MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 297/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 297         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Sâmbătă, 5 mai 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 116 din 16 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II si IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare

 

Decizia nr. 119 din 16 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. I pct. 3 si art. III din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

 

Decizia nr. 120 din 16 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

98. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu

 

1.243/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, precum şi ale personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

7. - Ordin pentru modificarea si completarea Normelor privind cerinţele de informare şi de raportare referitoare la auditul statutar al situaţiilor financiare ale societăţilor de asigurare/reasigurare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 22/2008

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 116

din 16 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Valentina Coadă în Dosarul nr. 96/118/2010 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 51 D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.300/2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 96/118/2010, Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare.

Excepţia a fost ridicată de Valentina Coadă cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de recalculare a pensiei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile actelor normative criticate sunt contrare prevederilor art. 15, art. 47 alin. (2) şi art. 115 alin. (6) din Constituţie. În acest sens, arată că Legea nr. 218/2008 a reglementat un drept ocrotit de Constituţie, dreptul la pensie, iar acesta nu poate fi restrâns, nici chiar temporar, prin ordonanţe de urgenţă.

Curtea de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la problema reglementării printr-o ordonanţă de urgenţă a dreptului la pensie. În acest sens, invocă Decizia nr. 82/2009.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că dispoziţiile actelor normative criticate şi-au încetat aplicarea.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire ia excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA.

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2. 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 919 din 29 decembrie 2009.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei nu arată care anume dintre dispoziţiile actelor normative criticate sunt neconstituţionale, susţinând doar că acestea afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit de Legea nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. nr. 738 din 31 octombrie 2008.

Dispoziţiile art. I pct. 2 şi 3 din Legea nr. 218/2008 dispuneau completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu două noi articole, respectiv art. 782 şi art. 1651, prin care se prevedea majorarea punctajelor realizate în perioadele când asiguraţii/pensionarii au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, ori activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale sau deosebite. Art. II din aceeaşi lege dispunea recalcularea pensiilor în acord cu noile prevederi, începând cu data de 1 ianuarie 2009.

Prin art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 au fost abrogate prevederile art. II din Legea nr. 218/2008.

De asemenea, urmărind înlăturarea problemelor de aplicare a legii ce izvorau din existenţa a două acte normative care reglementau aceeaşi materie, respectiv Legea nr. 218/2008 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 a instituit o reglementare unică a conţinutului art. 78z şi art. 1651 din Legea nr. 19/2000.

Totodată, prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 s-a prevăzut că „( 1) Prevederile art. 1651 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010, prin acordarea diferenţei dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform prevederilor Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi cel acordat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

(2) Punctajul mediu anual calculat conform prevederilor alin. (1) se adaugă la punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2009.

(3) În situaţia în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (2) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare.

(4) Drepturile de pensie rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) se acordă beneficiarilor începând cu luna ianuarie 2010.”

Ulterior, art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 a modificat dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, dându-i următorul cuprins: „(1) Prevederile art. 1651 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin acordarea diferenţei dintre punctajul mediu anual rezultat în urma majorării efectuate conform prevederilor Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, şi cel acordat conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009.

(2) Punctajul mediu anual calculat conform prevederilor alin. (1) se adaugă la punctajul mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2010.

(3) în situaţia în care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat în urma aplicării prevederilor alin. (2) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit ori aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare.

(4) Drepturile de pensie rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (2) se acordă beneficiarilor începând cu luna ianuarie 2011.”

Din cele arătate, Curtea reţine că, în realitate, critica autorului excepţiei vizează dispoziţiile art. II şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 şi cele ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009.

Totodată, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate cu care a fost sesizată, aplicabile cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

În consecinţă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009.

Autorul excepţiei susţine că aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor texte din Constituţie: ari. 15 referitor la universalitatea drepturilor şi obligaţiilor constituţionale, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 115 alin. (6) referitor la condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, s-a mai pronunţat asupra conformităţii dispoziţiilor care suspendă începerea termenului de recalculare a pensiei cu prevederile art. 47 alin. (2) şi art. 115 alin. (6) din Constituţie.

Astfel, prin Decizia nr. 1.254 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 3 noiembrie 2010, şi prin Decizia nr. 1.278 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2010, Curtea a arătat că „emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 nu poate fi catalogată ca afectând dreptul fundamental la pensie, întrucât, faţă de Legea nr. 218/2008, care recunoştea drepturi suplimentare faţă de cuantumul pensiei aflate în plată, nu aduce reglementări de drept substanţial noi, deci nici nu afectează într-un sens negativ dreptul constituţional la pensie. [...) Singura noutate pe care o aduce art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 faţă de Legea nr. 218/2008, prin abrogările operate, este eliminarea obligaţiei recalculării pensiilor de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale începând cu 1 ianuarie 2009. Abrogându-se textul art. II din Legea nr. 218/2008, recalcularea pensiilor potrivit art. 1651 din Legea nr. 19/2000, cu modificările operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, se va face, potrivit art. II alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, începând cu luna ianuarie 2010, termen prorogat ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009, până în luna ianuarie 2011”.

În consecinţă, Curtea a statuat că „nu se poate susţine că [...] ar fi afectat în mod negativ dreptul substanţial la pensie, doar termenul pentru recalcularea acesteia fiind amânat pentru luna ianuarie 2011”.

Totodată, a reţinut că legiuitorul este suveran să decidă momentul intrării în vigoare a unei măsuri reparatorii, însă „prorogarea repetată a intrării în vigoare a prevederilor art. 1651 din Legea nr. 19/2000 nu este de dorit, întrucât ar putea înfrânge, în final, chiar esenţa dreptului la pensie, ceea ca este inadmisibil”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la dispoziţiile constituţionale referitoare la universalitatea drepturilor şi obligaţiilor ce izvorăsc din Constituţie, Curtea constată că, din perspectiva celor mai sus arătate, nu se poate reţine o încălcare a acestor dispoziţii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d)şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II şi IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009 privind unele măsuri financiar-bugetare, excepţie ridicată de Valentina Coadă în Dosarul nr. 96/118/2010 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 119

din 16 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.  209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Ana Martin în Dosarul nr. 3.344/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 189D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 decembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 3.344/30/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Excepţia a fost ridicată de Ana Martin cu prilejul soluţionării recursurilor formulate împotriva Sentinţei civile nr. 1.122 din 5 mai 2010, pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosarul nr. 3.344/30/2009, având ca obiect recalcularea pensiei.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că actele normative criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât afectează un drept fundamental, respectiv dreptul la pensie, prin acordarea discreţionară şi discriminatorie a unor sporuri. De asemenea, consideră că înfrâng şi dreptul la un nivel de trai decent, precum şi dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate, de vreme ce pensia reprezintă un „bun”

În sensul celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pentru a exemplifica cele susţinute, arată că, prin aplicarea „art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, modificat prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, [...] raportul dintre cel care a lucrat în grupa I faţă de cel care a lucrat în grupa a II-a este de 1: 4. Mai mult chiar, dacă pensionarul din grupa I de muncă ar trebui să aibă un spor de 50%, nu are în fapt decât 25%, iar cel care provine din grupa a II-a de muncă beneficiază doar de un spor de 12,5% şi nu de 25%, cum la prima vedere lasă textul să se înţeleagă şi cum reglementa legislaţia anterioară care asigura o majorare de 25%”. Astfel, în opinia sa, sintagma „pentru fiecare an de spor” nu doar că diminuează drepturile pensionarilor care au lucrat în grupe speciale, dar creează şi un tratament discriminatoriu între aceştia. Totodată, arată că dreptul la pensie nu poate fi îngrădit sau limitat, fiecare persoană având dreptul la o pensie proporţional cu contribuţiile plătite la fondul de pensii din perioada activă. În sfârşit, consideră că din cauza repetatelor modificări legislative în domeniu, normele privind mărirea punctajului pensiei pentru persoanele care au lucrat în grupele superioare de muncă nu sunt accesibile şi previzibile.

Curtea de Apel Timişoara - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, în acest sens, arată că normele de lege criticate de autorul excepţiei nu pun în discuţie îngrădirea şi limitarea exercitării dreptului la pensie şi nici discriminarea şi aplicarea de tratamente juridice diferenţiate de natură a accentua discrepanţele între categoriile de pensionari, respectiv cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare faţă de cei pensionaţi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 si a Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 209/2008.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, precum şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008.

Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei indică, în critica sa, dispoziţiile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 prin care se introduce art. 782 în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Citând aceste reglementări, se referă însă la prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, aşa cum acestea au fost modificate prin dispoziţiile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 şi prin care se arată că „Beneficiază de un număr suplimentar de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfăşurată în grupa I de muncă, precum şi de 0,25puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,02083puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfăşurată în grupa II de muncă, următoarele categorii de persoane:

a) ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepţia acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual sa utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special;

b) ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada I aprilie 2001-30 septembrie 2008 şi pentru care, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute în anexa nr. 3 ia Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data naşterii sau, după caz, stagiile complete de cotizare, în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 1671 din aceeaşi lege.”

De asemenea, autorul excepţiei invocă dispoziţiile art. 1651 din Legea nr. 19/2000, aşa cum au fost modificate prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, dispoziţii care au următoarea redactare: „(1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I şi/sau grupa II de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului Ia pensie prevăzută de acte normative cu caracter special.

(3) De creşterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001 - 2 noiembrie 2008 inclusiv, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 782 alin. (2).”

Prin urmare, Curtea constată că, în realitate, critica de neconstituţionalitate vizează prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 şi cele ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008.

Totodată, Curtea observă că actele normative criticate au fost abrogate prin dispoziţiile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Având în vedere însă cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea apreciază că este competentă să se pronunţe asupra dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată, aplicabile în cauză.

Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 şi cele ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008.

Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art. 15 privind universalitatea, art. 16 referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială şi art. 115 alin. (6) care stabilesc domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că principala critică formulată de autorul acesteia este aceea că textele de lege deduse controlului de constituţionalitate instituie un tratament discriminator şi discreţionar. Din modul în care a fost motivată această critică însă nu reiese cu claritate care sunt categoriile sociale între care se face pretinsa discriminare. Astfel, autorul excepţiei face o comparaţie între persoanele care au lucrat în grupa I de muncă şi grupa a II-a de muncă, însă este evident că tratamentul juridic diferit nu poate avea semnificaţia discriminării, cele două categorii de persoane aflându-se în situaţii obiectiv diferite prin prisma condiţiilor în care au desfăşurat activitatea şi care se reflectă şi asupra condiţiilor privind acordarea dreptului la pensie.

De asemenea, textele de lege criticate de autorul excepţiei se referă la situaţii diferite. Astfel, dispoziţiile art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, reglementând conţinutul art. 1651 din Legea nr. 19/2000, prevăd o creştere a punctajelor anuale realizate în perioadele în care titularii dreptului la pensie au desfăşurat activitatea în grupele! sau II de muncă. Potrivit art. 1651 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, această reglementare „nu se aplică în situaţia în care, Ia recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special”. Or, dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, aşa cum au fost modificate prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008, reglementează tocmai situaţia persoanelor exceptate de la aplicarea art. 1651 din Legea nr. 19/2000. Prin urmare, nici în această situaţie nu este evident în ce anume constă pretinsa discriminare criticată de autorul excepţiei.

Autorul excepţiei susţine, totodată, că textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale care consacră dreptul la pensie şi dreptul de proprietate. Din modul în care a fost motivată excepţia însă reiese că, în realitate, este nemulţumit de modul în care legiuitorul a înţeles să reglementeze creşterea punctajului pentru persoanele care au lucrat în grupele superioare de muncă care se încadrează în ipoteza art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, aşa cum au fost modificate prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008.

Or, faţă de această critică, Curtea reţine că prevederile art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 au preluat, în esenţă, aceleaşi reglementări pe care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 Ie-a instituit cu privire la majorarea punctajului pentru persoanele ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Excepţie fac acele persoane în cazul cărora, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special, respectiv cele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-30 septembrie 2008 şi pentru care, la determinarea punctajului mediu anual, s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute în Anexa nr. 3 \a Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de data naşterii sau, după caz, stagiile complete de cotizare, în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 1671 din aceeaşi lege.

Aşa cum Curtea a reţinut însă prin Decizia nr. 1.300 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2011, textele de lege criticate au un caracter reparatoriu, urmărind „îndepărtarea unor inechităţi ce rezultau din reglementările anterioare, care nu ţineau cont de anumite bonusuri ce fuseseră acordate la stagiul de cotizare şi care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu reprezentau perioade contributive, astfel că s-a reglementat acordarea unor sporuri care să compenseze aceste inechităţi”. Aşadar, în raport cu reglementarea anterioară, invocată de autorul excepţiei, textele de lege criticate nu doar că nu afectează dreptul la pensie, în sensul diminuării acestuia, ci, din contră, au ca efect o creştere a cuantumului acestora.

Faţă de nemulţumirea autorului excepţiei, în sensul că această majorare a punctajului de care beneficiază la calculul pensiei nu este cea pe care o anticipa, Curtea reţine că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale prevăzute de lege. Aşa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, în temeiul acestui text constituţional „legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare”.

Prin urmare, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 44, art. 47 şi art. 115 alin. (6) din Constituţie.

În sfârşit, în ceea ce priveşte critica autorului excepţiei, potrivit căreia textele de lege criticate nu sunt accesibile, Curtea reţine că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 au instituit o reglementare cu caracter reparatoriu pentru persoanele care au desfăşurat activitatea în fostele grupe I sau II de muncă. Ulterior, Prin Legea nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2008, a fost instituită o reglementare având un scop similar, care nu a abrogat însă dispoziţiile vizând aceeaşi materie ale

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008. În vederea evitării eventualelor disfuncţionalităţi ce puteau apărea din aplicarea simultană a două acte normative cu conţinut similar, Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 209/2008, care a preluat reglementarea celor două acte normative anterioare.

Aşa fiind, deşi până la apariţia acestui din urmă act normativ dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 care reglementau art. 782 din Legea nr. 19/2000 erau susceptibile de a fi criticate sub aspectul previzibilităţii aplicării acestuia în contextul existenţei unei reglementări paralele cu conţinut identic, apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 a eliminat eventualitatea oricăror disfuncţionalităţi de aplicare, astfel că şi critica de neconstituţionalitate apare ca fiind lipsită de temei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. I pct. 3 şi art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Ana Martin în Dosarul nr. 3.344/30/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 120

din 16 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, excepţie ridicată de Corneliu Milos în Dosarul nr. 49.727/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 197D/2011.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are libertatea de a stabili limitele şi condiţiile de acordare a dreptului la ajutor de şomaj.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 6 octombrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 49.727/3/2009, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Excepţia a fost ridicată de Corneliu Milos cu prilejul soluţionării unei cauze civile având ca obiect anularea unui act al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat, care menţionează persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de contract de muncă temporară în rândul celor care sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul asigurărilor pentru şomaj, este contrar prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie. În acest sens, arată că textul constituţional amintit consacră dreptul la ajutor de şomaj, astfel că orice condiţionare a acestuia de îndeplinirea unor obligaţii corelative de către cetăţeni este neconstituţională.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în opinia sa, calitatea de asigurat înseamnă vocaţia la dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile prevăzute de lege. Totodată, această calitate presupune şi obligaţia de a plăti contribuţia legală (cotizaţia) la fondul de asigurări sociale. Această piaţă nu are caracterul unui impozit sau al unei taxe în sensul art. 56 din Constituţie, deoarece este corelativă dreptului salariatului la plata indemnizaţiei de şomaj, iar nu o contribuţie la cheltuielile publice.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, dispoziţii potrivit cărora: „în sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau pe bază de contract de muncă temporară, în condiţiile legii, cu excepţia persoanelor care au calitatea de pensionari;”,

Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi din Constituţie: art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la ajutor de şomaj şi art. 56 privind contribuţiile financiare.

Examinând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că art. 47 alin. (2) din Constituţie consacră dreptul la ajutor de şomaj şi la alte drepturi de asigurări sociale „prevăzute de lege”. Prin urmare, contrar celor susţinute de autorul excepţiei, Constituţia nu consacră un drept absolut şi necondiţionat la ajutor de şomaj, ci dă legiuitorului dreptul exclusiv de a reglementa cuantumul, condiţiile şi limitele acordării acestui drept.

Cât priveşte critica raportată la dispoziţiile art. 56 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei porneşte de la premisa că singurele obligaţii financiare la care cetăţenii pot fi supuşi sunt impozitele şi taxele, orice alte contribuţii având caracter neconstituţional. Această motivare omite însă dispoziţiile art. 139 din Constituţie din al cărui cuprins reiese posibilitatea statului de a institui obligaţia contribuţiei la constituirea unor fonduri, aşa cum sunt fondurile de asigurări sociale,

Mai mult, obligaţia de a contribui la diferitele sisteme publice de asigurări sociale reprezintă şi o manifestare a statului social, care trebuie privit nu numai din perspectiva obligaţiei statului de a susţine pe membrii mai defavorizaţi ai societăţii, dar şi din aceea a obligaţiei ce revine tuturor membrilor societăţii de a contribui, în spiritul solidarităţii, la formarea unor fonduri care să facă posibilă o astfel de intervenţie a statului,

Faţă de cele arătate. Curtea apreciază că aspectele de neconstituţionalitate invocate în prezenta cauză sunt lipsite de temei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, excepţie ridicată de Corneliu Milos în Dosarul nr. 49.727/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu

 

Văzând Referatul Direcţiei generale politici în zootehnie şi industria alimentară nr. 86.594 din 27 aprilie 2012, având în vedere prevederile art. 1 şi 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare, ale art. 103 şi 105 din Regulamentul (CE) nr. 73f2009 ai Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1,290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, ale art. 66 şi 67 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum şi de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, precum şi ale art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a ecocondiţionării, a modulării şi a sistemului integrat de gestionare şi control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 667 din 29 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Pentru anul 2012, prima pe exploataţie se acordă o singură dată pe an producătorilor agricoli menţionaţi la art. 1 înscrişi în evidenţa Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură cu cod unic de identificare, în funcţie de efectivul de bovine înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor, la data de:

1. 31 ianuarie 2008, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) exploataţia să fie de minimum 3 capete de bovine;

b) vârsta bovinelor să fie de minimum 6 luni;

c) exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

2.31 ianuarie 2009, pentru exploataţiile înfiinţate în perioada

1 februarie 2008 - 31 ianuarie 2009, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) exploataţia să fie de minimum 3 capete de bovine la data de 31 ianuarie 2009;

b) vârsta bovinelor să fie de minimum 6 luni la data de 31 ianuarie 2009;

c) exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

3. 31 ianuarie 2010, pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 1 februarie 2009 - 31 ianuarie 2010, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) exploataţia să fie de minimum 3 capete de bovine la data de 31 ianuarie 2010;

b) vârsta bovinelor să fie de minimum 6 luni la data de 31 ianuarie 2010;

c) exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

4. 14 iulie 2011, pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 1 februarie 2010 - 14 iulie 2011, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) exploataţia să fie de minimum 3 capete de bovine la data de 14 iulie 2011;

b) vârsta bovinelor să fie de minimum 6 luni la data de

14 iulie 2011;

c) exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei;

5. 30 aprilie 2012, pentru exploataţiile înfiinţate în perioada

15 iulie 2011 - 30 aprilie 2012, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) exploataţia să fie de minimum 3 capete de bovine la data de 30 aprilie 2012;

b) vârsta bovinelor să fie de minimum 6 luni la data de 30 aprilie 2012;

c) exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor la data solicitării primei.”

2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Pentru a beneficia de prima prevăzută la art. 2, solicitanţii trebuie să depună cererea de solicitare a primei pe exploataţie, aferentă fiecărei exploataţii deţinute, la centrul local/judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia se află înregistrată exploataţia, în perioada 15 mai-30 iunie 2012, cerere al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de următoarele documente:

a) copie de pe buletinul de identitate/cartea de identitate/codul unic de înregistrare/certificatul de înregistrare;

b) copie de pe documentele care atestă provenienţa animalelor pentru exploataţiile înfiinţate în perioada 1 februarie 2008 - 31 ianuarie 2009/1 februarie 2009 -31 ianuarie 2010/ 1 februarie 2010 -14 iulie 2011/15 iulie 2011 -30 aprilie 2012;

c) declaraţie pe propria răspundere că animalele pentru care se solicită prima nu au fost eligibile la plată pentru primă în anul 2008 şi/sau 2009 şi/sau 2010 şi/sau 2011 pentru situaţiile prevăzute în art. 2 pct. 2, 3, 4 şi 5, cu excepţia transferului integral al exploataţiei şi al animalelor, aşa cum este prevăzut în art. 105 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003;

d) copii ale documentelor care atestă schimbarea formei de organizare conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, dacă este cazul.

(2) Depunerea cererilor se poate face individual sau prin reprezentant legal ori prin intermediul reprezentantului asociaţiilor crescătorilor de bovine legal constituite care sunt funcţionale, conform bilanţului contabil anual depus pentru anul anterior solicitării primei.

(3) Asociaţiile crescătorilor de bovine legal constituite, prevăzute la alin. (2), depun la centru! judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, până în data de 10 mai 2012, în copie şi original în vederea verificării conformităţii, următoarele documente:

- certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;

- hotărârea judecătorească de constituire a asociaţiei;

- statutul asociaţiei şi completările la statut, după caz;

- bilanţul contabil anual pentru anul anterior solicitării primei, depus şi înregistrat la administraţia financiară.”

3. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41. cu următorul cuprins:

„Art. 41. - (1) Cererile pretipărite pot fi solicitate de la centrele locale/judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, individual sau prin reprezentant legal ori prin intermediul reprezentantului asociaţiilor crescătorilor de bovine legal constituite prevăzute la art. 4 alin. (2).

(2) Pentru solicitarea cererilor pretipărite conform alin. (1), asociaţiile crescătorilor de bovine legal constituite prevăzute la art. 4 alin. (2) depun lista cu membrii care solicită prima pe exploataţie şi care trebuie să cuprindă numele şi prenumele, CNP şi codul exploataţiei acestora, vizată şi ştampilată de asociaţia crescătorilor de bovine legal constituită.

(3) Cererile pot fi completate online individual, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, pentru beneficiarii care solicită primă pentru un efectiv mai mare de 50 de capete de bovine. După tipărire, cererea se depune la centrul local/judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, individual sau prin reprezentant legal.”

4. La articolul 5, alineatul (2) se abrogă.

5. La articolul 6 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) existenţa înregistrării, la datele de referinţă prevăzute la art. 2, a animalelor menţionate în lista cererii de solicitare a primei pe exploataţie pentru anul 2012;

c) existenţa înregistrării exploataţii lor la data-limită de depunere a cererilor de solicitare a primei pe exploataţie pentru anul 2012.”

6. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură întocmeşte şi transmite Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până la data de 1 octombrie 2012, situaţia centralizatoare cu efectivele eligibile la plata primelor pentru anul 2012, în vederea stabilirii nivelului primei pe exploataţie în funcţie de efectivele de bovine eligibile la plată.”

7. Titlul anexei nr. 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cerere de solicitare a primei pe exploataţia de bovine pentru anul 2012”

8. La anexa nr. 1, înainte de capitolul I „Date de identificare ale solicitantului/exploataţiei” se introduce următorul text:

„Cod unic de identificare APIA: |R|O|_|_|_|_|_|_|_|_|_| ”

9. La anexa nr. 1, capitolul II „Coordonate bancare”, după a patra liniuţă se introduce o nouă liniuţă, care va avea următorul cuprins:

„- un număr de ............ *) capete de bovine cu vârsta minimă de 6 luni, înscrise în RNE ia data de 30 aprilie 2012, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2 pct. 5 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 215/2010, cu modificările şi completările ulterioare, conform codurilor de identificare cuprinse în lista animalelor din tabelul alăturat.”

10. La anexa nr. 1 capitolul III „Angajamente şi declaraţii”, la punctul 1, litera c) a liniuţei întâi se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) animalele pentru care se solicită prima nu au fost eligibile la plată pentru primă în anul 2008 şi/sau 2009 şi/sau 2010 şi/sau 2011 pentru situaţiile prevăzute în art. 2 pct. 2, 3, 4 şi 5, CU excepţia transferului integral al exploataţiei şi al animalelor, aşa cum este prevăzut la art. 105 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Stelian Fuia

 

Bucureşti, 2 mai 2012.

Nr. 98.

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, precum şi ale personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei

 

Având în vedere:

- Referatul Direcţiei resurse umane nr. 17.959 din 14 martie 2012;

- prevederile art. 5 lit. c) şi art. 26 alin. (6) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul privind procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, precum şi ale personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, prevăzut în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Instanţele judecătoreşti şi Direcţia resurse imane vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

 

p. Ministrul justiţiei,

Lidia Barac,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 martie 2012.

Nr. 1.243/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, precum şi ale personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei

 

Art. 1. - (1) Prezentul regulament reglementează evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, precum şi ale personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei.

(2) Evaluarea performanţelor profesionale individuale are drept scop aprecierea obiectivă a activităţii personalului, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de evaluare stabilite pentru perioada respectivă cu rezultatele obţinute în mod efectiv.

Art. 2. - (1) Activitatea personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti este evaluată anual de către preşedintele instanţei, împreună cu conducătorii compartimentelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea.

(2) Documentaţia aferentă activităţii de evaluare se gestionează de către preşedintele instanţei sau de către o persoană desemnată de acesta.

(3) Activitatea personalului contractual de execuţie, precum şi a personalului contractual care îndeplineşte funcţia de conducere de şef serviciu sau şef birou în cadrul unor direcţii din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei este evaluată anual de conducătorul compartimentului în cadrul căruia persoana evaluată îşi desfăşoară activitatea.

(4) Activitatea personalului contractual din Ministerul Justiţiei cu funcţii de conducere, altul decât cel prevăzut la alin (3), se face, după caz, de secretarul general, subsecretarul de stat sau secretarul de stat coordonator.

(5) La evaluarea activităţii personalului contractual cu funcţii de conducere se va avea în vedere şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

(6) Evaluarea personalului prevăzut de prezentul regulament detaşat sau delegat la alte instituţii se face de instituţia la care acesta funcţionează, în raport cu specificul activităţii desfăşurate.

Art. 3. - (1) Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea.

(2) Perioada de evaluare este cuprinsă între 1 şi 31 ianuarie din anul următor perioadei evaluate.

(3) în mod excepţional, evaluarea performanţelor profesionale individuale se face şi în cursul perioadei evaluate, în următoarele cazuri:

a) atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de muncă al salariatului încetează, se suspendă sau se modifică în condiţiile legii. În acest caz salariatul va fi evaluat pentru perioada de până la încetarea, suspendarea sau modificarea raportului de muncă. La obţinerea calificativului anual va fi avut în vedere, în funcţie de specificul atribuţiilor prevăzute în fişa postului, şi calificativul obţinut înainte de suspendarea sau modificarea raportului de muncă;

b) atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu sau, după caz, raportul de muncă al evaluatorului încetează, se suspendă ori se modifică, în condiţiile legii. În acest caz evaluatorul are obligaţia ca, înainte de încetarea, suspendarea sau modificarea raportului de serviciu ori a raportului de muncă, după caz, într-o perioadă de cel mult 15 zile calendaristice de la încetarea sau modificarea raportului de serviciu ori a raportului de muncă, să realizeze evaluarea performanţelor profesionale individuale ale salariaţilor din subordine. Calificativul acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale acestora;

c) atunci când pe parcursul perioadei evaluate salariatul dobândeşte o diplomă de studii de nivel superior şi urmează să fie promovat, în condiţiile legii, într-o funcţie corespunzătoare studiilor absolvite;

d) atunci când pe parcursul perioadei evaluate salariatul este promovat în grad profesional/treaptă profesională;

e) la sfârşitul perioadei de stagiu pentru personajul contractual debutant.

Art. 4. - Performanţele profesionale individuale ale personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, precum şi din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei sunt evaluate pe baza criteriilor de performanţă stabilite potrivit prevederilor prezentului regulament, în funcţie de specificul activităţii compartimentului în care salariatul îşi desfăşoară activitatea

Art. 5. - (1) Procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului prevăzut de prezentul regulament are ca elemente de referinţă:

a) fişa postului, ca element de raportare la cerinţele, activităţile şi responsabilităţile corespunzătoare postului, prevăzută în anexa nr. 1;

b) obiectivele profesionale individuale stabilite pentru perioada evaluată;

c) criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale, stabilite în condiţiile prezentului regulament.

(2) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se face potrivit criteriilor menţionate în fişele de evaluare prevăzute în anexele nr. 2 şi 3

Art. 6. - Procedura de evaluare se realizează în 3 etape, după cum urmează:

a) completarea fişei de evaluare de către evaluator;

b) interviul;

c) contrasemnarea fişei de evaluare.

Art. 7. - (1) Fiecare criteriu de competenţă profesională şi de performanţă se notează cu note de la 1 la 10.

(2) Semnificaţia notelor prevăzute la alin. (1) este următoarea: nota 1 - nivel minim şi nota 10 - nivel maxim.

(3) în urma notării se poate acorda unul dintre următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” şi „nesatisfăcător”.

(4) Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale, după cum urmează;

a) sub 6,00 - nesatisfăcător;

b) între 6,00 şi 6,99 - satisfăcător;

c) între 7,00 şi 8,50 - bine;

d) între 8,51 şi 10,00 - foarte bine.

Art. 8. - (1) Interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informaţii care are loc între evaluator şi salariat, în cadrul căruia:

a) se aduc la cunoştinţa salariatului evaluat notările evaluatorului din fişa de evaluare;

b) se semnează şi se datează fişa de evaluare de către evaluator şi de către salariatul evaluat.

(2) în cazul în care între salariatul evaluat şi evaluator există diferenţe de opinie asupra evaluării, evaluatorul poate modifica fişa de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun.

Art. 9. - (1) După finalizarea etapelor procedurii de evaluare menţionate la art. 8, fişa de evaluare se înaintează contrasemnatarului.

(2) în sensul prezentului regulament, are calitatea de contrasemnatar salariatul aflat în funcţia superioară evaluatorului, potrivit structurii organizatorice a autorităţii sau instituţiei publice.

(3) în situaţia în care calitatea de evaluator o are şeful autorităţii sau instituţiei, fişa de evaluare nu se contrasemnează.

Art. 10. - (1) Fişa de evaluare poate fi modificată conform deciziei contrasemnatarului în următoarele cazuri:

a) aprecierile consemnate nu corespund realităţii;

b) între evaluator şi persoana evaluată există diferenţe de opinie care nu au putut fi soluţionate de comun acord.

(2) Fişa de evaluare modificată în condiţiile prevăzute la alin. (1) se aduce la cunoştinţa salariatului evaluat.

Art. 11. - (1) Personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti şi din Ministerul Justiţiei nemulţumit de rezultatul evaluării poate să îl conteste în termen de 5 zile de la comunicare.

(2) Contestaţia formulată de personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti se depune la preşedintele instanţei şi se soluţionează, în termen de 10 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei, de câtre o comisie constituită în acest scop prin decizie a preşedintelui instanţei, iar audierea persoanei evaluate este obligatorie.

(3) Comisia prevăzută la alin. (2) are în componenţă un preşedinte şi 2 membri.

Art. 12. - (1) Contestaţia formulată de personalul contractual din cadrul Ministerului Justiţiei prevăzut la art. 2 alin. (3) se soluţionează, după caz, de către secretarul general, subsecretarul de stat sau secretarul de stat coordonator, în termen de 10 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei.

(2) Contestaţia formulată de personalul contractual din cadrul Ministerului Justiţiei prevăzut la art. 2 alin. (4) se soluţionează de către ministrul justiţiei, în termen de 10 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei.

(3) în soluţionarea contestaţiei, secretarul general, subsecretarul de stat, secretarul de stat sau ministrul justiţiei, după caz, poate solicita evaluatorului orice informaţii pe care le consideră necesare, iar audierea persoanei evaluate este obligatorie.

Art. 13. - (1) Rezultatul contestaţiei se comunică salariatului în termen de 5 zile calendaristice de la soluţionarea contestaţiei şi se consemnează în fişa de evaluare.

(2) Fişa de evaluare şi raportul final se ataşează la dosarul profesional.

(3) Salariatul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei formulate potrivit art. 11 şi 12 se poate adresa instanţei competente, în condiţiile legii.

Art. 14. - Prin excepţie de la prevederile art. 3 alin. (2), evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului prevăzut de prezentul regulament pentru anul 2011 se va face în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

Art. 15. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

 

Aprob

(conducătorul instituţiei)

 

Denumirea instanţei/instituţiei.........................................

Denumirea structurii/biroului/compartimentului...............

 

FIŞA POSTULUI

Nr. ...............

 

A. Identificarea postului

1. Denumirea postului

2. Nivelul postului

3. Poziţia postului din statul de funcţii

4. Scopul principal al postului

5. Funcţia

6. Gradul/Treapta profesională

7. Relaţii cu alte posturi:

7.1. sfera relaţională internă:

- relaţii ierarhice

- relaţii funcţionale

- relaţii de control

- relaţii de reprezentare

7.2. sfera relaţională externă:

- relaţii cu autorităţi şi instituţii publice

- relaţii cu organizaţii internaţionale

- relaţii cu persoane juridice private

B. Cerinţe specifice pentru ocuparea postului

1. Pregătire:

- studii

- cursuri/programe de perfecţionare/specializare

- limbi străine şi nivelul de cunoaştere

- cunoştinţe de operare/programe pe calculator şi nivelul de cunoaştere

- autorizaţii speciale

2. Abilităţi, calităţi, aptitudini necesare

3. Experienţă:

- vechime în muncă

- vechime în specialitate

4. Competenţă managerială (pentru posturile de conducere)

C. Atribuţiile postului

- descrierea activităţilor şi responsabilităţilor corespunzătoare postului

 

Întocmit

Numele şi prenumele...................................................

Funcţia de conducere..................................................

Semnătura...................................................................

Data întocmirii..............................................................

 

Avizat

Numele şi prenumele....................................................

Funcţia de conducere..................................................

Semnătura....................................................................

Data.............................................................................

 

Luat la cunoştinţă de către ocupantul postului

Numele şi prenumele...................................................

Semnătura...................................................................

Data.............................................................................

 

ANFYANr.2

la regulament

 

FIŞA DE EVALUARE

a activităţii profesionale individuale

 

Numele................................prenumele.....................

Funcţia......................................................

Locul de muncă/Compartimentul...............................................

Perioada evaluată........................................

Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale

 

Nr. crt.

Denumirea criteriului

Nota

Observaţiile evaluatorului

1.

Cunoştinţele şi experienţa

 

 

2.

Calitatea şi complexitatea activităţii

 

 

3.

Creativitatea şi diversitatea activităţilor

 

 

4.

Judecata şi impactul deciziilor

 

 

5.

Influenţă, coordonare şi supervizare

 

 

6.

Contacte şi comunicare

 

 

7.

 Condiţii de muncă

 

 

8.

 Incompatibilităţi şi regimuri speciale

 

 

9.

 Modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale

 

 

10.

 Alte criterii specifice*

 

 

11.

 Media aritmetică a notelor acordate

 

 

12.

 Calificativul rezultat

 

 

 

                     Obiective pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea:

 

1.

 

2.

……

 

 

Programe de instruire ce se recomandă a fi urmate în următoarea perioadă pentru care se face evaluarea;

 

 

1.

 

2.

……

 

 

1. Numele şi prenumele persoanei care a efectuat evaluarea...........................................................................................

Funcţia................................................

Semnătura..............................................

Data...................................................

 

2. Numele şi prenumele persoanei evaluate......................................................................................................................

De acord cu rezultatul evaluării........................................Semnătura.................................data......................................

Contest rezultatul evaluării...............................................Semnătura.................................data.......................................

 

3. Numele şi prenumele persoanei care contrasemnează...................................................................................................

Funcţia................................................

Semnătura..............................................

Data...................................................

 

4. Numele şi prenumele persoanei/membrilor comisiei care soluţionează contestaţia........................................................

Funcţia........................................................

 

5. Rezultatul contestaţiei.............................................

Calificativul acordat după contestaţie..........................

 

6. Luarea la cunoştinţă a rezultatului contestaţiei

Numele şi prenumele...................................................

Semnătura...................................................................

Data.............................................................................


*) Evaluatorul poate stabili şi alte criterii de evaluare în funcţie de specificul activităţii.

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

FIŞA DE EVALUARE

a personalului contractual debutant la sfârşitul perioadei de stagiu

 

Numele................................prenumele.....................

Funcţia.....................................................

Locul de muncă/Compartimentul..............................................

Perioada de stagiu: de la....................la....................

 

Criteriile de evaluare pentru personalul contractual debutant

 

Denumirea criteriului

Nota

Gradul de realizare a atribuţiilor prevăzute în fişa postului

 

Calitatea lucrărilor executate şi a activităţilor desfăşurate

 

Gradul de cunoaştere a reglementărilor specifice domeniului

 

Gradul de adaptare şi flexibilitate în îndeplinirea atribuţiilor

 

Capacitatea de transmitere a ideilor în scris şi verbal

 

Capacitatea de lucru în echipă, de a se integra în aceasta, de a-şi aduce contribuţia prin activitatea desfăşurată la îndeplinirea obiectivelor echipei, respectarea regulilor stabilite de conducerea structurii din care face parte etc.

 

Menţiuni privind intervalul de evaluare:

………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………….

 

Calificativul de evaluare:

………………………………………………………………………………………….

 

Propuneri:

………………………………………………………………………………………….

 

Recomandări:

………………………………………………………………………………………….

 

 

1. Numele şi prenumele evaluatorului....................................

Funcţia....................................................................

Data întocmirii...........................................................

Semnătura..................................................................

 

2. Numele şi prenumele persoanei evaluate...............................

Semnătura..............................................

Data...................................................

 

3. Numele şi prenumele persoanei care contrasemnează....................

Funcţia.................................................

Semnătura..............................................

Data...................................................

 

4. Numele şi prenumele persoanei/membrilor comisiei care soluţionează contestaţia............

Funcţia.................................................................

Calificativul acordat după contestaţie..................

Semnătura...........................................................

Data..............

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor privind cerinţele de informare şi de raportare referitoare la auditul statutar al situaţiilor financiare ale societăţilor de asigurare/reasigurare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 22/2008

 

Potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 10 aprilie 2012, prin care s-a aprobat modificarea şi completarea Normelor privind cerinţele de informare şi de raportare referitoare la auditul statutar al situaţiilor financiare ale societăţilor de asigurare/reasigurare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 22/2008, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. I. - Normele privind cerinţele de informare şi de raportare referitoare la auditul statutar al situaţiilor financiare ale societăţilor de asigurare/reasigurare, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 22/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 19 după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

„(3) Comitetul de audit al asigurătorilor/reasiguratorilor va întocmi un raport anual privind activitatea desfăşurată potrivit atribuţiilor prevăzute de prezentele norme şi de propriul regulament, care va cuprinde şi recomandările formulate şi adresate Consiliului de administraţie/Consiliului de supraveghere cu privire la controlul intern, auditul intern şi auditul statutar.

(4) Raportul anual al Comitetului de audit, semnat de către membrii acestuia, va fi transmis la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în termen de 6 luni de la încheierea exerciţiului financiar.”

2. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 20. - (1) Firmele de audit vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 30 de zile de la finalizarea raportului de audit statutar, scrisoarea adresată conducerii societăţilor de asigurare/reasigurare (scrisoarea către conducere) care conţine constatările cu impact financiar, constatările cu privire la rezultatele evaluării sistemelor de management şi control intern, precum şi recomandările pentru remedierea deficienţelor constatate.

(2) în situaţia în care nu a fost emisă o astfel de scrisoare către conducere, firma de audit va transmite Comisei de Supraveghere a Asigurărilor o comunicare scrisă în acest sens, cu prezentarea motivaţiilor care au determinat neemiterea acesteia.

(3) Până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic, societăţile de asigurare/reasigurare, prin reprezentanţii legali, vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor un plan de măsuri care va cuprinde modalităţile şi termenele concrete pentru realizarea recomandărilor formulate de firma de audit statutar în scrisoarea către conducere menţionată la alin. (1).”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

Art. III. - Direcţiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Constantin Buzoianu

 

Bucureşti 26 aprilie 2012.

Nr. 7.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.