe cea a domiciliului obligatoriu.

Domnul prof. univ. dr. Gheorghe Iancu. Avocatul Poporului, a formulat concluzii de admitere a recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în această chestiune de drept, în sensul acordării de indemnizaţii distincte, care să fie cumulate, pentru fiecare dintre măsurile administrative dispuse în aceeaşi perioadă de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945.

Avocatul Poporului a susţinut, în esenţă, că strămutarea şi stabilirea domiciliului forţat constituie măsuri represive diferite, care sunt prevăzute în mod distinct în textul Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, fără a se menţiona că situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din actul normativ menţionat, se exclud reciproc şi nici că cele două situaţii recunoscute nu pot fi cumulate şi nu ar putea fi acordată o indemnizaţie însumată.

În atare situaţie s-a arătat că, întrucât măsura strămutării nu presupunea în mod obligatoriu şi stabilirea unui domiciliu şi se realiza, de regulă, în locaţii unde nici nu se putea stabili un domiciliu (de exemplu: între localităţi, în câmp, în Bărăgan etc.), aceeaşi persoană se poate încadra în mai multe situaţii şi poate beneficia de mai multe drepturi compensatorii; în speţă, o persoană poate beneficia atât de indemnizaţia pentru strămutare, cât şi de indemnizaţia acordată pentru domiciliul obligatoriu, considerându-se că o interpretare restrictivă ar contraveni scopului reparaţiei integrale şi echitabile, avut în vedere de legiuitor.

Preşedintele completului de judecată, doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a reţinut dosarul în vederea soluţionării recursurilor în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară

Obiectul recursurilor în interesul legii priveşte, aşa cum rezultă din cuprinsul sesizărilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatului Poporului, următoarea problemă de drept: interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind dreptul unor persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, de a cumula indemnizaţia pentru perioada de strămutare cu cea prevăzută pentru perioada de domiciliu forţat, atunci când aceste perioade au coincis.

Interpretarea acestor dispoziţii legale s-a realizat în mod diferit de către instanţele de judecată, ceea ce a condus la aplicarea lor diferită şi la pronunţarea unor soluţii neunitare.

2. Examenul jurisprudenţial

Practica judiciară neunitară ce a generat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu prezentele recursuri în interesul legii s-a conturat în soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor emise de direcţiile judeţene de muncă şi protecţie socială (actualmente agenţii judeţene pentru prestaţii sociale) în temeiul art. 10 alin. (3) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat precum şi a cererilor având ca obiect obligarea aceloraşi instituţii la emiterea unor decizii de acordare şi a indemnizaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (2), cu referire la art. 1 alin. (1) lit. d) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.

În urma verificării jurisprudenţei la nivelul întregii ţări în aceste litigii, s-a constatat că instanţele nu au un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din actul normativ menţionat, statuând diferit asupra posibilităţii de cumulare a indemnizaţiei pentru perioada de strămutare cu cea prevăzută pentru perioada de domiciliu forţat, atunci când aceste perioade au coincis.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Potrivit primei orientări jurisprudenţiale, persoanele cărora li s-au aplicat concomitent atât măsura strămutării, cât şi cea a domiciliului obligatoriu, pentru acelaşi interval de timp, pot beneficia de o singură indemnizaţie, prevăzută de legiuitor pentru măsura cea mai grea, aceea a strămutării.

În susţinerea acestui punct de vedere s-au reţinut argumente referitoare la finalitatea măsurilor reparatorii acordate, precum şi la semnificaţia noţiunilor de „strămutare şi „domiciliu obligatoriu”.

Astfel, s-a arătat că intenţia legiuitorului a fost aceea de a acorda în mod unitar o reparaţie materială pentru prejudiciul moral şi material suferit de persoanele supuse măsurilor abuzive de după anul 1945, toate drepturile recunoscute fiind calculate în funcţie de perioada în care acestea au fost supuse măsurilor restrictive. Prin urmare, toate drepturile se acordă o singură dată, indiferent de faptul că în aceeaşi perioadă de timp persoana a fost supusă mai multor măsuri restrictive.

S-a apreciat că indemnizaţia este acordată în considerarea persoanei persecutate politic, iar nu a situaţiilor în care aceasta se poate încadra în aceeaşi perioadă de timp.

Pe de altă parte, faptul că strămutarea şi domiciliul forţat sunt prevăzute distinct în textul legii nu conduce la acordarea cumulată a indemnizaţiilor, deoarece strămutarea reprezintă o măsură care presupune, în mod necesar, şi restricţii imobiliare, fiind de natură a ie absorbi forţat. Strămutarea nu reprezintă doar mutarea unei persoane dintr-o regiune în alta, ci şi obligarea acesteia de a rămâne în locul unde a fost strămutată. De fapt, restricţiile imobiliare sunt cele care conferă strămutării forţa şi eficienţa ce justifică plata unei indemnizaţii care, în prezent, este chiar mai mare decât cea prevăzută pentru domiciliul obligatoriu.

În acelaşi sens s-a considerat că, dacă s-ar disjunge restricţiile imobiliare de măsura strămutării, ar însemna ca aceasta din urmă să se consume instantaneu, caz în care ar fi de neînţeles dispoziţia care prevede plata unei indemnizaţii pentru fiecare an de strămutare. O strămutare capătă durată doar prin restricţiile imobiliare care s-au dispus, durând atât timp cât durează restricţiile imobiliare şi încetând în momentul ridicării acestor restricţii, chiar dacă persoana în cauză continua să locuiască în regiunea în care a fost strămutată.

De asemenea, dacă s-ar admite ca cele două indemnizaţii să poată fi cumulate, s-ar ajunge la situaţii inechitabile în care o persoană, supusă în acelaşi timp măsurilor de strămutare şi domiciliu obligatoriu, să primească o indemnizaţie superioară unei persoane care a executat o pedeapsă privativă de libertate.

3.2. Potrivit celei de-a două orientări a practicii judiciare, indemnizaţiile cuvenite pentru măsura strămutării şi cea a domiciliului obligatoriu trebuie acordate cumulativ, chiar dacă aceste măsuri au fost aplicate unei persoane în aceeaşi perioadă de timp, deoarece legea le reglementează ca măsuri administrative distincte şi stabileşte câte o indemnizaţie pentru fiecare dintre ele.

S-a argumentat că măsura strămutării se realizează dintr-odată şi constă în dislocarea unei persoane dintr-un spaţiu în care trăieşte şi pe care singură l-a ales şi aşezarea ei forţată într-un alt spaţiu, stabilit de către autorităţile comuniste.

Astfel, avem de-a face cu două măsuri abuzive: prima, cea a strămutării, care se finalizează cu mutarea familiei într-un teritoriu impus şi cea de-a doua, măsura domiciliului obligatoriu, care începe să fie aplicată după epuizarea măsurii strămutării şi se finalizează prin ridicarea interdicţiei.

Nu rezultă din dispoziţiile legii că cele două situaţii recunoscute nu pot fi cumulate, iar unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge.

În contextul examinat, Curtea face precizarea că nu există jurisprudenţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie, deoarece litigiile cu acest obiect nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei supreme.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că nu există jurisprudenţă relevantă a Curţii Constituţionale.

4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Procurorul general a susţinut prima soluţie adoptată în practica instanţelor de judecată, invocând următoarele argumente:

Raţiunea legiuitorului de a reglementa în mod diferit indemnizaţiile pentru cele două măsuri - prin modificarea şi completarea aduse Decretului-lege nr. 118/1990 prin Legea nr. 53/1993 - a fost aceea de a stabili măsuri reparatorii diferite în funcţie de măsura abuzivă suferită, în aprecierea gradului de severitate, a restricţiilor şi consecinţelor încălcării libertăţilor individuale produse, dar în perioade distincte de timp.

Însă, în măsura în care strămutarea coincide, ca perioadă, cu domiciliul obligatoriu, nu se pot cumula indemnizaţiile corespunzătoare celor două situaţii. Măsura strămutării, presupunând trimiterea unei persoane într-o altă locaţie decât propriul domiciliu şi obligarea de a trăi în acea locaţie, pe care nu o putea părăsi, sub sancţiunea legii penale, a inclus atât schimbarea domiciliului iniţial, cât şi imposibilitatea alegerii libere a unui alt domiciliu, până la ridicarea restricţiilor domiciliare, aducând o mai mare atingere libertăţii de circulaţie, ca drept fundamental.

Astfel, s-a considerat că strămutarea absoarbe măsura domiciliului obligatoriu, iar restricţiile domiciliare sunt de esenţa ambelor măsuri analizate.

În atare situaţie, persoana îndreptăţită la măsuri reparatorii poate beneficia de o singură indemnizaţie ce va fi corespunzătoare celei mai grele măsuri abuzive restrictive, respectiv aceea specifică strămutării.

Dacă s-ar adopta soluţia contrară, în sensul recunoaşterii posibilităţii cumulării celor două indemnizaţii, s-ar ajunge la situaţii paradoxale, în care o persoană strămutată, în privinţa căreia stabilirea domiciliului obligatoriu a funcţionat complementar primei măsuri, să beneficieze de drepturi băneşti superioare în cuantum celor cuvenite, potrivit legii, persoanelor condamnate sau arestate preventiv.

De asemenea, s-a apreciat că s-ar ajunge la situaţii inechitabile din punct de vedere social şi material şi în raport cu acele persoane care au avut de suferit de pe urma celor două măsuri represive analizate, dar care au fost aplicate şi s-au întins pe perioade distincte de timp. Or, reparaţia trebuie să se realizeze proporţional şi unitar cu scopul avut în vedere de legiuitor.

În plus, în opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă s-ar achiesa la teza potrivit căreia, în ipoteza analizată, se pot cumula cele două indemnizaţii, ar trebui să se recunoască şi posibilitatea dublării celorlalte măsuri reparatorii - în primul rând, recunoaşterea unei duble vechimi în muncă pentru aceeaşi perioadă de timp în care au fost aplicate măsurile - ceea ce, din punct de vedere raţional şi juridic, nu poate fi primit.

5. Opinia Avocatului Poporului

Avocatul Poporului a apreciat că primul punct de vedere este în acord cu litera şi spiritul legii.

Prin argumentele expuse s-au susţinut următoarele:

Prin modificarea adusă Decretului-lege nr. 118/1990 în temeiul Legii nr. 53/1993 s-au stabilit cuantumuri diferite ale indemnizaţiei pentru fiecare an de strămutare, respectiv domiciliu obligatoriu, tocmai în considerarea naturii şi gravităţii celor două măsuri, precum şi a consecinţelor diferite ale acestora asupra persoanelor vizate.

Interpretarea subiectivă şi restrictivă a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, în aşa fel încât situaţia de strămutare ar include-o şi pe cea a domiciliului obligatoriu, nu corespunde scopului vizat de legiuitor, care a avut în vedere repararea integrală şi echitabilă a prejudiciului suferit ca urmare a fiecăreia dintre măsurile abuzive luate împotriva sa.

Măsura domiciliului obligatoriu este diferită de cea a strămutării, care nu include, în mod necesar, şi stabilirea unui domiciliu obligatoriu, inclusiv interdicţiile impuse în cazul fiecărei măsuri în parte fiind diferite.

În acest context, în considerarea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, conform căruia unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă, prevederile art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), raportat la art. 4 alin, (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, nu pot fi interpretate restrictiv.

În opinia Avocatului Poporului, nu se poate admite ca persoanei asupra căreia s-au dispus cele două măsuri represive, în aceeaşi perioadă, să i se acorde doar indemnizaţia de strămutare, pe motiv că are un cuantum mai mare şi ar include-o şi pe cea de domiciliu forţat, întrucât cea de-a două măsură represivă, prin efectele ei, restrângea libertatea de mişcare a persoanei (caracter specific unei măsuri privative de libertate), în condiţiile în care strămutarea presupunea doar mutarea persoanei, fără alte îngrădiri şi în condiţiile în care o astfel de soluţie ar conduce la o inechitate între persoanele afectate doar de măsura strămutării şi cele care au suferit ambele măsuri represive.

În atare situaţie, s-a apreciat că aceeaşi persoană se poate încadra în mai multe situaţii şi poate beneficia de mai multe drepturi compensatorii; în speţă, o persoană poate beneficia atât de indemnizaţia pentru strămutare, cât şi de indemnizaţia acordată pentru stabilirea domiciliului obligatoriu.

6. Raportul asupra recursului în interesul legii

Prin raportul întocmit s-a considerat ca fiind corecte soluţiile de respingere a acţiunilor formulate de persoanele îndreptăţite, prin care s-a stabilit că, atunci când perioada de strămutare coincide cu perioada de domiciliu obligatoriu, persoana în cauză poate beneficia de o singură indemnizaţie prevăzută de lege, respectiv cea pentru perioada de strămutare.

În consecinţă, s-a propus să se admită recursul în interesul legii, iar interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) ia. d) şi e), raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, să se realizeze în sensul arătat.

7. Înalta Curte

Potrivit art. 1 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, „Constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acordă, în funcţie de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, după data de 6 martie 1945, pe motive politice:

a) a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice;

b) a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;

c) a fost internată în spitale de psihiatrie;

d) a avut stabilit domiciliu obligatoriu;

e) a fost strămutată într-o altă localitate”.

Conform art. 4 alin. (1) din acelaşi act normativ „Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) şi e) şi alin. (2) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 200 lei pentru flecare an de detenţie, strămutare în alte localităţi, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate”, iar art. 4 alin. (2) prevede că „Persoanele care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) Ut c) şi d) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 100 lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate”.

Se poate observa că actul normativ a stabilit măsuri reparatorii atât pentru persoanele strămutate, cât şi pentru persoanele împotriva cărora a fost luată măsura stabilirii domiciliului obligatoriu,

Din conţinutul unei note de studiu întocmite de Consiliul Securităţii Statului privind unele măsuri luate de organele Ministerului Afacerilor Interne asupra unor categorii de persoane, în baza unor decrete şi hotărâri ale Consiliului de Miniştri, rezultă că măsura administrativă a „dislocării forţate” (strămutarea) era diferită de măsura administrativă a „domiciliului obligatoriu”.

Astfel, măsura „dislocării forţate” presupunea mutarea constrânsă a unei persoane din localitatea de domiciliu liber ales, în diferite localităţi din ţară, unde i se fixa domiciliu obligatoriu pe timp nelimitat, în timp ce măsura fixării „domiciliului obligatoriu” presupunea obligaţia de a nu părăsi domiciliul, astfel fixat, pe timp nelimitat, fără ca aceasta să fie însoţită de dislocare.

Aceste măsuri au fost reglementate, în principal, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.154 din 26 octombrie 1950, modificată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 344 din 15 martie 1951. Ulterior, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 337 din 11 martie 1954, a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1.154/1950 şi s-au stabilit noi criterii, prin care era autorizat Ministerul Afacerilor Interne să fixeze domiciliul obligatoriu. Părăsirea domiciliului obligatoriu se pedepsea cu închisoarea corecţională, potrivit Decretului nr. 77/1954.

Din analiza modului în care aceste măsuri au fost reglementate la momentul la care au fost luate împotriva persoanelor se poate deduce şi modalitatea în care legiuitorul a înţeles să acorde despăgubiri celor împotriva cărora au fost luate aceste măsuri.

Măsura administrativă a dislocării forţate (strămutării) presupunea, mai întâi, mutarea persoanei din localitatea de domiciliu într-o altă localitate, iar apoi obligarea persoanei de a nu părăsi acea localitate unde a fost strămutată. Chiar dacă măsura strămutării era însoţită de măsura domiciliului obligatoriu, aceasta din urmă nu era una distinctă, ci era o măsură care o însoţea pe cea a strămutării, fiind complementară acesteia.

O persoană, atunci când era dislocată, strămutată din localitatea sa de domiciliu într-o altă localitate, nu se putea întoarce la domiciliul iniţial decât cu aprobarea organelor statului, iar fixarea domiciliului obligatoriu era consecinţa strămutării.

În schimb, măsura administrativă a domiciliului obligatoriu s-a putut dispune şi ca măsură administrativă distinctă, fără să fi fost precedată de strămutare, dar presupunea tot o îngrădire a dreptului de alegere în mod liber a domiciliului.

Din prezentarea condiţiilor în care cele două măsuri administrative au putut fi luate se poate desprinde şi raţiunea pentru care legiuitorul a stabilit indemnizaţii diferite pentru persoanele care au suportat consecinţele celor două măsuri, pentru că există diferenţe între persoanele care au fost strămutate din localităţile de domiciliu şi obligate să nu părăsească domiciliile unde au fost strămutate şi cele cărora, deşi nu au fost forţate să-şi părăsească domiciliul, li s-a impus un domiciliu pe care nu l-au mai putut părăsi.

Prin urmare, acordarea a două indemnizaţii diferite se justifică, în concepţia legiuitorului, atunci când cete două măsuri administrative diferite au fost luate în perioade de timp distincte.

În situaţia în care perioada strămutării coincide cu perioada domiciliului obligatoriu, Înalta Curte constată că nu se poate cumula indemnizaţia pentru cele două măsuri, pentru că domiciliul obligatoriu este consecinţa strămutării, fiind absorbit de aceasta din urmă, în acest caz, persoana îndreptăţită la măsuri reparatorii va beneficia de o singură indemnizaţie, cea care i se cuvine ca urmare a strămutării.

Dacă s-ar accepta punctul de vedere contrar, potrivit căruia se pot cumula indemnizaţiile pentru perioada strămutării, ce coincide cu perioada domiciliului obligatoriu, s-ar ajunge la situaţii inechitabile, în care o persoană strămutată şi care nu a putut părăsi locul strămutării să poată beneficia de o indemnizaţie mai mare decât persoanele care au executat pedepse privative de libertate sau au fost arestate ori decât persoanele împotriva cărora a fost luată atât măsura strămutării, cât şi cea a domiciliului obligatoriu, însă în perioade diferite de timp.

Or, scopul unei legi de reparaţie nu poate fi aceia de a crea noi inechităţi între persoanele vizate de aceeaşi lege.

Pe de altă parte, indemnizaţiile ce se acordă potrivit art. 4 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, sunt însoţite şi de alte măsuri reparatorii, respectiv recunoaşterea ca vechime în muncă a perioadelor în care persoanele au fost strămutate sau au avut domiciliu obligatoriu [(art. 1 alin. (4) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat)], dar şi alte drepturi reglementate în art. 8 şi 9 din acelaşi act normativ.

Textul de lege nu interzice, cu privire la aceeaşi persoană, ca indemnizaţiile să fie acordate şi să fie recalculată vechimea în muncă în cazul în care cele două măsuri administrative, cea a strămutării şi cea a domiciliului obligatoriu, au fost luate în perioade de timp diferite.

Însă, când perioada strămutării coincide cu cea a domiciliului obligatoriu, dacă s-ar admite cumulul celor două indemnizaţii, ar trebui să se considere că şi celelalte măsuri reparatorii ar putea fi cumulate. S-ar ajunge astfel la dublarea vechimii în muncă, dar şi la dublarea drepturilor prevăzute la art. 8 şi 9 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, pentru aceeaşi perioadă de timp, ceea ce este inacceptabil.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, Legea nr. 71/2011 şi Legea nr. 60/2012,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului şi stabileşte că: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. d) şi e), raportat la art. 4 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, atunci când perioada de strămutare coincide cu perioada de domiciliu obligatoriu, persoana îndreptăţită poate beneficia de o singură indemnizaţie prevăzută de lege, respectiv cea pentru perioada de strămutare.

Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2012.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,

RODICA AIDA POPA

Magistrat-asistent,

Niculina Vrâncuţ


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.