MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 420/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 420         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 25 iunie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 483 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Decizia nr. 489 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Decizia nr. 490 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 116/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a legii în ansamblul său

 

Decizia nr. 491 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a legii în ansamblul său

 

Decizia nr. 492 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

4.472. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, interimar, pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 483

din 10 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ion Maurici, Gheorghe Cătălin Brânzea, Florin Hodivoianu, Gheorghe Daniel Neagoie, Andrei Georgescu Negulescu şi Sorin Gheorghe Trandafir, prin mandatar Niculae Vlădilă, în Dosarul nr. 1.330/105/2010* al Tribunalului Prahova - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.055D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi de menţinere a soluţiei din Decizia Curţii Constituţionale nr. 300 din 27 martie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 11 iulie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.330/105/2010*, Tribunalul Prahova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ion Maurici, Gheorghe Cătălin Brânzea, Florin Hodivoianu, Gheorghe Daniel Neagoie, Andrei Georgescu Negulescu şi Sorin Gheorghe Trandafir, prin mandatar Niculae Vlădilă, cu prilejul soluţionării unei acţiuni în realizarea drepturilor salariale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că suspendarea litigiilor de muncă în temeiul textului de lege criticat echivalează cu o îngrădire flagrantă a liberului acces la justiţie şi lipseşte reclamanţii de dreptul la apărare, din moment ce un asemenea conflict de muncă nu este soluţionat de o altă instanţa din România. În cazul declanşării procedurii de insolvenţă s-ar ajunge la situaţia în care salariaţii să nu-şi mai poată apăra drepturile în mod echitabil şi, de asemenea, să nu mai beneficieze de vreo garanţie că drepturile lor vor fi onorate în cadrul procedurii de insolvenţă. Prin urmare, se apreciază că se impune exceptarea litigiilor de muncă de la acţiunile judiciare care să fie suspendate de drept în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Tribunalul Prahova - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 64 din Legea nr. 85/2006, creanţele salariaţilor vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, motiv pentru care legiuitorul a reglementat situaţia creanţelor născute din raporturile de muncă, în sensul că acestea vor fi realizate în cadrul procedurii de insolvenţă. Sancţiunea suspendării acţiunilor în realizare, în cazul deschiderii procedurii de insolvenţă, constă în aceea că reclamanţii creditori se pot înscrie la masa credală, pentru a-şi recupera creanţele cuvenite, nemaifiind necesară promovarea unei acţiuni pe dispoziţiile dreptului muncii, ceea ce nu poate echivala cu o încălcare a accesului liber la justiţie sau a dreptului la apărare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, text de lege care are următorul cuprins: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor criticate, prin raportare la critici şi prevederi constituţionale similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 300 din 27 martie 20121), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, şi Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008.

Cu aceste prilejuri Curtea a observat că măsura stabilită prin textul de lege criticat se justifică prin natura specială a procedurii stabilite de Legea nr. 85/2006, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual şi egalitar, în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă.

În aceste condiţii, existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării.

Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedică pentru creditori de a acţiona în vederea realizării drepturilor lor. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 85/2006, creditorii au posibilitatea ca, înscriind creanţele pe care le au în tabelul creanţelor împotriva debitorului, să participe la procedura insolvenţei pentru acoperirea creanţelor. În cazul salariaţilor, drepturile acestora sunt înregistrate direct în tabelul de creanţe, fără cerere de admitere a creanţelor, de către administratorul judiciar/lichidator, conform evidenţelor contabile.

De asemenea, Curtea nu a reţinut nici critici le referitoare la îngrădirea accesului liber la justiţie sau la încălcarea dreptului la un proces echitabil, întrucât, în cadrul procedurii insolvenţei, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziţie de lege pentru realizarea drepturilor lor. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată, iar situaţia specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenţei a justificat instituirea unor norme de procedură speciale, prin aceasta asigurându-se o garanţie efectivă a drepturilor creditorilor.

Totodată, Curtea a constatat că dreptul la acţiune al creditorilor, suspendat de art. 36, nu se prescrie, el fiind conservat prin dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 85/2006; termenele de prescripţie a dreptului de acţiune reîncep să curgă în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolvenţei, în condiţiile art. 2.534 din noul Cod civil.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa Curţii, atât soluţiile, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ion Maurici, Gheorghe Cătălin Brânzea, Florin Hodivoianu, Gheorghe Daniel Neagoie, Andrei Georgescu Negulescu si Sorin Gheorghe Trandafir, prin mandatar Niculae Vlădilă, în Dosarul nr. 1.330/105/2010* al Tribunalului Prahova - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 10 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin


1) Decizia Curţii Constituţionale nr. 300 din 27 martie 2012 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 489

din 10 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, excepţie invocată de Gheorghe Bălan în Dosarul nr. 1.827/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1 D/2012.

La apelul nominal răspunde consilier juridic Mihaela Jugaru, pentru partea Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor

Securităţii, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 530 din 9 aprilie 2009, precum şi Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 iulie 2011, pronunţată în Cauza Jamea împotriva României.

CURTEA

 având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 6.883 din 18 noiembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.827/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, excepţie invocată de Gheorghe Bălan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea calităţii de lucrător/colaborator al Securităţii.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 2 din actul normativ criticat încalcă prezumţia de nevinovăţie, astfel cum este consacrată prin dispoziţiile art. 23 alin. (11) din Constituţie, deoarece creează premisele unei răspunderi morale şi juridice pentru lucrătorii Securităţii care au desfăşurat activităţi specifice atribuţiilor de serviciu, conforme actelor normative în vigoare la acea dată. Se arată că echivalarea atribuţiilor de serviciu specifice lucrătorilor Securităţii cu desfăşurarea de activităţi prin care s-au suprimat ori s-au îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului este de natură a aduce prejudicii morale şi materiale lucrătorilor fostei Securităţi.

Se mai susţine că actul normativ criticat acordă atribuţii jurisdicţionale Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, prin faptul că acesta face constatări care ar trebui să fie de competenţa exclusivă a instanţei de judecată. De asemenea, prin introducerea acţiunilor în constatarea calităţii de lucrător/colaborator al fostei Securităţi, Consiliul se substituie atât în dreptul cetăţeanului de a avea acces liber la justiţie pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, realizându-se o extindere nejustificată a sferei titularilor acestui drept, cât şi atribuţiei Avocatului Poporului de a acţiona pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor persoanelor fizice, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, o astfel de atribuţie a acestei autorităţi administrative autonome este contrară scopului acesteia, şi anume asigurarea accesului oricărui cetăţean la propriul dosar existent în arhivele fostei Securităţi, numai acesta fiind îndreptăţit să sesizeze instanţa de judecată în cazul în care se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale legitime.

De asemenea, în opinia autorului excepţiei, actul normativ criticat este neconstituţional, deoarece nu prevede posibilitatea persoanei verificate de a se apăra în faţa Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care emite nota de constatare a calităţii de lucrător/colaborator al Securităţii, dreptul de apărare fiind recunoscut doar în faţa instanţei de judecată care se pronunţă în cadrul acţiunii în constatare.

Se mai susţine că, în cazul acţiunii în constatarea calităţii de lucrător/colaborator al Securităţii, competenţa de soluţionare aparţine Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în timp ce adeverinţele prevăzute la art. 8 lit. b) şi art. 9 din ordonanţa de urgenţă criticată pot fi contestate în faţa instanţei de contencios administrativ competente teritorial de către orice persoană interesată. În acest mod, persoanei verificate i se îngrădeşte posibilitatea de a-şi exercita dreptul la apărare în faţa unei instanţe de judecată apropiate de domiciliul său, ceea ce contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal consideră că actele normative criticate sunt constituţionale, arătând că procedura lustraţiei a fost realizată în mai multe ţări europene, iar motivarea excepţiei priveşte acte normative din perioada regimului comunist.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat este constituţional, invocând în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, nr. 530 din 9 aprilie 2009, nr. 815 din 19 mai 2009, nr. 1.503 din 10 noiembrie 2009, nr. 153 din 25 februarie 2010, nr. 436 din 15 aprilie 2010 şi nr. 127 din 25 februarie 2010.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile egale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îi constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Curtea observă că, în acord cu jurisprudenţa sa (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea j, nr. 177 din 23 februarie 2006), ordonanţele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituţie, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare şi devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din raţiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă şi elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern. Prin urmare, în prezenta cauză, Curtea va reţine ca obiectai excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 293/2008.

În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (11) referitoare la prezumţia de nevinovăţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 58 alin. (1) privind numirea şi rolul Avocatului Poporului şi art. 126 alin. (5) referitor la interzicerea înfiinţării de instanţe extraordinare.

Examinând excepţia, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, constatând că acestea nu contravin dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză.

Curtea a reţinut în mod constant că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a adus o modificare a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii, realizând o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii sunt supuse controlului instanţelor judecătoreşti.

Curtea a arătat că actuala reglementare legală are ca finalitate deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 1.309 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011, Decizia nr. 46 din 20 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2011, sau Decizia nr. 1.252 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012.

Prin aceste decizii, invocând jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a mai constatat că este neîntemeiată critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor constituţionale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a promova acţiuni în constatarea calităţii de lucrător sau de colaborator al Securităţii nu reprezintă o substituire a acestuia în atribuţiile Avocatului Poporului. Această instituţie dispune de mecanisme specifice, reglementate în legea sa de organizare şi funcţionare, de natură să asigure realizarea rolului său constituţional. De altfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, „în exercitarea atribuţiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităţilor publice”.

Totodată, prin deciziile menţionate, Curtea a statuat că, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură să confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii rolul de instanţă extraordinară, astfel că nu se poate susţine încălcarea dispoziţiilor art. 126 alin. (5) din Constituţie.

Referitor la critica ce priveşte instanţa de contencios administrativ la care actele emise de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pot fi atacate, prin Decizia nr. 1.252 din 22 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reţinut că argumentele invocate de autorul excepţiei sunt ambigue, întrucât toate aceste acte pot fi atacate, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Cu privire la critica referitoare la competenţa exclusivă a unei singure instanţe de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, şi anume Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, Curtea Constituţională a observat, prin Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, că, potrivit art. 126 alin. (1)şi (2) din Constituţie, justiţia se realizează prin instanţele judecătoreşti, a căror competenţă este stabilită numai prin lege. Or, dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 satisfac pe deplin exigenţele constituţionale invocate, inclusiv cele prevăzute de art. 126 alin. (5) referitor la interdicţia înfiinţării de instanţe extraordinare.

Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalităţii în drepturi, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

Totodată, prin Decizia nr. 1.311 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 15 noiembrie 2010, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 ca neîntemeiată, reţinând că, în condiţiile în care acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare şi nici celelalte drepturi şi libertăţi fundamentale invocate, părţile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept.

Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte identice cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Constituţie privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, Curtea constată că acestea nu au relevanţă pentru soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, întrucât acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, promovată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în temeiul competenţei sale atribuite prin lege, este un act de sesizare a instanţei de judecată, iar nu un act care dispune cu privire la drepturile sau interesele legitime ale persoanelor.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie invocată de Gheorghe Bălan în Dosarul nr. 1.827/2/2011 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 490

din 10 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a legii în ansamblul său

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al părţilor Mihai Andrei, Marioara Avadani, Carmen Badarau, Mihaela Chitan, Viorica Dăscălaşu Hucai, Vasile Dorin Ilie, Rodica Prelipcean, Marin Radu, Mihaela Zaharia, Petronia Scripcaru, Cristian Honceru, Mona Talanca, Larisa Azulufei, Sorin Leferman, Pavel Enea şi Constantin Maxim în Dosarul nr. 7.469/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 81 D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Centrul financiar Grupul Şcolar Industrial „Elie Radu” a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 5 ianuarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 7.469/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al părţilor Mihai Andrei, Marioara Avadani, Carmen Badarau, Mihaela Chitan, Viorica Dăscălaşu Hucai, Vasile Dorin Ilie, Rodica Prelipcean, Marin Radu, Mihaela Zaharia, Petronia Scripcaru, Cristian Honceru, Mona Talanca, Larisa Azulufei, Sorin Leferman, Pavel Enea şi Constantin Maxim într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererilor privind restituirea sumelor de bani aferente drepturilor salariale reţinute în baza actului normativ criticat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate, stipulând diminuarea cu 25% a drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, încalcă dreptul de proprietate asupra salariului cuvenit pentru munca prestată, iar această măsură nu are caracter temporar şi nu este justificată de niciuna din situaţiile care pot determina restrângerea legală a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, nicio despăgubire nefiind acordată pentru privarea de acest drept. Invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, din 26 noiembrie 2002, 28 septembrie 2004, 8 noiembrie 2005 şi 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Buchen împotriva Republicii Cehe, Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei şi, respectiv, Cazacu împotriva Republicii Moldova.

Pe de altă parte, se mai susţine că, prin promulgarea Legii nr. 118/2010 în chiar ziua în care aceasta a fost votată, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, au fost încălcate dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie, ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în sensul nesocotirii termenului de 48 de ore înăuntrul căruia senatorii sau deputaţii ar fi putut formula obiecţii de neconstituţionalitate.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în aceasta materie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat este constituţional, arătând că legiuitorul are atât dreptul, cât şi obligaţia de a adopta măsuri de reducere a salariilor întregului personal plătit din fonduri publice, în anumite limite rezonabile, şi cu caracter temporar, pe fondul unei situaţii economice grave, care este de natură să afecteze întregul sistem economic şi financiar al statului. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

În realitate, având în vedere criticile de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la Legea nr. 118/2010, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din acest act normativ, precum şi Legea nr. 118/2010, în ansamblul său.

Textele de lege criticate în mod special au următorul cuprins:

- Art. 1: „(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/ indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariate, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

(2) în situaţia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma care se acordă este de 600 lei.”;

- Art. 2 alin, (1) lit. b): „(1) Se reduc cu 25% următoarele drepturi de natură salarială de care beneficiază personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare al acestora: (...)

b) drepturile prevăzute la art. 104 alin, (3) şi art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare;”.

În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu ai convenţiilor colective, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) privind proprietatea şi alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietăţii private, art. 146- Atribuţiile Curţii Constituţionale, art. 147 alin. (2) privind obligarea Parlamentului de a reexamina dispoziţiile din legile declarate neconstituţionale, înainte de promulgarea acestora, şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea reglementărilor europene, cu caracter obligatoriu, faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

De asemenea, se mai invocă prevederile art. 17 cu privire la dreptul de proprietate cuprins în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Prevederile legale criticate, referitoare la diminuarea cu 25% a drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, aceste prevederi legale continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b)din Legea nr. 118/2010.

II. În ceea ce priveşte criticile privind neconstituţionalitatea extrinsecă a acestui act normativ, prin încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) din Constituţie, art. 15 din Legea nr. 47/1992 şi art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, pentru considerentele statuate prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, cu prilejul examinării obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenită Legea nr. 118/2010.

Cu acel prilej, pronunţându-se asupra unor critici de neconstituţionalitate identice, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi cu aceeaşi motivare, Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, statuând că, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale”. În cazul legilor declarate parţial neconstituţionale (situaţia Legii privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenită Legea nr. 118/2010), după punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale de către Parlament, Preşedintele României este obligat să promulge legea în termen de 10 zile, conform art. 77 alin. (3) din Constituţie. În cadrul acestui termen, Preşedintele poate promulga legea în oricare dintre zilele care îi stau la dispoziţie, prin emiterea unui decret în temeiul art. 100 din Legea fundamentală, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, odată cu legea.

Curtea a reţinut că atât Legea nr. 118/2010, cât şi Decretul de promulgare nr. 603 din 29 iunie 2010 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010; de asemenea, Curtea a observat că decretul de promulgare a fost emis la data de 29 iunie 2010 deci în interiorul termenului de două zile prevăzut de Legea nr. 47/1992. Natura juridică a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate a priori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea, prin decizia precitată, a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia să îşi fi exercitat dreptul prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituţie.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii. Curtea a mai arătat că obiectul Controlului de constituţionalitate reglementat la art. 146 lit. d)din Constituţie îl constituie legile şi ordonanţele Guvernului, şi nu decretul de promulgare sau modul în care instituţiile publice înţeleg să îşi exercite competenţele constituţionale sau legale.

Întrucât criticile de neconstituţionalitate extrinsecă relevate în prezenta cauză privesc aspecte identice cu cele relevate în jurisprudenţa precitată şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

III. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai fost supusă controlului de neconstituţionalitate, prin raportare la motive similare de neconcordanţă cu Legea fundamentală.

Astfel, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea, reiterând cele statuate prin deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/ indemnizaţiei/soldei cu 25 de procente constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului, precum cele economice, financiare, sociale, care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea. Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.

În legătură cu această cerinţă a caracterului temporar al măsurii de restrângere a dreptului la salariu, analizând contextul legislativ din momentul pronunţării Deciziei nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, Curtea a constatat că, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

Aşa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, o asemenea modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/ indemnizaţiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce la revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării, momentul îndeplinirii cât mai rapide a obligaţiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.

De asemenea, Curtea mai constată că, în sensul jurisprudenţei sale, spre exemplu Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile.

În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, potrivit căreia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţi lor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietăţii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în deciziile precitate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În legătură cu invocarea încălcării dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, Curtea constată că autorii excepţiei nu arată în ce constă contrarietatea textelor de lege criticate cu această prevedere constituţională, contrar cerinţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”. Or, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei de neconstituţionalitate, formulând critici pe care ulterior să le analizeze, iar simpla enumerare a textelor constituţionale nu are semnificaţia unei motivări.

În fine, Curtea reţine că un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de reducere cu 25 de procente a drepturilor salariale sau de natură salarială, în temeiul Legii nr. 118/2010, îl constituie şi Decizia de admisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44.605/11 - Felicia Mihăieş şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, prin care s-a arătat că dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu conferă un drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum (paragraful 14), revenind statului să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, acesta putând dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare (paragraful 15).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie invocată de Liga Sindicatelor din învăţământ Botoşani, în nume propriu şi în calitate de reprezentant al părţilor Mihai Andrei, Marioara Avadani, Carmen Badarau, Mihaela Chitan, Viorica Dăscălaşu Hucai, Vasile Dorin Ilie, Rodica Prelipcean, Marin Radu, Mihaela Zaharia, Petronia Scripcaru, Cristian Honceru, Mona Talanca, Larisa Azulufei, Sorin Leferman, Pavel Enea şi Constantin Maxim în Dosarul nr. 7.469/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Seqia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 491

din 10 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a legii în ansamblul său

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată de Mona Nadia Covaşă, Laura Dionisie, Constantin Guceanu şi alţii, prin Sindicatul învăţământului Preuniversitar Botoşani, în Dosarul nr. 3.465/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 132D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 133D/2012 - nr. 138D/2012, nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată de Maria Alexa, Marcela Amăriuţei, Silvia Belciu şi alţii, Maria Andriescu, Elena Anghelache, Lidia Apetrei şi alţii, Lăcrămioara Aherghiliţei şi Angelica Pânzaru, Liliana Andrian, Tatiana Arhiroaie, Corneliu Gafiţa şi alţii, Gianina Agache, Daniela Andronache, Anisia Antonovici şi alţii, Maria Diana Ancuţa, Daniela Antonesei, Maria Antonesei şi alţii, Constantin Sergiu Alexa, Florentina Alboiu, Cristina Amatiesei şi alţii, precum şi de Felicia Alexa, Daniela Roxana Aniţei, Lansa Delia Bălan şi alţii, prin Sindicatul învăţământului Preuniversitar Botoşani, în dosarele nr. 31476/40/2011, nr. 3.508/40/2011, nr. 4.319/40/2011, nr. 4.323/40/2011, nr. 3.458/40/2011, nr. 3.754/40/2011, nr. 3.660/40/2011 şi nr. 3.755/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 136D/2012, partea Şcoala cu clasele I-VIII „Octav Băncilă” din localitatea Corni, judeţul Botoşani, a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 132D/2012 - nr. 138D/2012, nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.

Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 133D/2012-nr. 138D/2012, nr. 140D/2012şi nr. 143D/2012 la Dosarul nr. 132D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.655 din 28 decembrie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 9 noiembrie 2011 şi 22 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.465/40/2011, nr. 3.476/40/2011, nr. 3.508/40/2011, nr. 4 319/40/2011, nr. 4.323/40/2011, nr. 3.458/40/2011, nr. 3.754/40/2011, nr. 3.660/40/2011 şi nr. 3.755/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată de Mona Nadia Covaşă, Laura Dionisie, Constantin Guceanu şi alţii, Maria Alexa, Marcela Amăriuţei, Silvia Belciu şi alţii, Maria Andriescu, Elena Anghelache, Lidia Apetrei şi alţii, Lăcrămioara Aherghiliţei şi Angelica Pânzaru, Liliana Andrian, Tatiana Arhiroaie, Corneliu Gafiţa şi alţii, Gianina Agache, Daniela Andronache, Anisia Antonovici şi alţii, Maria Diana Ancuţa, Daniela Antonesei, Maria Antonesei şi alţii, Constantin Sergiu Alexa, Florentina Alboiu, Cristina Amatiesei şi alţii, prin Sindicatul învăţământului Preuniversitar Botoşani, precum şi de Felicia Alexa, Daniela Roxana Aniţei, Larisa Delia Bălan şi alţii, prin Sindicatul învăţământului Preuniversitar Botoşani, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor privind restituirea sumelor de bani aferente drepturilor salariale reţinute în baza actului normativ criticat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actul normativ criticat, stipulând diminuarea cu 25% a drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, încalcă dreptul de proprietate asupra salariului cuvenit pentru munca prestată, prin atingerea adusă acestui drept în substanţa sa, iar această măsură nu are caracter temporar şi nu este justificată de niciuna din situaţiile care pot determina restrângerea legală a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, nicio despăgubire nefiind acordată pentru privarea de acest drept. Invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, din 23 noiembrie 2000, 22 iunie 2004, 8 noiembrie 2005, 28 septembrie 2004,8 noiembrie 2005, 23 octombrie 2007, pronunţate în cauzele Ex-regele Greciei şi alţii împotriva Greciei, Broniowski împotriva Poloniei, Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei, şi, respectiv, Cazacu împotriva Republicii Moldova.

Pe de altă parte, se mai susţine că, prin promulgarea Legii nr. 118/2010 în chiar ziua în care aceasta a fost votată, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, au fost încălcate dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie, ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în sensul nesocotirii termenului de 48 de ore înăuntrul căruia senatorii sau deputaţii ar fi putut formula obiecţii de neconstituţionalitate.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 132D/2012-nr. 138D/2012, consideră că prevederile art. 1 şi 2 din Legea nr. 118/2010, precum şi legea în ansamblul său, sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie. În dosarele nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012, apreciază că prevederile Legii nr. 118/2010, în ansamblul ei, sunt neconstituţionale, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (2), art. 77 alin. (3), art. 146 şi art. 147 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, arată, în esenţă, că, de vreme ce Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar a fost trimisă Preşedintelui României şi promulgată de către acesta în aceeaşi zi în care a fost votată, au fost nerespectate procedura şi termenul de două zile reglementat de art. 15 din Legea nr. 47/1992, fiind în acest mod lipsită de substanţă forma de control de constituţionalitate a legilor înainte de promulgarea acestora. Arată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (3) din Legea fundamentală, în cazul în care a fost formulată o obiecţie de neconstituţionalitate, un act normativ nu poate fi promulgat decât după primirea deciziei Curţii Constituţionale prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. Mai mult, procedura legiferării include atât adoptarea de către Parlament a unui act normativ, cât şi promulgarea acestuia de către Preşedintele României.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

Avocatul Poporului, în punctele de vedere exprimate în dosarele nr. 132D/2012, nr. 134D/2012-nr. 138D/2012, nr. 140D/2012 şi nr. 143D/2012, apreciază că actul normativ criticat a avut o aplicabilitate (imitată în timp, respectiv în perioada iulie-decembrie 2010, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010 este inadmisibilă. În punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 133D/2012, în ceea ce priveşte prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, arată că îşi menţine punctul de vedere transmis în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.409D/2011, cu privire la o cauză similară. Referitor la critica de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010, în ansamblul său, arată că, în ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) din Constituţie, acestea sunt incidente în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, aşadar în cauză nu se mai impune o reexaminare a prevederilor legale criticate. Consideră că Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege dacă se urmăreşte adoptarea acestuia în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuind să fie imediată. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009 şi nr. 1.655 din 28 decembrie 2010.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Analizând motivarea excepţiei, rezultă că obiectul acesteia îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, precum şi ale legii în ansamblul său, astfel încât, prin prezenta decizie, Curtea urmează să se pronunţe asupra acestor prevederi legale.

Textul de lege criticat în mod special are următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (1): „(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/ indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariate, precum si alte drepturi în lei sau în valută, stabilite in conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu ai convenţiilor colective, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) privind proprietatea şi alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietăţii private, art. 146 - Atribuţiile Curţii Constituţionale, art. 147 alin. (2) privind obligarea Parlamentului de a reexamina dispoziţiile din legile declarate neconstituţionale, înainte de promulgarea acestora, şi art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea reglementărilor europene, cu caracter obligatoriu, faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

De asemenea, se mai invocă prevederile art. 17 cu privire la dreptul de proprietate cuprins în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Prevederile legale criticate, referitoare la diminuarea cu 25% a drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, aceste prevederi legale continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, prin raportare la jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1)lit. b)din Legea nr. 118/2010.

II. În ceea ce priveşte criticile privind neconstituţionalitatea extrinsecă a acestui act normativ, prin încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) din Constituţie, art. 15 din Legea nr. 47/1992 şi art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Curtea constata că acestea sunt neîntemeiate, pentru considerentele statuate prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, cu prilejul examinării obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenită Legea nr. 118/2010.

Cu acel prilej, pronunţându-se asupra unor critici de neconstituţionalitate identice, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi cu aceeaşi motivare, Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, statuând că, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Cu/ţii Constituţionale”, în cazul legilor declarate parţial neconstituţionale (situaţia Legii privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenită Legea nr. 118/2010), după punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale de către Parlament, Preşedintele României este obligat să promulge legea în termen de 10 zile, conform art. 77 alin. (3) din Constituţie. În cadrul acestui termen, Preşedintele poate promulga legea în oricare dintre zilele care îi stau la dispoziţie, prin emiterea unui decret în temeiul art. 100 din Legea fundamentală, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, odată cu legea.

Curtea a reţinut că atât Legea nr. 118/2010, cât şi Decretul de promulgare nr. 603 din 29 iunie 2010 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010; de asemenea, Curtea a observat că decretul de promulgare a fost emis la data de 29 iunie 2010, deci în interiorul termenului de două zile prevăzut de Legea nr. 47/1992. Natura juridică a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate apriori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea, prin decizia precitată, a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia să îşi fi exercitat dreptul prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituţie.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii. Curtea a mai arătat că obiectul controlului de constituţionalitate reglementat la art. 146 lit. d)din Constituţie îl constituie legile şi ordonanţele Guvernului, şi nu decretul de promulgare sau modul în care instituţiile publice înţeleg să îşi exercite competenţele constituţionale sau legale.

Întrucât criticile de neconstituţionalitate extrinsecă relevate în prezenta cauză privesc aspecte identice cu cele relevate în jurisprudenţa precitată şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

III. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai fost supusă controlului de neconstituţionalitate, prin raportare la motive similare de neconcordanţă cu Legea fundamentală.

Astfel, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea, reiterând cele statuate prin deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr.433din28iunie2010, a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/ indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului, precum cele economice, financiare, sociale, care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod. Curtea a observat, totodată, măsura criticata prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.

În legătură cu această cerinţă a caracterului temporar al măsurii de restrângere a dreptului la salariu, analizând contextul legislativ existent la momentul pronunţării Deciziei nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, Curtea a constatat că, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

Aşa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, o asemenea modalitate de stabilire a cuantumului concret al salariilor/soldelor/ indemnizaţiilor brute nu este de natură să încalce cele stabilite prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie

2010. Cu acele prilejuri, Curtea a impus o obligaţie de rezultat legiuitorului, aceea ca după 1 ianuarie 2011 să revină la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea acestor măsuri de diminuare, în condiţiile încadrării în politicile sociale şi de personal, care, la rândul lor, trebuie să se încadreze în nivelul cheltuielilor bugetare. Este în acelaşi timp o obligaţie sub condiţie care va duce Ia revenirea etapizată a cuantumului drepturilor salariale la nivelul anterior Legii nr. 118/2010. Stabilirea modalităţii concrete de realizare a acestui proces este o prerogativă a legiuitorului, care va decide, în funcţie de situaţia economico-financiară a ţării, momentul îndeplinirii cât mai rapide a obligaţiei sale de rezultat, în sensul revenirii cel puţin la cuantumul salariilor/indemnizaţiilor şi soldelor de dinainte de adoptarea Legii nr. 118/2010.

De asemenea, Curtea mai constată că, în sensul jurisprudenţei sale, spre exemplu Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile.

În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, potrivit căreia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietăţii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în deciziile precitate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În legătură cu invocarea încălcării dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, Curtea constată că autorii excepţiei nu arată în ce constă contrarietatea textelor de lege criticate cu această prevedere constituţională, contrar cerinţelor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”. Or, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei de neconstituţionalitate, formulând critici pe care ulterior să le analizeze, iar simpla enumerare a textelor constituţionale nu are semnificaţia unei motivări.

De altfel, un argument suplimentar în sensul convenţionalităţii măsurii de reducere cu 25 de procente a drepturilor salariale sau de natură salarială, prin Legea nr. 118/2010, îl constituie şi Decizia de admisibilitate a Curţii Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44 605/11 - Felicia Mihăieş şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, prin care s-a arătat că dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu conferă un drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum (paragraful 14), revenind statului să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, acesta putând dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare (paragraful 15).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie invocată de Mona Nadia Covaşă, Laura Dionisie, Constantin Guceanu şi alţii, Maria Alexa, Marcela Amăriuţei, Silvia Belciu şi alţii, Maria Andriescu, Elena Anghelache, Lidia Apetrei şi alţii, Lăcrămioara Aherghiiiţei şi Angelica Pânzaru, Liliana Andrian, Tatiana Arhiroaie, Comeliu Gafiţa şi alţii, Gianina Agache, Daniela Andronache, Anisia Antonovici şi alţii, Maria Diana Ancuţa, Daniela Antonesei, Maria Antonesei şi alţii, Constantin Sergiu Alexa, Florentina Alboiu, Cristina Amatiesei şi alţii, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani, precum şi de Feficia Alexa, Daniela Roxana Aniţei, Larisa Delia Bălan şi alţii, prin Sindicatul învăţământului Preuniversitar Botoşani, în dosarele nr. 3.465/40/2011, nr. 3.476/40/2011, nr. 3.508/40/2011, nr. 4.319/40/2011, nr. 4.323/40/2011, nr. 3.458/40/2011, nr. 3.754/40/2011, nr. 3.660/40/2011 şi nr. 3.755/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţata în şedinţa din data de 10 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 492

din 10 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată din oficiu de Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.469/40/2011 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 139D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 141 D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată din oficiu de Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.474/40/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în dosarele nr. 139D/2012 şi nr. 141 D/2012, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.

Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 141D/2012 la Dosarul nr. 139D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 10 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 3.469/40/2011 şi nr. 3.474/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată de instanţa de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererilor privind restituirea sumelor de bani aferente drepturilor salariale reţinute în baza actului normativ criticat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată consideră că prevederile Legii nr. 118/2010, în ansamblul ei, sunt neconstituţionale, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (2), art. 77 alin. (3), art. 146 şi art. 147 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, arată, în esenţă, că, de vreme ce Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar a fost trimisă Preşedintelui României si promulgată de către acesta în aceeaşi zi în care a fost votată, au fost nerespectate procedura şi termenul de două zile reglementat de art. 15 din Legea nr. 47/1992, fiind în acest mod lipsit de substanţă controlul de constituţionalitate a legilor înainte de promulgarea acestora. Arată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (3) din Legea fundamentală, în cazul în care a fost formulată o obiecţie de neconstituţionalitate, un act normativ nu poate fi promulgat decât după primirea deciziei Curţii Constituţionale prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. Mai mult, procedura legiferării include atât adoptarea de către Parlament a unui act normativ, cât şi promulgarea acestuia de către Preşedintele României. Referitor la art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, consideră că acest text de lege este constituţional.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate

Avocatul Poporului apreciază că actul normativ criticat a avut o aplicabilitate limitată în timp, respectiv în perioada iulie - decembrie 2010, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010 este inadmisibilă.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Se consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept, democratic şi social şi alin. (5) referitor la respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (2) privind supremaţia legii, art. 77 alin. (3) privind promulgarea legii, art. 146 - Atribuţiile Curţii Constituţionale şi art. 147 alin. (2) privind obligaţia Parlamentului de a reexamina dispoziţiile din legile declarate neconstituţionale, înainte de promulgarea acestora.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, critica de neconstituţionalitate vizează faptul că prin promulgarea Legii privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenită Legea nr. 118/2010, de către Preşedintele României, în aceeaşi zi în care această lege a fost votată în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului nu a fost respectat termenul de două zile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fiind în acest mod lipsit de substanţă controlul de constituţionalitate a legilor înainte de promulgarea acestora.

Analizând aceste susţineri, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, pentru considerentele statuate prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, cu prilejul examinării obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenită Legea nr. 118/2010,

Cu acel prilej, pronunţându-se asupra unor critici de neconstituţionalitate identice. Curtea a respins obiecţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, statuând că, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţia României şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale, în cazul legilor declarate parţial neconstituţionale (situaţia Legii privind unele măsuri necesare în vederea stabilirii echilibrului bugetar, devenită Legea nr. 118/2010), după punerea lor de acord cu decizia Curţii

Constituţionale de către Parlament, Preşedintele României este obligat să promulge legea în termen de 10 zile, conform art. 77 alin. (3) din Constituţie. În cadrul acestui termen, Preşedintele poate promulga legea în oricare dintre zilele care îi stau la dispoziţie, prin emiterea unui decret în temeiul art. 100 din Legea fundamentală, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, odată cu legea.

Curtea a reţinut că atât Legea nr. 118/2010, cât şi Decretul de promulgare nr. 603/2010 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010; de asemenea, decretul de promulgare a fost emis la data de 29 iunie 2010, deci în interiorul termenului de două zile prevăzut de Legea nr. 47/1992. Natura juridică a acestui termen este una de protecţie a titularilor dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, spre a se evita promulgarea intempestivă a legii şi eludarea, în acest fel, a controlului de constituţionalitate apriori. Pentru a întări finalitatea urmărită prin instituirea acestui termen, Curtea, prin decizia precizată, a stabilit că, în măsura în care titularii dreptului de sesizare şi-au exercitat acest drept în interiorul termenului respectiv, controlul de constituţionalitate a priori va fi exercitat chiar dacă decretul de promulgare a fost emis înainte ca aceştia să îşi fî exercitat dreptul prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituţie.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că promulgarea este un act ulterior adoptării legii şi exterior voinţei emitentului actului, astfel încât eventualele probleme de constituţionalitate în legătură cu acesta nu afectează constituţionalitatea extrinsecă a legii. Curtea a mai arătat că obiectul controlului de constituţionalitate reglementat la art. 146 lit. d) din Constituţie îl constituie legile şi ordonanţele Guvernului, şi nu decretul de promulgare sau modul în care instituţiile publice înţeleg să îşi exercite competenţele constituţionale sau legale.

Deoarece în prezenta cauză nu au fost aduse argumente noi, de natură a determina pronunţarea unei soluţii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, considerentele statuate în jurisprudenţa Curţii sunt valabile şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie invocată din oficiu de Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă în dosarele nr. 3.469/40/2011 şi nr. 3.474/40/2011.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 10 mai 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011

 

În baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii

educaţiei naţionale nr. 1/2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului

şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, interimar, emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012- 2013, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 şi 758 bis din 27 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Statutul de cadru didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar, conform art. 252 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este dovedit prin documentele de numire/transferare/repartizare pe post/catedră - ordine de ministru, decizii ale inspectorului şcolar general, dispoziţii de repartizare - emise de instituţii abilitate în acest sens; Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, inspectorate şcolare, comisii naţionale de repartizare.

(2) Cadrele didactice titularizate în baza Instrucţiunii nr. 3/2011 pentru punerea în aplicare a art. 253 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au statut de cadre didactice titulare ale sistemului de învăţământ preuniversitar.”

2. La articolul 4, alineatele (1), (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 4, - (1) Etapele de constituire a posturilor didactice/catedrelor, constituirea normei didactice de predare-învăţare-evaluare pentru personalul didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar, stabilire a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate si de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar se organizează şi se desfăşoară conform prezentei metodologii.

(2) Etapele de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt, în ordine, următoarele:

a) constituirea posturilor didactice/catedrelor ca urmare a aplicării planurilor-cadru de învăţământ şi a aprobării planurilor de şcolarizare;

b) constituirea normei didactice de predare-învăţare-evaluare pentru personalul didactic titular al sistemului învăţământ preuniversitar, cu ore la nivel de unitate de învăţământ sau în unităţi de învăţământ din aceeaşi localitate ori la nivelul consorţii lor şcolare;

c) întregirea normei didactice de predare-învăţare-evaluare pentru personalul didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar în două sau mai multe unităţi de învăţământ;

d) stabilirea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate şi publicarea acestora în vederea ocupării;

e) transferarea personalului didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar disponibilizat prin restrângere de

activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare ori desfiinţarea unor unităţi de învăţământ;

f) ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate de unităţile de învăţământ, prin concurs organizat la nivelul unităţilor de învăţământ, consorţiilor şcolare ori asocierilor temporare de unităţi de învăţământ la nivel local/judeţean;

g) completarea normei didactice, la nivelul inspectoratului şcolar, pentru personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar căruia nu i se poate constitui catedra la nivelul unităţii de învăţământ ori în unităţi de învăţământ din aceeaşi localitate sau la nivelul consorţiului şcolar;

h) pretransferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, la cererea personalului didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar;

i) detaşarea în interesul învăţământului a personalului didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar;

j) detaşarea la cerere a personalului didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar;

k) repartizarea candidaţilor rămaşi nerepartizaţi după concursul organizat la nivelul unităţilor/consorţiilor şcolare ori prin asocieri temporare de unităţi de învăţământ la nivel local/judeţean, în şedinţă publică organizată la nivelul inspectoratului şcolar;

l) repartizarea în şedinţă publică organizată la nivelul inspectoratului şcolara candidaţilor în baza rezultatelor obţinute la concursul din iulie 2011 şi/sau în iulie 2010;

m) ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/ rezervate în regim de plata cu ora;

n) ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin detaşare sau în regim de plata cu ora pe tot parcursul anului şcolar;

o) ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/ rezervate, pe perioadă determinată, cu personal didactic calificat, prin concurs organizat la nivelul unităţilor de învăţământ, consorţiilor şcolare ori asocierilor temporare de unităţi de învăţământ la nivel local, pe parcursul anului şcolar,

p) ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/ rezervata, pe perioadă determinată, cu personal didactic fără studii corespunzătoare postului, prin testare organizată la nivelul unităţilor de învăţământ, consorţiilor şcolare ori asocierilor temporare de unităţi de învăţământ la nivel local, pe parcursul anului şcolar.

……………………………………………………………………………

(5) Ordinea ocupării posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar este următoarea:

a) transferarea pe posturi didactice/catedre vacante a personalului didactic titular al sistemului de învăţământ

preuniversitar disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desfiinţarea unor unităţi de învăţământ;

b) ocuparea prin concurs a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, în vederea angajării personalului didactic cu contract individual de muncă, conform prezentei metodologii;

c) completarea normei didactice pentru personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar căruia nu i se poate constitui catedra la nivelul unităţii de învăţământ/consorţiului şcolar/unităţi de învăţământ din aceeaşi localitate, la nivelul inspectoratului şcolar;

d) ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante pe perioadă nedeterminată, prin pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, la cererea personalului didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar;

e) ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate pe perioadă determinată, prin detaşare în interesul învăţământului, de către personalul didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar;

f) ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate pe perioadă determinată, prin detaşare la cerere, de către personalul didactic titular al sistemului de învăţământ preuniversitar;

g) repartizarea candidaţilor rămaşi nerepartizaţi după concursul organizat la nivelul unităţilor/consorţiilor şcolare ori prin asocieri temporare de unităţi de învăţământ la nivel local/judeţean, pe perioadă determinată, pe posturi didactice/catedre rămase vacante/rezervate la nivel judeţean, în şedinţă publică organizată la nivelul inspectoratului şcolar;

h) repartizarea candidaţilor, în baza rezultatelor obţinute la concursul din iulie 2011 şi/sau în iulie 2010, pe perioadă determinată. pe posturi didactice/catedre rămase vacante/rezervate la nivel judeţean, în şedinţă publică organizată la nivelul inspectoratului şcolar;

i) ocuparea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate pe perioadă determinată în regim de plata cu ora;

j) ocuparea posturilor/catedrelor vacante/rezervate prin detaşare sau în regim de plata cu ora pe tot parcursul anului şcolar;

k) ocuparea posturilor didactice/catedrelor

vacante/rezervate, pe perioadă determinată, cu personal didactic calificat, prin concurs organizat la nivelul unităţilor de învăţământ, consorţiilor şcolare ori asocierilor temporare de unităţi de învăţământ la nivel local, pe parcursul anului şcolar;

l) ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, pe perioadă determinată, cu personal didactic fără studii corespunzătoare postului, prin testare organizată la nivelul unităţilor de învăţământ, consorţiilor şcolare ori asocierilor temporare de unităţi de învăţământ la nivel local, pe parcursul anului şcolar.”

3. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 181, cu următorul cuprins:

„Art. 181. - (1) Absolvenţii învăţământului superior/ mediu/postii ceai încadraţi în sistemul de învăţământ preuniversitar, care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, trebuie să facă dovada pregătirii psihopedagogice după cum urmează:

a) absolvenţii cu diplomă ai studiilor de lungă/scurtă durată şi ai studiilor medii/postliceale au obligaţia de a finaliza pregătirea psihopedagogică în termen de cel mult 3 ani de la angajarea în învăţământ;

b) absolvenţii cu diplomă ai ciclului I de studii universitare de licenţă şi ai ciclului II de studii universitare de masterat pot ocupa posturi didactice/catedre în învăţământul preşcolar, preuniversitar obligatoriu, profesional şi la anul de completare, cu condiţia deţinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic;

c) absolvenţii cu diplomă ai ciclului II de studii universitare de masterat pot ocupa posturi didactice/catedre în învăţământul liceal sau postliceal, cu condiţia deţinerii unei pregătiri psihopedagogice, care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile, prin programe de pregătire oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic.

(2) Pentru absolvenţii cu diplomă ai liceului pedagogic, ai colegiului universitar pedagogic sau ai ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializarea «Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar», se consideră îndeplinită condiţia deţinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic.

(3) Personalul didactic care nu a dobândit definitivarea în învăţământ şi care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) se încadrează pe posturi didactice/catedre în învăţământul preuniversitar ca personal fără studii corespunzătoare postului didactic/catedrei.”

4. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19. - Cadrele didactice care au obţinut definitivarea în învăţământ şi care ocupă prin concurs un post didactic/o catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în urma concursului validat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, sunt titulare ale sistemului de învăţământ preuniversitar, în condiţiile prezentei metodologii, conform art. 254 alin. (13) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.”

5. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) Statutul de titular al sistemului de învăţământ, prin concurs, este dovedit prin decizia de repartizare şi prin contractul individual de muncă, încheiat pe perioadă nedeterminată între directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică din învăţământul preuniversitar de stat sau al unităţii de învăţământ particular şi cadrul didactic care a ocupat postul didactic/catedra prin concurs. În învăţământul preuniversitar de stat decizia de repartizare este semnată de inspectorul şcolar general. Pentru unităţile de învăţământ particular decizia de repartizare este semnată de conducerea unităţii şi avizată de inspectorul şcolar general.

(2) Pentru profesorii debutanţi, care nu au dobândit definitivarea în învăţământ şi care au ocupat prin concurs un post didactic/o catedră vacant(ă) publicat(ă) în vederea angajării pe perioadă nedeterminată, în condiţiile prezentei metodologii, după promovarea examenului pentru definitivarea în învăţământ, calitatea de titular al sistemului de învăţământ preuniversitar este dovedită prin decizia de repartizare şi prin contractul individual de muncă, încheiat pe perioadă nedeterminată între directorul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică din învăţământul preuniversitar de stat sau al unităţii de învăţământ particular şi cadrul didactic care a ocupat postul didactic/catedra prin concurs. În învăţământul preuniversitar de stat decizia de repartizare este semnată de inspectorul şcolar general. Pentru unităţile de învăţământ particular decizia de repartizare este semnată de conducerea unităţii şi avizată de inspectorul şcolar general.”

6. La articolul 26, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Continuitatea activităţii didactice de predare la aceleaşi clase sau grupe de elevi poate fi întreruptă ca urmare a transferării prin restrângere de activitate ori a pretransferării cadrului didactic, în situaţia rezervării/degrevării postului didactic/catedrei sau la încetarea de drept a contractului individual de muncă, potrivit legii, precum şi în alte situaţii speciale aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.”

7. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 62. - Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursuri de titularizare în anii 2008, 2009,2010 şi 2011, care au obţinut cel puţin nota 7 (şapte) şi au ocupat un post/o catedră, devin titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii generale:

a) se certifică viabilitatea postului/catedrei;

b) consiliul de administraţie al şcolii respective este de acord.”

8. După articolul 63 se introduce un nou articol, articolul 631, cu următorul cuprins:

„Art. 631. - (1) începând cu 1 septembrie 2012, cadrul didactic netitular calificat care a obţinut cel puţin nota 7 (şapte) la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar de stat susţinut în specialitatea postului didactic/catedrei în iulie 2011 poate deveni titular în sistemul de învăţământ preuniversitar, în situaţia în care, după etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, postul didactic/catedra ocupat(ă) prin suplinire în anul şcolar 2011-2012 rămâne vacant(ă), complet(ă), constituit(ă) conform art. 38 alin. (3) din prezenta metodologie în cel mult 3 (trei) unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, având o viabilitate estimată de cel puţin 4 (patru) ani.

(2) Pentru a deveni titular în sistemul de învăţământ preuniversitar, în condiţiile alin. (1), trebuie îndeplinite cumulativ, de către cadrul didactic netitular calificat, la data solicitării şi următoarele condiţii specifice:

a) să fi fost repartizat în anul şcolar 2011-2012 la nivelul unui singur judeţ/municipiului Bucureşti pe un post didactic/catedră vacantă/rezervată prin suplinire, continuitate pentru suplinire sau ca suplinitor cu post redus, în cel mult 3 (trei) unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în baza notei de cel puţin 7 (şapte) obţinute la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar de stat susţinut în specialitatea postului didactic/catedrei în iulie 2011, în şedinţă publică organizată până la data începerii cursurilor anului şcolar 2011-2012;

b) să fi dobândit definitivarea în învăţământ;

c) să respecte condiţiile de ocupare a postului didactic/catedrei, conform prezentei metodologii;

d) să deţină avizele şi atestatele necesare pentru ocuparea postului didactic/catedrei, conform prezentei metodologii.

(3) în situaţia în care un post didactic/o catedră este solicitat(ă) de mai multe cadre didactice netitulare care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (2), pentru departajare se va lua în calcul nota cea mai mare de la concursul susţinut în iulie 2011. La note egale, pentru departajare, se folosesc criteriile şi punctajele din anexa nr. 2.

(4) în situaţia în care nici aplicarea criteriilor de la alin. (3) nu conduce la departajare se aplică în ordine următoarele criterii de departajare:

a) media aritmetică, cu 4 zecimale, calculată prin trunchiere, a mediei anilor de studii şi a mediei examenului de licenţă/stat/absolvire. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice/şcolilor echivalente, departajarea se face pe baza mediei aritmetice cu 4 zecimale, calculată prin trunchiere, a mediei anilor de studii şi a mediei examenului de bacalaureat/absolvire;

b) domiciliul în localitatea unde se află postul didactic/catedra vacant(ă). Dacă un candidat are domiciliul în localitatea în care se află postul didactic/catedra, atunci este avantajat. Dacă postul didactic/catedra este într-un sat ce aparţine de o comună/oraş, candidatul din comună/oraş este avantajat. Dacă postul didactic/catedra este într-un sat ce aparţine de o comună/oraş, candidatul cu domiciliul într-un alt sat ce aparţine de acea comună/oraş este avantajat. Dacă postul didactic/catedra este într-o comună/oraş, candidatul cu domiciliul într-o localitate ce aparţine de localitatea postului este avantajat. Toate celelalte cazuri sunt cazuri de egalitate.

(5) Cadrele didactice care se încadrează în prevederile alin. (2) se adresează, în scris, consiliului/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ unde sunt încadrate cu contract pe perioadă determinată în anul şcolar 2011-2012, prin depunerea unei cereri-tip conform anexei nr. 22, până la data de 29 iunie 2012. Consiliul/Consiliile de administraţie analizează cererile individuale şi comunică inspectoratului şcolar acordul/refuzul, până la data de 6 iulie 2012.

(6) Consiliul/Consiliile de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ comunică în scris, până la data de 4 iulie 2012, cadrelor didactice solicitante motivele acordului/refuzului acordării titularizării pe postul didactic/catedra ocupat(ă) prin suplinire în anul şcolar 2011-2012.

(7) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic verifică situaţiile transmise de unităţile de învăţământ şi întocmeşte listele finale care cuprind cadrele didactice netitulare propuse pentru a deveni titulare începând cu 1 septembrie 2012, pe care le supune validării de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar în data de 28 august 2012. Listele finale validate de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar se afişează la inspectoratul şcolar în data de 29 august 2012.

(8) Contestaţiile privind soluţionarea cererilor de titularizare în învăţământul preuniversitar în baza rezultatelor obţinute la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar de stat susţinut în specialitatea postului didactic/catedrei în iulie 2011 se depun la inspectoratul şcolar în perioada 29-30 august 2012 şi se soluţionează de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar în data de 31 august 2012. Hotărârea consiliului de administraţie este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ.

(9) După soluţionarea contestaţiilor, inspectorul şcolar general emite decizia de repartizare pe perioadă nedeterminată începând cu 1 septembrie 2012, pentru personalul didactic validat de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar în condiţiile prezentei metodologii, cu precizarea unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, postului didactic/catedrei, nivelului de învăţământ, limbii de predare şi a regimului de mediu. În decizie nu se precizează viabilitatea postului didactic/catedrei, iar structura/structurile unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se precizează numai în situaţia în care regimul de mediu al structurii/structurilor este diferit de regimul de mediu al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică. În baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general, directorii unităţilor de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată, începând cu 1 septembrie 2012, cu personalul didactic repartizat.”

9. La articolul 110, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) Probele scrise se dau pe baza subiectelor elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în concordanţă cu programele specifice pentru concurs, în specialitatea postului didactic, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Probele se evaluează prin note de la 10 la 1. Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare asigură, la cererea candidaţilor, traducerea acestora în limbile minorităţilor naţionale. Inspectoratele şcolare transmit Centrului Naţional de

Evaluare şi Examinare şi Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară, până la data de 29 iunie 2012, disciplinele de concurs la care se solicită traducerea, specializarea şi limba maternă pentru care candidaţii au optat (de exemplu: matematică, limba maghiară). Nota obţinută la proba scrisă are o pondere de 75% în media de repartizare.”

10. La articolul 110, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(11) Pentru proba scrisă, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare stabileşte minimum 3 (trei) variante de subiecte şi baremele de evaluare aferente. Procedura specifică de transmitere şi preluare a subiectelor se stabileşte de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se comunică inspectoratelor şcolare şi centrelor în care se organizează concursul.”

11. La articolul 117 litera a), punctul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„15. Predă, pe bază de proces-verbal, reprezentantului inspectoratului şcolar lucrările scrise ale candidaţilor, însoţite de un borderou pe discipline de concurs, menţionând numărul acestora şi numărul de pagini pentru fiecare lucrare scrisă.”

12. La articolul 117 litera b), punctul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„10. Aplică ştampila rotundă, circulară cu diametrul de 35 mm, cu înscrisul «CONCURS 2012» pe lucrările candidaţilor. Pentru ştampilă se utilizează tuşul albastru.”

13. Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 119. - (1) Coordonatorii comisiilor pentru elaborarea subiectelor şi baremelor de evaluare sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(2) Pentru evaluarea lucrărilor scrise se constituie centre de evaluare.

(3) Arondarea disciplinelor de concurs la centrele de evaluare şi procedura specifică pentru centrele de evaluare se realizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se comunică inspectoratelor şcolare.

(4) La nivelul fiecărui centru de evaluare se constituie, prin decizie a inspectorului şcolar general, comisia de evaluare a lucrărilor scrise, având următoarea componenţă: preşedinte - inspector şcolar generai adjunct/inspector şcolar/inspector şcolar de specialitate/cadru didactic universitar, lector sau şef de lucrări; membri - câte 2 profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II pentru fiecare disciplină de concurs/100 de lucrări scrise; 3-5 secretari - cadre didactice din învăţământul preuniversitar; 3-5 informaticieni.

(5) în mod excepţional, pentru disciplinele la care nu se identifică profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II, inspectorul şcolar general poate numi, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, membri în comisiile de evaluare a lucrărilor scrise profesori titulari din învăţământul preuniversitar având gradul didactic definitiv sau cadre didactice din învăţământul universitar care au dobândit titlul ştiinţific de doctor.

(6) Din comisiile de evaluare a lucrărilor scrise nu pot face parte persoane care îndeplinesc funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional ori care au în rândul candidaţilor rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv. Membrii comisiei semnează, în acest sens, câte o declaraţie pe propria răspundere. Declaraţiile sunt predate preşedintelui comisiei de monitorizare a concursului şi se păstrează la inspectoratul şcolar.”

14. Articolul 120 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 120. - (1) Decizia de numire a comisiei de evaluare a lucrărilor scrise se emite cu cel mult 48 de ore înainte de începe/ea probei scrise.

(2) în situaţia în care se constată că subiectul/subiectele a/au fost formulat(e) greşit sau în afara programei de concurs, candidaţii primesc punctajul integral aferent subiectului formulat greşit.”

15. Articolul 121 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 121. - (1) Evaluarea şi notarea lucrărilor scrise se desfăşoară în săli prestabilite, în care nu este permis accesul altor persoane, în afara membrilor comisiei de evaluare a lucrărilor scrise. Fiecare lucrare scrisă este verificată independent, în săli separate, de cei 2 membri ai comisiei şi apreciată separat, cu note de la 10 la 1, incluzând şi punctul din oficiu, conform baremului de evaluare. Fiecare profesor evaluator trece punctele acordate pentru fiecare subiect, precum şi nota finală în borderoul de notare, după terminarea evaluării. La evaluare nu se fac însemnări pe lucrare. Un corector nu are acces la borderoul celuilalt.

(2) Preşedintele comisiei de evaluare a lucrărilor scrise verifică borderourile şi semnalează diferenţele mai mari de un punct dintre notele acordate de cei 2 profesori evaluatori. În această situaţie, cei 2 profesori evaluatori reverifică împreună lucrarea şi acordă o notă nouă, care se înregistrează într-un alt borderou. Această notă trebuie să fie cuprinsă între notele iniţiale. În caz de divergenţe între cei 2 profesori evaluatori, lucrarea este recorectată de un al treilea profesor evaluator, numit prin decizie a inspectorului şcolar general, la propunerea preşedintelui comisiei de evaluare a lucrărilor scrise. Nota acestuia este definitivă şi va fi semnată de cei 3 profesori evaluatori.

(3) Când nu s-au semnalat diferenţe mai mari de un punct, fiecare profesor evaluator îşi înscrie propria notă pe lucrare, semnează în dreptul notei, iar preşedintele comisiei de evaluare a lucrărilor scrise calculează nota finală ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, o trece pe lucrare şi semnează.

(4) După stabilirea mediei, preşedintele comisiei de evaluare a lucrărilor scrise deschide lucrările, în prezenţa profesorilor evaluatori, şi consemnează notele finale într-un proces-verbal-tip, ce cuprinde numele candidaţilor, numărul lucrării şi nota finală obţinută.

(5) Lucrările candidaţilor, împreună cu borderourile de corectare şi procesele-verbale cu notele finale obţinute, sunt predate preşedintelui comisiei de evaluare a lucrărilor scrise.

(6) Evaluarea lucrărilor de concurs şi afişarea rezultatelor se realizează în perioada prevăzută de Calendar.11

16. Articolul 123 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 123. - (1) Comisiile de rezolvare a contestaţiilor, formate în întregime din alte cadre didactice decât cele din comisiile de evaluare a lucrărilor scrise, se constituie prin decizie a inspectorului şcolar general. Fiecare comisie de rezolvare a contestaţiilor este formată din: preşedinte - inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct/cadru didactic universitar cu gradul”didactic cel puţin lector sau şef de lucrări; membri - câte 2 profesori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II pentru fiecare disciplină de concurs/100 de lucrări scrise; 2-3 secretari - cadre didactice din învăţământul preuniversitar; 2-3 informaticieni.

(2) în mod excepţional, pentru disciplinele la care nu se identifică profesori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II, inspectorul şcolar general poate numi, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, membri în comisia de rezolvare a contestaţiilor profesori titulari din învăţământul preuniversitar având gradul didactic definitiv sau cadre didactice din învăţământul universitar care au dobândit titlul ştiinţific de doctor.

(3) Din comisiile de rezolvare a contestaţiilor nu pot face parte persoane care îndeplinesc funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional ori care au în rândul candidaţilor rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv. Membrii comisiei semnează, în acest sens, câte o declaraţie pe propria răspundere, Declaraţiile sunt predate preşedintelui comisiei de monitorizare a concursului şi se păstrează la inspectoratul şcolar.”

17. La articolul 128, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 128. - (1) După primirea subiectelor, preşedintele comisiei de organizare şi desfăşurare a concursului desemnează membrii care asigură multiplicarea acestora.

(2) Membrii comisiei de organizare si desfăşurare a concursului realizează multiplicarea subiectelor şi le introduc în plicuri până la ora 9,45. Pe plicurile sigilate se aplică ştampila «CONCURS 2012».

…………………………………………………………………………………..

(4) Membrii comisiei de organizare şi desfăşurare a concursului care au multiplicat subiectele pot părăsi încăperile în care s-au efectuat aceste operaţiuni după cel puţin o oră de la începerea probei scrise.”

18. La articolul 129, alineatul (26) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(26) Lucrările scrise, pe discipline de învăţământ, sunt amestecate de către preşedintele comisiei de organizare şi desfăşurare a concursului şi apoi sunt depozitate în condiţii de securitate maximă, astfel încât o singură persoană, acţionând independent, să nu poată avea acces la lucrările scrise, până la predarea acestora. Predarea se face în aceeaşi zi, cu proces-verbal, reprezentantului comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de monitorizare a concursului/inspectoratului şcolar în aceeaşi zi, în vederea transportării acestora la sediul inspectoratului şcolar. Transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la inspectoratul şcolar este asigurat de reprezentanţii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de monitorizare a concursului/inspectoratului şcolar însoţiţi de jandarmi. Rezultatele concursului se afişează la”sediul unităţii de învăţământ la care s-a desfăşurat proba scrisă şi la inspectoratele şcolare, la data prevăzută de Calendar.”

19. La articolul 129, după alineatul (29) se introduce un nou alineat, alineatul (30), cu următorul cuprins:

„(30) Inspectoratul şcolar asigură transportul lucrărilor scrise către centrele de evaluare. Transportul lucrărilor scrise de la inspectoratul şcolar la centrele de evaluare este asigurat de reprezentanţii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de monitorizare a concursului/inspectoratului şcolar, însoţiţi de jandarmi.”

20. La articolul 131, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în cazul mediilor de repartizare egale obţinute la concurs se aplică prevederile art. 110 alin. (14).”

21. La articolul 132, alineatele (1) şi (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 132. - (1) în baza situaţiei privind repartizarea candidaţilor, transmisă inspectoratului şcolar de către comisia de organizare şi desfăşurare a concursului, inspectorul şcolar general emite decizia de repartizare, începând cu 1 septembrie 2012.

(2) în baza deciziei de repartizare, semnată de inspectorul şcolar general, directorul unităţii de învăţământ încheie cu candidaţii repartizaţi contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, după caz, începând cu 1 septembrie 2012, după cum urmează:

a) contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pentru candidaţii repartizaţi pe posturi didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată şi care au dobândit definitivarea în învăţământ;

b) contract individual de muncă pe perioadă determinată, pentru candidaţii repartizaţi pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate şi care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, indiferent de statutul postului pe care au fost repartizaţi;

c) contract individual de muncă pe perioadă determinată pentru candidaţii repartizaţi pe posturi vacante/rezervate pentru angajare pe perioadă determinată.

Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ repartizaţi pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, consiliul/consiliile de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ la care au fost repartizaţi poate/pot hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, după ce aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ.”

22. La articolul 136, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 136. - (1) Membrii comisiilor de organizare şi desfăşurare a concursului, ai comisiilor de organizare şi desfăşurare a probelor practice/orale sau a inspecţiei speciale la clasă, ai comisiilor de evaluare a lucrărilor scrise şi ai comisiilor de rezolvare a contestaţiilor nu pot avea funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.”

23. După articolul 143 se introduc şase noi articole, articolele 1431-1436, cu următorul cuprins:

„Art. 1431. - (1) Posturile didactice/Catedrele rămase vacante după concurs se ocupă de cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar la data solicitării, la cererea acestora, prin pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar.

(2) La acordarea consimţământului pentru pretransfer se vor avea în vedere principiile fundamentale prevăzute la art. 3 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu completările ulterioare.

(3) La etapa de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante prin pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar pot participa:

a) cadrele didactice titulare din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat;

b) cadrele didactice titulare transferate din învăţământul preuniversitar de stat, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/1997*) privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care funcţionează în structurile specializate din subordinea direcţiilor generale pentru asistenţă socială şi protecţia copilului;

c) cadrele didactice titulare prin concurs, în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate, în baza Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante în unităţile de învăţământ particular din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.656/2004, cu modificările ulterioare, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat sau a concursului organizat la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat/grupurilor de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante;

d) cadre didactice titulare transferate din învăţământul preuniversitar de stat, în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate, prin transfer pentru restrângere de activitate.

(4) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul alternativ, cadrele didactice titulare, care participă la etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, anexează la cererea de înscriere avizul eliberat de federaţiile, asociaţiile, centrele care organizează alternative educaţionale în România, precum şi documentul care atestă parcurgerea modulului de pedagogie specifică, eliberat de federaţiile, asociaţiile, centrele care organizează alternative educaţionale în România: Waldorf, Step by Step, Montessori, Freinet, Planul Jena, pedagogie curativă etc.

(5) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante la disciplina religie, cadrele didactice titulare, care participă la etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, anexează la cererea de înscriere avizul cultului respectiv. Pentru posturile didactice/catedrele vacante de la seminarele/liceele teologice şi disciplinele teologice de specialitate, cadrele didactice titulare, care participă la etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, anexează la cererea de înscriere avizul special al cultului respectiv, în baza protocolului semnat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În unităţile de învăţământ în care funcţionează şi clase cu profil teologic, avizul cultului se solicită numai pentru disciplinele teologice de specialitate.

(6) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante de la liceele militare, în unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, informaţii, ordine publică şi securitate naţională, unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, cadrele didactice titulare, care participă la etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, anexează la cererea de înscriere avizul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv al Ministerului Justiţiei, instituţii care, în acest sens, au încheiat protocoale cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(7) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, pentru calificările educator/educatoare, învăţător/ învăţătoare şi educator/educatoare-învăţător/învăţătoare, cadrele didactice titulare, care participă la etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, anexează la cererea de înscriere avizul inspectorului de specialitate şi al directorului liceului pedagogic, cu privire la competenţele de îndrumare a practicii pedagogice.

(8) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din unităţile de învăţământ particular care necesită aviz, cadrele didactice titulare, care participă la etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, anexează la cererea de înscriere avizul eliberat de conducerea unităţilor de învăţământ particular.

(9) Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar care solicită pretransferul pe un post didactic/catedră în unităţi de învăţământ având clase speciale de limbi străine cu program intensiv şi/sau bilingv ori clase cu predare în altă limbă decât cea în care cadrele didactice şi-au făcut studiile, clase/grupe de hipoacuziei şi surzi, precum şi în unităţi de învăţământ având clase cu profil sportiv sau artistic (corepetiţie, muzică, arta actorului, coregrafie, arte plastice, arte decorative, arte ambientale, arhitectură şi design), pe catedre de informatică, de tehnologia informaţiei şi comunicării, de informatică-tehnologii asistate de calculator (pentru profil tehnic şi servicii), de instruire practică sau de activităţi de preprofesionalizare, pe catedre/posturi didactice din cluburi şcolare sportive sau din palatele şi cluburile copiilor, susţin o probă practică/orală eliminatorie, în profilul postului didactic solicitat. Fac excepţie cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar care se pretransferă de pe posturi didactice/catedre similare şi cadrele didactice care au obţinut rezultatul «admis» la evaluarea acestor probe în cadrul etapei de transferare pentru restrângere de activitate.

(10) Evaluarea probei practice/orale se realizează de către o comisie, numită prin decizie a inspectorului şcolar general, formată din: preşedinte - inspector de specialitate/metodist; membri - câte 2 profesori cu gradul didactic I sau II cu specializarea în profilul postului/inspectori de specialitate/metodişti ai inspectoratului şcolar/responsabili ai comisiilor metodice; secretar - directorul unităţii de învăţământ în care se organizează proba practică/orală. Rezultatul probei practice/orale eliminatorii în profilul postului se consemnează prin «admis» sau «respins». La aceste probe nu se admit contestaţii, hotărârea comisiei pentru evaluarea probei practice/orale rămânând definitivă. Probele practice/orale eliminatorii în profilul postului se organizează şi se desfăşoară conform anexelor nr. 1-11.

Art. 1432. - (1) Pentru pretransferul prin consimţământ între unităţile de învăţământ, personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar depune, la unitatea/unităţile de învăţământ în care solicită pretransferul, cererea-tip, conform anexei nr. 22. Cererea este însoţită de documentele menţionate în aceasta, de acordul pentru pretransfer şi de aprecierea sintetică a consiliului/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ ia care este titular.

(2) Cadrul didactic titular într-o unitate învăţământ preuniversitar, care a dobândit prin studii două sau mai multe specializări, poate solicita, în etapa de pretransfer, ocuparea unui/unei post didactic/catedre vacant(e), în concordanţă cu specializările dobândite prin studii, în aceeaşi unitate de învăţământ, cu acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ respective.

(3) în etapa de pretransfer prin consimţământ între unităţile de învăţământ cadrele didactice pot ocupa catedre vacante constituite în cel mult 3 (trei) unităţi de învăţământ. În structura catedrelor vacante pentru pretransfer nu se includ ore din cadrul stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2, ore din disciplinele fundamentale de specialitate care se predau la clasele a IX-a şi a X-a cu profil de arte plastice, decorative, ambientale, arhitectură şi design, precum şi orele vacante de la clasele/grupele de elevi cu frecvenţă redusă. În structura catedrelor vacante pentru pretransfer pot fi incluse cel mult 4 (patru) ore opţionale.

(4) Comisia de mobilitate constituită, în acest sens, la nivelul unităţii de învăţământ în care se solicită pretransferul, prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, verifică dosarele şi realizează, dacă sunt mai multe cereri pentru acelaşi post didactic vacant, ierarhizarea cadrelor didactice conform criteriilor prevăzute la alin. (5), în ordinea descrescătoare a punctajului stabilit potrivit anexei nr. 2. Comisia de mobilitate la nivelul unităţii de învăţământ selectează, în baza ierarhizării, cadrele didactice în vederea acordării pretransferului prin consimţământ între unităţi, în situaţia punctajelor egale, departajarea se realizează în baza criteriilor socioumanitare: soţul/soţia să lucreze în învăţământ în aceeaşi localitate; soţ/soţie cu domiciliul în localitate; părinţi cu domiciliul în localitate; motive de sănătate care nu permit părăsirea localităţii, soţul/soţia să lucreze în învăţământ, alte cauze obiective dovedite cu acte, ca de exemplu: minori în întreţinere, părinţi bolnavi, proprietăţi imobiliare în localitate. Din comisia de mobilitate constituită la nivelul unităţii de învăţământ nu pot face parte membri ai consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă şi cadre didactice care solicită pretransferul în unitatea de învăţământ respectivă.

(5) La selectarea cadrului didactic, comisia trebuie să ţină seama dacă solicitantul îndeplineşte cerinţele de studii conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi deţine avizele şi atestatele necesare ocupării postului didactic/catedrei solicitat(e) şi, în ordine, de următoarele criterii:

a) cadrul didactic este titular în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e) si are domiciliul în aceeaşi localitate în care solicită postul didactic/catedra vacant(ă);

b) cadrul didactic este titular şi are domiciliul în aceeaşi localitate în care solicită postul didactic/catedra vacant(ă);

c) cadrul didactic este titular la o unitate de învăţământ/unităţi de învăţământ din altă localitate în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e) şi are domiciliul în localitatea în care solicită postul didactic/catedra;

d) cadrul didactic este titular la o unitate de învăţământ/unităţi de învăţământ din altă localitate şi are domiciliul în localitatea în care solicită postul didactic/catedra;

e) cadrul didactic este titular la o unitate de învăţământ/unităţi de învăţământ din altă localitate în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e) şi are domiciliul într-o localitate apropiată de localitatea în care solicită postul didactic/catedra;

f) cadrul didactic este titular la o unitate de învăţământ/unităţi de învăţământ din altă localitate şi are domiciliul într-o localitate apropiată de localitatea în care solicită postul didactic/catedra.

(6) Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar aflate în situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. c)- Î) fac dovada domiciliului până la data depunerii dosarelor, conform Calendarului, cu buletin, carte sau adeverinţă de identitate. Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar aflate în situaţia prevăzută la alin. (5) lit. e)-f) nu sunt condiţionate de domiciliul în localitatea în care solicită pretransferul, dar trebuie să aibă domiciliul în judeţul în care solicită pretransferul. Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar într-un judeţ învecinat judeţului de domiciliu pot ocupa posturi didactice/catedre vacante prin pretransfer în judeţul în care sunt titulare, pentru apropiere de localitatea de domiciliu, dacă se justifică apropierea de domiciliu. La punctaj egal, dacă un post didactic e solicitat de două sau mai multe persoane, are prioritate cadrul didactic care este titular şi are domiciliul în judeţul în care solicită pretransferul.

(7) Cadrele didactice care solicită pretransferul în municipiul Bucureşti, titulare în învăţământul preuniversitar în alte judeţe, fac dovada domiciliului în municipiul Bucureşti până la data depunerii dosarelor, conform Calendarului, cu buletin, carte sau adeverinţă de identitate.

(8) Propunerea comisiei de mobilitate constituite la nivelul unităţii de învăţământ este înaintată consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ prin raport scris, conform anexei nr. 26, şi este validată de acesta.

(9) în baza validării făcute de consiliul de administraţie, directorul emite acordul privind pretransferul cadrului didactic în unitatea respectivă.

(10) Directorii unităţilor de învăţământ care au emis acorduri pentru pretransferul cadrelor didactice titulare prin consimţământ între unităţi înştiinţează în scris inspectoratul şcolar, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27.

Art. 1433. - (1) în vederea soluţionării cererii de pretransfer prin consimţământ între unităţile de învăţământ, personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar depune la inspectoratul şcolar în a cărui rază teritorială îşi are sediul unitatea de învăţământ la care se solicită pretransferul o cerere-tip, conform anexei nr. 22, însoţită de documentele menţionate în aceasta, precum şi acordul/acordurile conducerii/conducerilor unităţii/unităţilor de învăţământ privind pretransferul consimţit între unităţi, după caz, conform anexei nr. 27. Cadrul didactic titular în învăţământul preuniversitar, care solicită soluţionarea cererii de pretransfer în unităţi de învăţământ din alte judeţe, anexează la cererea de înscriere adeverinţa eliberată de inspectoratul şcolar în a cărui rază teritorială este titular, din care să rezulte că cererea de pretransfer în alt judeţ a solicitantului a fost luată în evidenţă.

(2) Un cadru didactic titular în învăţământul preuniversitar se poate înscrie la etapa de pretransfer prin consimţământ între unităţile de învăţământ, numai într-un singur judeţ sau numai în municipiul Bucureşti.

(3) Soluţionarea cererilor de pretransfer prin consimţământ între unităţile de învăţământ se realizează în şedinţă publică organizată de către comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, în perioada prevăzută de Calendar. Cadrul didactic titular în învăţământul preuniversitar care nu poate participa la şedinţa publică de pretransfer prin consimţământ între unităţile de învăţământ are dreptul să desemneze, prin procură notarială în original, un împuternicit care să îi reprezinte interesele.

(4) în şedinţa publică, comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar analizează acordul/acordurile conducerii/ conducerilor privind pretransferul consimţit între unităţi şi repartizează cadrele didactice în baza acestor acorduri, cu respectarea condiţiilor din prezenta metodologie. La repartizarea posturilor didactice/cadrelor în şedinţă publică se va ţine seama de asigurarea posturilor didactice/catedrelor vacante la disciplinele/specialităţile pentru care există cadre didactice a căror restrângere de activitate nu a fost soluţionată prin transfer/repartiza re.

(5) Pretransferul personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar prin consimţământ între unităţile de învăţământ se poate realiza şi prin schimb de posturi pe baza consimţământului scris al solicitanţilor, fără a fi condiţionaţi de domiciliu şi cu acordul consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ la care solicitanţii sunt titulari. Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar care au împlinit vârsta standard de pensionare sau care vor împlini vârsta standard de pensionare până la data de 31 august 2013 nu pot fi pretransferate prin schimb de posturi în baza consimţământului scris.

(6) Contestaţiile la hotărârile comisiei judeţene/municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, adoptate în şedinţa publică, se depun la inspectoratul şcolar în termenul prevăzut de Calendar şi se soluţionează de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar în perioada prevăzută în Calendar. Hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) După soluţionarea contestaţiilor, inspectorul şcolar general emite decizia de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ cu precizarea unităţii/unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, a postului didactic/catedrei, a nivelului de învăţământ şi a regimului de mediu. În decizia de pretransfer nu se precizează viabilitatea postului didactic/catedrei, iar structura/structurile unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se precizează numai în situaţia în care regimul de mediu al acestora este diferit de regimul de mediu al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică.

Art. 1434. - (1) Posturile didactice/Catedrele rămase vacante/rezervate după etapa de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ se ocupă de cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar la data solicitării, prin detaşare în interesul învăţământului.

(2) Detaşarea în interesul învăţământului a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează în baza cererii scrise formulate de unitatea primitoare, la propunerea inspectorului şcolar de specialitate, pe postul didactic/catedra solicitat(ă) de unitatea primitoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, conform anexei nr. 22. Personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar solicitat pentru detaşare depune un acord la inspectoratul şcolar pe raza căruia se află postul didactic/catedra, însoţit de actele certificate pentru conformitate cu originalul, prevăzute în acord.

(3) Certificarea documentelor se face de către directorul unităţii de învăţământ în care solicitantul şi-a desfăşurat activitatea sau, după caz, de către inspectorul şcolar pentru managementul resurselor umane.

(4) Inspectorul şcolar de specialitate analizează curriculum-ul vitae, în care cadrul didactic solicitat îşi prezintă activitatea profesională, didactică şi ştiinţifică, susţinută prin documente justificative.

(5) Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar solicitate pentru detaşare în interesul învăţământului pe un post didactic/o catedră la clase speciale de limbi străine cu program intensiv şi/sau bilingv ori clase cu predare în altă limbă decât cea în care cadrele didactice şi-au făcut studiile, clase/grupe de hipoacuziei şi surzi, precum şi în unităţi de învăţământ având clase cu profil sportiv sau artistic (corepetiţie, muzică, arta actorului, coregrafie, arte plastice, arte decorative, arte ambientale, arhitectură şi design), pe catedre de informatică, de tehnologia informaţiei şi comunicării, de informatică-tehnologii asistate de calculator (pentru profil tehnic şi servicii), de instruire practică sau de activităţi de preprofesionalizare, pe catedre/posturi didactice din” cluburi şcolare sportive sau din palatele şi cluburile copiilor, susţin o probă practică/orală eliminatorie, în profilul postului didactic solicitat. Fac excepţie cadrele didactice titulare detaşate de pe posturi didactice/catedre similare şi cadrele didactice care au obţinut rezultatul «admis» la evaluarea acestor probe în cadrul etapelor de transferare pentru restrângere de activitate şi pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ.

(6) Evaluarea probei practice/orale se realizează de către o comisie, numită prin decizie a inspectorului şcolar general, formată din: preşedinte - un inspector de specialitate; membri - câte 2 profesori cu gradul didactic I sau li cu specializarea în profilul postului/inspectori de specialitate/metodişti ai inspectoratului şcolar/responsabili ai comisiilor metodice/50 de candidaţi (profesorii din comisie trebuie să aibă cel puţin aceiaşi grad didactic cu cel al candidatului) şi directorul unităţii de învăţământ la care se desfăşoară proba practică; secretar - un cadru didactic. Rezultatul probei practice/orale eliminatorii în profilul postului se consemnează prin «admis» sau «respins». La aceste probe nu se admit contestaţii, hotărârea comisiei pentru evaluarea probei practice/orale rămânând definitivă. Probele practice/orale eliminatorii în profilul postului se organizează şi se desfăşoară conform anexelor nr. 4-11.

(7) Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar solicitate pentru detaşare în interesul învăţământului pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate care necesită atestate/avize suplimentare trebuie să posede atestatele/avizele necesare la data depunerii acordului pentru detaşare în interesul învăţământului conform Calendarului.

(8) Detaşarea în interesul învăţământului pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate se dispune prin decizie a inspectorului şcolar general, după aprobarea în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Detaşarea în interesul învăţământului pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate se poate realiza pentru o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi.

(9) în şedinţa consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar în care se aprobă detaşările în interesul învăţământului pentru anul şcolar 2012-2013, inspectorii şcolari de specialitate prezintă Un raport, în baza analizei informaţiilor primite de la conducerile unităţilor de învăţământ, asupra tuturor detaşărilor în interesul învăţământului aprobate.

(10) Cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar a căror restrângere de activitate nu â fost soluţionată prin transfer/repartizare se detaşează în interesul învăţământului pentru restrângere de activitate nesoluţionată pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate, în şedinţă publică organizată de comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, în perioada prevăzută în Calendar.

Art. 1435. - (1) în cazul funcţiilor de conducere din unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, detaşarea în interesul învăţământului se face la propunerea inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar.

(2) Detaşarea în interesul învăţământului pentru funcţiile de îndrumare şi control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului” şi Sportului în funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic se dispune prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(3) Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, se poate realiza de cadre didactice care se disting prin calităţi profesionale, manageriale şi morale, după cum urmează:

a) prin numirea în funcţia de conducere de către conducerea persoanei juridice finanţatoare, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din cadrul unităţii de învăţământ respective sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea şcolară;

b) prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar de stat sau a cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la propunerea conducerii persoanei juridice finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a inspectorului şcolar general.

Art. 1436. - (1) Posturile didactice/Catedrele rămase vacante/rezervate după etapa de detaşare în interesul învăţământului se ocupă de cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar la data solicitării, prin detaşare la cerere.

(2) La etapa de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin detaşare la cerere pot participa:

a) cadre didactice titulare din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat;

b) cadre didactice titulare transferate din învăţământul preuniversitar de stat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care funcţionează în structurile specializate din subordinea direcţiilor generale pentru asistenţă socială şi protecţia copilului;

c) cadre didactice titulare prin concurs, în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate/autorizate, în baza Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante în unităţile de învăţământ particular din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.656/2004, cu modificările ulterioare, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat sau a concursului organizat la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat/grupurilor de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante;

d) cadre didactice titulare transferate din învăţământul preuniversitar de stat în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate, prin transfer pentru restrângere de activitate.

(3) Posturile didactice/Catedrele vacante/rezervata publicate pentru detaşare la cerere se ocupă cu prioritate aplicând principiul continuităţii pentru cadrele didactice participante la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar din iulie 2011, care au obţinut minimum media 5,00 (cinci) în specialitatea postului, au fost repartizate prin detaşare la cerere pe posturi didactice/catedre începând cu 1 septembrie 2011, în şedinţă publică conform Calendarului, au acordul consiliului de administraţie/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ şi au calificativul/calificativele «Foarte bine». Acordul/Refuzul consiliului/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ pentru continuitate prin detaşare la cerere este comunicat inspectoratului şcolar şi cadrelor didactice solicitante, conform Calendarului. Consiliul/Consiliile de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ comunică în scris cadrelor didactice solicitante motivele acordului/refuzului continuităţii prin detaşare. Dacă un post didactic dintr-o unitate de învăţământ este solicitat de mai multe cadre didactice, pentru departajare, se vor folosi criteriile din anexa nr. 2. Pentru a fi repartizate prin continuitate pentru detaşare la cerere, în baza notei obţinute la concursul din iulie 2011, cadrele didactice titulare care participă şi la concursul din 2012 trebuie să obţină minimum media 5,00 (cinci) la disciplina corespunzătoare postului didactic/catedrei solicitat(e) pentru continuitate.

(4) Posturile didactice/Catedrele rămase vacante/rezervate după soluţionarea continuităţilor pentru detaşare la cerere se ocupă de cadrele didactice titulare participante la concursul din 2012 care au obţinut cel puţin nota 5,00 (cinci), care solicită detaşare la cerere, precum şi prin concurs specific.

(5) Detaşarea la cerere a personalului didactic titular din învăţământul preuniversitar se realizează în baza cererii scrise formulate de cadrul didactic interesat către inspectoratul şcolar, însoţită de actele certificate pentru conformitate cu originalul, prevăzute în cerere, conform anexei nr. 22.

(6) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul alternativ, cadrele didactice titulare care solicită detaşare la cerere anexează la cererea de înscriere avizul eliberat de federaţiile, asociaţiile, centrele care organizează alternative educaţionale în România, precum şi documentul care atestă parcurgerea modulului de pedagogie specifică, eliberat de federaţiile, asociaţiile, centrele care organizează alternative educaţionale în România: Waldorf, Step by Step, Montessori, Freinet, Planul Jena, pedagogie curativă etc.

(7) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate la disciplina religie, candidaţii anexează, la cererea de înscriere, avizul cultului respectiv, în baza protocolului semnat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la seminarele/liceele teologice şi de discipline teologice, candidaţii anexează, la cererea de înscriere, avizul special al cultului respectiv, în baza protocolului semnat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În unităţile de învăţământ în care funcţionează şi clase cu profil teologic, avizul cultului se solicită numai pentru disciplinele teologice.

(8) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la liceele militare, în unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, informaţii, ordine publică şi securitate naţională, în unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, cadrele didactice titulare, care participă la etapa de detaşare fa cerere, anexează la cererea de înscriere avizul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv al Ministerului Justiţiei, ca instituţii care, în acest sens, au încheiat protocoale cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(9) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, pentru calificările educator/educatoare, învăţător/învăţătoare şi educator/educatoare-învăţător/învăţătoare, candidaţii anexează, la cererea de înscriere, avizul inspectorului de specialitate şi al directorului liceului pedagogic, cu privire la competenţele de îndrumare a practicii pedagogice.

(10) Concursul specific constă în evaluarea activităţii profesionale, didactice şi ştiinţifice a cadrului didactic, în baza documentelor justificative anexate la cererea de înscriere, de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi acordarea punctajului rezultat prin aplicarea criteriilor şi punctajelor prevăzute în anexa nr. 2.

(11) Candidaţii care solicită detaşare la cerere, prin concurs/concurs specific, pe posturi didactice/catedre în unităţi de învăţământ având clase speciale de limbi străine cu program intensiv şi/sau bilingv, clase cu predare în altă limbă decât cea în care şi-au făcut studiile, clase cu profil sportiv sau artistic (corepetiţie, muzică, arta actorului, coregrafie, arte plastice, arte decorative, arte ambientale, arhitectură şi design), pe catedre de informatică, de tehnologia informaţiei şi comunicării, de informatică-tehnologii asistate de calculator (pentru profil tehnic şi servicii), de instruire practică sau de activităţi de pre-profesionalizare, pe catedre/posturi didactice din cluburi şcolare sportive sau din palatele şi cluburile copiilor, susţin o probă practică/orală eliminatorie în profilul postului didactic solicitat. Fac excepţie cadrele didactice titulare detaşate de pe posturi didactice/catedre similare, cadrele didactice titulare care au obţinut rezultatul «admis» la evaluarea acestor probe în cadrul etapelor de transferare pentru restrângere de activitate şi pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, cadrele didactice titulare care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la evaluarea acestor probe în cadrul concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, sesiunea 2012, iar candidaţii care susţin proba scrisă specifică pentru ocuparea unui post de educatoare/învăţător sunt exceptaţi de la susţinerea probei eliminatorii orale la limba în care urmează să se realizeze predarea. Rezultatul probei practice/orale eliminatorii în profilul postului se consemnează prin «admis» sau «respins». La aceste probe nu se admit contestaţii, hotărârea comisiei de concurs rămânând definitivă.

(12) Evaluarea probei practice/orale se realizează de către o comisie, numită prin decizie a inspectorului şcolar general, formată din: preşedinte - inspector de specialitate/metodist; membri - câte 2 profesori cu gradul didactic I sau II cu specializarea în profilul postului/inspectori de specialitate/metodişti ai inspectoratului şcolar/responsabili ai comisiilor metodice;secretar - directorul unităţii de învăţământ în care se organizează proba practică/orală. Rezultatul probei practice/orale eliminatorii în profilul postului se consemnează prin «admis» sau «respins». La aceste probe nu se admit contestaţii, hotărârea comisiei pentru evaluarea probei practice/orale rămânând definitivă. Probele practice/orale eliminatorii în profilul postului se organizează şi se desfăşoară conform anexelor nr. 4-11.

(13) Ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, prin detaşare la cerere, se realizează în şedinţa publică, organizată la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, în perioada prevăzută în Calendar, in ordine, de către:

a) cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar anterior concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar din anul 2012, care au participat la acest concurs şi au obţinut cel puţin media 5,00 (cinci) şi solicită detaşare la cerere, în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute la concurs;

b) cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar anterior concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar din anul 2012, inclusiv cele transferate în baza acestui concurs, care solicită detaşare la cerere, în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut prin evaluarea activităţii profesionale, didactice şi ştiinţifice, în urma aplicării criteriilor şi punctajelor prevăzute în anexa nr. 2.

(14) în cazul mediilor egale sau a punctajelor egale are prioritate în următoarea ordine:

a) persoana al/a cărei soţ/soţie este cadru didactic titular în localitatea în care se solicită detaşarea;

b) persoana, cadru didactic titular, care are domiciliul sau reşedinţa în localitatea în care se află postul/catedra solicitată;

c) persoana al/a cărei soţ/soţie este cadru didactic;

d) persoana al/a cărei soţ/soţie este ales/aleasă în Parlament, este numit/numită în Guvern sau îndeplineşte funcţii

de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Preşedinţiei, al Guvernului ori în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, persoana al cărei soţ/soţie este aleasă de Parlament în organismele centrale ale statului, precum şi persoana al/a cărei soţ/soţie îndeplineşte funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean sau o funcţie de îndrumare şi control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport. De asemenea, au prioritate soţul/soţia persoanei care îndeplineşte funcţii de conducere şi de specialitate la Casa Corpului Didactic, precum şi soţul/soţia cadrelor didactice numite în funcţii de conducere sau de specialitate la comisiile şi agenţiile din subordinea Preşedinţiei, a Parlamentului sau a Guvernului, soţia/soţul liderilor sindicatelor din învăţământ, care au drept de rezervare de catedră, şi ai/ale cadrelor active ale Ministerului Apărării, ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, ale Serviciului Român de Informaţii şi alte servicii speciale la nivel naţional, mutate, la ordin, în altă localitate.

(15) Dacă, după aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (14), se menţine egalitatea, departajarea se face luându-se în considerare, în ordine, următoarele criterii:

a) apropierea de domiciliu;

b) media de departajare, calculată cu 4 zecimale;

c) gradul didactic;

d) cuprinderea în cadrul unui program de conversie organizat de instituţii autorizate/acreditate, conform legii;

e) media la examenul de bacalaureat/absolvire/licenţă (stat);

f) media la examenul pentru obţinerea gradului didactic;

g) vechimea în învăţământ.

(16) Cadrul didactic, care nu poate participa la şedinţa publică de repartizare prin detaşare la cerere, are dreptul să desemneze, prin procură notarială în original, un împuternicit care să îi reprezinte interesele - în cazul în care cadrul didactic nu este prezent personal sau printr-un împuternicit la şedinţa publică, cererea acestuia nu se soluţionează. Opţiunea fiecărui cadru didactic se consemnează în procesul-verbal ai comisiei, cu certificare prin semnătura solicitantului sau împuternicitului, acesta din urma prezentând procura notarială în original.

(17) Detaşarea la cerere a personalului didactic se dispune anual, prin decizie a inspectorului şcolar general. O persoană poate beneficia de detaşare la cerere pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi.

(18) Cadrele didactice numite cu statut de titular în baza rezultatelor obţinute la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar, sesiunea 2012, care s-au prezentat la postul didactic/catedra la care au fost repartizate pot beneficia de detaşare la cerere, în primul an după concurs, după data de 1 septembrie 2012, în baza punctajului obţinut prin evaluarea activităţii profesionale, didactice şi ştiinţifice, în urma aplicării criteriilor şi punctajelor prevăzute în anexa nr. 2. Acestea pot beneficia şi de detaşare în interesul învăţământului, în primul an după concurs, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza hotărârii comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar.”

24. La articolul 144, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, prin comisia de mobilitate, centralizează posturile didactice, catedrele şi orele râmase neocupate după sesiunea de rezolvare a detaşărilor la cerere, precum şi după modificarea duratei contractelor de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, analizarea posibilităţii prelungirii duratei contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată pentru anul şcolar 2012-2013 la nivelul unităţilor de învăţământ pentru alte cadre didactice încadrate prin suplinire în anul şcolar curent, după derularea etapelor de pretransferare şi detaşare în interesul învăţământului şi detaşare la cerere, în condiţiile prevăzute la art. 111 alin. (6) lit. b) şi alin. (7), cu respectarea criteriilor de departajare prevăzute la art. 111 alin. (8), şi le repartizează, în ordine, candidaţilor rămaşi nerepartizaţi după concursul organizat la nivelul unităţii de învăţământ sau al consorţiilor şcolare ori prin asocieri temporare de unităţi de învăţământ la nivel local sau judeţean.”

25. Articolul 156 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 156. - (1) După încheierea contractelor de muncă cu personalul didactic repartizat conform dispoziţiilor art. 144-155, directorul unităţii de învăţământ atribuie posturile didactice/catedrele/orele rămase neocupate, în regim de plata cu ora, cadrelor didactice titulare în unitatea de învăţământ, la solicitarea acestora, şi comunică situaţia inspectoratului şcolar în perioada prevăzută în Calendar.

(2) După atribuirea posturilor didactice/catedrelor/orelor rămase neocupate în regim de plata cu ora cadrelor didactice titulare în unitatea de învăţământ, directorii unităţilor de învăţământ în care mai rămân posturi didactice/catedre/ore neocupate acordă avizul pentru încadrarea în regim de plata cu ora, în baza prezentării unui curriculum vitae şi susţinerii unui interviu, în perioada prevăzută în Calendar, personalului didactic titular în altă unitate de învăţământ, specialiştilor consacraţi în domeniul de specialitate ai curriculei şcolare, personalului angajat în alte domenii de activitate, personalului didactic pensionat, cu respectarea condiţiilor de studii, avizelor şi atestatelor necesare pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate.”

26. Articolul 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 157. - (1) Pe baza informaţiilor transmise de directorii unităţilor de învăţământ, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti realizează lista posturilor didactice/catedrelor/orelor vacante/rezervate rămase neocupate pe care o publică prin afişare la avizier şi postare pe site-ul instituţiei în perioada prevăzută în Calendar.

(2) Personalul didactic care a obţinut avizul pentru încadrarea în regim de plata cu ora se adresează inspectoratului şcolar, în vederea repartizării, în perioada prevăzută în Calendar.

(3) Pe baza informaţiilor transmise de directorii unităţilor de învăţământ, inspectoratul şcolar judeţean/ai municipiului Bucureşti întocmeşte, pe discipline, lista personalului didactic titular, asociat şi pensionat, care a primit avizul pentru încadrarea în regim de plata cu ora la unităţi de învăţământ. Această listă poate fi completată cu cererile adresate direct inspectoratului şcolar.

(4) Inspectoratele şcolare repartizează, în şedinţă publică, posturile didactice/catedrele/orele rămase neocupate, în ordine:

a) personalului didactic titular care a primit avizul pentru încadrarea în regim de plata cu ora la unităţi de învăţământ;

b) specialiştilor consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare şi personalului angajat în alte domenii de activitate care au primit avizul pentru încadrarea în regim de plata cu ora la unităţi de învăţământ;

c) personalului didactic pensionat care a primit avizul pentru încadrarea în regim de plata cu ora la unităţi de învăţământ;

d) personalului didactic titular care a solicitat încadrarea în regim de plata cu ora, rămas neîncadrat, în ordinea descrescătoare a punctajului;

e) specialiştilor consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare şi personalului angajat în alte domenii de activitate care au solicitat încadrarea în regim de plata cu ora, rămaşi neîncadraţi, în ordinea descrescătoare a punctajului;

f) personalului didactic pensionat rămas neîncadrat, care nu depăşeşte cu cel mult 3 ani vârsta legală de pensionare, în ordinea descrescătoare a punctajului;

g) personalului didactic pensionat, care depăşeşte cu 3 (trei) ani vârsta legală de pensionare, rămas neîncadrat, în ordinea descrescătoare a punctajului.

(5) Angajarea personalului didactic în regim de plata cu ora, repartizat prin decizia inspectorului şcolar general, se va face de către directorul unităţii de învăţământ, după prezentarea curriculumului vitae şi susţinerea interviului.

(6) încadrarea în regim de plata cu ora a personalului didactic titular din aceeaşi unitate de învăţământ şi a personalului didactic asociat şi pensionat se face pe durata cursurilor sau până la revenirea titularului la post/catedră în timpul anului şcolar.”

27. Capitolul IX se abrogă.

28. La articolul 161, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Specializările absolvenţilor cu studii universitare de lungă/scurtă durată, care se înscriu la sesiunea de transferare pentru restrângere de activitate, la concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar, la etapele de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, detaşare în interesul învăţământului sau detaşare la cerere, care au început studiile până în anul 1993, trebuie să se regăsească în Centralizator.

(3) Specializările absolvenţilor cu studii universitare de lungă/scurtă durată sau care au finalizat ciclul I de studii universitare de licenţă, care se înscriu la sesiunea de transferare pentru restrângere de activitate, la examenul de definitivare în învăţământ, la concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar, la etapele de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, detaşare în interesul învăţământului, detaşare la cerere sau titularizare în baza art. 253 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care au început studiile după intrarea în vigoare a Legii nr. 88/1993*) privind acreditarea instituţiilor din învăţământul superior şi recunoaşterea diplomelor, republicată, trebuie să se regăsească atât în Centralizator, cât şi în hotărârile de Guvern privind autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular, profilurile, specializările, durata studiilor, precum şi titlurile obţinute de absolvenţii învăţământului universitar, nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor universitare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular, structurile şi specializările universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu din instituţiile de învăţământ superior emise după data de 17 decembrie 1993, care cuprind specializările autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, precum şi forma de învăţământ pentru care au fost autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate. Programele de studii universitare de masterat acreditate şi forma de învăţământ pentru care au fost acreditate sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.”

29. Articolul 162 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 162. - (1) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar îşi desfăşoară activitatea pe durata unui an calendaristic, în conformitate cu prevederile Calendarului, şi este

abilitată să ia decizii şi în afara perioadelor prevăzute de acesta, pentru rezolvarea tuturor situaţiilor care pot să apară: completare de normă pe perioadă determinată, detaşare la cerere pentru cadrele didactice participante la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor didactice vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar din iulie 2011 şi/sau 2012 care au obţinut cel puţin nota 5,00 (cinci) sau în baza punctajului, detaşare în interesul învăţământului, schimb de posturi între suplinitori, pretransfer prin schimb de posturi prin consimţământ scris, cu excepţia transferării pentru restrângere de activitate, pretransferării, întregirilor de normă didactică şi completărilor de normă pe perioadă nedeterminată, cu informarea şi avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi şedinţe publice de repartizare, monitorizarea concursurilor/testărilor organizate de unităţile de învăţământ în vederea ocupării posturilor didactice vacante/rezervate care apar pe parcursul anului şcolar pe perioadă determinată, refacerea documentelor de numire/transfer/repartizare pentru personalul didactic titular, ca urmare a restructurării reţelei şcolare, a transformării unor unităţi de învăţământ în unităţi de alt nivel şi a schimbării denumirii unităţilor de învăţământ pe parcursul anului şcolar. Toate situaţiile apărute, cu excepţia întregirilor de normă didactică, a completărilor de normă didactică pe perioadă nedeterminată, a pretransferării şi a transferării pentru restrângere de activitate, în afara perioadelor prevăzute în Calendar, vor fi analizate în cadrul comisiilor paritare ce sunt constituite la nivelul inspectoratelor şcolare.

(2) Cadrele didactice titulare a căror restrângere de activitate nu a fost soluţionată în etapele prevăzute de Calendar pot fi detaşate în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate pentru care nu au studii corespunzătoare, fiind salarizate ca personal didactic fără studii corespunzătoare postului, cu acordul scris al cadrelor didactice în cauză.”

30. Articolul 1651 se abrogă.

31. La anexa nr. 22, după modelul cererii de înscriere la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate se introduc modelele de cereri prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

32. Anexa nr. 25 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2 la prezentul ordin.

33. După anexa nr. 25 se introduc două noi anexe, anexele nr. 26 şi 27, prevăzute în anexele nr. 3 şi 4 la prezentul ordin.

34. Articolul 166 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 166. - Anexele nr. 1-27 fac parte integrantă din prezenta metodologie.”

Art. II. - Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, interimar,

Liviu Marian Pop

 

Bucureşti, 14 iunie 2012.

Nr. 4.472.


*) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/1997 a fost abrogată prin Legea nr. 272/2004 privind proiecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu  modificările şi completările ulterioare.

*) Legea nr. 88/1993 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

MODELE DE CERERI

 

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 25 la metodologie)

 

CALENDARUL

mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2012-2013

 

Lucrările privitoare la mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat se monitorizează/organizează/auditează la nivelul inspectoratelor şcolare şi sunt coordonate de comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, numită prin decizie a inspectorului şcolar general, până la data de 3 ianuarie 2012, în următoarea componenţă:

a) preşedinte - inspector şcolar general adjunct cu atribuţii în domeniul managementului resurselor umane;

b) vicepreşedinte - inspector şcolar cu atribuţii referitoare la managementul resurselor umane/inspector şcolar cu atribuţii referitoare la managementul instituţional/inspector şcolar de specialitate;

c) secretari - inspectori şcolari cu atribuţii referitoare la managementul resurselor umane/inspectori şcolari cu atribuţii referitoare la managementul instituţional/inspectori şcolari de specialitate/directori de unităţi de învăţământ de nivel liceal;

d) membri - inspectori şcolari de specialitate/inspectori şcolari/inspector responsabil pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale/profesori metodişti, câte unul pentru fiecare specialitate, consilierul juridic şi analistul programator de la inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

Comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar îşi desfăşoară activitatea conform prezentului calendar şi este abilitată să ia decizii şi în afara perioadei prevăzute de acesta, pentru rezolvarea tuturor situaţiilor care pot să apară, în baza hotărârilor comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar sau a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, cu informarea şi avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu excepţia transferării pentru restrângere de activitate, pretransferării prin consimţământ între unităţi, a întregirilor de normă didactică şi a completărilor de normă didactică pe perioadă nedeterminată.

Comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar îşi desfăşoară activitatea pe durata unui an calendaristic.

Reprezentanţii organizaţiilor sindicale din învăţământ reprezentative la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti participă ca observatori la toate etapele mobilităţii personalului didactic de predare şi de pregătire/instruire practică din învăţământul preuniversitar. În această calitate au acces la documentele comisiei de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, au dreptul de a semnala preşedintelui comisiei eventualele nerespectări ale prevederilor legale şi semnează alături de membrii comisiei documentele finale.

I. Ca urmare a restructurării reţelei şcolare, a transformării unor unităţi de învăţământ în unităţi de alt nivel şi a schimbării denumirii unităţilor de învăţământ, inspectoratele şcolare revizuiesc deciziile de restructurare a reţelei şcolare şi în baza acestora emit noi documente de numire pentru personalul didactic titular al sistemului naţional de învăţământ afectat de aceste schimbări.

Pentru cadrele didactice titulare la nivelul gimnazial/şcoala de arte şi meserii în unităţi cu clase V-XII/XIII sau I-XII/XIII, care îndeplinesc condiţiile de ocupare a unui post didactic de nivel liceal, la solicitarea acestora, inspectoratele şcolare emit noi documente de numire în care se precizează nivelul cel mai înalt de învăţământ al unităţii, în funcţie de postul/catedra ocupat(ă).

Perioada: 3-6 ianuarie 2012

II. Ordinea desfăşurării etapelor mobilităţii personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2012-2013 este următoarea:

1. Întocmirea de către unităţile de învăţământ a listelor cuprinzând personalul didactic titular care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare la 1 septembrie 2012 şi comunicarea lor inspectoratului şcolar:

a) pentru limită de vârstă;

b) la cerere, pentru pensionare anticipată sau pensionare anticipată parţială.

Perioada: 5-10 ianuarie 2012

2. Constituirea catedrelor, încadrarea personalului didactic titular în învăţământ şi soluţionarea cererilor de întregire a normei didactice a personalului didactic titular conform prezentei metodologii pentru anul şcolar 2012-2013:

a) la nivelul unităţilor de învăţământ/consorţiilor şcolare;

Perioada: 11-25 ianuarie 2012

b) analiza, corectarea şi avizarea proiectului de încadrare şi a ofertei de posturi didactice/catedre vacante/rezervate de către inspectoratul şcolar.

Perioada: 26 ianuarie-8 februarie 2012

3. Transferarea personalului didactic titular ai sistemului naţional de învăţământ preuniversitar disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare:

a) afişarea la inspectoratul şcolar a listei cuprinzând posturile didactice/catedrele vacante/rezervate;

Termen: 15 februarie 2012

b) afişarea, la inspectoratele şcolare, a listei cadrelor didactice care intră în restrângere de activitate, începând cu 1 septembrie 2012;

Termen: 15 februarie 2012

c) depunerea solicitărilor de câtre cadrele didactice aflate în restrângere de activitate pentru obţinerea consimţământului în vederea soluţionării restrângerii de activitate;

Perioada: 16-22 februarie 2012

d) analiza în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ a solicitărilor şi comunicarea hotărârii cu privire la acordarea/neacordarea consimţământului;

Perioada: 23-24 februarie 2012

e) înregistrarea cererilor personalului didactic care solicită soluţionarea restrângerii de activitate ia comisia de mobilitate a inspectoratului şcolar;

Perioada: 28 februarie-6 martie 2012

f) desfăşurarea probelor practice/orale;

Perioada: 7-9 martie 2012

g) afişarea la inspectoratul şcolar a listelor cu punctajele cadrelor didactice care solicită soluţionarea restrângerii de activitate;

Perioada: 7-9 martie 2012 h) înregistrarea contestaţiilor la punctajele acordate;

Perioada: 12-13 martie 2012

i) soluţionarea contestaţiilor în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi afişarea punctajelor finale;

Termen: 14 martie 2012

j) soluţionarea cererilor de restrângere de activitate în şedinţă publică;

Perioada: 15-16 martie 2012

k) înregistrarea contestaţiilor la inspectoratul şcolar cu privire la modul de soluţionare a restrângerilor;

Perioada: 19-20 martie 2012

l) soluţionarea contestaţiilor în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar;

Termen: 21 martie 2012 m) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare.

Termen: 22 martie 2012

4. Organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivat:

a) susţinerea inspecţiilor speciale la clasă;

Perioada: 1 noiembrie 2011-5 iunie 2012

b) susţinerea probei scrise;

Termen: 17 iulie 2012

c) afişarea rezultatelor;

Termen: 23 iulie 2012

d) înregistrarea contestaţiilor şi transmiterea acestora la centrele de evaluare;

Perioada: 23-24 iulie 2012

e) rezolvarea contestaţiilor,

Termen: 25 iulie 2012

f) afişarea rezultatelor finale.

Termen: 26 iulie 2012

5. Ocuparea prin concurs a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar:

a) afişarea listei posturilor didactice/catedrelor ocupate ca urmare a soluţionării restrângerilor de activitate şi ca urmare a acordării prelungirii contractelor pe perioadă nedeterminată/determinată pentru anul şcolar următor la unităţile de învăţământ şi la inspectoratele şcolare;

Termen: 28 martie 2012

b) afişarea listei reactualizate cu posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru concurs la unităţile de învăţământ şi la inspectoratele şcolare;

Termen: 28 martie 2012

c) verificarea şi publicarea listei finale reactualizate cu posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru concurs, a centrelor de concurs şi a graficului de desfăşurare a probelor la unităţile de învăţământ şi la inspectoratele şcolare;

Termen: 30 martie 2012

d) înregistrarea cererilor de înscriere a candidaţilor la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate la secretariatul unităţii de învăţământ/centrului care organizează concurs şi ale candidaţilor care solicită angajare în baza notelor de la concursul din iulie 2010 şi/sau la concursul din iulie 2011;

Perioada: 2-12 aprilie 2012

e) verificarea şi avizarea dosarelor candidaţilor de către comisia de organizare şi desfăşurare a concursului şi consilierul juridic al inspectoratului şcolar;

Perioada: 18-27 aprilie 2012

f) validarea înscrierii, prin semnătură, de către candidaţi sau împuterniciţii acestora prin procură notarială în original, conform graficului stabilit de comisia de organizare şi desfăşurare a concursului; neprezentarea la validare atrage după sine anularea înscrierii la concurs;

Perioadele: 20-28 aprilie 2012; 26-31 iulie pentru absolvenţii promoţiei 2012

g) afişarea listei candidaţilor înscrişi şi a graficului privind susţinerea probelor practice/orale şi a inspecţiilor la clasă;

Termen: 30 aprilie 2012

h) organizarea şi desfăşurarea probelor practice/orale şi a inspecţiilor speciale la clasă;

Perioada: 2 mai-8 iunie 2012

i) desfăşurarea probei scrise;

Termen: 2 august 2012

j) afişarea rezultatelor la centrele de concurs şi la inspectoratele şcolare;

Termen: 7 august 2012

k) înregistrarea contestaţiilor la centrele de concurs şi transmiterea acestora către centrele de evaluare;

Perioada: 7-8 august 2012 I) rezolvarea contestaţiilor;

Termen: 9 august 2012 m) afişarea rezultatelor finale la centrele de concurs şi la inspectoratele şcolare.

Termen: 10 august 2012

5.1. Etapa I de repartizare - repartizarea în şedinţă publică, la nivel de centru de concurs/unitate de învăţământ, a candidaţilor care au obţinut cel puţin media de repartizare 7,00 (şapte) la concursul din 2012, pe posturile didactice/catedrele vacante publicate în vederea angajării pe perioada nedeterminată:

a) repartizarea în şedinţă publică, la nivelul centrului de concurs/unităţii de învăţământ, a candidaţilor care au obţinut cel puţin nota 7,00 (şapte), pe posturile didactice/catedrele vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată;

Termen: 13 august 2012

b) reactualizarea şi afişarea listei posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate pentru angajare pe perioadă determinată la centrele/unităţile de învăţământ care organizează concurs;

Termen: 14 august 2012

c) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.

Termen: 31 august 2012

5.2. Etapa a II-a de repartizare - repartizarea în şedinţă publică, la nivel de centru de concurs/unitate de învăţământ, a candidaţilor care au obţinut cel puţin media de repartizare 5,00 (cinci) la concursul din sesiunea 2012 pe posturile didactice/catedrele vacante/rezervate publicate pentru angajare pe perioadă determinată:

a) repartizarea în şedinţă publică, la nivelul centrului de concura/unitate de învăţământ, a candidaţilor care au obţinut cel puţin media 5,00 (cinci) Ia concursul din sesiunea 2012 pe posturile didactice/catedrele vacante/rezervate publicate în vederea angajării pe perioadă determinată;

Termen: 16 august 2012

b) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră;

Termen: 31 august 2012

c) transmiterea la inspectoratele şcolare a listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete rămase neocupate, a listei candidaţilor repartizaţi şi a listei candidaţilor rămaşi nerepartizaţi;

d) publicarea, la inspectoratele şcolare, a listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete rămase neocupate, a listei candidaţilor repartizaţi şi a listei candidaţilor rămaşi nerepartizaţi.

Termen: 17 august 2012

6. Ocuparea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate, la nivelul inspectoratului şcolar, prin completarea normei didactice a personalului didactic titular

a) depunerea dosarelor pentru completarea normei didactice de către personalul didactic titular la inspectoratele şcolare;

Perioada: 8-9 august 2012

b) afişarea punctajelor;

Termen: 10 august 2012

c) depunerea contestaţiilor la punctaje;

Zilele: 10 şi 13 august 2012

d) soluţionarea contestaţiilor şi afişarea listelor finale;

Termen: 14 august 2012

e) soluţionarea completărilor de normă didactică în şedinţă publică organizată la nivel judeţean;

f) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate;

Termen: 20 august 2012

g) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.

Termen: 31 august 2012

7. Ocuparea posturilor didactice/catedrelor râmase vacante/rezervate, la nivelul inspectoratului şcolar, prin pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ:

a) depunerea cererilor, însoţite de documentele cerute în acestea, de către cadrele didactice care solicită pretransfer prin consimţământul unităţilor de învăţământ la inspectoratele şcolare, precum şi la unităţile de învăţământ pentru obţinerea acordului pentru pretransfer; verificarea şi avizarea dosarelor de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi consilierul juridic al inspectoratului şcolar;

Perioada: 16-20 august 2012

b) desfăşurarea probelor practice/orale;

Termen: 21 august 2012

c) analiza, în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ, a solicitărilor şi comunicarea hotărârii cu privire la acordarea/neacordarea acordului pentru pretransfer;

Termen: 22 august 2012

d) depunerea acordurilor emise unităţile de învăţământ, de către personalul didactic care solicită pretransfer prin consimţământul unităţilor de învăţământ, la comisia de mobilitate a inspectoratului şcolar;

Perioada: 22-23 august 2012

e) soluţionarea cererilor de pretransfer prin consimţământ între unităţile de învăţământ în şedinţă publică;

Termen: 24 august 2012

f) înregistrarea contestaţiilor la inspectoratul şcolar cu privire la modul de soluţionare a cererilor de pretransfer prin consimţământ între unităţile de învăţământ;

Zilele: 24 şi 27 august 2012

g) soluţionarea contestaţiilor în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate;

Termen: 28 august 2012

h) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare.

Termen: 31 august 2012

8. Detaşarea în interesul învăţământului:

a) numirea, prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţiile de conducere, îndrumare şi control neocupate prin concurs;

Termen: 16 august 2012

b) înregistrarea, de către inspectorii de specialitate, a solicitărilor unităţilor de învăţământ; înregistrarea cererilor cadrelor didactice titulare, a căror restrângere de activitate nu a fost soluţionată prin transfer sau repartizare, la inspectoratele şcolare;

Perioada: 17-21 august 2012

c) organizarea şi desfăşurarea probelor practice/orale în profilul postului;

Termen: 22 august 2012

d) discutarea şi soluţionarea propunerilor făcute de inspectorii şcolari de specialitate în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi afişarea listei cadrelor didactice detaşate în interesul învăţământului la inspectoratele şcolare;

Termen: 28 august 2012

e) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate ca urmare a modificării duratei contractelor de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată şi aprobării detaşărilor în interesul învăţământului;

f) soluţionarea cererilor cadrelor didactice titulare, a căror restrângere de activitate nu a fost soluţionată prin transfer sau repartizare, în şedinţă publică, prin detaşare în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate, pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate;

Termen: 29 august 2012

g) emiterea şi comunicarea deciziilor de detaşare în interesul învăţământului.

Termen: 31 august 2012

9. Ocuparea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate la nivelul inspectoratului şcolar de cadrele didactice titulare care solicită detaşare la cerere, de candidaţii râmaşi nerepartizaţi după concursul din sesiunea 2012, precum şi de candidaţii care solicită angajare în baza notelor de la concursul din sesiunea iulie 2011 şi/sau la concursul din sesiunea iulie 2010:

a) înregistrarea, la unităţile de învăţământ, a cererilor de continuitate pentru detaşare la cerere;

Termen: 16 august 2012

b) comunicarea la inspectoratele şcolare a acordului/refuzului consiliului/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ pentru continuitate prin detaşare la cerere şi cadrelor didactice solicitante;

Termen: 20 august 2012

c) înregistrarea, la inspectoratele şcolare, a cererilor de înscriere, însoţite de documentele solicitate în acestea, pentru cadrele didactice care solicită continuitate pentru detaşare la cerere, respectiv detaşare ia cerere prin concurs sau concurs specific, verificarea şi avizarea dosarelor de către comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi consilierul juridic al inspectoratului şcolar;

Perioada: 17-21 august 2012

d) organizarea şi desfăşurarea probelor practice/orale în profilul postului;

Termen: 22 august 2012

e) afişarea punctajelor la inspectoratele şcolare;

Termen: 22 august 2012

f) depunerea contestaţiilor la punctaje la inspectoratele şcolare;

Perioada: 22-23 august 2012

g) soluţionarea contestaţiilor şi afişarea listelor finale la inspectoratele şcolare;

Termen: 24 august 2012

h) soluţionarea, în şedinţă publică, a cererilor de continuitate pentru detaşare la cerere;

i) repartizarea, în şedinţă publică, a cadrelor didactice titulare prin detaşare la cerere în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar;

j) repartizarea, în şedinţă publică, a cadrelor didactice titulare prin detaşare la cerere în ordinea descrescătoare a punctajelor;

k) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate ca urmare a soluţionării detaşărilor la cerere şi ca urmare a acordării prelungirii contractelor pe perioadă determinată pentru anul şcolar următor;

Termen: 29 august 2012

l) repartizarea candidaţilor rămaşi nerepartizaţi după concursul din sesiunea 2012, precum şi a candidaţilor care solicită angajare în baza notelor de la concursul din sesiunea iulie 2010 şi/sau la concursul din sesiunea iulie 2011;

Perioada: 30-31 august 2012

m) emiterea şi comunicarea deciziilor de detaşare în interesul învăţământului.

Termen: 31 august 2012

10. Ocuparea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate în regim de plată cu ora la nivelul unităţilor de învăţământ:

a) depunerea dosarelor pentru încadrare în regim de plată cu ora la unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare;

Perioadele: 2-12 aprilie 2012; 16-17 august 2012 b) atribuirea orelor în regim de plată cu ora la nivelul unităţilor de învăţământ;

Termen: 3 septembrie 2012

c) transmiterea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete rămase neocupate, a listei posturilor ocupate în regim de plată cu ora şi a listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete rămase neocupate datorită neprezentării la post a candidaţilor repartizaţi în etapele anterioare;

Termen: 4 septembrie 2012

d) afişarea listei posturilor didactice vacante/rezervate la inspectoratele şcolare;

Termen: 5 septembrie 2012

e) repartizarea candidaţilor conform art. 158 din prezenta metodologie;

Perioada: 6-7 septembrie 2012

f) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.

Termen: 10 septembrie 2012

III. Transmiterea la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a situaţiei statistice globale privind repartizarea candidaţilor pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate.

Termen: 17 septembrie 2012

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 26 la metodologie)

 

- Model -

 

RAPORT

al comisiei de mobilitate a personalului didactic constituite la nivelul unităţii de învăţământ, referitor la cadrele didactice care au solicitat consimţământul pentru pretransfer pe un post didactic/o catedră vacant(ă)

 

Subsemnatul,............................................., profesor titular la catedra de....................................... preşedinte al comisiei de mobilitate a personalului didactic din ................................ localitatea ..............., judeţul ............................., numit prin Decizia nr........../.........împreună cu ............................. şi ................., membri ai comisiei, am desfăşurat în perioada ................................................ următoarele activităţi:

- am preluat solicitările (şi documentele anexate), înregistrate la secretariatul unităţii de cadre didactice titulare care au solicitat consimţământul pentru pretransfer pe un post didactic/o catedră vacant(ă) din unitate;

- am verificat dosarele cadrelor didactice şi am ierarhizat cadrele didactice care solicită acelaşi/aceeaşi post/catedră conform criteriilor prevăzute de Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în ordinea descrescătoare a punctajelor.

Au depus solicitări un număr de..............cadre didactice, după cum urmează:

1. Doamna/Domnul .............................................. cadru didactic titular pe/la postul didactic/catedra de ............................................ de la ............................................., localitatea ........................................, judeţu ................................................... cu specializările ........................................................., pentru postul/posturile/catedra/catedrele .............................................................................................................;

2.........................................................................................................................................................

În baza documentelor anexate solicitărilor, am concluzionat următoarele:

- Propunem acordarea consimţământului pentru pretransferul pe postul didactic/catedra de ............................... din unitate pentru doamna/domnul ................................., cadru didactic titular pe/la postul didactic/catedra de ......................................de la.............................. localitatea ..............................., judeţul .................................................., cu specializările ......................................din următoarele motive:

- îndeplineşte condiţiile de studii necesare ocupării postului didactic/catedrei;

- are avizele şi atestatele necesare ocupării postului didactic/catedrei;

- îndeplineşte condiţiile prevăzute la criteriul...............................şi are punctajul.....................

- Propunem neacordarea consimţământului pentru pretransferul pe postul didactic/catedra de ...............din unitate pentru doamna/domnul..............., cadru didactic titular pe/la postul didactic/catedra de.............de la............, localitatea ..............judeţul................, cu specializările........................, din următoarele motive:....................................................................................................................................

 

Preşedinte,

.................................

Membri

.................................

.................................

.................................

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 27 la metodologie)

 

1. Model de acord emis de directorul unităţii de învăţământ privind pretransferul prin consimţământ între unităţile de învăţământ

 

(Antetul unităţii)

Nr............../.................

 

Către

Domnul/Doamna.....................................................

……………………………………………………………

(adresa de domiciliu, conform documentelor anexate în dosar)

 

Ca urmare a Solicitării dumneavoastră nr. ............/.............. referitoare la pretransferul prin consimţământ între unităţile de învăţământ pe un post didactic/o catedră vacant(ă) din unitatea noastră de învăţământ, în baza Adresei nr. ............/............., anexată solicitării dumneavoastră, prin care conducerea/conducerile................................................................................................................................ (unitatea/unităţile de învăţământ în care cadru didactic este titular)

îşi exprimă acordul pentru pretransferul dumneavoastră prin consimţământ între unităţile de învăţământ, având în vedere că din analiza documentelor anexate cererii dumneavoastră rezultă că îndepliniţi condiţiile legale şi vă încadraţi în criteriile de selecţie stabilite pentru ocuparea postului solicitat, vă informăm că, în şedinţa Consiliului de administraţie al.........................din data de....................., a fost validată propunerea comisiei de mobilitate constituite la nivelul unităţii de acordare a consimţământului privind pretransferarea dumneavoastră începând cu 1 septembrie 2012 pe postul didactic/catedra vacant(ă) de.........................................................................................................................(disciplina postului/catedrei, conform Centralizatorului), formată dintr-un număr de..........ore(..........ore TC+CDL şi............ore opţionale) publicat(ă) de unitatea noastră, având codul..........

Prezenta comunicare va fi ataşată solicitării pe care o veţi depune în atenţia comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru soluţionarea cererilor de pretransfer în şedinţă publică.

 

Director,

.......................................

 

2. Model de adresă de înştiinţare a inspectoratului şcolar referitor la acordurile emise pentru pretransfer prin consimţământ între unităţile de învăţământ

 

(Antetul unităţii)

Nr................/...............

 

Către

Inspectoratul Şcolar Judeţean.........................................................../al Municipiului Bucureşti

 

În atenţia preşedintelui comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar

Prin prezenta vă facem cunoscut că, în şedinţa Consiliului de administraţie al................................... din data de....................., a/au fost analizată(e) propunerea/propunerile comisiei de mobilitate constituite la nivelul unităţii de învăţământ de acordare a consimţământului privind pretransferul prin consimţământ între unităţile de învăţământ, începând cu 1 septembrie 2012, pe posturi didactice/catedre vacante din unitate pentru următoarele cadre didactice, titulare în învăţământul preuniversitar:

1. Domnul/Doamna................................................., cadru didactic titular pe postul didactic/catedra de........................................... de la ......................................................................., judeţul/sectorul..................................... localitatea........................................../Bucureşti, cu specializările.................................................................., pentru postul didactic/catedra vacant(ă) de...................................formată dintr-un număr de..........ore (...........ore TC+CDL şi..........ore opţionale), nivelul....................................., regimul de mediu................... cu predare în limba ................................... publicat(ă) de unitatea noastră, având codul..........................

În urma verificării documentelor ataşate cererii, a rezultat faptul că domnul/doamna .......................

Îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi pretransferat(ă) pe postul didactic/catedra menţionat(ă) anterior si se încadrează în criteriile de selecţie,

2.........................................................................................................................................................

În conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ne asumăm întreaga responsabilitate pentru corectitudinea şi legalitatea demersurilor efectuate şi a soluţiei validate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.

Anexăm, în copie, avizată „conform cu originalul”:

- decizia de constituire a comisiei de mobilitate a personalului didactic la nivelul unităţii de învăţământ;

- procesul-verbal încheiat în urma activităţilor desfăşurate de comisia de mobilitate a personalului didactic din unitatea de învăţământ;

- propunerea comisiei de mobilitate a personalului didactic privind validarea cadrelor didactice selectate în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ;

- procesul-verbal al şedinţei Consiliului de administraţie al................în care au fost analizate propunerile comisiei de mobilitate a personalului didactic constituite la nivelul unităţii de învăţământ;

- acordurile emise cadrelor didactice privind pretransferul prin consimţământ între unităţile de învăţământ.

 

Director,

.......................................


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.