MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 163/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 163         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 13 martie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective

 

Decizia nr. 105 din 9 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

120. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Compania Naţională UNIFARM - S.A, Bucureşti, aflata sub autoritatea Ministerului Sănătăţii

 

121. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială ANTIBIOTICE - S.A. Iaşi, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătăţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALA

DECIZIA Nr. 41

din 24 ianuarie 2012

referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 312/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Legato” - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 503/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 327D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât textul legal criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei.

CURTEA.

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 503/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 312/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Legato” - S.R.L. din Galaţi într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate ca urmare a intervenirii unui conflict de muncă, contestaţie prin care reclamantul solicită, printre altele, şi plăţi compensatorii în temeiul textului legal criticat.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dreptul la plăţi compensatorii nu este un drept constituţional, astfel încât acestea nu pot fi solicitate de toate categoriile de persoane disponibilizate.

Tribunalul Vâlcea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost lega! sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 312/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 6 iulie 2001. Fn realitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică, de fapt, art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 29 iunie 1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 312/2001, text care, prin urmare, formează obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate. Acesta are următorul cuprins:

„Art. 32. - (1) Suma totală de bani acordată cu titlu de plată compensatorie se stabileşte diferenţiat, pentru fiecare persoană căreia i s-a desfăcut contractul individual de muncă potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, şi este egală cu:

a) 6 salarii medii nete pe unitate pentru salariaţii cu o vechime în muncă mai mică de 5 ani;

b) 9 salarii medii nete pe unitate pentru salariaţii cu o vechime în muncă între 5 şi 15 ani;

c) 12 salarii medii nete pe unitate pentru salariaţii cu o vechime în muncă mai mare de 15 ani.”

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulată, Curtea constată că, potrivit art. 601 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999, „începând cu data de 22 iunie 2000 beneficiază de plăţi compensatorii acordate din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj numai persoanele disponibilizate prin concedieri colective din unităţile prevăzute în Planul de restructurare în vederea aplicării Programului de restructurare a întreprinderilor şi de reconversie profesională (RICOP), cuprinse în anexa la legea de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care devine anexa nr. 2 «Lista cuprinzând unităţile prevăzute în Planul de restructurare în vederea aplicării Programului de restructurare a întreprinderilor şi de reconversie profesională (RICOP)»„. În această anexă nu se regăseşte societatea comercială pârâtă, autor al prezentei excepţii de neconstituţionalitate, prin urmare dispoziţiile legale criticate nu sunt aplicabile cauzei, ordonanţa de urgenţă vizând aplicarea unor plăţi compensatorii numai persoanelor disponibilizate prin concedieri colective din unităţile cuprinse în anexa nr. 2 la ordonanţa de urgenţă, astfel cum aceasta a fost aprobată.

În consecinţă, Curtea constată că instanţa judecătorească nu a analizat cu minuţiozitate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, revenindu-i astfel Curţii Constituţionale sarcina de a respinge, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.

În final, Curtea observă că, indiferent de modul în care părţile îşi întemeiază acţiunea introductivă, instanţa judecătorească trebuie să aibă un rol activ în lămurirea acestor temeiuri şi să se manifeste activ în ceea ce priveşte rolul său de filtru în privinţa excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pentru că, în caz contrar, se ajunge la situaţia de a fi sesizată Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate care vizează texte ce în mod vădit nu se aplică în cauzele respective, dar care constituie, în mod greşit, unul dintre temeiurile acţiunii principale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Legato” - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 503/90/2010 al Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 ianuarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 105

din 9 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f)din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Nicolae Sersea în Dosarul nr. 7.293/110/2010 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 470D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, cu referire la Decizia nr. 1.579 din 13 decembrie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 4 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 7.293/110/2010, Tribunalul Bacău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Nicolae Sersea cu prilejul soluţionării unei contestaţii privind decizia de pensionare emisă în temeiul Legii nr. 119/2010.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată aduce atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat prin crearea unui evident dezechilibru între puterea legiuitoare şi puterea judecătorească. În opinia sa, acest dezechilibru este datorat diferitelor modalităţi de exercitare a drepturilor şi obligaţiilor de către cei care poartă autoritatea, astfel încât, dacă magistraţii se bucură în continuare de pensie de serviciu, acelaşi drept trebuie acordat şi parlamentarilor. De asemenea, prevederile legale criticate aduc atingere autorităţii, independenţei şi reprezentativităţii mandatului de parlamentar, întrucât acesta poate fi şi o persoană cu o modestă situaţie materială, care are nevoie de mijloace decente şi suficiente pentru a face faţă unei poziţii de autoritate precum aceasta. În plus, statutul de parlamentar este de natură a marca întreaga existenţă a persoanei respective, care poate suporta consecinţe de ordin moral sau fizic, un fost membru al Parlamentului având, în orice ţară civilizată, un statut post mandat special, caracterizat printr-o anumită nevoie de ţinută şi prestanţă.

Totodată, autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă şi prevederile constituţionale ale art. 20 raportat la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece la obţinerea mandatului de parlamentar s-a născut o speranţă legitimă privind pensia de serviciu, care este considerată un „bun”. Afectarea acestui drept echivalează cu o expropriere. Cu alte cuvinte, odată devenit membru al Parlamentului, fiecare parlamentar ştie care sunt drepturile şi obligaţiile sale, inclusiv cele patrimoniale, cum sunt indemnizaţia şi dreptul la pensie. Aceste aspecte nu sunt simple prevederi într-un contract de muncă, contract care nici nu există în acest caz, ci fac parte dintr-o serie de caracteristici care dau specificitate mandatului de parlamentar, aşa cum este definit de legea specială.

Tribunalul Bacău - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, dispoziţiile legale criticate fiind în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi ale art. 69 alin. (1), deoarece, în considerarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, o lege poate include dispoziţii comune privind dreptul de pensie pentru reprezentanţii fiecărei puteri, însă aceasta nu exclude reglementarea diferenţiată a pensiei de serviciu faţă de pensia comună de asigurări sociale, justificată obiectiv şi rezonabil pe existenţa unui statut constituţional restrictiv de drepturi, atât timp cât principiul echilibrului nu poate transgresa şi la nivelul drepturilor şi obligaţiilor cuprinse în statutul special al reprezentanţilor fiecărei puteri.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 20 din Constituţie raportat la aii. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instanţa consideră că sunt valabile cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie,

precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au următorul cuprins:

- Art. 1 lit. f); „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:

f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;”.

Autorul excepţiei susţine că prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 69 alin. (1) privind mandatul reprezentativ şi art. 44 alin. (1) privind proprietatea privată. De asemenea, consideră că sunt încălcate dispoziţiile art. 20 din Constituţie prin raportare la art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul de proprietate.

Totodată, invocă cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Decizia Comisiei privind admisibilitatea din 16 decembrie 1974 pronunţată în Cauza Muller împotriva Austriei (Cererea nr. 5.849/72), Hotărârea din 24 iunie 2003 pronunţată în Cauza Stretch. împotriva Marii Britanii, Hotărârea din 12 octombrie 2004 pronunţată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, Decizia privind admisibilitatea din 18 octombrie 2005 pronunţată în Cauza Banfield împotriva Marii Britanii (Cererea nr. 6.223/04), Hotărârea din 15 septembrie 2009 pronunţată în Cauza Moskal  împotriva Poloniei.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 1,285 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011, Decizia nr. 1.471 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2012, precum şi Decizia nr. 1.579 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 17 ianuarie 2012.

Referitor la critica privind încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Curtea a reţinut că acest principiu constituţional consacră, într-adevăr, o diviziune a diferitelor funcţii ale statului, care tinde la asigurarea unui echilibru în exerciţiul acestora, Acest echilibru se realizează, în primul rând, prin modul de reglementare a atribuţiilor inerente celor 3 autorităţi în stat, ceea ce presupune asigurarea independenţei funcţionale a acestora, dar nu exclude, pe de altă parte, existenţa unui mecanism de control reciproc între ele. Concretizarea acestui principiu se asigură, totodată, pe mai multe niveluri, vizând nu doar autorităţile, la modul general, ci şi persoanele prin care se exercită autoritatea judecătorească, legislativă sau executivă în stat, în sensul prevenirii exercitării oricărei forme de influenţă ori constrângere personală care ar aduce atingere principiului în discuţie.

Răsfrângerea principiului separaţiei puterilor în stat asupra statutului persoanelor care exercită funcţii în cadrul celor 3 puteri în stat, respectiv cea judecătorească, legislativă sau executivă, nu poate primi însă şi semnificaţia existenţei unei obligaţii de asigurare a unor drepturi identice între diferitele categorii socioprofesionale. Altfel spus, principiul amintit nu este echivalent şi nu presupune un tratament juridic identic între persoane care desfăşoară activităţi diferite, îndeplinind funcţii distincte.

În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (1) şi art. 69 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că mandatul reprezentativ al parlamentarilor presupune exercitarea voinţei politice a poporului prin intermediul aleşilor, independent însă de orice influenţă din partea unui corp electoral distinct. Altfel spus, parlamentarul va trebui să asigure, în exerciţiul mandatului său, interesele întregii naţiuni, indiferent de opţiunile particulare ale electorilor săi. Fireşte, această independenţă de opţiune a parlamentarului trebuie asigurată prin diferite garanţii, care presupun, pe de o parte, stabilirea unor incompatibilităţi, precum cele prevăzute de art. 71 din Constituţie, dar şi a unor măsuri de protecţie, aşa cum este imunitatea juridică de care se bucură parlamentarii pe durata exercitării mandatului. Din această perspectivă, asigurarea unei indemnizaţii şi a altor drepturi de natură să prevină deturnarea opţiunii politice către interese de ordin personal poate apărea ca o garanţie a independenţei parlamentarului. În aceeaşi măsură însă obţinerea unor astfel de drepturi nu trebuie să constituie criteriul obţinerii unui mandat parlamentar, ceea ce ar reprezenta, de asemenea, o îndepărtare de la scopul existenţei acestuia. Totodată, Curtea observă că în cazul parlamentarilor nu se poate vorbi despre o imparţialitate absolută, aşa cum se cere în justiţie, amprenta politică fiind de esenţa mandatului parlamentar. Mai mult, interdicţiile cărora li se supun parlamentarii sunt mai restrânse decât cele impuse magistraţilor şi se întind doar pe durata exercitării mandatului de parlamentar, limitată în timp.

Din toate aceste considerente se desprinde concluzia că, deşi statutul de care se bucură deputaţii şi parlamentarii, ca reprezentanţi ai voinţei poporului, poate constitui temei al acordării unei pensii de serviciu, aceasta însă nu poate fi considerată ca o consecinţă constituţională a dispoziţiilor art. 61 alin. (1) şi art. 69 alin. (1), astfel că reprezintă o opţiune a legiuitorului, dar nu şi o obligaţie a acestuia de a legifera în acest sens.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 20 din Constituţie, raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că, potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale”.

Având în vedere însă cele două componente ale pensiei de serviciu, precum şi faptul că a două componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părţii contributive, nu poate avea semnificaţia unei exproprieri.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, în paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum. Reducerea sau încetarea plăţii unui anumit cuantum al beneficiului acordat poate constitui o intervenţie în privinţa bunului ce trebuie justificată (paragraful 58). De asemenea, Curtea a arătat că sistemul de securitate socială este expresia solidarităţii societăţii în raport cu membrii săi vulnerabili (paragraful 61), iar statele au o marjă largă de apreciere atunci când reglementează sistemul de pensii (paragraful 63). În acest sens a se vedea şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.283, 1.285 şi 1.286 din 29 septembrie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011, şi, respectiv, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011.

De asemenea, în Hotărârea din 25 octombrie 2011, pronunţată în Cauza Valkov şi alţii împotriva Bulgariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „nu poate fi trecut cu vederea faptul că sistemele publice de pensii se bazează pe principiul solidarităţii între contribuabili şi beneficiari (paragraful 98).

Mai mult, Curtea Constituţională a statuat: „cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plată nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”, în acest sens a se vedea Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Nicolae Sersea în Dosarul nr. 7.293/110/2010 al Tribunalului Bacău - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Compania Naţională UNIFARM - S.A. Bucureşti, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătăţii

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) pct. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Compania Naţională UNIFARM - S.A. Bucureşti, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli pe structura aprobată pentru acestea reprezintă limita maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Compania Naţională UNIFARM - S.A. Bucureşti poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Ritli Ladislau

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Claudia Boghicevici

Ministrul finanţelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi

 

Bucureşti, 6 martie 2012.

Nr. 120.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Compania Naţională UNIFARM - S.A. Bucureşti

Str. Av. Sănătescu nr. 48, sectorul 1, Bucureşti

CUI RO 11653560

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2012

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVC 2012 Propuneri

0

1

2

3

5

I.

 

 

VENITURI TOTALE (rd.2+10+15)

1

5.753,45

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

5.719,76

 

 

a)

din producţia vândută

3

1.171,34

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

4.522,30

 

 

c)

din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

 

subvenţii, cf prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

 

transferuri, cf. prevederilor legale in vigoare

7

 

 

 

d)

producţia de imobilizări

8

 

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

26,12

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

33,69

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

7,34

 

 

d)

alte venituri financiare

14

26,35

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE «rd.17+48+51)

16

5,684,98

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

5.643,13

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

51,21

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie şi apa)

19

134,66

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

4.170,49

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

856,30

 

 

 

d1

ch. cu salariile rd.94+95

22

619,43

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială şi alte obligaţii legale, din care:

23

181,38

 


 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale

24

129,78

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări pt. şomaj

25

4,43

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate

26

37,57

 

 

 

 

ch. privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

9,60

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul din care:

28

55,49

 

 

 

 

d3.1) ch. sociale prevăzute prin art. 21 Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din care:

29

 

 

 

 

 

- tichete de creşă cf Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006. cu modificările şi completările ulterioare

31

 

 

 

 

 

d3.2) tichete de masa

32

55,49

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacanţă

33

 

 

 

e)

ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 

 

 

f)

ch. cu drepturile salariate cuvenite in baza unor hotărâri judecătoreşti

35

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale

36

42,93

 

 

h)

ch. cu prestaţiile externe

37

282,99

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care

38

104,55

 

 

 

i1) contract de mandat (rd 40 la 46) din care:

39

99,72

 

 

 

i 1.1) contract de mandat

40

78,05

 

 

 

i1.2)

premiu anual aferent 2008 cf art.4 (2) din OUG 79/2008

41

0,00

 

 

 

i1.3)

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială şi alte obligaţii legale, din care

42

21,67

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale

43

16.36

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări pt. şomaj

44

0,59

 


 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate

45

4,72

 

 

 

 

ch. privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

46

0,00

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

47

0,14

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

48

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă şi publicitate, din care:

49

0,00

 

 

 

 

tichete cadou pt. cheltuieli de reclamă şi publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

50

 

 

 

 

 

tichete cadou pt. campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

51

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

52

4,69

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

53

 

 

 

 

i6) ch. cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor

54

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

55

41,85

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

56

 

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

57

41,85

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

58

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

59

6S,47

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

60

10,96

 

 

 

Rezultat reportat provenit din corectarea erorilor contabile (sold C al contului 1174)

61

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

62

57,51

 

1

 

Rezerve legale

63

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

64

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

65

 


 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

66

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

67

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.63, 64, 65, 66, 67

68

57,51

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit in limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

69

5,75

 

8

 

Minimum 85% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende in cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat

70

48,HH

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

71

2,88

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

72

 

VII.

 

 

CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE, din care

73

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

74

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

75

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

76

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitatea

77

 

 

 

e)

alte cheltuieli

78

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

79

37,76

 

1

 

Surse proprii

80

37,76

 

2

 

Alocaţii de la buget

81

 

 

3

 

Credite bancare

82

Ml

 

 

a)

- interne

83

0,1)0

 

 

b)

- externe

84

 


 

4

 

Alte surse

85

0,00

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care:

86

37,76

 

1

 

Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cele aferente investiţiilor în curs la finele anului

87

37,76

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

88

 

 

 

a)

interne

89

 

 

 

b)

externe

90

 

X.

 

 

REZERVE, din care:

91

 

 

1

 

Rezerve legale

92

 

 

2

 

Rezerve statutare

93

 

 

3

 

Alte rezerve

94

2,88

XI.

 

DATE DE FUNDAMENTARE

95

 

 

1

 

Venituri totale

96

5.753,45

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

97

5.684,98

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

98

30

 

4

 

Nr. mediu de salariaţi total

99

30

 

5

 

Cheltuieli de natura salariata (a+b+c), din care:

100

674,92

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

101

614,29

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

102

5,14

 

 

c)

alte bonificaţii si bonusuri in bani si/sau natură

103

55,49

 

6

a)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană)(rd.101/rd.99)/12*1000

104

1.706,36

 

 

b)

Câştigul mediu lunar pe salariat(lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile in lei si sau natura(rd.101+103/rd.99)/12*1000

105

1.860,50

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană)(rd96/99)

105

191.781,67

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile(lei/persoana)(rd.96/99 x ICP)

107

197.535,12

 

9

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/persoana)

108

 

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(rd.16/rd.1)x1000

109

988,10

 

11

 

Plăţi restante

110

0,00

 

 

a)

preţuri curente

111

0,00

 

 

b)

preţuri comparabile

112

 

 

12

 

Creanţe restante

113

489,48

 

 

a)

preţuri curente

114

489,48

 

 

b)

preţuri comparabile

115

504,16

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială ANTIBIOTICE - S.A. Iaşi, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătăţii

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) pct. 43 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificări ie şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială ANTIBIOTICE - S.A. Iaşi, aflată sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli pe structura aprobată pentru acestea reprezintă limita maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Societatea Comercială ANTIBIOTICE - S.A. Iaşi poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi,

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Ritli Ladislau

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Claudia Boghicevici

Ministrul finanţelor publice,

Bogdan Alexandru Drăgoi

 

Bucureşti, 6 martie 2012.

Nr. 121.

 

ANEXĂ

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Operatorul economic: Societatea Comercială ANTIBIOTICE - S.A. Iaşi

Sediul/Adresa: str. Valea Lupului nr. 1

Cod unic de înregistrare: 1973096

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2012

 

 mii lei

 

INDICATORI

Nr.

Rd.

ΒVC 2012

Propuneri

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.2+Rd.10+Rd.15)

1

331.186

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

318.188

 

 

a)

din producţia vânduta

3

247.100

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

62000

 

 

c)

din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri neta, din care:

5

 

 

 

 

c1

subvenţii cf prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

c2

transferuri cf prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

d)

producţia de imobilizări

8

5.586

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

1.500

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

15.000

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

b)

din alte investiţii si împrumuturi care fac parte din activele imobile

12

 

 

 

c)

din dobânzi

13

50

 

 

d)

alte venituri financiare

14

14950

 

3

 

Venituri extraordinare

15

 

II

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd. 17+48+51)

18

301.296

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

277.186

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

72.148

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie si apa)

19

8 500

 

 

 

cheltuieli privind mărfurile

20

30 380

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

68 771

 

 

 

d1

ch. cu salariile (Rd.22=Rd.94+Rd.95)

22

50.946

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările si protecţia socială si alte obligaţii legale, din care:

23

14.320

 

 

 

 

ch privind contribuţia la asigurari sociale

24

10.775

 

 

 

 

ch privind contribuţia la asigurari pt somaj

25

377

 

 

 

 

ch privind contribuţia la asigurari sociale de sănătate

26

3.168

 

 

 

 

ch privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

 

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

3.505

 

 

 

 

ch. sociale prevăzute prin art. 21 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, din care:

29

1.005

 

 

 

 

- tichete de cresă, cf. Legii nr. 193/2006 cu modificările si completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, modificarile si completările ulterioare

31

 

 

 

 

 

d3.2) tichete de masa

32

2.500

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacantă

33

 

 

 

e)

ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 


 

 

INDICATORI

Nr. rd.

BVG 2012

Propuneri

 

 

f)

ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoreşti

35

 

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale si necorporale

36

18.500

 

 

 

h)

ch. cu prestaţiile externe

37

59.558

 

 

 

h1)

contribuţia la fondul de sănătate

 

15.000

 

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

4.229

 

 

 

 

i1) contract de mandat

38

81

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

419

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

41

 

 

 

 

i3) ch de reclamă si publicitate, din care:

42

2.900

 

 

 

- tichete cadou ptr. cheltuieli de reclamă si publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

43

420

 

 

 

- tichete cadou ptr. campanii  de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările si completările ulterioare

44

 

 

 

 

i4) ch cu sponsorizarea

45

829

 

 

 

i5) ch cu taxa pt activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

i6) ch cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor

47

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

24.110

 

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

3.000

 

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

21.110

 

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

 

 

III

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

52

29 890

 

IV

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

4 790

 

V

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPA DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

25.100

 

 

1

 

Rezerve legale

55

670

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

50

 

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

57

 

 

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor si altor costuri aferente acestor împrumuturi

58

1.000

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 

 

 

6

 

Profitul contabil rămas dudeducerea sumelor de la rd. 55, 57, 58 si 59

50

23.430

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

61

3.515

 

 

8

 

Minimum 85% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societaţilor/companiilor naţionale si societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

19.915

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinările prevăzute la pct 1-8 se repartizează la alte rezerve si constituie sursa proprie de finanţare

63

 

 

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd

BVC 2012

Propuneri

VI

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

64

 

VII

 

 

CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE din care

66

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

66

 

 

 

b)

cheltuieli salariale

67

 

 

 

 

cheltuieli privind prestări servicii

68

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclamă si publicitate

69

 

 

 

 

alte cheltuieli

70

 

VIII

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

71

38.565

 

1

 

Surse proprii

72

30.397

 

2

 

Alocaţii de la buget

73

 

 

3

 

Credite bancare

74

6.268

 

 

a)

- Interne

75

6.268

 

 

b)

- externe

76

 

 

4

 

Fonduri europene

77

0

 

5

 

Alte surse

78

 

IX

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTITII, din care:

79

36.665

 

1

 

Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cele aferente investiţiilor in curs la finele anului

80

36.865

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

81

 

 

 

a)

interne

82

 

 

 

b)

externe

83

 

X

 

 

REZERVE, din care:

84

870

 

1

 

Rezerve legale

85

870

XI

2

 

Rezerve statutare

66

 

 

3

 

Alte rezerve

87

 

XII

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

86

 

 

1

 

Venituri totale

89

331.196

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

90

301.298

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

91

1.465

 

4

 

Nr. mediu de salariaţi total

92

1.465

 

5

 

Cheltuieli de natura salarială (a+b+c), din care:

93

50.946

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

94

50.928

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

95

18

 

 

c)

alte bonificatii si bonusuri in bani si/sau natura

96

 

 

6

a)

Câştigul mediu lunar pe salariat(lei/persoana)(Rd. 94/Rd.92)/12*1000

97

2.897

 

 

b)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/ persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.93/Rd.92)/12*1000

98

3.170

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi curente (lei/persoana)(Rd.89/92)

99

226.066

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preturi comparabile (lei/persoană)(Rd.89/92xICP)

100

226.066

 

9

 

Productivitatea muncii în unităti fizice pe total porsonal mediu (unităti fizice/persoana)

101

 

 

10

 

Cneituieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000=(Rd.16/rd.1)x1000

102

910

 

11

 

Plăţi restante

103

7.500

 

 

a)

preţuri curente

104

7.500

 

 

b)

preţuri comparabile

105

7.500

 

12

 

Creanţe restante

106

53.000

 

 

a)

preturi curente

107

53.000

 

 

b)

preturi comparabile

108

53.000

 

 

 

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.