MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI Nr. 412/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMĀNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 412         LEGI, DECRETE, HOTĂRĀRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 20 iunie 2012

 

SUMAR

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

 

603. - Hotărāre privind desfiinţarea unei unităţi sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistenţei medicale a fost transferat către autoritatea administraţiei publice locale Ziatna din judeţul Alba

 

605. - Hotărāre privind stabilirea cuantumului valorilor minime a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio īn benzile de frecvenţe 790-862 MHz, 880-915 MHz/ 925-960 MHz, 1710-1785 MHz/1805-1880 MHz şi 2500-2690 MHz

 

607. - Hotărāre privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Bosianu Marian

 

608. - Hotărāre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare in condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Olteanu Romeo

 

609. - Hotărāre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare īn condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Hunedoara de către domnul Vasilescu Sorin-Adrian

 

610. - Hotărāre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare īn condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Bacău de către domnul Pocovnicu ConstantinDorian

 

611. - Hotărāre privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Gorj de către domnul Romanescu Marcel-Laurenţiu

 

612. - Hotărāre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Arjoca Sorin-Gabriel din funcţia publică de inspector guvernamental īn funcţia publică de subprefect al judeţului Gorj

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.361. - Ordin al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobarea derogării īn scop ştiinţific īn cazul unor specii strict protejate pe raza judeţului Maramureş

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărārea din 3 mai 2011, definitivă la 3 august 2011, īn Cauza Sipoş īmpotriva Romāniei

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

6. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor romāni aparţinānd minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus pānă la data de 20 iunie 2012 raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conformări. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electoral

 

HOTĂRĀRI ALE GUVERNULUI ROMĀNIEI

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind desfiinţarea unei unităţi sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistenţei medicale a fost transferat către autoritatea administraţiei publice locale Zlatna din judeţul Alba

 

Avānd īn vedere prevederile Hotărārii Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vārstnice”, cu modificările ulterioare,

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată, şi al art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma īn domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă desfiinţarea Spitalului de Boli Cronice Zlatna, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul īn oraşul Zlatna, str. Horea nr. 1, judeţul Alba, ca urmare a aprobării prin Hotărārea Consiliului Local al Oraşului Zlatna nr. 102/2011 a īnfiinţării căminului pentru persoane vārstnice, īn vederea īndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de Hotărārea Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vārstnice”, cu modificările ulterioare.

(2) Personalului şi patrimoniului unităţii sanitare publice cu paturi, desfiinţate potrivit alin. (1), inclusiv echipamentelor medicale din dotarea acestei unităţi sanitare le sunt aplicabile dispoziţiile Hotărārii Guvernului nr. 212/2011, cu modificările ulterioare.

Art. 2. - La data intrării īn vigoare a prezentei hotărāri, īn anexa nr. 2 la Hotărārea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, numărul curent 9 de la rubrica „Judeţul Alba” se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Vasile Cepoi

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Cāmpeanu

 

Bucureşti, 13 iunie 2012.

Nr. 603.

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind stabilirea cuantumului valorilor minime a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio īn benzile de frecvenţe 790-862 MHz, 880-915 MHz/925-960 MHz, 1710-1785 MHz/1805-1880 MHz şi 2500-2690 MHz

Īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată, precum şi al art. 28 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărāre stabileşte cuantumul valorilor minime a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio īn benzile de frecvenţe 790-862 MHz (800 MHz)! 880-915 MHz/925-960 MHz (900 MHz), 1710-1785 MHz/1805-1880 MHz (1800 MHz) şi 2500-2690 MHz (2600 MHz).

Art. 2. - Taxa de licenţă ce urmează a fi achitată de către fiecare dintre cāştigătorii procedurii de selecţie se stabileşte distinct pentru fiecare dintre benzile prevăzute la art. 1 şi reprezintă valoarea maximă oferită de către aceştia īn cadrul procedurii de selecţie competitive organizate de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare īn Comunicaţii, denumită īn continuare ANCOM.

Art. 3. - (1) Valoarea minimă a taxei de licenţă aferente unui bloc de 2.5 MHz īn banda 890-915 MHz/935-960 MHz, pentru perioada de valabilitate cuprinsă īntre 1 ianuarie 2013 şi 5 aprilie 2014, reprezintă echivalentul īn lei a 1,7 milioane euro.

(2) Valoarea minimă a taxei de licenţă aferente unui bloc de 5 MHz pereche īn bandă şi 1722,7-1752,7 MHZ71817J- 1847,7 MHz, pentru perioada de valabilitate cuprinsă īntre 1 ianuarie 2013 şi 5 aprilie 2014, reprezintă echivalentul īn lei a 0,8 milioane euro.

Art. 4. - Valoarea minimă a taxei de licenţă, pentru perioada de valabilitate cuprinsă īntre 6 aprilie 2014-5 aprilie 2029, se stabileşte pentru fiecare dintre benzile prevăzute la art. 1, astfel:

a) īn banda de frecvenţe de 800 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul īn lei a 35 milioane euro pentru un bloc de 5 MHz pereche;

b) īn banda de frecvenţe de 900 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul īn lei a 40 milioane euro pentru un bloc de 5 MHz pereche;

c) īn banda de frecvenţe de 1800 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul īn lei a 10 milioane euro pentru un bloc de 5 MHz pereche;

d) īn banda de frecvenţe de 2600 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul īn lei a 4 milioane euro pentru un bloc de 5 MHz pereche;

e) īn banda de frecvenţe de 2600 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul īn lei a 3 milioane euro pentru un bloc de 15 MHz nepereche.

Art. 5. - Īn vederea eliberării licenţei de utilizare a frecvenţelor radio:

a) cāştigătorii drepturilor de utilizare a frecventelor radio prevăzute la art. 3 vor transmite ANCOM, pānă cel mai tārziu la data de 30 noiembrie 2012, o copie a dovezii achitării către bugetul de stat a taxelor de licenţă rezultate īn urma procedurii de selecţie;

b) cāştigătorii drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio prevăzute la art. 4 īn banda de 900 MHz vor transmite ANCOM, pānă cel mai tārziu la data de 30 noiembrie 2012, o copie a dovezii achitării către bugetul de stat a unei părţi din taxa de licenţă reprezentānd contravaloarea a 26 milioane euro pentru fiecare bloc de 5 MHz cāştigat īn urma procedurii de selecţie şi, pānă cel mai tārziu la data de 30 iunie 2013, o copie a dovezii achitării către bugetul de stata diferenţei pānă la valoarea taxei de licenţă rezultate īn urma procedurii de selecţie pentru fiecare bloc de 5 MHz cāştigat;

c) cāştigătorii drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio prevăzute la art. 4 īn benzile de 1710-1747,5 MHz/1 B05- 1842,5 MHz vor transmite ANCOM, pānă cel mai tārziu la data de 30 iunie 2013, o copie a dovezii achitării către bugetul de stat a taxelor de licenţă rezultate īn urma procedurii de selecţie;

d) cāştigătorii drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio prevăzute la art. 4 īn benzile de 800 MHz, 2600 MHz şi 1747,5 1785 MHz/1842,5-1880 MHz vor achita taxele de licenţă rezultate īn urma procedurii de selecţie pānă cel mai tārziu la data de 30 iunie 2013 īn contul 50.32.01 „Disponibil din taxe de licenţă colectate pentru MApN şi bugetul de stat” deschis la Trezoreria Statului, pe numele ANCOM.

Art. 6. - Obligaţiile de plată prevăzute la art. 5 se execută la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a Romāniei valabii pentru ziua plăţii, īn conformitate cu instrucţiunile transmise de către ANCOM fiecărui cāştigător.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare īn Comunicaţii,

Marius Cătălin Marinescu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 13 iunie 2012.

Nr. 605.

 

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Bosianu Marian

 

Avānd īn vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - La data intrării īn vigoare a prezentei hotărāri īncetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Bosianu Marian.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 20 iunie 2012.

Nr. 607.

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare īn condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Olteanu Romeo

 

Avānd īn vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), ale art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Domnul Olteanu Romeo exercită, cu caracter temporar, prin detaşare īn condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Iaşi.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 20 iunie 2012.

Nr. 608.

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare īn condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Hunedoara de către domnul Vasilescu Sorin-Adrian

 

Avānd īn vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), ale art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Domnul Vasilescu Sorin-Adrian exercită, cu caracter temporar, prin detaşare īn condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Hunedoara.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 20 iunie 2012.

Nr. 609.

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare īn condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Bacău de către domnul Pocovnicu Constantin-Dorian

 

Avānd īn vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), ale art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - Domnul Pocovnicu Constantin-Dorian exercită, cu caracter temporar, prin detaşare īn condiţiile legii, funcţia publică de subprefect al judeţului Bacău.

 

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 20 iunie 2012.

Nr. 610.

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind īncetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Gorj de către domnul Romanescu Marcel-Laurenţiu

 

Avānd īn vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - La data intrării īn vigoare a prezentei hotărāri īncetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Gorj de către domnul Romanescu Marcel-Laurenţiu.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 20 iunie 2012.

Nr. 611.

GUVERNUL ROMĀNIEI

HOTĂRĀRE

privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Arjoca Sorin-Gabriel din funcţia publică de inspector guvernamental īn funcţia publică de subprefect al judeţului Gorj

 

Avānd īn vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 33 alin. {1) lit. c) din Hotărārea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea īn categoria īnalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea īnalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

īn temeiul art. 108 din Constituţia Romāniei, republicată,

 

Guvernul Romāniei adoptă prezenta hotărāre.

 

Articol unic. - La data intrării īn vigoare a prezentei hotărāri, domnului Arjoca Sorin-Gabriel i se aplică mobilitatea din funcţia publică de inspector guvernamental īn funcţia publică de subprefect al judeţului Gorj.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Ioan Rus

Ministrul delegat pentru administraţie,

Victor Paul Dobre

 

Bucureşti, 20 iunie 2012.

Nr. 612.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea derogării īn scop ştiinţific īn cazul unor specii strict protejate pe raza judeţului Maramureş

 

Avānd īn vedere prevederile art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi Avizul Academiei Romāne nr. 2.892/CJ din 15 mai 2012,

īn temeiul art. 1 alin. (1) lit. c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009, şi al art. 16 alin. (4) din Hotărārea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor,

ministrul mediului şi pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, se aprobă capturarea unui număr de 5 exemplare din specia urs de pe raza fondurilor cinegetice gestionate de către Direcţia Silvică Maramureş.

Art. 2. - (1) Derogarea īn scop ştiinţific īn cazul unor specii strict protejate pe raza judeţului Maramureş, denumită īn continuare derogare, se stabileşte de la data intrării īn vigoare a prezentului ordin pānă la 30 aprilie 2014.

(2) Recoltarea exemplarelor din specia urs prevăzute ia art. 1 se va face prin capturare cu capcane tip ladă, cu eliberarea ulterioară a acestora.

(3) Capturarea exemplarelor din specia urs īn condiţiile alin. (2) se realizează numai de către WWF - Programul Dunăre Carpaţi, denumit īn continuare beneficiarul, cu personal tehnic de specialitate şi cu respectarea prevederilor Legii vānătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita şi se va obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.

Art. 3. - Beneficiarul are obligaţia de a informa gestionarul fondului cinegetic cu privire la acţiunea pe care urmează să o desfăşoare şi de a solicita prezenţa acestuia.

Art. 4. - (1) Beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate īn baza derogării obţinute, īn termen de 30 de zile de la data recoltării; modelul raportului asupra acţiunii derulate īn baza derogării obţinute este prevăzut īn anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, īn maximum45 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia, īn baza datelor prevăzute la alin. (1).

Art. 5. - Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul īmputernicit din cadrul structurilor proprii ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi care răspunde pentru silvicultură, īn limitele de competenţă.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I

 

Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 15 iunie 2012.

Nr. 2.361.

 

ANEXĂ

 

RAPORT

asupra acţiunii derulate īn baza derogării obţinute

 

- model –

 

Solicitant.....................................................................................

......................................................................................................

Specia pentru care s-a acordat derogarea

......................................................................................................

Numărul exemplarelor................................................................

Stadiul de dezvoltare.................................................................

Starea exemplarelor īnainte de prelevare.................................

Starea exemplarelor după prelevare.........................................

Locul de prelevare.....................................................................

......................................................................................................

Data prelevării.......................................

Mijloace, instalaţii şi metode avute īn vedere....................................................................................

..................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................

Stocarea şi destinaţia specimenelor...................................................................................................

..................................................................................................................................................................

MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII

 īn interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale

 Pentru prevenirea producerii unor daune importante, īn special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi a altor bunuri

 Īn interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu

 Īn scopuri de repopulare si reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare īn acest scop

 Pentru a permite, īn condiţii strict controlate, īntr-o manieră selectivă şi īntr-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare

(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor īn conformitate cu motivul derogării.)

 

Data............................

Semnătura..................

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A TREIA

 

HOTĂRĀREA

din 3 mai 2011, definitivă la 3 august 2011, īn Cauza Sipoş īmpotriva Romāniei

 

Strasbourg

 

(Cererea nr. 26.125/04)

 

Hotărārea a devenit definitivă īn condiţiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenţie. Aceasta poate suferi modificări de formă.

Īn Cauza Sipoş īmpotriva Romāniei,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), statuānd īntr-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Comeliu Bīrsan, Egbert Myjer, Jįn Sikuta, Ineta Ziemele, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, judecători, şi Santiago Quesada, grefier de secţie,

după ce a deliberat īn camera de consiliu la 5 aprilie 2011,

pronunţă prezenta hotărāre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află Cererea nr. 26.125/03 īndreptată īmpotriva Romāniei, prin care un cetăţean al acestui stat, doamna Maria Sipoş (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 24 mai 2004 īn temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

2. Reclamanta este reprezentată de Antonie Popescu, avocat īn Bucureşti. Guvernul romān (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 16 martie 2009, preşedintele Secţiei a treia a hotărāt să comunice Guvernului cererea. Īn conformitate cu prevederile art. 29 paragraful 1 din Convenţie, acesta a hotărāt, de asemenea, că admisibilitatea şi fondul cererii vor fi examinate īmpreună de camera căreia īi fusese repartizată cererea.

ĪN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

4. Reclamanta s-a născut īn 1949 şi locuieşte īn Bucureşti. Aceasta este jurnalistă, scriitoare şi traducătoare.

5. Reclamanta a fost angajată realizatoare de emisiuni la Societatea Romānă de Televiziune (SRTV). Din octombrie 2001, a primit sarcina de a realiza şi a prezenta o emisiune culturală intitulat㠄Eveniment”, difuzată pe canalul public naţional Romānia 1,

6. La data de 19 decembrie 2002, reclamanta a fost informată īn scris de către directorul canalului naţional că nu va mai prezenta emisiunea sus-menţionată şi că a fost īnlocuită de un membru din echipa ei. La 20 decembrie 2002, reclamanta a depus la preşedintele-director general al canalului o contestaţie a deciziei adoptate īmpotriva sa şi a solicitat o īntrevedere pe această tema. Nu s-a dat curs cererii sale.

7. Īn lipsa unei explicaţii privind īnlocuirea sa şi a unui răspuns la contestaţia sa, reclamanta a făcut mai multe declaraţii presei, făcānd aluzie, īn special, la reinstituirea cenzurii īn cadrul televiziunii publice.

8. La data de 20 ianuarie 2003, biroul de presă al SRTV a transmis un comunicat de presă, care a fost preluat de 6 jurnale naţionale. Comunicatul includea o prezentare a faptelor, precum şi o motivare a īnlocuirii reclamantei din funcţia de prezentatoare a emisiunii īn cauză, bazată īn special pe probleme de audienţă.

Urmau mai multe comentarii asupra situaţiei, cele contestate de reclamantă precizānd următoarele:

„Regretăm că Mariana Sipoş, al cărei discernămānt este probabil alterat din cauza stării sale emoţionale marcate de probleme de familie cunoscute, este victima manipulărilor politice.

De altfel, chiar īn cadrul instituţiei a devenit un angajat cu probleme, nerespectānd regulamentul intern şi avānd relaţii conflictuale cu colegii săi. (...)

Īn mod normal, dacă doamna Sipoş ar fi dorit să susţină prin activitatea sa misiunea de serviciu public a televiziunii, ar fi putut căuta o soluţie amiabilă ia conflict făcānd apel la superiorii săi ierarhici.

Potrivit regulamentului intern al SRTV, exprimarea īn public, prin orice mijloc mediatic, a unei opinii critice la adresa serviciului public de televiziune fără a folosi īn prealabil drepturile care sunt garantate la nivel ierarhic constituie o faptă disciplinară şi poate conduce la concedierea angajatului īn cauză.

Deşi conducerea instituţiei ar fi putut pune īn aplicare această dispoziţie, aceasta a dat dovadă de īnţelegere şi a ţinut seama de situaţia delicată īn care se află doamna Sipoş, renunţānd la a urma această cale.

Rămāne de văzut dacă acest comportament se va dovedi greşit īn viitor (...).” ;

9. La data de 30 ianuarie 2003, Comisia de etică şi arbitraj din cadrul SRTV l-a informat pe N.V., directorul general al SRTV, că reclamanta nu respectase statutul de jurnalist al SRTV, īncălcānd regulamentul şi organizarea instituţiei menţionate. Comisia de etică a considerat că decizia de īnlocuire a reclamantei nu constituia un act de cenzură şi că dreptul la exprimare al acesteia nu a fost īncălcat.

10. Prin scrisoarea din 12 februarie 2003, redacţia īn care reclamanta īşi desfăşura activitatea a propus serviciului juridic al SRTV sancţionarea reclamantei prin retrogradarea īn funcţia de redactor pe o perioadă de 3 luni. Niciun element aflat la dosar nu indică faptul că reclamanta a fost retrogradată.

11. La 20 martie 2003, reclamanta a depus la Judecătoria Sector 1 din Bucureşti o plāngere penală īmpotriva lui NV. şi a C.D.I., coordonatoarea biroului de presă din SRTV, acuzāndu-i pe amāndoi de insultă şi calomnie.

12. Aceasta se plāngea că respectivul comunicat de presă conţinea afirmaţii false care aduceau atingere onoarei sale, reputaţiei sale profesionale şi dreptului său la imagine īn calitate de jurnalistă, scriitoare şi traducătoare. Astfel, īn opinia sa, faptul că a fost prezentată opiniei publice ca victimă a unor manipulări politice constituia o calomnie de natură să aducă atingere prestigiului său profesional īn cadrul serviciului public de televiziune, a cărui independenţă era prevăzută prin lege. Aceasta a mai arătat că expresia „stării sale emoţionale marcate de probleme de familie cunoscute” insinua că avea probleme īn viaţa privată, iar faptul că i s-a atribuit un „discernămānt alterat” era o insultă şi prejudicia imaginea sa de persoană publică. Aceasta a mai adăugat că afirmaţia conform căreia era o „angajată cu probleme” aducea b gravă atingere bunei desfăşurări a activităţii sale īn cadrul SRTV.

13. Potrivit reclamantei, persoanele pe care le acuza de insultă şi calomnie īncălcaseră art. 8 din Convenţie, precum şi dispoziţiile din statutul jurnaliştilor de televiziune, care garantau dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.

14. Partea interesată s-a constituit parte civila şi a solicitat 500 de milioane de lei cu titlu de daune morale. Īn acest sens, partea respectivă a subliniat că publicarea expresiilor menţionate anterior īn jurnalele difuzate la scară naţională, precum şi la nivel internaţional prin intermediul site-urilor lor de internet era de natură să īi cauzeze prejudicii grave la nivel naţional, dar şi internaţional, unde era cunoscută ca jurnalistă şi scriitoare.

15. Instanţa i-a audiat pe N.V. şi pe reclamantă. La 12 iunie 2003, N.V. a precizat că īşi asuma conţinutul comunicatului de presă, care nu era, īn opinia sa, de natură să aducă atingere reputaţiei şi demnităţii reclamantei, ci constituia o reacţie necesară la afirmaţiile sale, conform cărora televiziunea cenzurase anumite emisiuni. Acesta a mai precizat că reclamanta suferea de o depresie, că lua medicamente pentru vindecare şi că era posibil ca expresia „discernămānt alterat” să le fi fost inspirată autorilor comunicatului de presă chiar de către afirmaţiile părţii civile.

16. Prin Hotărārea din 26 iunie 2003, judecătoria i-a achitat pe N.V. şi C.D.I. pe motiv că nu acţionaseră cu intenţia de a o insulta sau calomnia pe reclamantă, ci pentru a exprima poziţia oficială a SRTV īn privinţa acuzaţiilor de cenzură proferate de persoana īn cauză. Instanţa, reţinānd că īn speţă nu se īntruniseră condiţiile răspunderii civile delictuale, a respins cererea de despăgubire.

17. Reclamanta a formulat recurs la Tribunalul Bucureşti, care, apreciind că N.V. şi C.D.I. nu acţionaseră cu rea-credinţă, I-a respins prin Hotărārea definitivă din 3 decembrie 2003. Īn părţile relevante din hotărāre se precizează următoarele:

„(.-.) La 20 ianuarie 2003, biroul de presă al SRTV a transmis un comunicat de presă, conţinānd expresii defăimătoare la adresa părţii civile, care a fost difuzat integral īn mai multe jurnale.

Din analiza probelor, rezultă că acest conflict dintre [reclamantă] şi reprezentanţii canalului naţional a fost cauzat de comportamentul [reclamantei], īn calitatea sa de realizatoare a emisiunii culturale «Eveniment», care timp de o săptămānă nu a predat casetele video conţinānd emisiunile realizate, īncălcānd astfel regulamentul Comisiei de etică şi arbitraj din cadrul canalului public.

Conţinutul comunicatului de presă care face obiectul plāngerii penale nu conţine elementele constitutive ale infracţiunilor de insultă şi calomnie pretins a fi comise de inculpaţi.

Lipsa intenţiei directe a inculpaţilor rezultă din atitudinea acestora, care nu au acţionat cu rea-credinţă, ci cu intenţia de a exprima o poziţie oficială a canalului public īn raport cu acuzaţiile formulate īmpotriva acestuia (...).”

II. Dreptul şi practica interne relevante

18. Dispoziţiile relevante din Codul penal romān īn materie de calomnie, astfel cum erau īn vigoare la data faptelor, precum şi modificările legislative ulterioare sunt descrise īn Hotărārea Boldea īmpotriva Romāniei, nr. 19.997/02, pct. 16-19, CEDO 2007-... (extrase).

19. Prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007, Curtea Constituţională a Romāniei a declarat neconstituţională legea de abrogare a art. 205-207 din Codul penal privind insulta şi calomnia, pe motiv că reputaţia persoanelor, astfel cum este garantată de Constituţie, trebuia protejată īn mod imperativ prin sancţiuni de drept penal.

ĪN DREPT

1. Cu privire la pretinsa īncălcare a art. 8 din Convenţie

20. Reclamanta susţine că autorităţile interne nu şi-au īndeplinit obligaţiile pozitive pentru apărarea dreptului său la respectarea reputaţiei sale şi a vieţii private īmpotriva afirmaţiilor cuprinse īn comunicatul de presă din 20 ianuarie 2003, astfel cum decurg din art. 8 din Convenţie, formulat astfel:

„1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei sale.

2. Nu este admisă ingerinţa unei autorităţi publice īn exercitarea acestui drept decāt dacă aceasta este prevăzută de lege şi constituie, īntr-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.”

A. Cu privire la admisibilitate

21. Fără a invoca expres o excepţie de tardivitate. Guvernul solicită precizări referitoare la data introducerii cererii, dat fiind că formularul cererii a fost primit la Curte la 13 septembrie 2004, īn timp ce decizia internă definitivă datează din 3 decembrie 2003.

22. Curtea constată că scrisoarea prin care a fost formulată cererea a fost īntocmită de reclamantă la 21 mai 2004, pusă la poştă la 24 mai 2004 şi primită de Grefa Curţii la 27 mai 2004.

23. Aceasta aminteşte că data introducerii unei cereri este cea a primei scrisori prin care reclamantul formulează, chiar şi īn mod sumar, capetele de cerere pe care intenţionează să le formuleze [a se vedea, de exemplu, Gaillard īmpotriva Franţei (dec), nr. 47.337/99, şi Arslan īmpotriva Turciei (dec), nr. 36.747/02, CEDO 2002-X (extrase)]. Avānd īn vedere consideraţiile precedente, Curtea consideră că data introducerii cererii este, cel tārziu, data la care scrisoarea a fost pusă la poştă şi ajunge la concluzia că aceasta a fost introdusă īn termenul de 6 luni prevăzut de art. 35 paragraful 1 din Convenţie.

24. Curtea constată că cererea nu este īn mod vădit nefondată īn sensul art. 35 paragraful 3 din Convenţie. Pe de altă parte, Curtea subliniază că aceasta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Cererea trebuie declarată, aşadar, admisibilă.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele pārtilor

25. Reclamanta consideră că reacţia conducerii televiziunii naţionale nu era nici necesară, nici oportună, dovedindu-se complet disproporţionată şi fără justificare legitimă.

26. Guvernul subliniază mai īntāi că respectivul comunicat de presă a fost preluat īn totalitate de mijloacele media şi că acestea din urmă l-au prezentat fără a-i adăuga reflecţii sau comentarii. Guvernul consideră că este important să repună afirmaţiile īn litigiu īn contextul lor şi să se observe că era vorba exclusiv de o reacţie la afirmaţiile reclamantei, care denunţa reinstituirea cenzurii īn cadrul televiziunii publice. Īn opinia Guvernului, părţile au ales să supună litigiul lor de muncă dezbaterii publice.

27. Īn continuare, Guvernul consideră că īn comunicat nu s-ar putea evidenţia nicio intenţie de calomnie, īn măsura īn care judecăţile de valoare incluse īn document nu vizau decāt fapte cu caracter general şi nedeterminat. Guvernul afirmă că o eventuală sancţiune civilă pronunţată de instanţele interne īmpotriva persoanelor denunţate de reclamantă s-ar fi putut interpreta drept o īncălcare a art. 10 din Convenţie īn esenţă.

28. Īn fine, Guvernul consideră că prezenta cauză diferă de Cauza Pettina īmpotriva Romāniei, nr. 78.060/01,14 octombrie 2008, şi că prezintă asemănări cu Cauza Pipi īmpotriva Turciei [(dec), nr. 4.020/03,12 mai 2009], īn care Curtea concluzionase că instanţele interne nu depăşiseră marja de apreciere relativizānd ponderea dreptului la protecţia vieţii private a reclamantului, menţinānd echilibrul intereselor concurente ale mediei īn litigiu, īn raport cu dispoziţiile art. 10 din Convenţie. Guvernul a concluzionat că reclamanta avea la dispoziţia sa căi legale disponibile şi eficace pentru a susţine capetele sale de cerere īntemeiate pe nerespectarea dreptului la protecţia reputaţiei sale şi că autorităţile interne şi-au īndeplinit obligaţiile pozitive īn materie.

2. Aprecierea Curţii

29. Curtea aminteşte, cu titlu introductiv, că, deşi art. 8 are ca obiect esenţial protejarea individului īmpotriva ingerinţelor arbitrare ale autorităţilor publice, acesta nu se limitează doar la a obliga statul să se abţină de la asemenea imixtiuni: la acest angajament negativ se pot adăuga obligaţii pozitive, inerente respectării efective a vieţii private sau de familie. Acestea pot necesita adoptarea măsurilor pentru respectarea vieţii private, inclusiv cu privire la raporturile dintre indivizi. Limita dintre obligaţiile pozitive şi negative ale statului īn raport cu art. 8 nu se pretează unei_ definiţii precise, dar principiile aplicabile sunt comparabile. Īn special, īn cele două cazuri, trebuie luat īn considerare justul echilibru ce trebuie menţinut īntre interesul general şi interesele individuale, statul beneficiind īn orice situaţie de o marjă de apreciere (Pfeifer īmpotriva Austriei, nr. 12.556/03, pct. 37, CEDO 2007-XII).

30. Īn prezenta cauză, Curţii īi revine sarcina de a stabili dacă statul, īn contextul obligaţiilor pozitive care decurg din art. 8 din Convenţie, a menţinut un just echilibru īntre protecţia dreptului reclamantei la reputaţia sa, aspect ce ţine de dreptul la protecţia vieţii private, şi libertatea de exprimare protejată de art. 10 (Petrina, citată anterior, paragraful 36; Von Hannover īmpotriva Germaniei, nr. 59.320/00, paragraful 70, CEDO 2004-VI). Astfel, Curtea consideră că obligaţia pozitivă care decurge din art. 8 din Convenţie trebuie să se aplice īn cazul īn care afirmaţiile susceptibile să afecteze reputaţia unei persoane depăşesc limitele criticilor acceptabile din perspectiva art. 10 din Convenţie (Petrina, citată anterior, paragraful 39).

31. Īn speţă, Curtea observă īn primul rānd că nu se contestă faptul că cei din conducerea SRTV adresaseră comunicatul de presă jurnalelor pentru a răspunde la afirmaţiile prin care reclamanta denunţa reinstituirea cenzurii. Deşi ţine seama de loialitatea pe care reclamanta trebuia să o aibă faţă de angajator, Curtea consideră că afirmaţiile imputate acesteia pot fi considerate ca intrānd de asemenea sub incidenţa protecţiei art. 10 din Convenţie şi că, īn consecinţă, trebuie introduse īn această calitate īn balanţa intereselor aflate īn joc.

32. Curtea reţine, īn continuare, că reacţia conducerii SRTV nu a fost spontană: nu erau discuţii ţinute īn direct şi greu de retractat (a se vedea, a contrarie, Fuentes Bobo īmpotriva Spaniei, nr. 39.293/98, paragraful 46, 29 februarie 2000), ci un comunicat de presă īntocmit de un departament specializat din televiziunea publică romānă.

33. Curtea observă īn acest sens că afirmaţiile īn litigiu conţineau afirmaţii care puneau īn discuţie īn mod direct discernămāntul reclamantei pe care o considerau victima unor manipulări politice. Se făcea totodată referire la problemele de familie ale reclamantei, precum şi la relaţiile conflictuale pe care le-ar fi creat la locul său de muncă. De altfel, Curtea observă că Tribunalul Bucureşti a admis că acel comunicat de presă din 20 ianuarie 2003 conţinea expresii defăimătoare la adresa reclamantei {supra, paragraful 17).

34. Īn aceste īmprejurări, Curtea consideră că trebuie să se orienteze spre o examinare minuţioasă a conţinutului comunicatului de presă şi īn special a afirmaţiilor referitoare la viaţa privată şi la reputaţia reclamantei.

35. Īn acest sens, Curtea observă că acel comunicat de presă a repus īn context declaraţiile părţii interesate, scoţānd la iveală litigiul de muncă subsecvent, elaborānd astfel o prezentare a faptelor relevante pentru a se putea contura o apărare īmpotriva afirmaţiilor reclamantei. Totuşi, Curtea ia act de faptul că respectivul comunicat nu se limita la prezentarea menţionată sau la explicaţii pur factuale, ci conţinea şi afirmaţii referitoare tocmai la manipulările politice cărora le-ar fi căzut victimă reclamanta, precum şi la starea sa emoţională, marcată printre altele de probleme de familie care i-au cauzat dificultăţi īn raporturile sale de muncă.

36. Curtea consideră că īn această privinţă aprecierile care o prezentau pe reclamantă ca victimă a unor manipulări politice sunt lipsite de orice temei factual dovedit, īn măsura īn care nu exista niciun indiciu că persoana īn cauză ar fi acţionat sub influenţa vreunui interes partizan. Fiind vorba despre consideraţii privind starea emoţională a reclamantei, Curtea observă că acestea se bazau pe aspecte din viaţa privată a reclamantei, a căror divulgare nu pare necesară, avānd īn vedere consideraţiile de mai sus (supra, paragrafele 33 şi 34).

37. Īn plus, Curtea consideră că aprecierea privind discernămāntul reclamantei nu poate fi considerată ca aducānd un element indispensabil poziţiei SRTV, aşa cum a fost exprimată prin comunicatul de presă, īn măsura īn care aceasta se baza pe elemente ale vieţii private ale reclamantei cunoscute de conducerea SRTV (supra, paragraful 15).

38. Curtea consideră că īn acest tip de cauze, avānd īn vedere „efectul disuasiv” pe care l-ar putea avea o sancţiune penală, chiar şi uşoară, o procedură civilă ar fi fost mai potrivită [Cumpănă şi Mazăre īmpotriva Romāniei (MC)t nr. 33.348/96, pct. 114 şi 115, CEDO 2004-XI]. Totuşi, īn circumstanţele prezentei cauze, Curtea consideră că afirmaţiile contestate de reclamantă au depăşit limita acceptabilă şi că instanţele naţionale nu au reuşit să menţină un just echilibru īntre apărarea dreptului acesteia la reputaţie şi libertatea de exprimare protejată prin art. 10 din Convenţie.

39. Aceste elemente sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că statul nu şi-a īndeplinit obligaţiile pozitive pentru a garanta dreptul reclamantei ia reputaţia sa şi la respectarea vieţii sale private şi, īn consecinţă, că a fost īncălcat art. 8 din Convenţie.

II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie

40. Art. 41 din Convenţie prevede:

„Dacă Curtea declară că a avut loc o īncălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Īnaltei părţi contractante nu permite decāt o īnlăturare incompletă a consecinţelor acestei īncălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

A Prejudiciu

41. Reclamanta solicită 12.000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral pe care l-ar fi suferit īn urma confirmării de către instanţele interne a afirmaţiilor făcute īn comunicatul de presă al SRTV.

42. Guvernul consideră că legătura de cauzalitate īntre prejudiciul moral invocat şi suma solicitată cu acest titlu nu a fost dovedită şi că o eventuală hotărāre judecătorească de condamnare ar constitui, īn sine, o reparaţie suficientă pentru prejudiciul moral pretins de reclamantă. Guvernul consideră că suma solicitată de reclamantă cu acest titlu este excesivă şi face trimitere la cauzele īn care, īn situaţii similare, Curtea a acordat sume īntre 1.500 şi 3.000 EUR.

43. Avānd īn vedere circumstanţele cauzei, Curtea apreciază că reclamanta a suferit īn mod incontestabil un prejudiciu moral, pe care simpla constatare a īncălcării nu ar reuşi să īl repare. Ţinānd seama de circumstanţele cauzei şi pronunţāndu-se īn echitate, īn conformitate cu art. 41, Curtea acordă reclamantei, ca reparaţie pentru prejudiciul moral, suma de 3.000 EUR cu acest titlu.

B. Cheltuieli de judecată

44. Reclamanta nu solicită restituirea cheltuielilor de judecată.

C. Dobānzi moratorii

45. Curtea consideră necesar ca rata dobānzilor moratorii să fie calculată īn baza ratei dobānzii facilităţii de īmprumut marginal practicate de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.

Pentru aceste motive,

CURTEA

1. declară, īn unanimitate, cererea admisibilă;

2. hotărăşte, cu 6 voturi la 1, că a fost īncălcat art. 8 din Convenţie;

3. hotărăşte, cu 6 voturi la 1:

a) că statul pārāt trebuie să plătească reclamantei, īn termen de 3 luni din momentul īn care prezenta hotărāre va deveni definitivă, īn conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, 3.000 EUR (trei mii de euro) pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, care se convertesc īn lei la cursul de schimb din ziua efectuării plăţii;

b) că, de la data expirării termenului menţionat şi pānă la momentul efectuării plăţii, această sumă va fi majorată cu o dobāndă simplă, la o rată egală cu rata dobānzii facilităţii de īmprumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade, şi majorată cu 3 puncte procentuale;

4. respinge, īn unanimitate, cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere. Redactată īn limba franceză, apoi comunicată īn scris, la 3 mai 2011, īn temeiul art. 77 § 2 şi 3 din Regulament.

 

Josep Casadevall,

preşedinte,

Santiago Quesada,

grefier

 

Īn conformitate cu art. 45 § 2 din Convenţie şi cu art. 74 § 2 din Regulament, se anexează la prezenta hotărāre opinia separată a judecătorului Myjer.

 

Opinia separată a judecătorului Myjer

(traducere)

Deşi am o oarecare simpatie pentru raţionamentul urmat de majoritate şi soluţia pe care a dat-o īn această cauză, eu am votat pentru neīncălcare.

Potrivit viziunii mele asupra cauzei, reclamanta - care la vremea respectivă era angajată la Societatea Romānă de Televiziune (SRTV) şi era prezentatoarea unei emisiuni culturale la canalul public Romānia 1 - a fost informată că nu mai era autorizată să prezinte emisiunea respectivă şi că urma să fie īnlocuită de un coleg. Decizia era aparent legată de faptul că nu predase, timp de o săptămānă, casetele video care conţineau emisiunile realizate. După īnlocuirea sa, aceasta s-a plāns preşedintelui-director general al canalului. Īn absenţa unei reacţii din partea acestuia din urmă, aceasta nu a respectat procedura internă care īi interzicea exprimarea īn public, prin orice mijloc mediatic, a unei opinii critice la adresa serviciului public de televiziune fără a folosi īn prealabil drepturile care sunt garantate la nivel ierarhic şi a dat unele declaraţii presei, făcānd aluzie printre altele la reinstituirea cenzurii īn cadrul televiziunii publice. Deşi Curtea nu a fost informată īn detaliu asupra termenilor folosiţi de reclamantă, īnsuşi faptul că, īn calitate de angajată, a acuzat public SRTV de reinstituirea cenzurii nu era o afirmaţie neglijabilă, mai ales dacă se ţine seama de contextul istoric deosebit al Romāniei. SRTV a reacţionat prin publicarea comunicatului de presă reiterat la paragraful 8 din hotărāre, īn care societatea nu se limitează la a răspunde īn mod neutru la afirmaţiile reclamantei, ci face referire şi la starea emoţională a acesteia şi chiar fa eventuale manipulări politice.

Īn aceste condiţii, reclamanta a deschis o procedură penală pentru insultă şi calomnie, care s-a īncheiat cu achitare: „conţinutul comunicatului de presă care face obiectul plāngerii penale nu conţine elementele constitutive ale infracţiunilor de insultă şi calomnie pretins a fi comise de inculpaţi”.

Apoi, reclamanta a depus o cerere la Curte pentru a reclama o īncălcare a art. 8 din Convenţie.

Este evident că prin Convenţie nu se garantează nici dreptul la „răzbunare privată”, nici actio popularis [Perez īmpotriva Franţei (MC), nr. 47.287/99, pct. 70, CEDO 2004-lj. Īn cazul īn care un justiţiabil alege calea justiţiei penale, este posibil oricum - avānd īn vedere cerinţele specifice ale dreptului penal - ca rezultatul final să fie o achitare. Īn ceea ce mă priveşte, consider că un justiţiabil care deschide o procedură penală pentru insultă şi calomnie (cu constituirea părţii civile īn scop punitiv şi/sau īn despăgubire), pentru a fi informat ulterior despre o achitare definitivă, trebuie fie să se oprească acolo, fie să īncerce să urmeze calea ordinară a procedurii civile, chiar şi pentru a obţine doar o despăgubire simbolică sau pentru a-şi apăra reputaţia.

Or, această posibilitate există īn Romānia.

Articolele relevante din Codul civil prevăd următoarele:

ARTICOLUL 998

„Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara.”

ARTICOLUL 999

„Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.”

Această abordare este de asemenea conformă cu dreptul internaţional relevant (a se vedea Artun şi Guvener īmpotriva Turciei, nr. 75.510/01, pct. 16, 26 iunie 2007, şi Otegi Mondragon īmpotriva Spaniei, nr. 2.034/07, pct. 16, 30, 15 martie 2011), precum şi Rezoluţia 1.577(2007) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, intitulat㠄spre o depenalizare a calomniei”.

Deşi raţionamentul majorităţii judecătorilor, prezentat la paragraful 38 din hotărāre, arată clar că şi aceştia se gāndeau că ar fi putut fi mai indicat să urmeze calea civilă, constatarea finală a īncălcării art. 8, bazată pe lipsa condamnării penale, nu acordă o pondere suficientă faptului că reclamanta īncă mai avea la dispoziţie calea civilă.

Īn această privinţă, s-ar putea concluziona chiar că reclamanta nu epuizase căile de atac interne.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE

 

AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ

 

LISTA

partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor romāni aparţinānd minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus pānă la data de 20 iunie 2012 raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

1. UNIUNEA SĀRBILOR DIN ROMĀNIA

2. PARTIDUL UNIUNEA ECOLOGISTĂ DIN ROMĀNIA

3. PARTIDUL CIVIC MAGHIAR - MAGYAR POLGĀRI PART

4. FORŢA CIVICĂ

5. UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMĀNIA

6. ASOCIAŢIA PARTIDA ROMILOR „PRO-EUROPA”

7 UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR SI CEHILOR DIN ROMĀNIA

8. CANDIDAŢI INDEPENDENŢI, conform următorului tabel:

 

Nr. crt.

Judeţul

Localitatea

Numele şi prenumele

Funcţia

1

Mehedinţi

Gogoşu

Cīrstina Paul

consilier local

2

Mehedinţi

Pristol

Garagancea Ştefan

consilier local

3

Vālcea

Păuşeşti

Ilie Nicolae Romică

consilier local

4

Vālcea

Măciuca

Tănase Luminiţa

consilier local

5

Mehedinţi

Codatei

Călina Cornelia

consilier local

6

Dolj

Argetoaia

Burticică Ion Lucian

consilier local

7

Vālcea

Băbeni

Bărbuş Ion

primar

8

Cluj

Cāmpia Turzii

Matei Samoiiă Remus

consilier local

9

Maramureş

Vişeu de Sus

Andreică Mihai

consilier local

10

Maramureş

Vişeu de Sus

Laza Vasile Sīngeorgel

consilier local

11

Maramureş

Vişeu de Sus

Mihalca Adrian-Dan

consilier local

12

Maramureş

Vişeu de Sus

Barany OliverTivadar

primar

13

Bihor

Săcueni

Keri Gaspar

consilier local

14

Bihor

Săcueni

Menyhart Ew

consilier local

15

Bihor

Aleşd

Iscru Lodica Irina

consilier local

16

Sălaj

Şimleu Silvaniei

Sime Radu Lucian

consilier local

17

Maramureş

Rona de Sus

Kopoştiuc Otilia

consilier local

16

Bistriţa-Năsăud

Bistriţa

Cămăraş Tiberiu Vasile

consilier local

19

Bihor

Borod

Gārz Nicolae

consilier local

20

Bihor

Borod

Lung Viorel

consilier local

21

Bistriţa-Năsăud

Cetate

Tinis Marius Victor

primar

22

Bistriţa-Năsăud

Cetate

Tinis Marius Victor

consilier local

23

Bihor

Vaşcău

Bortiş Marinei Ioan

consilier local

24

Bihor

Drăgeşti

Avram Florian

consilier local

25

Bihor

Vascău

Rengle Ion

consilier local

26

Sălaj

Bobota

Gorgan Dorin Ioan

consilier local

27

Cluj

Floreşti

Popa Ştefan

consilier local

28

Cluj

Floreşti

Popa Ştefan

primar

29

Sălaj

Vārşolţ

Moşincat Florin-Dinu

consilier local

30

Sălaj

Pericei

Pasca Ioan

consilier local

31

Sălaj

Pericei

Gali Alexandru

consilier local

32

Sălaj

Pericei

Darabont Attila

primar

33

Sălaj

Ileanda

Oniga Mirela Alexandrina

consilier local

34

Bistriţa-Năsăud

Sāngeorz-Băi

Mutu Traian

consilier local

35

Maramureş

Viseu de Sus

Ciolpan Alexa

consilier local

36

Bihor

Valea lui Mihai

Biro Karoly

consilier local

37

Bistriţa-Năsăud

Rodna

Frunză Marian

consilier local

36

Maramureş

Baia Sprie

Pasca Dorin Vasile

primar

39

Bihor

Buduslău

Olah Sandor

consilier local

40

Bihor

Sălacea

Lukacs Bama

consilier local

41

Maramureş

 

Zoicaş Gheorghe

preşedinte consiliu judeţean

42

Bistriţa-Năsăud

Sāngeorz-Băi

Măgurean Alexandru Dacian

consilier local

43

Satu Mare

Căpleni

Lang Ştefan

primar

44

Satu Mare

Căpleni

Lang Ştefan

consilier local

45

Galaţi

Cerţeşti

Duda Elena

primar, consilier local

46

Tulcea

Somova

Anastase Elena

consilier local

47

Galaţi

Rediu

Bocănială Dumitru

consilier local

46

Constanţa

Mangalia

Oleniuc Viorel

consilier local

49

Galaţi

Movileni

Tudose Constantin-Mihail

consilier local

50

Brăila

Tudor Vladimirescu

Nenciu Janeta

consilier local

51

Galaţi

Drăguşeni

Moise Ion

consilier local

52

Galaţi

Movileni

Moisă Marian

primar

53

Galaţi

Movileni

Codreanu Grigoraş

consilier local

54

Vrancea

Focşani

Irimia Cristinel

primar, consilier local

55

Constanţa

Năvodari

Bădescu Laurenţiu

consilier local

56

Buzău

Buzău

Negoiţă Iulius Paul

primar, consilier local

57

Galaţi

Griviţa

Geană Dan

consilier local

56

Brăila

Chiseani

Petre Constantin

consilier local

59

Argeş

Rucăr

Surdu Gheorghe

consilier local

60

Argeş

Corbi

Banateanu Liviu Ioan

consilier local

61

Argeş

Călineşti

Vacarciuc Ilie Ştefan

consilier local

62

Argeş

Corbeni

Dumitrache Silviu

consilier local

63

Argeş

Corbeni

Nan Ioan

consilier local

64

Argeş

Drăganu

Cobzaru Valentina

consilier local

65

Argeş

Schitu Goleşti

Hubert Alexandru

primar

 

66

Dāmboviţa

Ulmi

Cristian Mihai Bradut

primar

67

Dāmboviţa

Moţăieni

llinca Nicolae

consilier local

66

Dāmboviţa

Runcu

Brezeanu Grigore Evelin

consilier local

69

Dāmboviţa

Vulcana-Băi

Burtoiu Emil

consilier local

70

Dāmboviţa

Pietrari

Toader Alexandru Constantin

primar, consilier local

71

Prahova

Sălciile

Robescu N. Iulian

consilier local

72

Prahova

Vălenii de Munte

Gajman Doru

consilier local

73

Prahova

Breaza

Fulga Valentin Bogdan

consilier local

74

Prahova

Izvoarele

Diaconu Ioan

primar, consilier local

75

Prahova

Brazi

Baicu St. Cristian

primar, consilier local

76

Prahova

Sāngeru

Dinoiu D. Florin

consilier local

77

Prahova

Valea Călugărească

AlexeA. Ioan

consilier local

78

Teleorman

Dracsenei

Dorobantu Gheorghe

consilier local

79

Teleorman

Bujoru

Boanta Cristian

consilier local

80

Teleorman

Pietroşani

Picu A. Ion

consilier local

81

Bacău

Bacău

Manolache Daniel

consilier local

82

Bacău

Buhuşi

Miron Ioan

consilier local

83

Bacău

Bacău

Zaharia Nicolae

consilier local

84

Bacău

Zemes

Oprea Marius-Onuţ

primar

85

Suceava

Musenita

Prelipcian Gheorghe

primar, consilier local

86

Neamţ

Girov

Ciubotaru Vasile

primar

87

Botoşani

Lunca

Pavăl Ioan

consilier local

88

Suceava

Fălticeni

Parasca Alexandru Constantin

consilier local

89

Bacău

Răcăciuni

Munteanu Gheorghe

consilier local

90

Suceava

Liteni

Ceomei Gheorghe

consilier local

91

Suceava

Putna

Negru Vasile

consilier local

92

Suceava

Horodnic de Jos

Petrea Gheorghe

consilier local

93

Caraş-Severin

Reşiţa

Frigura-Iliasa Ion

consilier local

94

Arad

Sebiş

Voian Amalia

consilier local

95

Arad

Chisindia

Pantea Ignat

consilier local

96

Hunedoara

Petrila

Goronea Toma Marius

consilier local

97

Hunedoara

Petrila

Oros Cristian-Vasile

consilier local

98

Ilfov

Tunari

Tudorache Constantin

consilier local

99

Giurgiu

Găiseni

Tăschină Ludmila

consilier local

100

Alba

Vinţu de Jos

Bănică Ioan Ştefan

primar

101

Alba

Cetatea de Baltă

Părău Nicolae

consilier local

102

Alba

Cāmpeni

Popa Vasile

primar

103

Alba

Aiud

Sturzu Cristina

consilier local

104

Braşov

Codlea

Cocuţ Daniel Cristian

consilier local

105

Braşov

Predeal

Goidescu Ionel

primar

106

Braşov

Predeal

Pop Valentin Gheorghe

consilier local

107

Braşov

Predeal

Vitiuc Elena Anemaria

consilier local

108

Covasna

Zagon

Asztalos Amalia

consilier local

109

Covasna

Lemnia

Barbocz Bārna

consilier local

110

Covasna

Lemnia

Barbocz Katalin

consilier local

111

Covasna

Intorsura Buzăului

Barbus Radu Mircea

consilier local

112

Covasna

Brates

Beder Gyoyo

primar

113

Covasna

Intorsura Buzăului

Iagăr Constantin

consilier local

114

Covasna

Băţani

Mihaly Ferenc

consilier local

115

Covasna

Sita Buzăului

Morar Gheorghe

consilier local

116

Covasna

Sita Buzăului

Morar Nicolae

consilier local

117

Covasna

Băţani

Simon Andras

primar

118

Covasna

Băţani

Varhegyi Csaba

consilier local

119

Harghita

Tuşnad

Biro Zsolt

consilier local

120

Harghita

Joseni

Gal Mihaly

consilier local

121

Harghita

Ciucsāngeorgiu

Keresztes Papp Geza

primar

122

Harghita

Secuieni

Mate Laszlo

primar

123

Harghita

Căpālniţa

Tamas Pal

consilier local

124

Mureş

Luduş

Jerca Cristina

consilier local

125

Mureş

Răstolita

Moldovan Ioan

consilier local

126

Mureş

Solovăstru

Moldovan Petru Dorin

primar

127

Mureş

Pānet

Siko Tibor

consilier local

128

Sibiu

Răşinari

Bara Nicolae

consilier local

129

Sibiu

SIimnic

Măsar Simion

primar

130

Sibiu

SIimnic

Măsar Simion

consilier local

 

Bucureşti, 20 iunie 2012.

Nr. 6.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.