|
|
|||
| Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved. | ||||
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul XXIV - Nr. 412 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 20 iunie 2012
SUMAR
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
603. - Hotărâre privind desfiinţarea unei unităţi sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistenţei medicale a fost transferat către autoritatea administraţiei publice locale Ziatna din judeţul Alba
605. - Hotărâre privind stabilirea cuantumului valorilor minime a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 790-862 MHz, 880-915 MHz/ 925-960 MHz, 1710-1785 MHz/1805-1880 MHz şi 2500-2690 MHz
607. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Bosianu Marian
608. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare in condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Olteanu Romeo
609. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Hunedoara de către domnul Vasilescu Sorin-Adrian
610. - Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Bacău de către domnul Pocovnicu ConstantinDorian
611. - Hotărâre privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Gorj de către domnul Romanescu Marcel-Laurenţiu
612. - Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Arjoca Sorin-Gabriel din funcţia publică de inspector guvernamental în funcţia publică de subprefect al judeţului Gorj
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE
2.361. - Ordin al ministrului mediului şi pădurilor pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul unor specii strict protejate pe raza judeţului Maramureş
ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
Hotărârea din 3 mai 2011, definitivă la 3 august 2011, în Cauza Sipoş împotriva României
ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE
6. - Lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus până la data de 20 iunie 2012 raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conformări. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electoral
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind desfiinţarea unei unităţi sanitare publice cu paturi pentru care managementul asistenţei medicale a fost transferat către autoritatea administraţiei publice locale Zlatna din judeţul Alba
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice”, cu modificările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 174 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - (1) Se aprobă desfiinţarea Spitalului de Boli Cronice Zlatna, unitate sanitară publică cu paturi, cu personalitate juridică, cu sediul în oraşul Zlatna, str. Horea nr. 1, judeţul Alba, ca urmare a aprobării prin Hotărârea Consiliului Local al Oraşului Zlatna nr. 102/2011 a înfiinţării căminului pentru persoane vârstnice, în vederea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice”, cu modificările ulterioare.
(2) Personalului şi patrimoniului unităţii sanitare publice cu paturi, desfiinţate potrivit alin. (1), inclusiv echipamentelor medicale din dotarea acestei unităţi sanitare le sunt aplicabile dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 212/2011, cu modificările ulterioare.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 529/2010 pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 10 iunie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, numărul curent 9 de la rubrica „Judeţul Alba” se abrogă.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii,
Vasile Cepoi
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru administraţie,
Victor Paul Dobre
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
Mariana Câmpeanu
Bucureşti, 13 iunie 2012.
Nr. 603.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind stabilirea cuantumului valorilor minime a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 790-862 MHz, 880-915 MHz/925-960 MHz, 1710-1785 MHz/1805-1880 MHz şi 2500-2690 MHz
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 28 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileşte cuantumul valorilor minime a taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 790-862 MHz (800 MHz)! 880-915 MHz/925-960 MHz (900 MHz), 1710-1785 MHz/1805-1880 MHz (1800 MHz) şi 2500-2690 MHz (2600 MHz).
Art. 2. - Taxa de licenţă ce urmează a fi achitată de către fiecare dintre câştigătorii procedurii de selecţie se stabileşte distinct pentru fiecare dintre benzile prevăzute la art. 1 şi reprezintă valoarea maximă oferită de către aceştia în cadrul procedurii de selecţie competitive organizate de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM.
Art. 3. - (1) Valoarea minimă a taxei de licenţă aferente unui bloc de 2.5 MHz în banda 890-915 MHz/935-960 MHz, pentru perioada de valabilitate cuprinsă între 1 ianuarie 2013 şi 5 aprilie 2014, reprezintă echivalentul în lei a 1,7 milioane euro.
(2) Valoarea minimă a taxei de licenţă aferente unui bloc de 5 MHz pereche în bandă şi 1722,7-1752,7 MHZ71817J- 1847,7 MHz, pentru perioada de valabilitate cuprinsă între 1 ianuarie 2013 şi 5 aprilie 2014, reprezintă echivalentul în lei a 0,8 milioane euro.
Art. 4. - Valoarea minimă a taxei de licenţă, pentru perioada de valabilitate cuprinsă între 6 aprilie 2014-5 aprilie 2029, se stabileşte pentru fiecare dintre benzile prevăzute la art. 1, astfel:
a) în banda de frecvenţe de 800 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul în lei a 35 milioane euro pentru un bloc de 5 MHz pereche;
b) în banda de frecvenţe de 900 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul în lei a 40 milioane euro pentru un bloc de 5 MHz pereche;
c) în banda de frecvenţe de 1800 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul în lei a 10 milioane euro pentru un bloc de 5 MHz pereche;
d) în banda de frecvenţe de 2600 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul în lei a 4 milioane euro pentru un bloc de 5 MHz pereche;
e) în banda de frecvenţe de 2600 MHz, valoarea minimă a taxei de licenţă este egală cu echivalentul în lei a 3 milioane euro pentru un bloc de 15 MHz nepereche.
Art. 5. - În vederea eliberării licenţei de utilizare a frecvenţelor radio:
a) câştigătorii drepturilor de utilizare a frecventelor radio prevăzute la art. 3 vor transmite ANCOM, până cel mai târziu la data de 30 noiembrie 2012, o copie a dovezii achitării către bugetul de stat a taxelor de licenţă rezultate în urma procedurii de selecţie;
b) câştigătorii drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio prevăzute la art. 4 în banda de 900 MHz vor transmite ANCOM, până cel mai târziu la data de 30 noiembrie 2012, o copie a dovezii achitării către bugetul de stat a unei părţi din taxa de licenţă reprezentând contravaloarea a 26 milioane euro pentru fiecare bloc de 5 MHz câştigat în urma procedurii de selecţie şi, până cel mai târziu la data de 30 iunie 2013, o copie a dovezii achitării către bugetul de stata diferenţei până la valoarea taxei de licenţă rezultate în urma procedurii de selecţie pentru fiecare bloc de 5 MHz câştigat;
c) câştigătorii drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio prevăzute la art. 4 în benzile de 1710-1747,5 MHz/1 B05- 1842,5 MHz vor transmite ANCOM, până cel mai târziu la data de 30 iunie 2013, o copie a dovezii achitării către bugetul de stat a taxelor de licenţă rezultate în urma procedurii de selecţie;
d) câştigătorii drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio prevăzute la art. 4 în benzile de 800 MHz, 2600 MHz şi 1747,5 1785 MHz/1842,5-1880 MHz vor achita taxele de licenţă rezultate în urma procedurii de selecţie până cel mai târziu la data de 30 iunie 2013 în contul 50.32.01 „Disponibil din taxe de licenţă colectate pentru MApN şi bugetul de stat” deschis la Trezoreria Statului, pe numele ANCOM.
Art. 6. - Obligaţiile de plată prevăzute la art. 5 se execută la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabii pentru ziua plăţii, în conformitate cu instrucţiunile transmise de către ANCOM fiecărui câştigător.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Ion Moraru
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,
Marius Cătălin Marinescu
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,
Florin Georgescu
Bucureşti, 13 iunie 2012.
Nr. 605.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Bosianu Marian
Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Bosianu Marian.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru administraţie,
Victor Paul Dobre
Bucureşti, 20 iunie 2012.
Nr. 607.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Iaşi de către domnul Olteanu Romeo
Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), ale art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Domnul Olteanu Romeo exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Iaşi.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru administraţie,
Victor Paul Dobre
Bucureşti, 20 iunie 2012.
Nr. 608.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de prefect al judeţului Hunedoara de către domnul Vasilescu Sorin-Adrian
Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), ale art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Domnul Vasilescu Sorin-Adrian exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de prefect al judeţului Hunedoara.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru administraţie,
Victor Paul Dobre
Bucureşti, 20 iunie 2012.
Nr. 609.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Bacău de către domnul Pocovnicu Constantin-Dorian
Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a), ale art. 89 alin. (21) şi ale art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Domnul Pocovnicu Constantin-Dorian exercită, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, funcţia publică de subprefect al judeţului Bacău.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru administraţie,
Victor Paul Dobre
Bucureşti, 20 iunie 2012.
Nr. 610.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Gorj de către domnul Romanescu Marcel-Laurenţiu
Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Gorj de către domnul Romanescu Marcel-Laurenţiu.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru administraţie,
Victor Paul Dobre
Bucureşti, 20 iunie 2012.
Nr. 611.
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Arjoca Sorin-Gabriel din funcţia publică de inspector guvernamental în funcţia publică de subprefect al judeţului Gorj
Având în vedere prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 33 alin. {1) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, domnului Arjoca Sorin-Gabriel i se aplică mobilitatea din funcţia publică de inspector guvernamental în funcţia publică de subprefect al judeţului Gorj.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
Ministrul delegat pentru administraţie,
Victor Paul Dobre
Bucureşti, 20 iunie 2012.
Nr. 612.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
pentru aprobarea derogării în scop ştiinţific în cazul unor specii strict protejate pe raza judeţului Maramureş
Având în vedere prevederile art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, şi Avizul Academiei Române nr. 2.892/CJ din 15 mai 2012,
în temeiul art. 1 alin. (1) lit. c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009, şi al art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor,
ministrul mediului şi pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1. - Prin derogare de la prevederile art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, se aprobă capturarea unui număr de 5 exemplare din specia urs de pe raza fondurilor cinegetice gestionate de către Direcţia Silvică Maramureş.
Art. 2. - (1) Derogarea în scop ştiinţific în cazul unor specii strict protejate pe raza judeţului Maramureş, denumită în continuare derogare, se stabileşte de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie 2014.
(2) Recoltarea exemplarelor din specia urs prevăzute ia art. 1 se va face prin capturare cu capcane tip ladă, cu eliberarea ulterioară a acestora.
(3) Capturarea exemplarelor din specia urs în condiţiile alin. (2) se realizează numai de către WWF - Programul Dunăre Carpaţi, denumit în continuare beneficiarul, cu personal tehnic de specialitate şi cu respectarea prevederilor Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Pentru activitatea prevăzută la alin. (3) se va solicita şi se va obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare.
Art. 3. - Beneficiarul are obligaţia de a informa gestionarul fondului cinegetic cu privire la acţiunea pe care urmează să o desfăşoare şi de a solicita prezenţa acestuia.
Art. 4. - (1) Beneficiarul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de capturare un raport asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute, în termen de 30 de zile de la data recoltării; modelul raportului asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum45 de zile de la data aplicării derogării, un raport referitor la rezultatele acesteia, în baza datelor prevăzute la alin. (1).
Art. 5. - Controlul aplicării derogării se exercită de către personalul împuternicit din cadrul structurilor proprii ale autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi care răspunde pentru silvicultură, în limitele de competenţă.
Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I
Ministrul mediului şi pădurilor,
Rovana Plumb
Bucureşti, 15 iunie 2012.
Nr. 2.361.
ANEXĂ
RAPORT
asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute
- model –
Solicitant.....................................................................................
......................................................................................................
Specia pentru care s-a acordat derogarea
......................................................................................................
Numărul exemplarelor................................................................
Stadiul de dezvoltare.................................................................
Starea exemplarelor înainte de prelevare.................................
Starea exemplarelor după prelevare.........................................
Locul de prelevare.....................................................................
......................................................................................................
Data prelevării.......................................
Mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere....................................................................................
..................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
Stocarea şi destinaţia specimenelor...................................................................................................
..................................................................................................................................................................
MOTIVUL RECOLTĂRII/DEROGĂRII
în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, precum şi al conservării habitatelor naturale
Pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi a altor bunuri
În interesul sănătăţii şi al securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică, şi pentru consecinţe benefice de importanţă fundamentală pentru mediu
În scopuri de repopulare si reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de reproducere necesare în acest scop
Pentru a permite, în condiţii strict controlate, într-o manieră selectivă şi într-o măsură limitată, prinderea sau deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare
(Ataşaţi documentele care să justifice recoltarea exemplarelor în conformitate cu motivul derogării.)
Data............................
Semnătura..................
ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI
SECŢIA A TREIA
din 3 mai 2011, definitivă la 3 august 2011, în Cauza Sipoş împotriva României
Strasbourg
(Cererea nr. 26.125/04)
Hotărârea a devenit definitivă în condiţiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenţie. Aceasta poate suferi modificări de formă.
În Cauza Sipoş împotriva României,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), statuând într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Comeliu Bîrsan, Egbert Myjer, Ján Sikuta, Ineta Ziemele, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, judecători, şi Santiago Quesada, grefier de secţie,
după ce a deliberat în camera de consiliu la 5 aprilie 2011,
pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află Cererea nr. 26.125/03 îndreptată împotriva României, prin care un cetăţean al acestui stat, doamna Maria Sipoş (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 24 mai 2004 în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).
2. Reclamanta este reprezentată de Antonie Popescu, avocat în Bucureşti. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. La data de 16 martie 2009, preşedintele Secţiei a treia a hotărât să comunice Guvernului cererea. În conformitate cu prevederile art. 29 paragraful 1 din Convenţie, acesta a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea şi fondul cererii vor fi examinate împreună de camera căreia îi fusese repartizată cererea.
ÎN FAPT
I. Circumstanţele cauzei
4. Reclamanta s-a născut în 1949 şi locuieşte în Bucureşti. Aceasta este jurnalistă, scriitoare şi traducătoare.
5. Reclamanta a fost angajată realizatoare de emisiuni la Societatea Română de Televiziune (SRTV). Din octombrie 2001, a primit sarcina de a realiza şi a prezenta o emisiune culturală intitulată „Eveniment”, difuzată pe canalul public naţional România 1,
6. La data de 19 decembrie 2002, reclamanta a fost informată în scris de către directorul canalului naţional că nu va mai prezenta emisiunea sus-menţionată şi că a fost înlocuită de un membru din echipa ei. La 20 decembrie 2002, reclamanta a depus la preşedintele-director general al canalului o contestaţie a deciziei adoptate împotriva sa şi a solicitat o întrevedere pe această tema. Nu s-a dat curs cererii sale.
7. În lipsa unei explicaţii privind înlocuirea sa şi a unui răspuns la contestaţia sa, reclamanta a făcut mai multe declaraţii presei, făcând aluzie, în special, la reinstituirea cenzurii în cadrul televiziunii publice.
8. La data de 20 ianuarie 2003, biroul de presă al SRTV a transmis un comunicat de presă, care a fost preluat de 6 jurnale naţionale. Comunicatul includea o prezentare a faptelor, precum şi o motivare a înlocuirii reclamantei din funcţia de prezentatoare a emisiunii în cauză, bazată în special pe probleme de audienţă.
Urmau mai multe comentarii asupra situaţiei, cele contestate de reclamantă precizând următoarele:
„Regretăm că Mariana Sipoş, al cărei discernământ este probabil alterat din cauza stării sale emoţionale marcate de probleme de familie cunoscute, este victima manipulărilor politice.
De altfel, chiar în cadrul instituţiei a devenit un angajat cu probleme, nerespectând regulamentul intern şi având relaţii conflictuale cu colegii săi. (...)
În mod normal, dacă doamna Sipoş ar fi dorit să susţină prin activitatea sa misiunea de serviciu public a televiziunii, ar fi putut căuta o soluţie amiabilă ia conflict făcând apel la superiorii săi ierarhici.
Potrivit regulamentului intern al SRTV, exprimarea în public, prin orice mijloc mediatic, a unei opinii critice la adresa serviciului public de televiziune fără a folosi în prealabil drepturile care sunt garantate la nivel ierarhic constituie o faptă disciplinară şi poate conduce la concedierea angajatului în cauză.
Deşi conducerea instituţiei ar fi putut pune în aplicare această dispoziţie, aceasta a dat dovadă de înţelegere şi a ţinut seama de situaţia delicată în care se află doamna Sipoş, renunţând la a urma această cale.
Rămâne de văzut dacă acest comportament se va dovedi greşit în viitor (...).” ;
9. La data de 30 ianuarie 2003, Comisia de etică şi arbitraj din cadrul SRTV l-a informat pe N.V., directorul general al SRTV, că reclamanta nu respectase statutul de jurnalist al SRTV, încălcând regulamentul şi organizarea instituţiei menţionate. Comisia de etică a considerat că decizia de înlocuire a reclamantei nu constituia un act de cenzură şi că dreptul la exprimare al acesteia nu a fost încălcat.
10. Prin scrisoarea din 12 februarie 2003, redacţia în care reclamanta îşi desfăşura activitatea a propus serviciului juridic al SRTV sancţionarea reclamantei prin retrogradarea în funcţia de redactor pe o perioadă de 3 luni. Niciun element aflat la dosar nu indică faptul că reclamanta a fost retrogradată.
11. La 20 martie 2003, reclamanta a depus la Judecătoria Sector 1 din Bucureşti o plângere penală împotriva lui NV. şi a C.D.I., coordonatoarea biroului de presă din SRTV, acuzându-i pe amândoi de insultă şi calomnie.
12. Aceasta se plângea că respectivul comunicat de presă conţinea afirmaţii false care aduceau atingere onoarei sale, reputaţiei sale profesionale şi dreptului său la imagine în calitate de jurnalistă, scriitoare şi traducătoare. Astfel, în opinia sa, faptul că a fost prezentată opiniei publice ca victimă a unor manipulări politice constituia o calomnie de natură să aducă atingere prestigiului său profesional în cadrul serviciului public de televiziune, a cărui independenţă era prevăzută prin lege. Aceasta a mai arătat că expresia „stării sale emoţionale marcate de probleme de familie cunoscute” insinua că avea probleme în viaţa privată, iar faptul că i s-a atribuit un „discernământ alterat” era o insultă şi prejudicia imaginea sa de persoană publică. Aceasta a mai adăugat că afirmaţia conform căreia era o „angajată cu probleme” aducea b gravă atingere bunei desfăşurări a activităţii sale în cadrul SRTV.
13. Potrivit reclamantei, persoanele pe care le acuza de insultă şi calomnie încălcaseră art. 8 din Convenţie, precum şi dispoziţiile din statutul jurnaliştilor de televiziune, care garantau dreptul la respectarea vieţii private şi de familie.
14. Partea interesată s-a constituit parte civila şi a solicitat 500 de milioane de lei cu titlu de daune morale. În acest sens, partea respectivă a subliniat că publicarea expresiilor menţionate anterior în jurnalele difuzate la scară naţională, precum şi la nivel internaţional prin intermediul site-urilor lor de internet era de natură să îi cauzeze prejudicii grave la nivel naţional, dar şi internaţional, unde era cunoscută ca jurnalistă şi scriitoare.
15. Instanţa i-a audiat pe N.V. şi pe reclamantă. La 12 iunie 2003, N.V. a precizat că îşi asuma conţinutul comunicatului de presă, care nu era, în opinia sa, de natură să aducă atingere reputaţiei şi demnităţii reclamantei, ci constituia o reacţie necesară la afirmaţiile sale, conform cărora televiziunea cenzurase anumite emisiuni. Acesta a mai precizat că reclamanta suferea de o depresie, că lua medicamente pentru vindecare şi că era posibil ca expresia „discernământ alterat” să le fi fost inspirată autorilor comunicatului de presă chiar de către afirmaţiile părţii civile.
16. Prin Hotărârea din 26 iunie 2003, judecătoria i-a achitat pe N.V. şi C.D.I. pe motiv că nu acţionaseră cu intenţia de a o insulta sau calomnia pe reclamantă, ci pentru a exprima poziţia oficială a SRTV în privinţa acuzaţiilor de cenzură proferate de persoana în cauză. Instanţa, reţinând că în speţă nu se întruniseră condiţiile răspunderii civile delictuale, a respins cererea de despăgubire.
17. Reclamanta a formulat recurs la Tribunalul Bucureşti, care, apreciind că N.V. şi C.D.I. nu acţionaseră cu rea-credinţă, I-a respins prin Hotărârea definitivă din 3 decembrie 2003. În părţile relevante din hotărâre se precizează următoarele:
„(.-.) La 20 ianuarie 2003, biroul de presă al SRTV a transmis un comunicat de presă, conţinând expresii defăimătoare la adresa părţii civile, care a fost difuzat integral în mai multe jurnale.
Din analiza probelor, rezultă că acest conflict dintre [reclamantă] şi reprezentanţii canalului naţional a fost cauzat de comportamentul [reclamantei], în calitatea sa de realizatoare a emisiunii culturale «Eveniment», care timp de o săptămână nu a predat casetele video conţinând emisiunile realizate, încălcând astfel regulamentul Comisiei de etică şi arbitraj din cadrul canalului public.
Conţinutul comunicatului de presă care face obiectul plângerii penale nu conţine elementele constitutive ale infracţiunilor de insultă şi calomnie pretins a fi comise de inculpaţi.
Lipsa intenţiei directe a inculpaţilor rezultă din atitudinea acestora, care nu au acţionat cu rea-credinţă, ci cu intenţia de a exprima o poziţie oficială a canalului public în raport cu acuzaţiile formulate împotriva acestuia (...).”
II. Dreptul şi practica interne relevante
18. Dispoziţiile relevante din Codul penal român în materie de calomnie, astfel cum erau în vigoare la data faptelor, precum şi modificările legislative ulterioare sunt descrise în Hotărârea Boldea împotriva României, nr. 19.997/02, pct. 16-19, CEDO 2007-... (extrase).
19. Prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţională legea de abrogare a art. 205-207 din Codul penal privind insulta şi calomnia, pe motiv că reputaţia persoanelor, astfel cum este garantată de Constituţie, trebuia protejată în mod imperativ prin sancţiuni de drept penal.
ÎN DREPT
1. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din Convenţie
20. Reclamanta susţine că autorităţile interne nu şi-au îndeplinit obligaţiile pozitive pentru apărarea dreptului său la respectarea reputaţiei sale şi a vieţii private împotriva afirmaţiilor cuprinse în comunicatul de presă din 20 ianuarie 2003, astfel cum decurg din art. 8 din Convenţie, formulat astfel:
„1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admisă ingerinţa unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât dacă aceasta este prevăzută de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora.”
A. Cu privire la admisibilitate
21. Fără a invoca expres o excepţie de tardivitate. Guvernul solicită precizări referitoare la data introducerii cererii, dat fiind că formularul cererii a fost primit la Curte la 13 septembrie 2004, în timp ce decizia internă definitivă datează din 3 decembrie 2003.
22. Curtea constată că scrisoarea prin care a fost formulată cererea a fost întocmită de reclamantă la 21 mai 2004, pusă la poştă la 24 mai 2004 şi primită de Grefa Curţii la 27 mai 2004.
23. Aceasta aminteşte că data introducerii unei cereri este cea a primei scrisori prin care reclamantul formulează, chiar şi în mod sumar, capetele de cerere pe care intenţionează să le formuleze [a se vedea, de exemplu, Gaillard împotriva Franţei (dec), nr. 47.337/99, şi Arslan împotriva Turciei (dec), nr. 36.747/02, CEDO 2002-X (extrase)]. Având în vedere consideraţiile precedente, Curtea consideră că data introducerii cererii este, cel târziu, data la care scrisoarea a fost pusă la poştă şi ajunge la concluzia că aceasta a fost introdusă în termenul de 6 luni prevăzut de art. 35 paragraful 1 din Convenţie.
24. Curtea constată că cererea nu este în mod vădit nefondată în sensul art. 35 paragraful 3 din Convenţie. Pe de altă parte, Curtea subliniază că aceasta nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Cererea trebuie declarată, aşadar, admisibilă.
B. Cu privire la fond
1. Argumentele pârtilor
25. Reclamanta consideră că reacţia conducerii televiziunii naţionale nu era nici necesară, nici oportună, dovedindu-se complet disproporţionată şi fără justificare legitimă.
26. Guvernul subliniază mai întâi că respectivul comunicat de presă a fost preluat în totalitate de mijloacele media şi că acestea din urmă l-au prezentat fără a-i adăuga reflecţii sau comentarii. Guvernul consideră că este important să repună afirmaţiile în litigiu în contextul lor şi să se observe că era vorba exclusiv de o reacţie la afirmaţiile reclamantei, care denunţa reinstituirea cenzurii în cadrul televiziunii publice. În opinia Guvernului, părţile au ales să supună litigiul lor de muncă dezbaterii publice.
27. În continuare, Guvernul consideră că în comunicat nu s-ar putea evidenţia nicio intenţie de calomnie, în măsura în care judecăţile de valoare incluse în document nu vizau decât fapte cu caracter general şi nedeterminat. Guvernul afirmă că o eventuală sancţiune civilă pronunţată de instanţele interne împotriva persoanelor denunţate de reclamantă s-ar fi putut interpreta drept o încălcare a art. 10 din Convenţie în esenţă.
28. În fine, Guvernul consideră că prezenta cauză diferă de Cauza Pettina împotriva României, nr. 78.060/01,14 octombrie 2008, şi că prezintă asemănări cu Cauza Pipi împotriva Turciei [(dec), nr. 4.020/03,12 mai 2009], în care Curtea concluzionase că instanţele interne nu depăşiseră marja de apreciere relativizând ponderea dreptului la protecţia vieţii private a reclamantului, menţinând echilibrul intereselor concurente ale mediei în litigiu, în raport cu dispoziţiile art. 10 din Convenţie. Guvernul a concluzionat că reclamanta avea la dispoziţia sa căi legale disponibile şi eficace pentru a susţine capetele sale de cerere întemeiate pe nerespectarea dreptului la protecţia reputaţiei sale şi că autorităţile interne şi-au îndeplinit obligaţiile pozitive în materie.
2. Aprecierea Curţii
29. Curtea aminteşte, cu titlu introductiv, că, deşi art. 8 are ca obiect esenţial protejarea individului împotriva ingerinţelor arbitrare ale autorităţilor publice, acesta nu se limitează doar la a obliga statul să se abţină de la asemenea imixtiuni: la acest angajament negativ se pot adăuga obligaţii pozitive, inerente respectării efective a vieţii private sau de familie. Acestea pot necesita adoptarea măsurilor pentru respectarea vieţii private, inclusiv cu privire la raporturile dintre indivizi. Limita dintre obligaţiile pozitive şi negative ale statului în raport cu art. 8 nu se pretează unei_ definiţii precise, dar principiile aplicabile sunt comparabile. În special, în cele două cazuri, trebuie luat în considerare justul echilibru ce trebuie menţinut între interesul general şi interesele individuale, statul beneficiind în orice situaţie de o marjă de apreciere (Pfeifer împotriva Austriei, nr. 12.556/03, pct. 37, CEDO 2007-XII).
30. În prezenta cauză, Curţii îi revine sarcina de a stabili dacă statul, în contextul obligaţiilor pozitive care decurg din art. 8 din Convenţie, a menţinut un just echilibru între protecţia dreptului reclamantei la reputaţia sa, aspect ce ţine de dreptul la protecţia vieţii private, şi libertatea de exprimare protejată de art. 10 (Petrina, citată anterior, paragraful 36; Von Hannover împotriva Germaniei, nr. 59.320/00, paragraful 70, CEDO 2004-VI). Astfel, Curtea consideră că obligaţia pozitivă care decurge din art. 8 din Convenţie trebuie să se aplice în cazul în care afirmaţiile susceptibile să afecteze reputaţia unei persoane depăşesc limitele criticilor acceptabile din perspectiva art. 10 din Convenţie (Petrina, citată anterior, paragraful 39).
31. În speţă, Curtea observă în primul rând că nu se contestă faptul că cei din conducerea SRTV adresaseră comunicatul de presă jurnalelor pentru a răspunde la afirmaţiile prin care reclamanta denunţa reinstituirea cenzurii. Deşi ţine seama de loialitatea pe care reclamanta trebuia să o aibă faţă de angajator, Curtea consideră că afirmaţiile imputate acesteia pot fi considerate ca intrând de asemenea sub incidenţa protecţiei art. 10 din Convenţie şi că, în consecinţă, trebuie introduse în această calitate în balanţa intereselor aflate în joc.
32. Curtea reţine, în continuare, că reacţia conducerii SRTV nu a fost spontană: nu erau discuţii ţinute în direct şi greu de retractat (a se vedea, a contrarie, Fuentes Bobo împotriva Spaniei, nr. 39.293/98, paragraful 46, 29 februarie 2000), ci un comunicat de presă întocmit de un departament specializat din televiziunea publică română.
33. Curtea observă în acest sens că afirmaţiile în litigiu conţineau afirmaţii care puneau în discuţie în mod direct discernământul reclamantei pe care o considerau victima unor manipulări politice. Se făcea totodată referire la problemele de familie ale reclamantei, precum şi la relaţiile conflictuale pe care le-ar fi creat la locul său de muncă. De altfel, Curtea observă că Tribunalul Bucureşti a admis că acel comunicat de presă din 20 ianuarie 2003 conţinea expresii defăimătoare la adresa reclamantei {supra, paragraful 17).
34. În aceste împrejurări, Curtea consideră că trebuie să se orienteze spre o examinare minuţioasă a conţinutului comunicatului de presă şi în special a afirmaţiilor referitoare la viaţa privată şi la reputaţia reclamantei.
35. În acest sens, Curtea observă că acel comunicat de presă a repus în context declaraţiile părţii interesate, scoţând la iveală litigiul de muncă subsecvent, elaborând astfel o prezentare a faptelor relevante pentru a se putea contura o apărare împotriva afirmaţiilor reclamantei. Totuşi, Curtea ia act de faptul că respectivul comunicat nu se limita la prezentarea menţionată sau la explicaţii pur factuale, ci conţinea şi afirmaţii referitoare tocmai la manipulările politice cărora le-ar fi căzut victimă reclamanta, precum şi la starea sa emoţională, marcată printre altele de probleme de familie care i-au cauzat dificultăţi în raporturile sale de muncă.
36. Curtea consideră că în această privinţă aprecierile care o prezentau pe reclamantă ca victimă a unor manipulări politice sunt lipsite de orice temei factual dovedit, în măsura în care nu exista niciun indiciu că persoana în cauză ar fi acţionat sub influenţa vreunui interes partizan. Fiind vorba despre consideraţii privind starea emoţională a reclamantei, Curtea observă că acestea se bazau pe aspecte din viaţa privată a reclamantei, a căror divulgare nu pare necesară, având în vedere consideraţiile de mai sus (supra, paragrafele 33 şi 34).
37. În plus, Curtea consideră că aprecierea privind discernământul reclamantei nu poate fi considerată ca aducând un element indispensabil poziţiei SRTV, aşa cum a fost exprimată prin comunicatul de presă, în măsura în care aceasta se baza pe elemente ale vieţii private ale reclamantei cunoscute de conducerea SRTV (supra, paragraful 15).
38. Curtea consideră că în acest tip de cauze, având în vedere „efectul disuasiv” pe care l-ar putea avea o sancţiune penală, chiar şi uşoară, o procedură civilă ar fi fost mai potrivită [Cumpănă şi Mazăre împotriva României (MC)t nr. 33.348/96, pct. 114 şi 115, CEDO 2004-XI]. Totuşi, în circumstanţele prezentei cauze, Curtea consideră că afirmaţiile contestate de reclamantă au depăşit limita acceptabilă şi că instanţele naţionale nu au reuşit să menţină un just echilibru între apărarea dreptului acesteia la reputaţie şi libertatea de exprimare protejată prin art. 10 din Convenţie.
39. Aceste elemente sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că statul nu şi-a îndeplinit obligaţiile pozitive pentru a garanta dreptul reclamantei ia reputaţia sa şi la respectarea vieţii sale private şi, în consecinţă, că a fost încălcat art. 8 din Convenţie.
II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie
40. Art. 41 din Convenţie prevede:
„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”
A Prejudiciu
41. Reclamanta solicită 12.000 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral pe care l-ar fi suferit în urma confirmării de către instanţele interne a afirmaţiilor făcute în comunicatul de presă al SRTV.
42. Guvernul consideră că legătura de cauzalitate între prejudiciul moral invocat şi suma solicitată cu acest titlu nu a fost dovedită şi că o eventuală hotărâre judecătorească de condamnare ar constitui, în sine, o reparaţie suficientă pentru prejudiciul moral pretins de reclamantă. Guvernul consideră că suma solicitată de reclamantă cu acest titlu este excesivă şi face trimitere la cauzele în care, în situaţii similare, Curtea a acordat sume între 1.500 şi 3.000 EUR.
43. Având în vedere circumstanţele cauzei, Curtea apreciază că reclamanta a suferit în mod incontestabil un prejudiciu moral, pe care simpla constatare a încălcării nu ar reuşi să îl repare. Ţinând seama de circumstanţele cauzei şi pronunţându-se în echitate, în conformitate cu art. 41, Curtea acordă reclamantei, ca reparaţie pentru prejudiciul moral, suma de 3.000 EUR cu acest titlu.
B. Cheltuieli de judecată
44. Reclamanta nu solicită restituirea cheltuielilor de judecată.
C. Dobânzi moratorii
45. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să fie calculată în baza ratei dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicate de Banca Centrală Europeană, majorată cu 3 puncte procentuale.
Pentru aceste motive,
CURTEA
1. declară, în unanimitate, cererea admisibilă;
2. hotărăşte, cu 6 voturi la 1, că a fost încălcat art. 8 din Convenţie;
3. hotărăşte, cu 6 voturi la 1:
a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantei, în termen de 3 luni din momentul în care prezenta hotărâre va deveni definitivă, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, 3.000 EUR (trei mii de euro) pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, care se convertesc în lei la cursul de schimb din ziua efectuării plăţii;
b) că, de la data expirării termenului menţionat şi până la momentul efectuării plăţii, această sumă va fi majorată cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade, şi majorată cu 3 puncte procentuale;
4. respinge, în unanimitate, cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere. Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris, la 3 mai 2011, în temeiul art. 77 § 2 şi 3 din Regulament.
|
Josep Casadevall, preşedinte, |
Santiago Quesada, grefier |
În conformitate cu art. 45 § 2 din Convenţie şi cu art. 74 § 2 din Regulament, se anexează la prezenta hotărâre opinia separată a judecătorului Myjer.
Opinia separată a judecătorului Myjer
(traducere)
Deşi am o oarecare simpatie pentru raţionamentul urmat de majoritate şi soluţia pe care a dat-o în această cauză, eu am votat pentru neîncălcare.
Potrivit viziunii mele asupra cauzei, reclamanta - care la vremea respectivă era angajată la Societatea Română de Televiziune (SRTV) şi era prezentatoarea unei emisiuni culturale la canalul public România 1 - a fost informată că nu mai era autorizată să prezinte emisiunea respectivă şi că urma să fie înlocuită de un coleg. Decizia era aparent legată de faptul că nu predase, timp de o săptămână, casetele video care conţineau emisiunile realizate. După înlocuirea sa, aceasta s-a plâns preşedintelui-director general al canalului. În absenţa unei reacţii din partea acestuia din urmă, aceasta nu a respectat procedura internă care îi interzicea exprimarea în public, prin orice mijloc mediatic, a unei opinii critice la adresa serviciului public de televiziune fără a folosi în prealabil drepturile care sunt garantate la nivel ierarhic şi a dat unele declaraţii presei, făcând aluzie printre altele la reinstituirea cenzurii în cadrul televiziunii publice. Deşi Curtea nu a fost informată în detaliu asupra termenilor folosiţi de reclamantă, însuşi faptul că, în calitate de angajată, a acuzat public SRTV de reinstituirea cenzurii nu era o afirmaţie neglijabilă, mai ales dacă se ţine seama de contextul istoric deosebit al României. SRTV a reacţionat prin publicarea comunicatului de presă reiterat la paragraful 8 din hotărâre, în care societatea nu se limitează la a răspunde în mod neutru la afirmaţiile reclamantei, ci face referire şi la starea emoţională a acesteia şi chiar fa eventuale manipulări politice.
În aceste condiţii, reclamanta a deschis o procedură penală pentru insultă şi calomnie, care s-a încheiat cu achitare: „conţinutul comunicatului de presă care face obiectul plângerii penale nu conţine elementele constitutive ale infracţiunilor de insultă şi calomnie pretins a fi comise de inculpaţi”.
Apoi, reclamanta a depus o cerere la Curte pentru a reclama o încălcare a art. 8 din Convenţie.
Este evident că prin Convenţie nu se garantează nici dreptul la „răzbunare privată”, nici actio popularis [Perez împotriva Franţei (MC), nr. 47.287/99, pct. 70, CEDO 2004-lj. În cazul în care un justiţiabil alege calea justiţiei penale, este posibil oricum - având în vedere cerinţele specifice ale dreptului penal - ca rezultatul final să fie o achitare. În ceea ce mă priveşte, consider că un justiţiabil care deschide o procedură penală pentru insultă şi calomnie (cu constituirea părţii civile în scop punitiv şi/sau în despăgubire), pentru a fi informat ulterior despre o achitare definitivă, trebuie fie să se oprească acolo, fie să încerce să urmeze calea ordinară a procedurii civile, chiar şi pentru a obţine doar o despăgubire simbolică sau pentru a-şi apăra reputaţia.
Or, această posibilitate există în România.
Articolele relevante din Codul civil prevăd următoarele:
ARTICOLUL 998
„Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara.”
ARTICOLUL 999
„Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.”
Această abordare este de asemenea conformă cu dreptul internaţional relevant (a se vedea Artun şi Guvener împotriva Turciei, nr. 75.510/01, pct. 16, 26 iunie 2007, şi Otegi Mondragon împotriva Spaniei, nr. 2.034/07, pct. 16, 30, 15 martie 2011), precum şi Rezoluţia 1.577(2007) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, intitulată „spre o depenalizare a calomniei”.
Deşi raţionamentul majorităţii judecătorilor, prezentat la paragraful 38 din hotărâre, arată clar că şi aceştia se gândeau că ar fi putut fi mai indicat să urmeze calea civilă, constatarea finală a încălcării art. 8, bazată pe lipsa condamnării penale, nu acordă o pondere suficientă faptului că reclamanta încă mai avea la dispoziţie calea civilă.
În această privinţă, s-ar putea concluziona chiar că reclamanta nu epuizase căile de atac interne.
ACTE ALE AUTORITĂŢII ELECTORALE PERMANENTE
AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ
partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi pentru care a fost depus până la data de 20 iunie 2012 raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, conform art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale
1. UNIUNEA SÂRBILOR DIN ROMÂNIA
2. PARTIDUL UNIUNEA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA
3. PARTIDUL CIVIC MAGHIAR - MAGYAR POLGÂRI PART
4. FORŢA CIVICĂ
5. UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA
6. ASOCIAŢIA PARTIDA ROMILOR „PRO-EUROPA”
7 UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR SI CEHILOR DIN ROMÂNIA
8. CANDIDAŢI INDEPENDENŢI, conform următorului tabel:
|
Nr. crt. |
Judeţul |
Localitatea |
Numele şi prenumele |
Funcţia |
|
1 |
Mehedinţi |
Gogoşu |
Cîrstina Paul |
consilier local |
|
2 |
Mehedinţi |
Pristol |
Garagancea Ştefan |
consilier local |
|
3 |
Vâlcea |
Păuşeşti |
Ilie Nicolae Romică |
consilier local |
|
4 |
Vâlcea |
Măciuca |
Tănase Luminiţa |
consilier local |
|
5 |
Mehedinţi |
Codatei |
Călina Cornelia |
consilier local |
|
6 |
Dolj |
Argetoaia |
Burticică Ion Lucian |
consilier local |
|
7 |
Vâlcea |
Băbeni |
Bărbuş Ion |
primar |
|
8 |
Cluj |
Câmpia Turzii |
Matei Samoiiă Remus |
consilier local |
|
9 |
Maramureş |
Vişeu de Sus |
Andreică Mihai |
consilier local |
|
10 |
Maramureş |
Vişeu de Sus |
Laza Vasile Sîngeorgel |
consilier local |
|
11 |
Maramureş |
Vişeu de Sus |
Mihalca Adrian-Dan |
consilier local |
|
12 |
Maramureş |
Vişeu de Sus |
Barany OliverTivadar |
primar |
|
13 |
Bihor |
Săcueni |
Keri Gaspar |
consilier local |
|
14 |
Bihor |
Săcueni |
Menyhart Ew |
consilier local |
|
15 |
Bihor |
Aleşd |
Iscru Lodica Irina |
consilier local |
|
16 |
Sălaj |
Şimleu Silvaniei |
Sime Radu Lucian |
consilier local |
|
17 |
Maramureş |
Rona de Sus |
Kopoştiuc Otilia |
consilier local |
|
16 |
Bistriţa-Năsăud |
Bistriţa |
Cămăraş Tiberiu Vasile |
consilier local |
|
19 |
Bihor |
Borod |
Gârz Nicolae |
consilier local |
|
20 |
Bihor |
Borod |
Lung Viorel |
consilier local |
|
21 |
Bistriţa-Năsăud |
Cetate |
Tinis Marius Victor |
primar |
|
22 |
Bistriţa-Năsăud |
Cetate |
Tinis Marius Victor |
consilier local |
|
23 |
Bihor |
Vaşcău |
Bortiş Marinei Ioan |
consilier local |
|
24 |
Bihor |
Drăgeşti |
Avram Florian |
consilier local |
|
25 |
Bihor |
Vascău |
Rengle Ion |
consilier local |
|
26 |
Sălaj |
Bobota |
Gorgan Dorin Ioan |
consilier local |
|
27 |
Cluj |
Floreşti |
Popa Ştefan |
consilier local |
|
28 |
Cluj |
Floreşti |
Popa Ştefan |
primar |
|
29 |
Sălaj |
Vârşolţ |
Moşincat Florin-Dinu |
consilier local |
|
30 |
Sălaj |
Pericei |
Pasca Ioan |
consilier local |
|
31 |
Sălaj |
Pericei |
Gali Alexandru |
consilier local |
|
32 |
Sălaj |
Pericei |
Darabont Attila |
primar |
|
33 |
Sălaj |
Ileanda |
Oniga Mirela Alexandrina |
consilier local |
|
34 |
Bistriţa-Năsăud |
Sângeorz-Băi |
Mutu Traian |
consilier local |
|
35 |
Maramureş |
Viseu de Sus |
Ciolpan Alexa |
consilier local |
|
36 |
Bihor |
Valea lui Mihai |
Biro Karoly |
consilier local |
|
37 |
Bistriţa-Năsăud |
Rodna |
Frunză Marian |
consilier local |
|
36 |
Maramureş |
Baia Sprie |
Pasca Dorin Vasile |
primar |
|
39 |
Bihor |
Buduslău |
Olah Sandor |
consilier local |
|
40 |
Bihor |
Sălacea |
Lukacs Bama |
consilier local |
|
41 |
Maramureş |
|
Zoicaş Gheorghe |
preşedinte consiliu judeţean |
|
42 |
Bistriţa-Năsăud |
Sângeorz-Băi |
Măgurean Alexandru Dacian |
consilier local |
|
43 |
Satu Mare |
Căpleni |
Lang Ştefan |
primar |
|
44 |
Satu Mare |
Căpleni |
Lang Ştefan |
consilier local |
|
45 |
Galaţi |
Cerţeşti |
Duda Elena |
primar, consilier local |
|
46 |
Tulcea |
Somova |
Anastase Elena |
consilier local |
|
47 |
Galaţi |
Rediu |
Bocănială Dumitru |
consilier local |
|
46 |
Constanţa |
Mangalia |
Oleniuc Viorel |
consilier local |
|
49 |
Galaţi |
Movileni |
Tudose Constantin-Mihail |
consilier local |
|
50 |
Brăila |
Tudor Vladimirescu |
Nenciu Janeta |
consilier local |
|
51 |
Galaţi |
Drăguşeni |
Moise Ion |
consilier local |
|
52 |
Galaţi |
Movileni |
Moisă Marian |
primar |
|
53 |
Galaţi |
Movileni |
Codreanu Grigoraş |
consilier local |
|
54 |
Vrancea |
Focşani |
Irimia Cristinel |
primar, consilier local |
|
55 |
Constanţa |
Năvodari |
Bădescu Laurenţiu |
consilier local |
|
56 |
Buzău |
Buzău |
Negoiţă Iulius Paul |
primar, consilier local |
|
57 |
Galaţi |
Griviţa |
Geană Dan |
consilier local |
|
56 |
Brăila |
Chiseani |
Petre Constantin |
consilier local |
|
59 |
Argeş |
Rucăr |
Surdu Gheorghe |
consilier local |
|
60 |
Argeş |
Corbi |
Banateanu Liviu Ioan |
consilier local |
|
61 |
Argeş |
Călineşti |
Vacarciuc Ilie Ştefan |
consilier local |
|
62 |
Argeş |
Corbeni |
Dumitrache Silviu |
consilier local |
|
63 |
Argeş |
Corbeni |
Nan Ioan |
consilier local |
|
64 |
Argeş |
Drăganu |
Cobzaru Valentina |
consilier local |
|
65 |
Argeş |
Schitu Goleşti |
Hubert Alexandru |
primar |
|
66 |
Dâmboviţa |
Ulmi |
Cristian Mihai Bradut |
primar |
|
67 |
Dâmboviţa |
Moţăieni |
llinca Nicolae |
consilier local |
|
66 |
Dâmboviţa |
Runcu |
Brezeanu Grigore Evelin |
consilier local |
|
69 |
Dâmboviţa |
Vulcana-Băi |
Burtoiu Emil |
consilier local |
|
70 |
Dâmboviţa |
Pietrari |
Toader Alexandru Constantin |
primar, consilier local |
|
71 |
Prahova |
Sălciile |
Robescu N. Iulian |
consilier local |
|
72 |
Prahova |
Vălenii de Munte |
Gajman Doru |
consilier local |
|
73 |
Prahova |
Breaza |
Fulga Valentin Bogdan |
consilier local |
|
74 |
Prahova |
Izvoarele |
Diaconu Ioan |
primar, consilier local |
|
75 |
Prahova |
Brazi |
Baicu St. Cristian |
primar, consilier local |
|
76 |
Prahova |
Sângeru |
Dinoiu D. Florin |
consilier local |
|
77 |
Prahova |
Valea Călugărească |
AlexeA. Ioan |
consilier local |
|
78 |
Teleorman |
Dracsenei |
Dorobantu Gheorghe |
consilier local |
|
79 |
Teleorman |
Bujoru |
Boanta Cristian |
consilier local |
|
80 |
Teleorman |
Pietroşani |
Picu A. Ion |
consilier local |
|
81 |
Bacău |
Bacău |
Manolache Daniel |
consilier local |
|
82 |
Bacău |
Buhuşi |
Miron Ioan |
consilier local |
|
83 |
Bacău |
Bacău |
Zaharia Nicolae |
consilier local |
|
84 |
Bacău |
Zemes |
Oprea Marius-Onuţ |
primar |
|
85 |
Suceava |
Musenita |
Prelipcian Gheorghe |
primar, consilier local |
|
86 |
Neamţ |
Girov |
Ciubotaru Vasile |
primar |
|
87 |
Botoşani |
Lunca |
Pavăl Ioan |
consilier local |
|
88 |
Suceava |
Fălticeni |
Parasca Alexandru Constantin |
consilier local |
|
89 |
Bacău |
Răcăciuni |
Munteanu Gheorghe |
consilier local |
|
90 |
Suceava |
Liteni |
Ceomei Gheorghe |
consilier local |
|
91 |
Suceava |
Putna |
Negru Vasile |
consilier local |
|
92 |
Suceava |
Horodnic de Jos |
Petrea Gheorghe |
consilier local |
|
93 |
Caraş-Severin |
Reşiţa |
Frigura-Iliasa Ion |
consilier local |
|
94 |
Arad |
Sebiş |
Voian Amalia |
consilier local |
|
95 |
Arad |
Chisindia |
Pantea Ignat |
consilier local |
|
96 |
Hunedoara |
Petrila |
Goronea Toma Marius |
consilier local |
|
97 |
Hunedoara |
Petrila |
Oros Cristian-Vasile |
consilier local |
|
98 |
Ilfov |
Tunari |
Tudorache Constantin |
consilier local |
|
99 |
Giurgiu |
Găiseni |
Tăschină Ludmila |
consilier local |
|
100 |
Alba |
Vinţu de Jos |
Bănică Ioan Ştefan |
primar |
|
101 |
Alba |
Cetatea de Baltă |
Părău Nicolae |
consilier local |
|
102 |
Alba |
Câmpeni |
Popa Vasile |
primar |
|
103 |
Alba |
Aiud |
Sturzu Cristina |
consilier local |
|
104 |
Braşov |
Codlea |
Cocuţ Daniel Cristian |
consilier local |
|
105 |
Braşov |
Predeal |
Goidescu Ionel |
primar |
|
106 |
Braşov |
Predeal |
Pop Valentin Gheorghe |
consilier local |
|
107 |
Braşov |
Predeal |
Vitiuc Elena Anemaria |
consilier local |
|
108 |
Covasna |
Zagon |
Asztalos Amalia |
consilier local |
|
109 |
Covasna |
Lemnia |
Barbocz Bârna |
consilier local |
|
110 |
Covasna |
Lemnia |
Barbocz Katalin |
consilier local |
|
111 |
Covasna |
Intorsura Buzăului |
Barbus Radu Mircea |
consilier local |
|
112 |
Covasna |
Brates |
Beder Gyoyo |
primar |
|
113 |
Covasna |
Intorsura Buzăului |
Iagăr Constantin |
consilier local |
|
114 |
Covasna |
Băţani |
Mihaly Ferenc |
consilier local |
|
115 |
Covasna |
Sita Buzăului |
Morar Gheorghe |
consilier local |
|
116 |
Covasna |
Sita Buzăului |
Morar Nicolae |
consilier local |
|
117 |
Covasna |
Băţani |
Simon Andras |
primar |
|
118 |
Covasna |
Băţani |
Varhegyi Csaba |
consilier local |
|
119 |
Harghita |
Tuşnad |
Biro Zsolt |
consilier local |
|
120 |
Harghita |
Joseni |
Gal Mihaly |
consilier local |
|
121 |
Harghita |
Ciucsângeorgiu |
Keresztes Papp Geza |
primar |
|
122 |
Harghita |
Secuieni |
Mate Laszlo |
primar |
|
123 |
Harghita |
Căpâlniţa |
Tamas Pal |
consilier local |
|
124 |
Mureş |
Luduş |
Jerca Cristina |
consilier local |
|
125 |
Mureş |
Răstolita |
Moldovan Ioan |
consilier local |
|
126 |
Mureş |
Solovăstru |
Moldovan Petru Dorin |
primar |
|
127 |
Mureş |
Pânet |
Siko Tibor |
consilier local |
|
128 |
Sibiu |
Răşinari |
Bara Nicolae |
consilier local |
|
129 |
Sibiu |
SIimnic |
Măsar Simion |
primar |
|
130 |
Sibiu |
SIimnic |
Măsar Simion |
consilier local |
Bucureşti, 20 iunie 2012.
Nr. 6.
|
|
|
|||
| Copyright 1998-2015 DSC.NET All rights reserved. | ||||