MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 178/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 178         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 20 martie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 75 din 2 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h), art. 3, art. 4 alin (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Decizia nr. 80 din 2 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

128. - Hotărâre privind aprobarea stemelor oraşelor Pâncota şi Sântana, judeţul Arad

 

129.- Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Buteni şi Şepreuş, judeţul Arad

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

64. - Decizie pentru eliberarea domnului Ioan Dascălu din funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

65. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de secretar general adjunct al Ministerului Administraţiei şi Internelor de către domnul Tobă Gheorghe Petre, chestor principal de poliţie

 

66. - Decizie pentru numirea domnului Tobă Gheorghe Petre în funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.363. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului pentru modificarea art. 1 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului si sportului nr. 5.606/2011 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Crinul” din municipiul Oradea

 

3.388. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „servicii”, domeniul „turism şi alimentaţie”, calificarea profesională „tehnician în gastronomie” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din localitatea Vorana

 

3.389. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „servicii”, domeniul „estetica şi igiena corpului omenesc”, calificarea profesională „coafor stilist”, nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „servicii”, calificarea profesionala „tehnician în activităţi de secretariat” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu Karpen” din municipiul Bacău

 

3.390. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „estetica şi igiena corpului omenesc”, calificarea profesională „cosmetician” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” din municipiul Satu Mare

 

3.391. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „sănătate şi asistenţă pedagogică”, calificările profesionale „asistent medical generalist”, „asistent medical de farmacie” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” din municipiul Bucureşti

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

142. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 75

din 2 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Nicolae Cionca, Vasile Lungu şi Nicolai Popovici în Dosarul nr. 11.786/86/2010 al Tribunalului Suceava - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale, nr. 769D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauzei fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 iunie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 11.786/86/2010 Tribunalul Suceava - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Nicolae Cionca, Vasile Lungu şi Nicolai Popovici cu prilejul soluţionării unor contestaţii formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei de serviciu în baza art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că înlăturarea pensiei de serviciu de care se bucură persoanele care au avut calitatea de auditori publici externi din cadrul Camerei de Conturi a României este contrară dispoziţiilor constituţionale care garantează şi ocrotesc dreptul de proprietate privată, precum şi celor referitoare la dreptul la pensie.

În acest sens, autorii excepţiei de neconstituţionalitate arată că pensia reprezintă un „bun” în sensul stabilit prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, bucurându-se de protecţia art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi un drept câştigat, întrucât a fost legal stabilit prin decizia de pensionare şi nu a fost supus niciunei condiţionări de ordin financiar. Astfel, se aduce atingere principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, întrucât decizia de stabilire a pensiei de serviciu a intrat în circuitul civil, iar securitatea raporturilor juridice impune neaplicarea regulilor de drept unor situaţii existente înainte de momentul emiterii actului, dar şi dispoziţiilor Legii fundamentale referitoare la limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. Totodată, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, deoarece instituie norme mai favorabile sub aspectul condiţiilor de recalculare a pensiei pentru militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul penitenciarelor în raport cu auditorii publici, situaţie ce a generat pentru militari, poliţişti etc. menţinerea sau creşterea drepturilor de pensie, în timp ce pentru controlorii financiari-auditori publici s-au diminuat drepturile de pensie cu aproximativ 65%, pentru personalul din aviaţie cu 80%, iar pentru personalul auxiliar al instanţelor cu sume cuprinse între 50 şi 80%. Discriminarea este evidentă şi în raport cu dispoziţiile privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, care au fost menţinute, deşi prin Legea nr. 94/1992, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit un regim sever de incompatibilităţi şi pentru auditorii publici, făcându-se trimitere la Legea nr. 303/2004, iar independenţa justiţiei priveşte autoritatea judecătorească în ansamblul acesteia.

Afectarea cuantumului pensiilor deja stabilite este contrară şi celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 şi Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006, precum şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, încălcându-se, totodată, şi principiul separaţiei puterilor în stat. De asemenea, fiind afectate drepturi dobândite prin hotărâri judecătoreşti, se aduce atingere dreptului la un proces echitabil; în plus, arată că Legea nr. 19/2000 prevedea dreptul titularului pensiei de a opta pentru cuantumul pensiei mai favorabil în cazul recalculării pensiei, drept confirmat de altfel şi prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, cu prilejul recalculării pensiilor speciale, nu s-a ţinut cont de acest principiu. În sfârşit, se susţine că Legea nr. 119/2010 a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu au fost abrogate expres reglementările anterioare referitoare la pensiile speciale, nu au fost respectate normele privind fundamentarea actului normativ şi nu a fost avut în vedere impactul socioeconomic,

Tribunalul Suceava - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate formulată este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010. În realitate, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că aceasta priveşte numai dispoziţiile art. 1 lit. h), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 7, care au următorul cuprins:

- Art. 1: „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în Înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare:

h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi,”;

- Art. 3: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1). care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”;

- Art. 4; „(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

[...]

b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit c)-h).

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte in baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de Ia data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin, (1) lit. a) sau b), după caz.”;

- Art. 7: „(1) Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pensiilor prevăzute la art. 2 li se aplică în mod corespunzător dispoziţiile din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează aceste categorii de pensii”

Se susţine că prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (3)(5) referitor la statul român, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind dreptul la pensie, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 56 privind contribuţiile financiare, art. 135 referitor la economie şi art. 136 privind proprietatea. De asemenea, invocă încălcarea art. 11 şi 20 din Constituţie prin raportare la dispoziţiile art. 6 paragraful 1, art. 14 şi 15 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţii referitoare la dreptul la un proces echitabil, interzicerea discriminării şi derogarea în caz de urgenţă, art. 1 din Primul Protocol la convenţia amintită, referitor la dreptul de proprietate, şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie, cu privire la interzicerea discriminării, precum şi dispoziţiile art. 23 din Carta socială europeană revizuită privitor la dreptul persoanelor vârstnice la protecţie socială.

Este menţionată şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, Hotărârea din 26 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Buchen împotriva Cehiei, Hotărârea din 18 februarie 2009, pronunţată în Cauza Andrejeva împotriva Letoniei ş.a.

Totodată, este invocată încălcarea art. 148 din Constituţie, prin raportare la dispoziţiile Directivei 86/3737CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) seria L nr. 225 din 12 august 1986, modificată prin Directiva nr. 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) seria L nr. 46 din 17 februarie 1997.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

I. Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 1-4 şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 prin raportare la critici de constituţionalitate similare. În acest sens fiind Decizia nr. 1.286 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 845 din 29 noiembrie 2011.

Cu acel prilej, Curtea a reţinut că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

Curtea a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de „bun”, ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Pentru aceleaşi raţiuni, circumscrise noţiunii de „drept câştigat” în ceea ce priveşte pensiile speciale, Curtea apreciază că nu pot fi reţinute nici criticile referitoare la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat ori a dreptului la un proces echitabil.

II. Cu privire la discriminarea invocată de autorii excepţiei, creată prin existenţa unui tratament juridic diferenţiat între diferitele categorii socioprofesionale, de natură să creeze o situaţie privilegiată militarilor, precum şi poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor pentru care s-au stabilit modalităţi diferite de calcul, aceştia din urmă aflându-se în situaţia menţinerii sau creşterii drepturilor de pensie, iar persoanele care au avut calitatea de auditori publici externi aflându-se în situaţia diminuării drepturilor de pensie, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa, a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, că, în situaţia actului normativ analizat, se constată că obiectivul acestuia este acela de a transforma anumite tipuri speciale de pensii, în ai căror cuantum se regăsea o semnificativă componentă necontributivă, în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, întemeiate pe principiul contributivităţii.

Din această perspectivă, se constată că Legea nr. 119/2010 nu face nicio deosebire între diferitele categorii de pensii supuse acestui proces, componenta necontributivă a pensiei speciale fiind deopotrivă eliminată pentru toate categoriile de pensii menţionate la art. 1.

Ceea ce diferă sunt condiţiile de recalculare a pensiilor în sistemul public de pensii, respectiv stagiile de cotizare în funcţie de care se calculează punctajul mediu anual şi cuantumul veniturilor care se ia în calcul la stabilirea pensiilor.

Se constată că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. În acest sens, pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socio­profesionale au desfăşurat activitatea.

În ceea ce priveşte persoanele care se încadrează în ipoteza dispoziţiilor art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010, se apreciază că o relevanţă deosebită o au considerentele Deciziei nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, în care Curtea, analizând din perspectiva criticii raportate ia art. 16 alin. (1) din Constituţie prevederile Legii privind sistemul unitar de pensii publice, arăta că dispoziţiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale sub aspectul acordării dreptului la pensie sunt justificate de „natura activităţii desfăşurate, care creează condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală şi chiar de ameninţare a vieţii.”

Aceleaşi raţiuni impun şi în prezenta cauză respingerea ca neîntemeiată a criticilor raportate la principiul constituţional al egalităţii în drepturi, categoriile socioprofesionale comparate aflându-se în situaţii obiectiv diferite, care justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat.

Referitor la critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate privind discriminarea creată între magistraţi şi auditorii publici externi, în raport cu dispoziţiile privind menţinerea pensiilor de serviciu, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, şi Decizia nr. 1.381 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, a analizat dacă auditorii publici externi ai Curţii de Conturi urmează să beneficieze de acelaşi tratament juridic, respectiv dacă statutul lor reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraţilor în privinţa pensiei de serviciu. Astfel, Curtea a statuat că ar fi inadmisibil ca cel asimilat să beneficieze în continuare de cuantumul pensiei de serviciu al celui la care a fost asimilat, în condiţiile în care acesta din urmă nu mai beneficiază de acelaşi cuantum sau aceeaşi natură a pensiei, ci a intrat în sfera sistemului general de pensionare, având în vedere că auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi beneficiau, potrivii art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, de pensie de serviciu în condiţiile prevăzute de lege pentru funcţionarul public parlamentar.

III. Referitor la susţinerea potrivit căreia dispoziţiile Legii nr. 119/2010 nu permit ca, în urma recalculării, titularul pensiei să poată opta pentru cuantumul mai avantajos, Curtea reţine că un asemenea drept a fost prevăzut de Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câştigat. Se impune a fi amintite, în acest context, cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficia! al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin care s-a statuat în privinţa cuantumului pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, în sensul că acesta se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea lui nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie.

Aceasta nu înseamnă că legea nu poate, în viitor, să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se însă tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art. 47 alin. (2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei.

IV. În ceea ce priveşte argumentele referitoare la nerespectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva existenţei unei neconcordanţe între dispoziţiile Legii nr. 119/2010 şi prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, s-a pronunţat şi cu privire la aceste critici de neconstituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a arătat că legiuitorul a menţinut într-adevăr în vigoare reglementările referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însă, prin art. 12 al legii criticate, a stabilit că „Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condiţiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege”. Această reglementare are semnificaţia faptului că legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu această nouă şi ultimă lege. Eo ipso această situaţie nu produce efecte neconstituţionale, întrucât actele normative în cauză cuprind şi alte referiri cu privire la condiţiile specifice pe care trebuie să le îndeplinească persoana în cauză pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, condiţiile de pensionare specifice pensiilor speciale rămân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevăzute de Legea nr. 19/2000, iar noua lege reglementează numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiţi.

V. De asemenea, Curtea apreciază că sunt lipsite de temeinicie şi susţinerile referitoare la inexistenţa unei fundamentări a Legii nr. 119/2010, elaborarea actului normativ fiind însoţită de o expunere de motive în care sunt prezentate motivul emiterii actului normativ, impactul socioeconomic, impactul financiar, efectele actului normativ asupra legislaţiei în vigoare şi consultările efectuate în vederea elaborării legii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h), art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Nicolae Cionca, Vasile Lungu şi Nicolai Popovici în Dosarul nr. 11.786/86/2010 al Tribunalului Suceava - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 80

din 2 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3201 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Robert Cătălin Cozieanu în Dosarul nr. 924/63/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori si care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.181D/2011.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.516D/2011 şi nr. 7D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3201 din Cocul de procedură penală, excepţie ridicată de Fane Ion Boroş în Dosarul nr. 547/122/2011 (2.498/2011.) al Curţii de Apel Bucureşti Secţia I penală şi de Gheorghe Timofte în Dosarul nr. 13.204/193/2011 al Judecătoriei Botoşani Secţia penală.

La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.516D/2010 autorul excepţiei Fane Ion Boroş a depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.516D/2011 şi nr. 7D/2012 la Dosarul nr. 1.181 D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece prin pct. 3 al dispozitivului Deciziei nr. 1.470 din 2011 Curtea Constituţională a statuat că excepţia nu are legătură cu soluţionarea cauzelor care au ca obiect contestaţii la executare în materie penală.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin deciziile penale nr. 937 şi nr. 2.045 din 1 iunie 2011 şi 25 octombrie 2011 şi încheierea din 10 noiembrie 2011, pronunţate în dosarele nr. 924/63/2011. nr. 547/122/2011 (2.498/2011) şi nr. 13.204/193/2011, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia J penală şi Judecătoria Botoşani - Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3201 din Codul de procedură penală.

Excepţia a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Robert Cătălin Cozieanu, Fane Ion Boroş şi Gheorghe Timofte în cauze care au avut ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare în fond ori în recurs.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece aplică un tratament juridic diferit persoanelor în funcţie de momentul apariţiei legii. Astfel, inculpaţii trimişi în judecată şi judecaţi pentru o faptă sunt discriminaţi în raport cu inculpaţii trimişi în judecată pentru aceeaşi faptă şi pentru care nu s-a dat citire actului de sesizare.

Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În plus, mai menţionează că, deşi formal excepţia invocată are legătură cu soluţionarea cauzei, în speţă, contestatarul nu se poate prevala de beneficiul dispoziţiilor criticate atât timp cât este vorba de o condamnare la detenţiune pe viaţă pentru care legiuitorul a prevăzut expres că nu beneficiază de această cauză de reducere a limitelor de pedeapsă.

Judecătoria Botoşani - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie,

precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3201 din Codul de procedură penală cu denumirea marginală - Judecata în cazul recunoaştem vinovăţiei, introdus prin art. XVIII pct. 43 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care la data sesizării Curţii Constituţionale avea următorul conţinut:

„Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata sase facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.

La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.

Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Dacă pentru soluţionarea acţiunii civile se impune administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune disjungerea acesteia.

În caz de soluţionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispoziţiile art. 334 şi 340-344 se aplică în mod corespunzător.

Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. 1-6 nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă.

În caz de respingere a cererii, instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.”

Ulterior, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011, dispoziţiile art. 3201 din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. V cap. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 29 decembrie 2011, sens în care alin. 4 şi 8 ale art. 3201 din Codul de procedură penală au următorul cuprins:

„Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă Că fapta există, constituie infracţiune si a fost săvârşită de inculpat.

(...)

Instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.”

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 15 referitor la Universalitate, art. n6 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la Dreptul la apărare, precum şi dispoziţiile art. 9, art. 10 şi art. 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 3 lit. a), b) şi c) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi art. 1, art. 5, art. 6, art. 13, art. 14, art. 16 şi art. 1*8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele;

Dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare invocate în dosare în care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive înainte de apariţia noilor prevederi. Astfel, prin Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă o excepţie similară, statuând, de principiu, că hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări şi schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunţării hotărârii, ar fi condus la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situaţii apare necesitatea de a se corela conţinutul hotărârii puse în executare cu situaţia obiectivă şi a se aduce modificările corespunzătoare în desfăşurarea executării.

Dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, trebuie să fie interpretat în lumina preambulului la Convenţie, care enunţă supremaţia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluţia dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanţe să nu mai poată fi supusă rejudecării (Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunţată în Cauza Brumărescu împotriva României, paragraful 61). Conform acestui principiu, niciuna dintre părţi nu este abilitată să solicite reexaminarea unei hotărâri definitive şi executorii cu unicul scop de a obţine o reanalizare a cauzei şi o nouă hotărâre în privinţa sa. Instanţele superioare nu trebuie să îşi folosească dreptul de reformare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept şi erorile judiciare, şi nu pentru a proceda la o nouă analiză. Simplul fapt că pot exista două puncte de vedere asupra chestiunii respective nu este un motiv suficient de a rejudeca o cauză. Acestui principiu nu i se poate aduce derogare decât dacă o impun motive substanţiale şi imperioase (Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunţată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99, şi Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunţată în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei, paragraful 52).

Aşa cum s-a arătat mai sus, Constituţia statuează cu privire la principiul aplicării legii penale mai favorabile. Fiind o construcţie teoretică, principiul constituie un element

fundamental sau primordial pe care se întemeiază o idee sau lege de bază, o axiomă. Aceasta din urmă este însă valabilă în anumite limite şi, prin ea însăşi, constituie cadrul şi măsura aplicabilităţii sale. Astfel, în cazul pedepselor definitiv aplicate nu se mai pune problema alegerii legii mai favorabile, deoarece aceasta este, prin ipoteză, legea nouă, singura aplicabilă. Spre deosebire de situaţiile tranzitorii propriu-zise, numărul criteriilor folosite pentru determinarea caracterului mai favorabil al legii noi este mai mic, ele reducându-se la limitele de pedeapsă prevăzute în cele două legi şi la cauzele legale de modificare a acestor limite. Or, art. 3201 din Codul de procedură penală nu dispune nimic cu privire la aspectele statuate de art. 14 şi art. 15 din Codul penal referitoare la aplicarea obligatorie ori facultativă a legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive. Prin urmare, numai în măsura în care dispoziţiile legale criticate ar fi reglementat in terminis cu privire la intervenţia unei pedepse mai uşoare care să impună reducerea sancţiunii aplicate până la maximul prevăzut de legea nouă s-ar fi putut pune problema înfrângerii legii penale mai favorabile din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituţie reflectat în art. 14 sau, eventual, în art. 15 din Codul penal.

Aşa fiind, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 din Codul de procedură penală referitor la judecata în cadrul recunoaşterii vinovăţiei nu are legătură cu soluţionarea cauzelor în care a fost invocată, deoarece, aşa cum rezultă din denumirea sa marginală, textul are în vedere o judecată aparţinând, cu excepţia situaţiilor tranzitorii, numai fondului şi care, deopotrivă, trebuie să fie operabilă numai până la pronunţarea unei hotărâri definitive. Prin urmare, nu este susceptibilă de aplicabilitatea principiului retroactivităţii legii penale mai favorabile. Totodată, nu ar putea fi admisă o teză contrară, întrucât s-ar aduce atingere stabilităţii raporturilor juridice, în absenţa căreia nu se poate vorbi de o ordine de drept.

Din această perspectivă. Curtea a apreciat că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosare având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare, deci a unor dosare în care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă, este inadmisibilă, deoarece, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei”.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, excepţia urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Robert Cătălin Cozieanu în Dosarul nr. 924/63/2011 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, de Fane Ion Boroş în Dosarul nr. 547/122/2011 (2.498/2011) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi de Gheorghe Timofte în Dosarul nr. 13.204/193/2011 al Judecătoriei Botoşani - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor oraşelor Pâncota şi Sântana, judeţul Arad

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele oraşelor Pâncota şi Sântana, judeţul Arad, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berea

 

Bucureşti, 6 martie 2012.

Nr. 128.


*) Anexele nr. 1.1 şi 1.2 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

oraşului Pâncota, judeţul Arad

 

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Pâncota, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema oraşului Pâncota se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp roşu, se află o cetate, de argint, zidită negru, crenelată, cu două turnuri dreptunghiulare laterale, având două ferestre. În bolta porţii deschise s-a plasat o cruce de aur care asupreşte o semilună, de argint.

În vârful scutului, în câmp albastru, se afla un pal, de argint, încărcat cu un caduceu, negru, flancat dreapta-stânga de câte un butuc de viţă-de-vie cu frunze şi struguri, încolăcit pe un arac, totul de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Poarta de cetate simbolizează cetatea Pâncotei, construită în secolul al XlV-lea.

Crucea şi semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor, care au avut loc în zonă, în secolul al XVI-lea.

Caduceul semnifică activitatea comercială desfăşurată în oraş.

Viţa-de-vie reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

oraşului Sântana, judeţul Arad

 

 

ANEXA Nr. 2.2.

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Sântana, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema oraşului Sântana se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, având un personaj, de aur, cu capul nimbat, privind din faţă, purtând veşminte specifice.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Personajul stilizat o reprezintă pe Sfânta Ana, care dă denumirea localităţii.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Buteni şi Şepreuş, judeţul Arad

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicata, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Buteni şi Şepreuş, judeţul Arad, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2*).

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute Tn anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1,1.2,2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei şi internelor,

Gabriel Berea

 

Bucureşti, 6 martie 2012.

Nr. 129.


*) Anexele nr. 1.1 şi 1.2 sunt reproduse în facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.1

 

STEMA

comunei Buteni, judeţul Arad

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Buteni, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Buteni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat, tăiat de o fascie undată, de argint.

În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află un stejar, de aur, cu ghinde, dezrădăcinat.

În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roşu, se află un corn, de aur.

În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp roşu, se află un brăzdar de plug, aşezat în bandă, de aur.

În vârful scutului, în partea stângă, în câmp albastru, se află o fructieră dacică, de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Stejarul simbolizează bogăţia silvică a zonei.

Cornul şi brăzdarul de plug reprezintă principalele ocupaţii de bază ale locuitorilor, zootehnia şi agricultura.

Fructiera dacică se referă la istoria comunei şi descoperirile arheologice din zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

ANEXA Nr. 1.2

 

STEMA

comunei Şepreuş, judeţul Arad

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Şepreuş, judeţul Arad

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Şepreuş se compune dintr-un scut triunghiular roşu cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, albastră.

În partea superioară, este reprezentată o construcţie, de argint, cu o uşă de intrare, flancată de patru ferestre şi două turnuri cu acoperiş trapezoidal.

În vârful scutului, pe un postament îngust, se află o troiţă atipică, de argint, compusă din două coloane care se unesc în semicerc, în partea de sus, suprapuse de o cruce cu trei braţe. De o parte şi de alta a postamentului se află două plăci, de argint, cu câte un text.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Construcţia monumentală ridicată în secolul al XlX-lea evocă unul dintre cele patru castele ale familiei armene Czáran din localitate.

Troiţa aminteşte de participarea locuitorilor la revolta anticomunistă din perioada 31 iulie-1 august 1949.

Fascia undată simbolizează râul Şepreuş, care dă denumirea localităţii.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Ioan Dascălu din funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul administraţiei şi internelor prin Adresa nr. 4.567 din 19 martie 2012, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 2075.532/A.D. din 19 martie 2012,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Ioan Dascălu se eliberează din funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

 

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

p. Secretarul general al Guvernului,

Ştefania Gabriella Ferencz

 

Bucureşti, 19 martie 2012.

Nr. 64.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice de secretar general adjunct al Ministerului Administraţiei şi Internelor de către domnul Tobă Gheorghe Petre, chestor principal de poliţie

 

Având în vedere Adresa Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 4.567 din 19 martie 2012, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/5.532/A.D. din 19 martie 2012,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de secretar general adjunct al Ministerului Administraţiei şi Internelor de către domnul Tobă Gheorghe Petre, chestor principal de poliţie.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

p. Secretarul general al Guvernului,

Ştefania Gabriella Ferencz

 

Bucureşti, 19 martie 2012.

Nr. 65.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Tobă Gheorghe Petre în funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

 

Având în vedere propunerea formulată de ministrul administraţiei şi internelor prin Adresa nr. 4.567 din 19 martie 2012, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/5.532/A.D. din 19 martie 2012,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Tobă Gheorghe Petre se numeşte în funcţia de secretar de stat şi şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

p. Secretarul general al Guvernului,

Ştefania Gabriella Ferencz

 

Bucureşti, 19 martie 2012.

Nr. 66.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru modificarea art. 1 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.606/2011 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Crinul” din municipiul Oradea

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de solicitarea Fundaţiei „Amrom” din municipiul Oradea nr. 5 din 24 ianuarie 2012, înregistrată la ARACIP cu nr. 137 din 25 ianuarie 2012,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. I. - Art. 1 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.606/2011 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Crinul din municipiul Oradea, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 12 decembrie 2011, se modifică după cum urmează:

„Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa Americano-Română «Crinul», cu sediul în municipiul Oradea, Str. Clujului nr. 6, judeţul Bihor, pentru nivelul de învăţământ «preşcolar», limba de predare «română/engleză», program «prelungit».”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetam, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 3.363.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „servicii”, domeniul „turism şi alimentaţie”, calificarea profesională „tehnician în gastronomie” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din localitatea Vorona

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 13 din 21 decembrie 2011 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 29 aprilie-16 decembrie 2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „servicii”, domeniul „turism şi alimentaţie”, calificarea profesională „tehnician în gastronomie”, limba de predare „română”, forma de învăţământ „zi” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, cu sediul în localitatea Vorona, judeţul Botoşani, începând cu anul şcolar 2012-2013.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din localitatea Vorona este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 3. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse emane şi reţea şcolară din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din localitatea Vorona, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 3.388.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „servicii”, domeniul „estetica şi igiena corpului omenesc”, calificarea profesională „coafor stilist”, nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „servicii”, calificarea profesională „tehnician în activităţi de secretariat” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu Karpen” din municipiul Bacău

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 13 din 21 decembrie 2011 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 29 aprilie-16 decembrie 2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru nivelul de învăţământ „liceal”, profilul „servicii”, domeniul „estetica şi igiena corpului omenesc”, calificarea profesională .coafor stilist”, nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „servicii”, calificarea profesională „tehnician în activităţi de secretariat”, limba de predare „română”, forma de învăţământ „zi” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu Karpen”, cu sediu! în municipiul Bacău, Str. Mioriţei nr. 76bis, judeţul Bacău, începând cu anul şcolar 2012-2013.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu Karpen” din municipiul Bacău este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 3. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu Karpen din municipiul Bacău, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 3.389.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „estetica şi igiena corpului omenesc”, calificarea profesională „cosmetician” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” din municipiul Satu Mare

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 13 din 21 decembrie 2011 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 29 aprilie-16 decembrie 2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „estetica şi igiena corpului omenesc”, calificarea profesională „cosmetician”, limba de predare „română”, forma de învăţământ „zi” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu”, cu sediul în municipiul Satu Mare, bd. Cloşca nr. 48, judeţul Satu Mare, începând cu anul şcolar 2012-2013.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” din municipiul Satu Mare este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Satu Mare, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 3. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic „Elisa Zamfirescu” din municipiul Satu Mare, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Satu Mare şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 3.390.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „sănătate şi asistenţă pedagogică”, calificările profesionale „asistent medical generalist”, „asistent medical de farmacie” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” din municipiul Bucureşti

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 13 din 21 decembrie 2011 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular evaluate în perioada 29 aprilie-16 decembrie 2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „sănătate şi asistenţă pedagogică”, calificările profesionale „asistent medical generalist”, „asistent medical de farmacie”, limba de predare „română”, forma de învăţământ „zi” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila”, cu sediul în municipiul Bucureşti, Str. Viitorului nr. 161-163, sectorul 2, începând cu anul şcolar 2012-2013.

Art. 2. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic, angajat conform prevederilor legii la calificările profesionale „asistent medical generalist”, „asistent medical de farmacie”, se preia la calificările profesionale „asistent medical generalist”, „asistent medical de farmacie” acreditate din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” din municipiul Bucureşti.

Art. 3. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” din municipiul Bucureşti este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în vederea verificării respectării standardelor care au stat fa baza acreditării.

Art. 4. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Şcoala Postliceală Sanitară „Carol Davila” din municipiul Bucureşti, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 3.391.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007

 

Având în vedere prevederile art. 42-44 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 16 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 81 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 81. - Poate participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice.”

2. La articolul 28, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

„(11) Sunt declaraţi admişi, în limita posturilor scoase la concurs, candidaţii care au obţinut cel puţin media finală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate la art. 24.

(12) La medii egale, sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut nota mai mare la proba scrisă,”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Alina Nicoleta Ghica

 

Bucureşti, 1 martie 2012.

Nr. 142.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.