MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 189/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 189         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 23 martie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

28. - Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

 

278. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

 

316. - Decret privind conferirea Ordinului Steaua României

 

317. - Decret privind conferirea unor ordine

 

318. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 19 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Decizia nr. 70 din 2 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă şi ale art. 7201 din Codul de procedură civilă

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

72. - Decizie privind numirea doamnei Nicoleta Nolden în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al primului-ministru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.413. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ p reuni verşi tar particular Grădiniţa „Disney” din municipiul Bucureşti

 

3.414. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus” din municipiul Zalău

 

3.416. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „agricultură”, calificarea profesionala „tehnician cadastru funciar - topograf”, domeniul „producţie media”, calificarea profesională „designer pentru publicitate” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grup Şcolar „Gatoor Aron” din municipiul Târgu Secuiesc

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

6. - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 27 martie 2009, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Bunurile mobile aflate la organele de valorificare sau la deţinător, pentru care s-a dispus restituirea prin hotărâre judecătoreasca rămasă definitivă şi irevocabilă sau prin ordonanţa procurorului, se restituie proprietarului sau persoanei îndreptăţite. În cazul bunurilor ridicate cu ocazia constatării şi sancţionării contravenţiilor pe bază de proces-verbal, pentru care s-a dispus restituirea, eventualele cheltuieli de restituire sunt în sarcina organelor care au dispus măsura confiscării.”

2. La articolul 3, după alineatul (3) se introduc şase noi alineate, alineatele (4)-(9), cu următorul cuprins:

(4) în vederea restituirii bunurilor menţionate la alin. (3), organul de valorificare sau, după caz, deţinătorul va proceda la notificarea proprietarului sau a persoanei îndreptăţite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(5) în situaţia în care notificarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire nu s-a putut realiza, deţinătorul va proceda la notificarea prin intermediul executorului judecătoresc ori la afişarea comunicării !a domiciliul sau la sediul proprietarului ori al persoanei îndreptăţite.

(6) Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor. Atunci când proprietarul sau persoana îndreptăţită îşi are domiciliul sau sediul în altă localitate decât cea în care se află sediul deţinătorului, la solicitarea acestuia, procedura de afişare prevăzută la alin. (5) se poate realiza şi prin intermediul instituţiei corespondente de la domiciliul sau sediul proprietarului ori al persoanei îndreptăţite.

(7) Bunurile menţionate la alin. (3) se consideră abandonate daca proprietarul sau persoana îndreptăţită nu se prezintă pentru a le ridica în termen de 3 luni de la data la care a fost notificată de către deţinător.

(8) Dispoziţiile alin. (4)-(7) nu se aplică în cazul în care prin dispoziţii legale se prevede un alt termen de restituire a bunurilor sau o altă procedură de notificare.

(9) Hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau ordonanţa procurorului prin care s-a dispus restituirea bunurilor se comunică de îndată deţinătorului, în vederea notificării proprietarului sau persoanei îndreptăţite.”

3. La articolul 6, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Prin excepţie de la prevederile art. 3 alin. (2) privind condiţiile în care procesul-verbal de contravenţie devine titlu de proprietate, precum şi de la prevederile alin. (1), bunurile de consum alimentar cu grad ridicat de perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate ori din valoare, inclusiv animalele, păsările vii şi plantele, se valorifică de îndată. Bunurile se predau imediat persoanelor juridice specializate sau persoanelor fizice autorizate pentru comercializarea acestor bunuri către populaţie, la preţul de piaţă. Valorificarea acestor bunuri se face fără efectuarea procedurilor de evaluare.”

4. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:

„Art. 61 - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 3 alin. (2), bunurile mobile cu privire la care s-a dispus confiscarea pot fi valorificate în cursul procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile, în următoarele situaţii:

a) atunci când există riscul ca, prin trecerea timpului, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a litigiului, valoarea bunurilor confiscate să se diminueze semnificativ;

b} când măsura confiscării priveşte bunuri a căror depozitare, întreţinere sau conservare necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.

(2) în cursul procesului al cărui obiect îl constituie (egalitatea procesului-verbal de confiscare, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile, organul care a dispus măsura confiscării poate hotărî de îndată valorificarea bunurilor confiscate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia, indiferent dacă acestea se încadrează sau nu în categoriile menţionate la alin. (1). În vederea valorificării acestor bunuri se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 6 alin. (1)-(6).

(3) La cererea organului care a dispus măsura confiscării, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare decide asupra valorificării bunurilor mobile confiscate ce se încadrează în categoriile menţionate la alin. (1). În acest scop, instanţa de judecată fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate părţile. Bunurile mobile pentru care se solicită valorificarea vor fi evaluate, prin expertiză judiciară, la valoarea lor de circulaţie.

(4) Instanţa soluţionează de urgenţă cererea privind valorificarea bunurilor mobile confiscate ce se încadrează în categoriile menţionate la alin. (1), prin încheiere irevocabilă.

(5) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2), după reţinerea cheltuielilor de valorificare, se consemnează pe numele proprietarului bunurilor, la dispoziţia organului care a dispus măsura confiscării.

(6) Pentru valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt aplicabile dispoziţiile art. 8.

(7) împotriva modului de ducere la îndeplinire a încheierii de valorificare a bunurilor mobile confiscate cei interesaţi pot formula plângere la instanţa care a dat această încheiere, în termen de 10 zile de la data la care au luat cunoştinţă de actul contestat. Tot astfel, terţii vătămaţi pot formula plângere în tot cursul procedurii de valorificare, dar nu mai târziu de 10 zile de la finalizarea acestei proceduri.

(8) Până la soluţionarea plângerii prevăzute la alin. (7), instanţa poate suspenda procedura de valorificare prin încheiere irevocabilă, numai dacă se depune o cauţiune, care nu poate depăşi cuantumul de 10% din valoarea obiectului cererii.

(9) Instanţa soluţionează plângerea prevăzută la alin. (7) prin încheiere irevocabilă.

(10) Neintroducerea plângerii în termenul prevăzut la alin. (7) teza a II-a nu îl împiedică pe cel de-al treilea să îşi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, în condiţiile legii.

(11) în cazul bunurilor valorificate în condiţiile prezentului articol nu este admisibilă nicio cerere de desfiinţare a vânzării împotriva terţului care a plătit preţul, în afară de cazul în care a existat fraudă din partea acestuia.”

5. La articolul 9 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) Secretariatului General al Guvernului - autovehicule, ambulanţe sanitare cu dotări aferente, ambarcaţiuni şi motoare ataşabile acestora, care vor fi repartizate de comisia interministerială, cu titlu gratuit, ministerelor, autorităţilor publice centrale şi locale, în limita normativelor de dotare, cu respectarea procedurilor de declarare şi evaluare, precum şi instituţiilor de cult, Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România şi organizaţiilor neguvernamentale acreditate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ca furnizori de servicii sociale/cantine sociale şi care desfăşoară efectiv astfel de activităţi;

b) creşelor, grădiniţelor, centrelor de plasament şi centrelor de primire a copilului, căminelor de bătrâni, cantinelor pentru săraci, azilurilor, spitalelor, şcolilor, bibliotecilor, instituţiilor de cult, persoanelor cu handicap, Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, precum şi organizaţiilor neguvernamentale acreditate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ca furnizori de servicii sociale/cantine sociale şi care desfăşoară efectiv astfel de activităţi, precum şi persoanelor fizice care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale, la propunerea organelor de valorificare, prin ordin al ministrului sau decizie a conducătorului organului de valorificare, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe;”.

Art. II. - Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 166, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 11, cu următorul cuprins:

„În procesul-verbal prevăzut la alin. 1 se menţionează şi faptul că părţile au fost încunoştinţate că”.

a) pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor sechestrate, în temeiul art. 1681 alin. 1;

b) în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate de către organul judiciar, chiar şi fără consimţământul proprietarului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 1681 alin. 2.”

2. După articolul 168 se introduc patru noi articole, articolele 1681-1684 cu următorul cuprins:

Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate

„Art. 1681. - În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care a instituit sechestrul poate dispune de îndată valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci când există acordul acestuia.

În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când nu există acordul proprietarului, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate, în mod excepţional, în următoarele situaţi:

a) atunci când, în termen de un an de la data instituirii sechestrului, valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat în mod semnificativ, respectiv cu cel puţin 40% în raport cu valoarea din momentul dispunerii măsurii asigurătorii. Dispoziţiile art. 165 alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi în acest caz;

b) atunci când există riscul expirării termenului de garanţie sau când sechestrul asigurator s-a aplicat asupra unor animale sau păsări vii;

c) atunci când sechestrul asigurator s-a aplicat asupra produselor inflamabile sau petroliere

d) atunci când sechestrul asigurator s-a aplicat asupra unor bunuri a căror depozitare sau întreţinere necesită cheltuieli disproporţionate în raport cu valoarea bunului.

În cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: proprietarul nu a putut fi identificat şi valorificarea nu se poate face potrivit alin. 2, autovehiculele ori mijloacele de transport asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate în următoarele situaţii:

a) atunci când acestea au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni;

b) dacă de la data instituirii măsurii asigurătorii asupra acestor bunuri a trecut o perioadă de un an sau mai mare.

Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. 1 şi 2 se consemnează pe numele învinuitului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 165 alin. 8 se aplică în mod corespunzător.

Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile făcută potrivit alin. 3 se consemnează pe numele făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente ori, după caz, într-un un cont special constituit în acest sens, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, la dispoziţia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 165 alin. 8 se aplică în mod corespunzător.

Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale

Art. 1682. - În cursul urmăririi penale, atunci când nu există acordul proprietarului, dacă procurorul care a instituit sechestrul apreciază că se impune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, se fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt chemate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul.

La termenul fixat se aduce la cunoştinţa părţilor şi a custodelui faptul că se intenţionează valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere că au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de bunurile ce urmează a fi valorificate. După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi sau custode, procurorul dispune prin ordonanţă asupra valorificării bunurilor mobile prevăzute la art. 1681 alin. 2. Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii.

Împotriva ordonanţei prin care s-a dispus valorificarea bunurilor mobile sechestrate părţile, custodele, precum şi orice altă persoană interesată pot face plângere la instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă, în termen de 10 zile.

Termenul prevăzut la alin. 3 curge de la comunicare, în cazul părţilor şi al custodelui, sau de la data când au luat la cunoştinţă, în cazul altor persoane.

Plângerea împotriva ordonanţei suspendă executarea. Judecarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere, iar hotărârea instanţei prin care s-a soluţionat contestaţia este definitivă.

Valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul judecăţii

Art. 1683. - În cursul judecăţii, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, a uneia dintre părţi sau a custodelui, poate dispune asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate. În acest scop, instanţa de judecată fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul.

La termenul fixat se pune în discuţia părţilor, în şedinţă publică, valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere faptul că au dreptul de a face observaţii sau cereri legate de acestea. Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii.

Asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate, precum şi cu privire la cererile prevăzute la alin. 2, instanţa de judecată dispune prin încheiere. Încheierea instanţei este definitivă.

Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate

Art. 1684. - Împotriva modului de ducere !a îndeplinire a ordonanţei sau, după caz, a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, custodele, precum şi orice altă persoană interesată pot formula, în cursul procesului penal, plângere la instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă.

Plângerea prevăzută la alin. 1 se face în termen de 15 zile de la îndeplinirea actului contestat.

Instanţa soluţionează plângerea de urgenţă şi cu precădere, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, prin încheiere definitivă.

După soluţionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva modului de ducere la îndeplinire a ordonanţei sau, după caz, a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, se poate face contestaţie potrivit legii civile.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

 

Bucureşti, 16 martie 2012.

Nr. 28.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 15 martie 2012.

Nr. 278.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Steaua României

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Sfântul Scaun, pentru sprijinul acordat comunităţilor româneşti,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce Eminenţei Sale Reverendisime Cardinalul Leonardo Sandri.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer Eminenţei Sale Reverendisime Cardinalul Giuseppe Bertello.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Comandor:

- Eminenţei Sale Reverendisime Cardinalul Antonio Maria Veglio;

- Eminenţei Sale Reverendisime Cardinalul Agostino Vallini;

- Eminenţei Sale Reverendisime Cardinalul Kurt Koch.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

 

Bucureşti, 20 martie 2012.

Nr. 316.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea unor ordine

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

cu ocazia sărbătoririi a 80 de ani de relaţii bilaterale dintre Ordinul Suveran Militar de Malta şi România, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea legăturilor cu ţara noastră şi susţinerea activităţii Serviciului de Ajutor Maltez în România,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce:

- Excelenţei Sale Fra Carlo d’Ippolito di Sant’Ippolito;

- Excelenţei Sale domnul Jean-Pierre Mazery.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer:

- Excelentei Sale marchizul Gian Luca Chiavari;

- Excelenţei Sale domnul Albrecht Freiherr von Boeselager.

Art. 3.-Se conferă Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Comandor doamnei Antonietta Domenica Boria (Capparella).

Art. 4. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Mare Ofiţer Excelenţei Sale Alberto Leoncini Bartoli.

Art. 5. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Meni în grad de Comandor domnului Alberto Bochicchio.

 

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

 

Bucureşti, 20 martie 2012.

Nr. 317.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Comandor

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. Aşi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la deschiderea Colegiului Pontifical „Pio Romeno”, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită în formarea viitorilor preoţi pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, pentru promovarea istoriei şi culturii româneşti,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria G „Cultele”, Colegiului Pontifical „Pio Romeno” din Roma.

 

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

 

Bucureşti, 20 martie 2012.

Nr. 318.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 19

din 17 Ianuarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „P.S.V. Company” - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.368/95/2008 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 333D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 334D/2011, nr. 370D/2011, nr. 544D/2011 şi nr. 691 D/2011 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată Societatea Comercială „P.S.V. Company” - SA din Bucureşti în Dosarul nr. 10.689/95/2008 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă, de Societatea Comercială „Genei International” - S.R.L. din comuna Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, în Dosarul nr. 860/265/2010 al Judecătoriei Năsăud, de Alexandru Vicol, în calitate de procurator al contestatorului Mircea Gheorghian în Dosarul nr. 6.705/99/2010 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă şi de Claudiu Daniel Alexandru în Dosarul nr. 6.218/99/2010 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 334D/2011, nr. 370D/2011. nr. 544D/2011 şi nr. 691D/2011 la Dosarul nr.333D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 334D/2011, nr. 370D/2011, nr. 544D/2011 şi nr. 691D/2011 la Dosarul nr. 333D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, având în

vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din 2 februarie 2011, pronunţate în dosarele nr. 8.368/95/2008 şi nr. 10.689/95/2008, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „P.S.V. Company” - S.A. din Bucureşti, în dosare având ca obiect soluţionarea unor recursuri împotriva unor sentinţe civile.

Prin încheierea din 24 februarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 860/265/2010, Judecătoria Năsăud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Genei International” - S.R.L. din comuna Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-un dosar având ca obiect o cerere în anulare.

Prin încheierile din 9 februarie 2011 şi 19 aprilie 2011, pronunţate în dosarele nr. 6.218/99/2010 şi nr. 6.705/99/2010, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Alexandru Vicol, în calitate de procurator al conţestatorului Mircea Gheorghian, într-un dosar având ca obiect contestaţie la o decizie de concediere şi de Claudiu Daniel Alexandru într-un dosar având ca obiect solicitarea unor drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia consideră că reglementările criticate sunt neconstituţionale, întrucât, ca urmare a suspendării tuturor cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, sunt soluţionate doar litigiile aflate în competenţa exclusivă a judecătorului-sindic desemnat în dosarul privind procedura insolvenţei, iar această situaţie face imposibilă scoaterea de pe tabelul creditorilor a acelor persoane care nu au o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în baza unei hotărâri irevocabile. Se mai apreciază că este încălcat dreptul de proprietate prin suspendarea recursurilor promovate de societatea debitoare aflată în procedura insolvenţei pentru reîntregirea patrimoniului său. Posibilitatea judecării recursurilor are ca finalitate un tabel al creditorilor mult redus, cu consecinţa unei reorganizări judiciare rapide şi, în final, continuarea activităţii economice normale.

De asemenea, autorul Societatea Comercială „Genei International” arată că accesul liber la justiţie ar putea fi îngrădit prin suspendarea de drept a acţiunilor de realizare a creanţelor, inclusiv cele care aveau penalităţi sau dobânzi înainte de deschiderea procedurii şi care nu pot fi cuantificate decât în justiţie.

Alexandru Vicol, procurator al lui Mircea Gheorghian, arată că prin suspendarea soluţionării conflictului de muncă în care salariatul reclamă nelegalitatea şi netemeinicia deciziei de concediere se încalcă prevederile Legii privind conflictele de muncă şi ale Codului muncii referitoare la soluţionarea cu celeritate a acestor litigii de muncă. Este, de asemenea, neechitabil, ca în speţă contestatorul să aştepte o perioadă de peste 3 ani pentru a afla dacă măsura concedierii sale a fost sau nu legală, adică până la soluţionarea dosarului de insolvenţă a unităţii debitoare la care a fost angajat. Pe de altă parte, în cadrul procedurii insolvenţei, atât administratorul judiciar, cât mai ales judecătorul-sindic nu au obligaţia de a înscrie creanţa creditorului în tabelul definitiv al creanţelor atât timp cât creditorul nu face dovada unei creanţe certe, lichide şi exigibile.

Autorul Claudiu Daniel Alexandru mai susţine că în cazul declarării falimentului debitoarei există riscul ca, până la soluţionarea cererii de încetare a acţiunii judiciare, a repunerii pe rol a dosarului şi a soluţionării definitive a litigiului de muncă, până la obţinerea unei hotărâri definitive şi irevocabile, să nu mai existe posibilitatea reală de îndestulare a creanţei, averea debitorului putând fi lichidată între timp.

Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă, Judecătoria Năsăud şi Tribunalul Iaşi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: „De ia data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în faţa legii, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, precum şi prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi celor ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din

Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 1.075 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 7 ianuarie 2008, Curtea a statuat că măsura stabilită prin textul de lege criticat se justifică prin natura specială a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, consensual şi egalitar în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă.

În aceste condiţii, existenţa unor acţiuni paralele cu procedura concursuală prevăzută de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credală, fapt ce ar face imposibilă evaluarea activului şi pasivului averii debitorului, în vederea distribuirii rezultatului lichidării.

Acest fapt nu poate fi privit ca reprezentând o piedică pentru creditori de a acţiona în vederea realizării drepturilor lor. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 85/2006, creditorii au posibilitatea ca, înscriind creanţele pe care le au în tabelul creanţelor împotriva debitorului, să participe la procedura insolvenţei pentru acoperirea creanţelor. În cazul salariaţilor, drepturile acestora sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator.

Prin urmare, Curtea a constatat că art. 36 din Legea nr. 85/2006 nu aduce vreo restrângere exerciţiului dreptului de valorificare a creanţei.

De asemenea, Curtea nu a putut reţine nici criticile de neconstituţionalitate privind încălcarea dreptului de acces liber la justiţie si a dreptului la un proces echitabil.

În primul rând, Curtea a avut în vedere faptul că, în cadrul procedurii insolvenţei, creditorii pot folosi toate mijloacele procedurale puse la dispoziţie de lege pentru realizarea drepturilor lor. În legătură cu acestea, se observă că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili procedura de judecată, iar situaţia specifică avută în vedere la reglementarea procedurii insolvenţei a justificat instituirea unor norme de procedură speciale. Acest fapt nu înseamnă, însă, că nu se asigură o garanţie efectivă drepturilor creditorilor.

În al doilea rând, Curtea a reţinut că dreptul la acţiune al creditorilor, suspendat de textul de lege criticat, nu dispare, el fiind conservat prin art. 40 din Legea nr. 85/2006, care prevede, de asemenea, suspendarea curgerii termenelor de prescripţie a acţiunilor la care se referă textul de lege criticat.

De altfel, aceste termene încep să curgă din nou în cazul respingerii sau închiderii procedurii insolvenţei.

Existenţa riscului ca, ulterior încheierii procedurii insolvenţei, creditorul să nu îşi mai poată recupera creanţa are ca temei lipsa de diligentă a creditorului care nu a acţionat pentru valorificarea drepturilor sale în cadrul procedurii colective şi nu poate fi privită ca aducând vreo atingere dreptului la un proces echitabil sub aspectul puterii obligatorii a hotărârilor instanţei de judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

 

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Comercială „P.S.V. Company” - S.A. din Bucureşti, în dosarele nr. 8.368/95/2008 şi nr. 10.689/95/2008 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă, de Societatea Comercială „Genei International” - S.R.L. din localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud, în Dosarul nr. 860/265/2010 al Judecătoriei Năsăud, de Alexandru Vicol, în calitate de procurator al lui Mircea Gheorghian şi de Claudiu Daniel Alexandru în dosarele nr. 6.705/99/2010 şi nr. 6.218/99/2010 ale Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 54

din 25 ianuarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea în şedinţa publică din 17 ianuarie 2012 a reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Olga I. Crudu, prin mandatarul Cristian Crudu, şi de Gheorghe I. Gugiuman în Dosarul nr. 29.568/245/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 174D/2011.

Dezbaterile au avut loc la data de 17 ianuarie 2012 şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 24 ianuarie 2012, la cererea autorului excepţiei, în vederea depunerii la dosar a unor concluzii scrise, iar apoi, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, a amânat pronunţarea pentru data de 25 ianuarie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 29.568/245/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991,

excepţie ridicată de Olga I. Crudu, prin mandatarul Cristian Crudu, şi de Gheorghe I. Gugiuman într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva ordinului prefectului.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, întrucât „Curtea Supremă de Justiţie, prin Hotărârea din 13 august 1993, a declarat că decretele nr. 218/1960 şi nr. 712/1966, menţionate în cuprinsul art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, sunt neconstituţionale”, statul nu se putea baza pe aceste acte normative pentru a invoca un transfer de proprietate valabil al unui imobil în patrimoniul său.

Tribunalul Iaşi - Secţia civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată, care se aplică numai după constituirea sau reconstituirea acestui drept.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Terenurile fără construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităţilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, după caz, la cerere.”

Autorii excepţiei nu menţionează în mod expres care sunt dispoziţiile constituţionale pretins încălcate prin reglementarea criticată. În speţă, Curtea constată că aspectele invocate de autorii acesteia nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci probleme de interpretare şi aplicare a legii, aspecte care excedează contenciosului constituţional, fiind de competenţa exclusivă a instanţei de judecată.

Totuşi, din succinta motivare a acestora, Curtea deduce că ar fi vorba de o încălcare a dreptului de proprietate privată, prin ordinul emis de către prefectul judeţului Iaşi.

Curtea reţine că prevederile art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Constituţie, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 192 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2007, sau Decizia nr. 1.053 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 19 august 2009.

Prin aceste decizii, Curtea a reţinut că textul de lege criticat reglementează reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri în condiţiile Legii nr. 18/1991, şi anume aceea a terenurilor din intravilan fără construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate, potrivit legii, aflate în administrarea consiliilor locale, proprietate de stat prin aplicarea Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, terenuri ce se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora.

În acest context, Curtea a statuat că nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia aceste prevederi legale ar contraveni dispoziţiilor art. 44 din Legea fundamentală, deoarece, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa sa, dispoziţiile constituţionale privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată se aplică numai după constituirea sau reconstituirea acestui drept.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Olga I. Crudu, prin mandatarul Cristian Crudu, şi de Gheorghe I. Gugiuman în Dosarul nr. 29.568/245/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 70

din 2 februarie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă si ale art. 7201 din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă şi ale art. 7201 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romvasim Corn” - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 5.104/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 317D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecata, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, a intrat în vigoare noul Cod civil, iar prin art. 230 lit. p) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a fost abrogat Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, soluţia legislativă regăsindu-se în noul Cod civil. De asemenea, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 1.326 din 19 octombrie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 ianuarie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 5.104/215/2009, Judecătoria Crai ova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă şi ale art. 7201 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Romvasim Corn”-S.R.L. din Craiova într-o cauză având ca obiect pretenţii, respectiv plata unor sume ca urmare a unor daune produse în urma unui furt de marfă dintr-un magazin.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că art. 7201 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (2), în sensul că nicio lege nu poate îngrădi liberul acces la justiţie, şi ar trebui interpretat în conformitate cu art. 21 alin. (4) din Constituţie, în sensul că procedurile administrative sunt facultative şi gratuite.

De asemenea, arată că prin prevederile art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 se aduce atingere principiului egalităţii în drepturi, deoarece, în speţă, pârâta beneficiază de un termen de prescripţie mai favorabil faţă de alte persoane şi faţă de alţi participanţi la actul de justiţie. Totodată, acestea sunt contrare şi prevederilor constituţionale ale art. 53, în sensul că reprezintă o restrângere a exerciţiului unor drepturi, şi anume dreptul acţionării în justiţie a unor persoane numai într-un anumit interval de timp, altul decât cel general, de 3 ani.

Judecătoria Craiova - Secţia civilă arată că dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul părţilor de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor şi nu contravin principiilor de drept consacrate de Legea fundamentală.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1} din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1962, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, şi ale art. 7201 din Codul de procedură civilă.

Ulterior sesizării, la data de 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011. De asemenea, cu aceeaşi dată, potrivit art. 230 lit. p) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, se abrogă Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă. În Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, prescripţia extinctivă este reglementată în cartea a VI-a „Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor”, însă, având în vedere prevederile art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora „actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor”, coroborate cu cele ale art. 4, art. 5 şi ale capitolului VIII - Dispoziţii cu privire la cartea a VI-a „Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor”, din legea menţionată, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă în vigoare la data pronunţării încheierii de sesizare, care şi-au produs efectele faţă de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit principiului tempus regit actum.

Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:

- Art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958: „Prin derogare de la dispoziţiile alineatului precedent, în raporturile ce izvorăsc din asigurare, termenul de prescripţie este de 2 ani, în afara acelor raporturi ce izvorăsc din asigurările de persoane în care obligaţiile devin exigibile prin ajungerea la termen sau prin amortizare; cu privire la primele de asigurare datorate în temeiul asigurărilor prin efectul legii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 23.”;

- Art. 7201 din Codul de procedură civilă: „în procesele şi cererile dintre profesionişti evaluabile in bani şi derivate din raporturi contractuale, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă cu cealaltă parte.

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii sau concilierii se suspendă pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei.

În scopul soluţionării litigiului prin conciliere directă, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigură trimiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.

Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada că de ia data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la liberul acces la justiţie şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:

1. Potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul general de prescripţie extinctivă de 3 ani, aplicabil raporturilor civile obligaţionale, se aplică ori de câte ori nu îşi găseşte aplicaţie un termen special de prescripţie. În alin. 2 al art. 3, prin derogare de la alin. 1, legiuitorul a prevăzut un termen special de prescripţie de 2 ani în raporturile ce izvorăsc din asigurare, în afara acelor raporturi ce izvorăsc din asigurările de persoane.

Prin Decizia nr. 1.326 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 824 din 9 decembrie 2010, Curtea a arătat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene.

De asemenea, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 251 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006. că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, drept de care persoana interesată a beneficiat în interiorul termenului instituit, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. De aceea, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual -, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură.

Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 10 mai 2001, paragraful 93, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, a decis că „dreptul de acces ia tribunale nu este un drept absolut” şi că „acesta poate fi supus unor restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie sau ordonanţele care impun depunerea unei cauţiuni”.

În consecinţă, Curtea constată că cele arătate mai sus se aplică mutatis mutandis şi în privinţa dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă.

2. Referitor la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că aceasta nu poate fi primită. Astfel, potrivit jurisprudenţei sale constante în materie, Curtea a statuat că prin instituirea procedurii prealabile de conciliere legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celerităţii soluţionării litigiilor dintre părţi şi să degreveze activitatea instanţelor de judecată. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părţilor posibilitatea de a se înţelege asupra eventualelor pretenţii ale reclamantului, fără implicarea autorităţii judecătoreşti competente. Faţă de aceste raţiuni majore, condiţionarea sesizării instanţei de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiţie sau a dreptului la un recurs efectiv. (A se vedea în acest sens Decizia nr. 807 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie 2008, Decizia nr. 1.153 din 6 noiembrie2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 29 decembrie 2008, Decizia nr. 800 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 18 iunie 2009, sau Decizia nr. 1.536 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 12 februarie 2010.)

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

3. Distinct de cele mai înainte arătate, Curtea observă că, în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, art. 7201 a fost completat, în sensul introducerii medierii, alături de conciliere directă cu cealaltă parte, ca modalitate de soluţionare a litigiilor înainte de introducerea cererii de chemare în judecată. O atare reglementare a medierii şi concilierii, obligatorii în faza premergătoare judecăţii, nu este contrară art. 21 din Constituţie, ambele proceduri încurajând părţile să rezolve diferendul existent prin mijloace amiabile.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DEC.DE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă şi ale art. 720 din Codul de procedură civilă, excepţia ridicată de Societatea Comercială „Romvasim Corn” - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 5.104/215/2009 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 februarie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIMUL-MINISTRU

DECIZIE

privind numirea doamnei Nicoleta Nolden în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al primului-ministru

 

Având în vedere Hotărârea nr. 180/2012 a Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători,

în temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Nicoleta Nolden se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al primului-ministru.

PRIM-MINISTRU

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Dézsi Attila

 

Bucureşti, 22 martie 2012.

Nr. 72.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Disney” din municipiul Bucureşti

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând in considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 1 din 31 ianuarie 2012 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular evaluate în perioada noiembrie-decembrie 2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Disney”, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Ştefan Mihăileanu nr. 33, sectorul 3, pentru nivelul de învăţământ .preşcolar”, limba de predare „română”, program „normal/prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Disney” din municipiul Bucureşti, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2012-2013.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Disney” din municipiul Bucureşti dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Disney” din municipiul Bucureşti revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa „Disney” din municipiul Bucureşti.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Disney” din municipiul Bucureşti este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Asociaţia „Grădiniţa Disney” din municipiul Bucureşti, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa „Disney” din municipiul Bucureşti, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetări!, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 3.413.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus” din municipiul Zalău

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 1 din 31 ianuarie 2012 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particular evaluate în perioada noiembrie-decembrie 2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus”, cu sediul în municipiul Zalău, str. 22 Decembrie 1989 nr. 25, judeţul Sălaj, pentru nivelul de învăţământ „preşcolar”, limba de predare „română”, program „prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus” din municipiul Zalău, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2012-2013.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus” din municipiul Zalău dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus” din municipiul Zalău revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus” din municipiul Zalău.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus” din municipiul Zalău este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Asociaţia „Maria Schinina” din municipiul Zalău, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa „Sfânta Inimă a lui Isus” din municipiul Zalău, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sălaj vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 3.414.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „agricultură”, calificarea profesională „tehnician cadastru funciar - topograf”, domeniul „producţie media”, calificarea profesională „designer pentru publicitate” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grup Şcolar „Gabor Aron” din municipiul Târgu Secuiesc

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 1 din 31 ianuarie 2012 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada noiembrie-decembrie 2011,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru nivelul de învăţământ „postliceal”, domeniul „agricultură”, calificarea profesională „tehnician cadastru funciar - topograf, domeniul „producţie media”, calificarea profesională „designer pentru publicitate”, limba de predare „română/maghiară”, forma de învăţământ „zi” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grup Şcolar „Gabor Aron”, cu sediul în municipiul Târgu Secuiesc, Str. Fabricii nr. 8, judeţul Covasna, începând cu anul şcolar 2012-2013.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Grup Şcolar „Gabor Aron” din municipiul Târgu Secuiesc este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Covasna, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării,

Art. 3. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Grup Şcolar „Gabor Aron” din municipiul Târgu Secuiesc, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Covasna şi Agenţia Romană de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Cătălin Ovidiu Baba

 

Bucureşti, 29 februarie 2012.

Nr. 3.416.

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali

 

În baza prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 15 martie 2012, hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Biroul permanent al Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, Secretariatul general şi direcţiile din cadrul aparatului executiv al Camerei Consultanţilor Fiscali vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 5/2007 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 17 octombrie 2007, se abrogă.

Art. 4. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 15 martie 2012.

Nr. 6.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generate

 

Art. 1. - (1) Camera Consultanţilor Fiscali, denumită în continuare Cameră, este organizaţie profesională de utilitate publică, persoană juridică fără scop lucrativ, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Apollodor nr. 17, sectorul 5, din care fac parte consultanţii fiscali care au dobândit această calitate în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă.

(2) Camera este constituită ca persoana juridică autonomă, de drept privat, cu denumire, patrimoniu şi siglă proprii. Potrivit prevederilor legale privind protecţia mărcilor, nicio altă persoană cu excepţia Camerei nu are dreptul de a folosi această denumire sau o denumire similară si sigla acesteia, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Camera este autoritatea competentă care organizează, coordonează şi autorizează activitatea de consultanţă fiscală în România, asigură accesul la profesia de consultant fiscal şi apără interesele legitime ale membrilor săi, potrivit legii şi prezentului regulament.

(2) în vederea realizării acestor obiective, Camera exercită atribuţiile care i-au fost conferite prin ordonanţă şi prin celelalte acte normative incidente domeniului său de activitate.

 

CAPITOLUL II

Membrii Camerei

 

Art. 3. - (1) Pot avea calitatea de membru al Camerei: a) persoanele fizice care au dobândit prin examen calitatea de consultant fiscal, în condiţiile ordonanţei şi ale Regulamentului pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal, şi care s-au înregistrat în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală;

b) societăţile comerciale care au obţinut autorizaţia de funcţionare şi care s-au înregistrat în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală;

c) consultanţii fiscali care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, care îşi exercită profesia pe teritoriul României, în condiţiile ordonanţei şi ale prezentului regulament.

(2) Pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, persoanele fizice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic;

b) să aibă o experienţă de minimum 5 ani după obţinerea licenţei în una dintre următoarele activităţi:

- elaborarea, avizarea, aprobarea sau aplicarea legislaţiei fiscale;

- servicii de administrare a legislaţiei fiscale;

- elaborarea sau aplicarea reglementărilor contabile;

- activitate financiar-contabilă;

c) să nu aibă antecedente penale;

d) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

e) să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal.

(3) Examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal se organizează de Cameră în baza Regulamentului pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal, aprobat de Consiliul superior al Camerei.

Art. 4. - (1) Membrii Camerei pot fi:

a) persoane fizice care au calitatea de consultant fiscal ca urmare a promovării unui examen şi sunt înregistrate la Cameră, din punctul de vedere al dreptului de exercitare a profesiei, ca active sau inactive;

b) persoane juridice care desfăşoară activitatea de consultanţă fiscală şi sunt autorizate de Cameră.

(2) Sunt consultanţi fiscali inactivi persoanele care au declarat această situaţie, cele care solicită suspendarea activităţii pe o perioadă cuprinsă între unu şi 3 ani, din motive întemeiate, potrivit art. 15, sau cele care nu au dreptul să exercite profesia de consultant fiscal, deoarece se află în una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:

a) au fost sancţionate disciplinar cu suspendarea dreptului de exercitare a calităţii de membru pe o perioadă de la 3 luni la un an, conform prezentului regulament;

b) nu îndeplinesc condiţiile de obţinere a vizei anuale;

c) se află într-o situaţie de incompatibilitate prevăzută de o lege specială.

(3) Consultanţii fiscali care desfăşoară orice activitate incompatibilă conform prezentului regulament şi legilor speciale sunt obligaţi să solicite în scris trecerea în categoria consultanţilor inactivi şi să prezinte documentele doveditoare care atestă situaţia respectivă, iar revenirea la statutul de membru activ se face la cerere, însoţită de actele doveditoare care atestă încetarea stării de incompatibilitate.

(4) Cererea de trecere de la o stare la alta produce efecte în ceea ce priveşte noua calitate începând cu data de la care a intervenit situaţia de incompatibilitate. Cotizaţia aferentă calităţii de membru inactiv, cu excepţia celor care au solicitat suspendarea, se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care sa produs modificarea.

(5) în situaţia revenirii la statutul de membru activ, cererea produce efecte de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost aprobată de Cameră, iar cotizaţia aferentă noii calităţi se datorează de la aceeaşi dată,

Art. 5. - (1) Persoanele fizice care au promovat examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal, pentru a deveni membri ai Camerei, vor solicita, în termen de 60 de zile de la data comunicării rezultatului examenului, înregistrarea în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, prin depunerea unui dosar care va cuprinde:

a) cererea-tip de înscriere, prevăzută în anexa nr. 2;

b) actul de identitate, în copie (numai dacă au intervenit modificări faţă de datele iniţiale din dosarul de înscriere la examen);

c) documentul de plată a taxei de înscriere în evidenţa Camerei, în copie;

d) două fotografii de 2/3 cm.

(2) Dosarul se înregistrează la Direcţia de servicii pentru membri, care verifică îndeplinirea cerinţelor prevăzute la alin. (1), precum şi promovabilitatea, pe baza listelor cu candidaţii admişi transmise de Direcţia de învăţământ. După aprobare, Direcţia de servicii pentru membri efectuează înscrierea în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală şi eliberează carnetul profesional, prevăzut în anexa nr. 6, şi parafa. Solicitantul semnează un angajament prin care se obligă să respecte dispoziţiile legii şi ale prezentului regulament şi normele interne ale Camerei. Consultanţii fiscali vor depune, după caz, o declaraţie pe propria răspundere pentru a fi înregistraţi la secţiunea „persoane inactive” din Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală,

(3) Parafa de membru al Camerei va avea următoarele

- „Consultant fiscal”;

- numele şi prenumele, numărul si anul înregistrării în Registrul de evidenţă al Camerei.

(4) Pierderea, furtul sau distrugerea carnetului ori parafei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(5) în caz de respingere a cererii, Direcţia de servicii pentru membri comunică persoanei o decizie motivată.

Art. 6. - (1) Persoana provenită dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care doreşte să desfăşoare activitatea de consultant fiscal în România este obligată să obţină autorizarea Camerei, pe baza unei evaluări.

(2) în cazul în care, în urma evaluării, persoana provenită dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European obţine calitatea de consultant fiscal în România, pentru a deveni membru al Camerei, va solicita, în termen de 60 de zile de la data comunicării rezultatului, înregistrarea în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, prin depunerea unui dosar care va cuprinde:

a) cererea-tip de înscriere, prevăzută în anexa nr. 3;

b) actul de identitate, în copie;

c) documentul de plată a taxei de înscriere în evidenţa Camerei, în copie;

d) două fotografii de 2/3 cm.

(3) în caz de respingere a cererii, Direcţia de servicii pentru membri comunică persoanei o decizie motivată.

Art. 7. - (1) Consultanţii fiscali se pot asocia în societăţi comerciale care au în obiectul de activitate consultanţa fiscală. Societatea comercială trebuie să aibă cel puţin un asociat/acţionar şi administrator, care să aibă calitatea de consultant fiscal.

(2) Societăţile comerciale de consultanţă fiscală înfiinţate conform ordonanţei, la solicitarea autorizaţiei de funcţionare, vor depune un dosar cu următoarele documente:

a} cererea-tip de înscriere, prevăzută în anexa nr. 4, semnată de reprezentantul legal al persoanei juridice;

b) certificatul de înmatriculare la registrul comerţului, în copie;

c) actul constitutiv, în copie;

d} certificatul constatator eliberat de registrul comerţului, care să conţină date referitoare la numele, prenumele şi domiciliul asociaţilor/acţionarilor, directorilor şi administratorilor/membrilor consiliilor de administraţie, precum şi la obiectul de activitate;

e) certificatul de cazier fiscal;

f) documentul de plată a taxei de autorizare, în copie;

g) carnetul profesional, în copie, al persoanelor fizica care efectuează consultanţă fiscală

În numele persoanei juridice.

(3) Dosarul se înregistrează la Direcţia de servicii pentru membri, care verifică îndeplinirea cerinţelor prevăzute la alin. (1) şi a condiţiilor prevăzute la art. 9 din ordonanţă, după care face propuneri de aprobare sau respingere motivată, după caz, Biroului permanent al Consiliului superior al Camerei. În cazul aprobării cererii, persoana juridică respectivă devine membră a Camerei, este înscrisă în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală şi i se eliberează autorizaţia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

(4) în situaţia în care cererea nu este aprobată, Direcţia de servicii pentru membri comunică în scris decizia motivată a Biroului permanent al Consiliului superior al Camerei.

Art. 8. - Deciziile prevăzute la art. 5 alin. (5), art. 6 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) pot fi atacate potrivit dispoziţiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL III

Drepturile şi obligaţiile membrilor Camerei

 

Art. 9. - (1) Membrii Camerei au, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul să exercite activităţile specifice profesiei în conformitate cu prevederile ordonanţei şi ale prezentului regulament;

b) dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale Camerei;

c) dreptul de vot asupra tuturor problemelor de interes care se dezbat în cadrul conferinţelor,

d) dreptul de a solicita sprijin în litigiile privind etica şi practica profesională născute între consultanţii fiscali şi terţe părţi;

e) dreptul de a contesta sancţiunile primite;

f) dreptul să fie informaţi şi consultaţi asupra activităţilor desfăşurate de Cameră.

(2) Membrii Camerei au, în principal, următoarele obligaţii:

a) să participe activ la realizarea scopului şi a obiectivelor Camerei;

b) să participe la cursurile de pregătire profesională;

c) să declare cu exactitate veniturile realizate şi să respecte termenele de depunere a declaraţiilor;

d) să achite la termen cotizaţiile şi taxele profesionale aferente;

e) să respecte hotărârile Conferinţei naţionale şi ale Consiliului superior al Camerei;

f) să nu devină membri ai unei alte asociaţii profesionale din România ale cărei scop şi obiect sunt identice cu cele ale Camerei;

g) să nu aducă atingere reputaţiei şi intereselor corpului profesional al consultanţilor fiscali şi să ia poziţie faţă de orice atingere adusă reputaţiei şi intereselor corpului profesional al consultanţilor fiscali;

h) să păstreze secretul profesional, care vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice suport puse la dispoziţie de client şi documentaţia întocmită de consultant, precum şi să le gestioneze şi să le arhiveze corespunzător la sediul profesional;

i) să respecte normele profesionale adoptate de Cameră pentru desfăşurarea activităţii de consultanţă fiscală;

j) să respecte Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul consultanţei fiscale, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 3/2007;

k) să respecte normele procedurale privind monitorizarea şi controlul activităţii consultanţilor fiscali;

l) să obţină viza anuală pe carnetul profesional, conform normelor aprobate de Consiliul superior al Camerei, în cazul persoanelor fizice;

m) să obţină viza anuală prevăzută în anexa nr. 8, conform normelor aprobate de Consiliul superior al Camerei, în cazul persoanelor juridice;

n) să respecte alte reglementări aplicabile profesiei.

(3) Consultanţii fiscali şi societăţile comerciale de consultanţă fiscală pot desfăşura, pe lângă activitatea de consultanţă fiscală, cu respectarea condiţiilor prevăzute de actele normative în materie şi după accesul în profesiile respective conform dispoziţiilor din legile speciale, şi activităţi de:

a) expertiză contabilă;

b) audit financiar;

c) instruire şi perfecţionare în domeniul fiscal.

(4) Pot fi membri ai Camerei auditorii financiari, experţii contabili ori alte categorii de liber-profesionişti care au dobândit calitatea de consultant fiscal pe bază de examen organizat de Cameră, potrivit ordonanţei şi Regulamentului pentru organizarea examenului de atribuire a calităţii de consultant fiscal, aprobat de Consiliul superior al Camerei.

(5) Persoanele prevăzute la alin. (4) pot exercita activitatea de consultanţă fiscală, cu respectarea condiţiilor prevăzute de actele normative în materie, numai după ce s-au înscris în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală ca membri activi.

Art. 10. - (1) Membrii Camerei persoane fizice sunt obligaţi să comunice Camerei, în scris, în termen de până la 30 de zile, producerea unor evenimente semnificative în activitatea acestora, menţionând toate informaţiile şi ataşând toate documentele corespunzătoare, în copie legalizată, după caz, după cum urmează:

a) aplicarea unor sancţiuni disciplinare pe linie profesională de către o autoritate legală sau un alt organism profesional al cărui membru este persoana în cauză;

b) orice condamnare penală definitivă pronunţată de instanţele competente din ţară sau din străinătate împotriva unui asociat/acţionar sau administrator al persoanei juridice, pentru infracţiuni săvârşite în exerciţiul profesiei de consultant fiscal;

c) punerea în mişcare a acţiunii penale sau trimiterea în judecată pentru fapte săvârşite în exerciţiul profesiei de consultant fiscal;

d) existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i se interzice consultantului fiscal exercitarea funcţiei de administrator al unei societăţi comerciale sau, în general, exercitarea de funcţii care privesc gestiunea ori conducerea unei societăţi comerciale;

e) orice alte informaţii solicitate de Cameră pentru evaluarea reputaţiei profesionale şi etice a consultantului fiscal;

f) schimbarea numelui, situaţie în care persoana în cauză va solicita în scris Camerei eliberarea unui nou carnet de consultant fiscal membru al Camerei şi a unei noi parafe;

g) schimbarea domiciliului ori a adresei de corespondenţă, situaţie în care persoana în cauză va solicita în scris Camerei eliberarea unui nou carnet de consultant fiscal membru al Camerei;

h) orice modificare privind statutul de angajat, asociat/acţionar sau administrator al unei persoane juridice ori de persoană fizică autorizată să exercite în mod independent activitatea de consultant fiscal;

i) orice alte date care se referă la calitatea de membru al acesteia.

(2) Membrii Camerei persoane juridice sunt obligaţi să comunice Camerei, în scris, în termen de până la 30 de zile, producerea unor evenimente semnificative în activitatea acestora, menţionând toate informaţiile şi ataşând toate documentele corespunzătoare, în copie legalizată, după caz, după cum urmează:

a) schimbarea denumirii sub care este înregistrată persoana juridică, situaţie în care se va solicita Camerei eliberarea unei noi autorizaţii;

b) schimbarea sediului social ori a adresei de corespondenţă;

c) deschiderea sau închiderea unei filiale ori a unei subunităţi;

d) orice modificare în ceea ce priveşte statutul angajaţilor, asociaţilor/acţionarilor sau al administratorilor persoanei juridice;

e) orice condamnare penală definitivă pronunţată de instanţele competente din ţară sau din străinătate împotriva persoanei juridice;

f) aplicarea unor sancţiuni disciplinare persoanei juridice ori luarea de măsuri împotriva acesteia de către o autoritate sau un alt organism profesional al cărui membru este persoana juridică în cauză;

g) orice condamnare penală definitivă pronunţată de instanţele competente din ţară sau din străinătate împotriva unui asociat/acţionar ori administrator al persoanei juridice, pentru infracţiuni săvârşite în exerciţiul profesiei de consultant fiscal;

h) punerea în mişcare a acţiunii penale sau trimiterea în judecată a unui asociat/acţionar ori administrator al persoanei juridice, pentru fapte săvârşite în exerciţiul profesiei de consultant fiscal;

i} existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i se interzice reprezentantului legal al societăţii comerciale de consultanţă fiscală exercitarea funcţiei de administrator sau exercitarea de funcţii care privesc gestiunea ori conducerea unei societăţi;

j) dacă se află în procedură de insolvenţă sau de lichidare.

Art. 11. - (1) Membrii Camerei persoane fizice şi persoane juridice care doresc să renunţe la calitatea de membru al Camerei notifică în scris această situaţie Camerei.

(2) Hotărârea Consiliului superior al Camerei prin care se ia act de renunţare se comunică în scris persoanei în cauză, iar Camera face menţiunile corespunzătoare în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală.

(3) Consiliul superior al Camerei va hotărî amânarea încetării calităţii de membru şi, implicit, a radierii persoanei respective din Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală în următoarele situaţii:

a) existenţa unor obligaţii încă neexecutate ale consultantului fiscal persoană fizică sau persoană juridică faţă de Cameră;

b) existenţa unor măsuri sancţionatorii disciplinare împotriva consultantului fiscal, aflate în curs de soluţionare, potrivit legii;

c) existenţa unor acţiuni de monitorizare şi control al activităţii consultantului fiscal sau a societăţii comerciale de consultanţă fiscală, aflate în derulare.

Art. 12. - (1) Calitatea de membru al Camerei se retrage prin hotărâre a Consiliului superior al Camerei, fără îndeplinirea procedurii disciplinare, în oricare dintre următoarele situaţii:

1. În cazul persoanelor fizice:

a) ca urmare a neachitării cotizaţiilor şi taxelor datorate, precum şi a neîndeplinirii altor obligaţii faţă de Cameră, la termenele stabilite prin hotărâri ale Consiliului superior, atunci când întârzierea depăşeşte 12 luni, deşi consultantul fiscal a fost notificat despre aceste situaţii;

b) în urma condamnării definitive a unui consultant fiscal pentru infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals, pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie ori o infracţiune economică prevăzută de legi speciale care l-ar face incompatibil cu exercitarea calităţii de consultant fiscal;

c) la cererea consultantului fiscal sau a persoanei juridice, dacă are îndeplinite la zi obligaţiile faţă de Cameră;

d) când atribuirea calităţii de consultant fiscal a fost obţinută ca urmare a săvârşirii infracţiunii de fals şi uz de fals;

2. În cazul persoanelor juridice, în situaţia în care:

a) societatea comercială s-a dizolvat;

b) după data de înregistrare la Cameră se constată că nu mai îndeplinesc condiţiile legale de funcţionare potrivit ordonanţei şi prezentului regulament;

c) când plata cotizaţiei nu s-a efectuat la termen, iar întârzierea depăşeşte 12 luni.

(2) în cazul retragerii carnetului profesional de consultant fiscal sau a autorizaţiei societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, consultanţii fiscali persoane fizice sau societăţile comerciale de consultanţă fiscală au obligaţia depunerii de îndată a carnetului profesional, respectiv a autorizaţiei la Secretariatul general al Camerei.

(3) De la data retragerii carnetului profesional sau a autorizaţiei, consultanţilor fiscali persoane fizice sau societăţilor comerciale de consultanţă fiscală li se interzice practicarea profesiei şi utilizarea titlului de consultant fiscal sau a denumirii de societate comercială de consultanţă fiscală.

(4) De la data prevăzută la alin, (4), pe site-ul Camerei, prin grija Secretariatului general, va fi făcută publică retragerea carnetului profesional de consultant fiscal sau a autorizaţiei societăţilor comerciale de consultanţă fiscală în cauză şi interdicţia acestora de a practica profesia şi de a utiliza titlurile respective. Concomitent cu publicarea pe site, Secretariatul general al Camerei va înştiinţa Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Consiliul Concurenţei despre interdicţia de practicare a profesiei şi de utilizare a titlului de consultant fiscal sau a denumirii de societate comercială de consultanţă fiscală de către persoanele în cauză.

(5) Hotărârea se comunică în scris persoanei în cauză, iar Camera face menţiunile corespunzătoare în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală.

(6) Hotărârea privind retragerea calităţii de membru al Camerei poate fi contestată, în condiţiile legii, la instanţa competentă.

Art. 13. - Orice membru care a renunţat sau căruia i s-a retras calitatea de membru al Camerei poate solicita redobândirea acesteia, respectând condiţiile prevăzute de ordonanţă, precum şi de normele aprobate de Consiliul superior al Camerei, cu plata taxei de înscriere şi a cotizaţiei aferente anului în curs.

Art. 14. - În faţa organelor de conducere ale Camerei problemele, interesele şi propunerile societăţilor comerciale de consultanţă fiscală pot fi susţinute de administratorii acestor societăţi sau de alte persoane împuternicite de acestea, care au calitatea de membri ai Camerei şi care au drepturile prevăzute de ordonanţă şi de prezentul regulament.

Art. 15. - (1) Membrii Camerei persoane fizice pot solicita suspendarea activităţii pe o perioadă cuprinsă între unu şi 3 ani, din motive întemeiate, dovedite cu documente justificative, în conformitate cu normele aprobate de Consiliul superior al Camerei.

(2) Dreptul de exercitare a profesiei de consultant fiscal poate fi suspendat prin hotărâre a Consiliului superior al Camerei şi în situaţiile în care consultantul fiscal a fost trimis în judecată pentru fapte săvârşite în exerciţiul profesiei de consultant fiscal care îl fac nedemn să exercite această calitate, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

(3) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), Camera face menţiune în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, iar cel in cauză este obligat să depună sub luare de semnătură carnetul profesional şi parafa, la data solicitării suspendării sau în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii de suspendare luate de Consiliul superior al Camerei. În situaţia refuzului se procedează la radierea din Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală. Prevederile art. 12 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.

(4) Revenirea la statutul de membru activ pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) se face la cerere şi produce efecte de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost aprobată de Cameră, Trecerea în categoria membrilor activi se face după plata taxei de înscriere şi a cotizaţiei aferente anului în curs.

(5) Persoanele juridice care au suspendată activitatea la registrul comerţului sunt membri inactivi. Reluarea activităţii declarată la registrul comerţului va fi comunicată şi Camerei, în vederea reautorizării şi trecerii în categoria membrilor activi. Pe perioada inactivităţii, societăţile comerciale în cauză nu datorează cotizaţia. Trecerea în categoria membrilor activi se face după plata taxei de autorizare şi a cotizaţiei aferente anului în curs.

 

CAPITOLUL IV

Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală

 

Art. 16. - (1) Membrii Camerei vor fi înscrişi în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală ca membri activi sau inactivi, structurat în plan administrativ-teritorial. Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind actualizat anual cu modificările intervenite. De asemenea, va fi publicat şi pe site-ul Camerei, fiind actualizat ori de câte ori este nevoie.

(2) în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală înregistrarea membrilor se va face în ordine alfabetică, cu menţionarea următoarelor date:

1. pentru persoanele fizice:

a) numele şi prenumele;

b) numărul carnetului profesional;

c) localitatea de domiciliu;

d) alte date de identificare a persoanei;

2. pentru societăţile comerciale de consultanţă fiscală:

a) denumirea şi sediul social;

b) numele şi prenumele, numărul carnetului profesional şi localitatea de domiciliu ale persoanelor fizice care efectuează consultanţă fiscală

În numele societăţii comerciale de consultanţă fiscală;

c) numele şi prenumele asociaţilor/acţionarilor, administratorilor care au calitatea de consultant fiscal;

d) alte date de identificare.

(3) Membrii Camerei sunt obligaţi să anunţe orice modificare a datelor înscrise în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală în termen de 30 de zile.

(4) înscrierea în Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală, prevăzută la alin. (1), conferă dreptul exercitării profesiei pe întregul teritoriu al României.

(5) Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală este format din două capitole:

a) capitolul I - Consultanţii fiscali persoane fizice, activi şi inactivi;

b) capitolul li - Societăţile comerciale de consultanţă fiscală, active şi inactive.

(6) Modelul Registrului consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală este prevăzut în anexa nr. 7.

(7) Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală se conduce informatizat.

(8) Arhivarea dosarelor consultanţilor fiscali şi ale societăţilor comerciale de consultanţă fiscală se face de către Direcţia de servicii pentru membri, iar gestiunea acestora se conduce informatizat.

 

CAPITOLUL V

Atribuţiile Camerei

 

Art. 17. - (1) în baza prevederilor art. 11 din ordonanţă şi a Statutului Confederaţiei Fiscale Europene, Camera are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activitatea de consultanţă fiscală;

b) autorizează exercitarea activităţii de consultanţă fiscală;

c) ţine Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală;

d) organizează examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal;

e) elaborează şi aprobă regulamentul propriu de organizare şi funcţionare;

f) elaborează şi aprobă norme şi proceduri privind activitatea de consultanţă fiscală;

g) elaborează şi aprobă norme privind auditul de calitate pentru expertizele fiscale;

h) elaborează şi aprobă norme pentru control, în vederea constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor;

i) elaborează şi aprobă normele privind pregătirea şi perfecţionarea consultanţilor fiscali;

j) elaborează şi aprobă programul de pregătire şi perfecţionare continuă a membrilor Camerei şi asigură materialele pentru pregătirea profesională şi informarea periodică a acestora;

k) elaborează şi aprobă Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul consultanţei fiscale;

l) reprezintă profesia de consultant fiscal din România în cadrul instituţiilor şi organizaţiilor profesionale internaţionale;

m) se preocupă de recunoaşterea şi dezvoltarea profesiei de consultant fiscal în străinătate şi înscrierea membrilor Camerei în alte organizaţii profesionale de profil din străinătate;

n) apără interesele profesionale ale tuturor membrilor Camerei, atât în ţară, cât şi în străinătate; intervine cu orice ocazie în scopul de a obţine pentru consultanţii fiscali cele mai bune condiţii de practicare a profesiei lor;

o) oferă sprijin şi asistenţă membrilor Camerei în problemele profesionale;

p) controlează calitatea activităţii de consultanţă fiscală;

q) mediază între membrii Camerei, la cerere, în caz de diferende;

r) stabileşte măsuri disciplinare;

s) editează publicaţii de specialitate;

ş) elaborează propuneri privind actualizarea legislaţiei, precum şi a normelor de consultanţă fiscală, în concordanţă cu reglementările organizaţiilor profesionale internaţionale; contribuie la dezvoltarea legislaţiei cu impact asupra activităţii profesionale de consultanţă fiscală şi acţionează pentru recunoaşterea, în folosul consultanţilor fiscali, a dreptului de a-şi reprezenta clienţii în faţa autorităţilor naţionale, precum şi în faţa tuturor celorlalte autorităţi naţionale, internaţionale sau supranaţionale;

t) informează publicul cu privire la serviciile pe care consultanţii fiscali le pot furniza;

ţ) menţine relaţiile cu autorităţile, organismele naţionale şi internaţionale şi, în special, furnizează experienţa practicienilor către autorităţile naţionale, precum şi ale Uniunii Europene în toate domeniile aferente fiscalităţii şi dreptului profesional;

u) colaborează cu instituţii şi asociaţii profesionale de profil din ţară şi din străinătate; facilitează cooperarea în toate domeniile ce prezintă un interes comun pentru consultanţii fiscali din România, atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene;

v) propune şi recomandă membrii Camerei în funcţii de conducere în cadrul organizaţiilor de profit din străinătate;

w) organizează cursuri masterale în domeniul fiscalităţii naţionale şi europene, în colaborare cu universităţi de prestigiu din România;

x) organizează cursuri de pregătire pentru candidaţii la examenul de atribuire a calităţii de consultant fiscal;

y) colaborează cu alte instituţii, organizaţii sau societăţi comerciale pentru accesarea de fonduri structurale în vederea dezvoltării activităţii de pregătire profesională şi a iniţierii altor proiecte economice sau de pregătire în domenii diverse de activitate ale membrilor Camerei;

z) participă la schimbul de informaţii cu privire la legile fiscale naţionale şi dezvoltarea legilor fiscale în Europa;

aa) exercită alte atribuţii prevăzute de ordonanţă sau de prezentul regulament.

(2) Camera poate înfiinţa unităţi teritoriale fără personalitate juridică.

Art. 18. - (1) Organele de conducere ale Camerei sunt: Conferinţa naţională, Consiliul superior al Camerei şi Biroul permanent al Consiliului superior, denumite în continuare Conferinţa, Consiliul superior şi Biroul permanent.

(2) Consiliul superior este ales de Conferinţă.

(3) Consiliul superior alege dintre membrii săi Biroul permanent, respectiv persoanele care îndeplinesc funcţiile de conducere în cadrul acestuia.

Art. 19, - (1) Conferinţa este formată din toţi consultanţii fiscali înscrişi în evidenţa Camerei cu drept de vot.

(2) Membrii Camerei cu drept de vot sunt consultanţii fiscali care şi-au îndeplinit toate obligaţiile faţă de Cameră, la termenele stabilite prin hotărârile acesteia.

(3) Nu au drept de vot sau de reprezentare membrii Camerei suspendaţi ca urmare a aplicării unor măsuri disciplinare.

(4) Lista definitivă a consultanţilor fiscali membri ai Camerei cu drept de vot se va publica pe site-ul Camerei cu 15 zile înainte de data Conferinţei.

Art. 20. - Conferinţa este ordinară sau extraordinară.

Art. 21. - (1) Conferinţa ordinară se întruneşte anual, la convocarea Consiliului superior, în cel mult 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar precedent.

(2) Conferinţa ordinară are următoarele atribuţii principale:

a) dezbaterea şi aprobarea raportului anual de activitate al Consiliului superior;

b) dezbaterea, aprobarea sau modificarea situaţiilor financiare anuale ale Camerei;

c) dezbaterea şi aprobarea raportului Comisiei de auditori statutari privind gestiunea financiară;

d) aprobarea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat;

e) aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar următor;

f) aprobarea programului de activitate al Consiliului superior;

g) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Consiliului superior;

h) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Comisiei de auditori statutari;

i) alegerea şi eliberarea/revocarea membrilor Comisiei de apel;

j) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege sau de prezentul regulament.

Art. 22. - (1) Pentru validitatea deliberărilor Conferinţei ordinare este necesară prezenţa majorităţii simple a membrilor cu drept de vot, iar hotărârile trebuie să fie adoptate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.

(2) în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), Conferinţa întrunită la a două convocare poate să hotărască asupra problemelor de pe ordinea de zi, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu votul majorităţii simple a acestora.

(3) Conferinţa ordinară se poate întruni la a două convocare, de regulă, în aceeaşi zi şi în acelaşi loc cu prima convocare, după trecerea unui interval de minimum o oră.

Art. 23. - (1) Conferinţa extraordinară poate fi convocată la cererea Biroului permanent sau la cererea a cel puţin două treimi din numărul membrilor Consiliului superior ori la cererea unei cincimi din numărul membrilor Camerei cu drept de vot, care adresează cererea secretarului general, specificând problemele propuse a fi dezbătute în cadrul Conferinţei extraordinare.

(2) Conferinţa extraordinară va fi convocată şi pentru completarea locurilor de membri în cadrul organelor alese, râmase vacante ca urmare a retragerii, demisiilor, excluderii sau decesului a mai mult de o treime din numărul locurilor prevăzute în prezentul regulament.

(3) Conferinţa extraordinară poate adopta hotărâri cu privire la problemele dezbătute conform ordinii de zi pentru care a fost convocată.

Art. 24. - (1) Pentru validitatea deliberărilor Conferinţei extraordinare este necesară prezenţa majorităţii simple a membrilor cu drept de vot ai Camerei, iar hotărârile se iau cu votul majorităţii simple a celor prezenţi.

(2) în cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), Conferinţa întrunită la a două convocare poate să hotărască asupra problemelor de pe ordinea de zi, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu votul majorităţii simple a acestora,

(3) Conferinţa extraordinară se poate întruni la a două convocare de regulă în aceeaşi zi şi în acelaşi loc cu prima convocare, după trecerea unui interval de minimum o oră.

Art. 25. - (1) Convocarea conferinţelor se face cu 30 de zile înainte de data întrunirii. Anunţul privind convocarea se publică în două cotidiene de circulaţie naţională şi pe site-ul Camerei şi cuprinde locul, data şi ora de desfăşurare, precum şi ordinea de zi. În acelaşi anunţ se stabilesc locul, data şi ora pentru o a două convocare a Conferinţei, în caz de neîntrunire a cvorumului statutar.

(2) Fiecare membru cu drept de vot al Camerei are dreptul la un singur vot.

(3) Membrii Camerei cu drept de vot pot fi reprezentaţi în Conferinţă de alţi membri, în baza unei procuri speciale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, autentificată de un notar public sau pentru care un avocat a atestat identitatea părţilor, conţinutul şi data actului. Procurile se depun în original la Secretariatul general, înainte de începerea lucrărilor Conferinţei, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal de şedinţă. Un membru nu poate reprezenta mai mult de 5 persoane. Membrii aleşi şi cei care şi-au depus candidaturile nu pot reprezenta alţi membri.

(4) Lucrările Conferinţei sunt conduse de preşedintele Consiliului superior sau de înlocuitorul de drept al acestuia. Preşedintele propune un secretariat format din 3 membri, pe care îl supune la vot plenului Conferinţei. După constatarea îndeplinirii cerinţelor legale pentru desfăşurarea Conferinţei se trece la dezbaterea subiectelor înscrise pe ordinea de zi.

(5) Hotărârile Conferinţei se adoptă prin vot deschis.

(6) Alegerea membrilor Consiliului superior, ai Comisiei de auditori statutari şi ai Comisiei de apel se face prin vot secret.

(7) Prin procesul-verbal semnat de preşedintele şi de membrii secretariatului lucrărilor Conferinţei se consemnează îndeplinirea formalităţilor referitoare la convocare, data şi locul de desfăşurare a Conferinţei, numărul membrilor prezenţi, numărul de voturi valabil exprimate, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea celor care au luat cuvântul, afirmaţiile acestora în cadrul şedinţei.

(8) Hotărârile Conferinţei sunt obligatorii pentru toţi membrii Camerei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 26. - (1) Organele de conducere alese ale Camerei sunt: Consiliul superior şi Biroul permanent al Consiliului superior.

(2) Consiliul superior alege dintre membrii săi Biroul permanent, respectiv persoanele care îndeplinesc funcţiile de conducere în cadrul acestuia.

Art. 27. - Organizarea şi funcţionarea Camerei sunt asigurate de organele alese, care au funcţie reprezentativă, de conducere, decizie şi control. Aplicarea hotărârilor organelor alese ale Camerei se realizează de aparatul executiv al acesteia.

Art. 28. - Membrii organelor alese care în perioada mandatului devin membri aleşi în funcţii de conducere ale altor organizaţii profesionale sunt obligaţi să solicite renunţarea la funcţie în termen de 5 zile de la data la care au fost aleşi,

Art. 29. - (1) Membrii Consiliului superior sunt aleşi în cadrul Conferinţei ordinare pentru o perioadă de 5 ani, conform procedurilor prevăzute în prezentul regulament, având posibilitatea de a îndeplini cel mult două mandate. Consiliul superior are în componenţa sa 15 membri.

(2) Orice membru cu drept de vot al Camerei poate fi ales în Consiliul superior, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are capacitate deplină de exerciţiu la data depunerii candidaturii sale;

b) nu a fost sancţionat disciplinar de Cameră în ultimii 5 ani;

c) nu deţine o funcţie într-o altă organizaţie profesională;

d) are achitate obligaţiile faţă de Cameră la data depunerii candidaturii şi a participat la Programul de formare profesională continuă în anul anterior organizării alegerilor;

e) a respectat procedura de depunere a candidaturii, prevăzută în Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptat de Cameră.

(3) Candidaturile se depun la Registratura Camerei, la termenul şi conform modelului stabilite prin hotărâre a Consiliului superior.

(4) Consiliul superior le poate cere candidaţilor să dea o declaraţie privind respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la alin (2).

(5) Consiliul superior respinge candidatura oricărei persoane care refuză să dea declaraţia prevăzută la alin. (4) sau care face o declaraţie falsă ori incompletă.

(6) în cazul în care un candidat a fost ales membru al Consiliului superior, iar declaraţiile sale au fost incorecte, Consiliul superior constată prin hotărâre alegerea sa ca fiind nulă, ceea ce nu afectează validitatea alegerii celorlalţi candidaţi, iar locul rămas vacant se ocupă potrivit prevederilor art. 31 alin. (2).

(7) Această hotărâre se comunică persoanei respective.

Art. 30. - (1) Candidaturile care îndeplinesc condiţiile legale vor fi anunţate în Conferinţă de către preşedintele de şedinţă.

(2) Votarea se efectuează pe baza unui buletin de vot, în forma aprobată de Consiliul superior.

(3) Fiecare membru cu drept de vot al Camerei poate vota dintre candidaţii propuşi un număr care să nu depăşească numărul locurilor eligibile. În caz contrar, votul se consideră nul.

(4) La propunerea consultanţilor fiscali prezenţi în plenul Conferinţei se alege Comisia de numărare a voturilor, care are următoarele atribuţii principale:

a) primirea şi distribuirea buletinelor de vot;

b) numărarea voturilor exprimate şi stabilirea voturilor valabile şi a celor nule;

c) stabilirea candidaţilor care au fost aleşi prin întocmirea listei candidaţilor în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil obţinute;

d) elaborarea unui raport scris către Conferinţă cu privire la desfăşurarea alegerilor;

e) întocmirea unui proces-verbal cu privire la rezultatele votului, care se prezintă plenului Conferinţei;

f) predarea buletinelor de vot Secretariatului general al Camerei, în vederea sigilării şi păstrării acestora pe o perioadă egală cu cea a mandatului Consiliului superior;

g) alte atribuţii stabilite de Conferinţă.

(5) Sunt declaraţi aleşi candidaţii care au întrunit numărul cel mai mare de voturi. În caz de egalitate la ultima poziţie validă, candidaţii aflaţi în această situaţie sunt supuşi din nou votului Conferinţei, urmând a fi declarat ales candidatul care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.

Art. 31. - (1) La prima şedinţă de după alegeri membrii Consiliului superior aleg din rândul lor. prin vot secret, un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi 5 vicepreşedinţi, ale căror mandate se încheie, ca şi în cazul celorlalţi membri ai Consiliului superior, la data următoarelor alegeri desfăşurate în cadrul Conferinţei, dacă între timp nu le încetează calitatea de membru al Consiliului superior.

(2) Orice loc vacant de membru al Consiliului superior va fi ocupat de următorul candidat în ordinea descrescătoare a numărului de voturi întrunit la Conferinţă, conform raportului comisiei de votare, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 29 alin. (2).

(3) Orice loc vacant de preşedinte, prim-vicepreşedinte sau de vicepreşedinte trebuie ocupat în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(4) Orice membru al Consiliului superior poate să ceară suspendarea din funcţie pe o perioadă determinată, pentru motive temeinice. Pe perioada suspendării, Consiliul superior poate aplica prevederile alin. (2), pentru a asigura funcţionarea în condiţii de cvorum. Pe durata participării la lucrări membrii Consiliului superior desemnaţi conform prevederilor alin. (2) au drepturile şi obligaţiile membrilor consiliului superior suspendaţi.

(5) Orice membru al Consiliului superior poate comunica în scris, cu 30 de zile înainte, Secretariatului general intenţia sa cu privire la suspendarea pe o perioadă determinată sau retragerea din Consiliul superior. Durata suspendării nu poate depăşi durata mandatului, iar în cazul demisiei locul devine vacant de la data acesteia.

(6) Consiliul superior nu poate funcţiona în condiţiile în care s-au vacantat şi nu au fost completate, conform alin. (2), o treime din numărul locurilor prevăzute în prezentul regulament. În acest caz, pentru completarea locurilor vacante se convoacă Conferinţa extraordinară în vederea alegerilor.

Art. 32. - (1) Calitatea de membru al Consiliului superior încetează în următoarele situaţii:

a) pierderea calităţii de membru al Camerei;

b) pierderea capacităţii de exerciţiu;

c) existenţa unei situaţii de incompatibilitate cu exercitarea profesiei de consultant fiscal, care împiedică exercitarea mandatului de membru al Consiliului superior, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 31 alin. (4 ) şi (5);

d) demisia din această calitate.

(2) Constatarea producerii uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) se face prin hotărâre a Consiliului superior.

Art. 33. - Consiliul superior se întruneşte, de regulă, lunar sau ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau cel puţin a unei treimi din numărul membrilor săi. Convocarea şedinţelor se face prin Secretariatul general.

Art. 34. - (1) Şedinţele Consiliului superior pot avea loc în prezenţa majorităţii simple a membrilor săi.

(2) În absenţa preşedintelui sau a prim-vicepreşedintelui, şedinţele sunt conduse de un vicepreşedinte desemnat de preşedinte sau de Biroul permanent.

Art. 35. - (1) Hotărârile Consiliului superior sunt adoptate cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi.

(2) Fiecare membru al Consiliului superior are dreptul la un singur vot, iar în cazul egalităţii voturilor, votul preşedintelui de şedinţă determină rezultatul final.

(3) Secretariatul general păstrează procesele-verbale ale tuturor şedinţelor într-un registru special întocmit în acest scop. Procesele-verbale trebuie semnate de toţi membrii prezenţi la şedinţă.

Art. 36. - (1) Consiliul superior coordonează, conduce şi controlează activitatea Camerei, având următoarele atribuţii:

a) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Conferinţei;

b) asigură condiţiile pentru administrarea şi gestionarea patrimoniului Camerei, potrivit legii;

c) adoptă şi prezintă Conferinţei propuneri privind obiectivele strategice ale Camerei şi programul de activitate pentru exerciţiul în curs;

d) adoptă şi prezintă spre aprobare Conferinţei raportul de activitate, situaţiile financiare anuale şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli privind exerciţiul încheiat, precum şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul în curs;

e) aprobă regulamentul de organizare a examenului pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal şi componenţa comisiei de examinare în condiţiile art. 4 din ordonanţă;

f) stabileşte componenţa Comisiei de evaluare, precum şi conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului pentru consultanţii fiscali din statele membre care vor desfăşura activitate în România;

g) stabileşte cuantumul taxei de înscriere în evidenţa Camerei, al taxei în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare a societăţilor comerciale de consultanţă fiscală şi al taxei pentru examen;

h) aprobă normele privind condiţiile şi termenele de plată a cotizaţiilor membrilor Camerei şi stabileşte nivelului cotizaţiilor profesionale anuale datorate de membrii Camerei;

i) aprobă şi modifică Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei, Codul privind conduita etică şi profesională în domeniul consultanţei fiscale, normele de

pregătire şi perfecţionare a consultanţilor fiscali şi Programul de pregătire profesională continuă a consultanţilor fiscali;

j) aprobă norme profesionale privind desfăşurarea activităţii prevăzute la art. 3 din ordonanţă;

k) alege şi revocă membrii Biroului permanent al Consiliului superior;

l) aprobă anual indemnizaţiile membrilor Consiliului superior, ai Biroului permanent al Consiliului superior, Comisiei de auditori statutari şi ai Comisiei de apel;

m) emite hotărâri în cazurile de abateri disciplinare sesizate de Direcţia de conduită şi disciplină profesională;

n) aprobă normele privind controlul în vederea constatării contravenţiilor şi aplicării sancţiunilor potrivit prevederilor ordonanţei;

o) numeşte persoanele împuternicite să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile potrivit prevederilor ordonanţei;

p) aprobă Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi validează candidaturile membrilor depuse pentru organele alese ale Camerei;

q) aprobă angajarea de credite pentru activităţi de investiţii;

r) înaintează Ministerului Finanţelor Publice propuneri de acte normative pentru completarea şi modificarea legislaţiei fiscale;

s) stabileşte atribuţiile vicepreşedinţilor în ceea ce priveşte coordonarea activităţii direcţiilor de specialitate ale Camerei;

ş) stabileşte nivelul şi condiţiile de acordare pentru indemnizaţia/diurna de deplasare, în limitele aprobate de Conferinţa naţională în bugetul de venituri şi cheltuieli;

t) stabileşte criteriile de acreditare a entităţilor ce urmează a organiza cursuri de pregătire profesională a membrilor Camerei;

ţ) aprobă acordarea titlului de „Preşedinte de onoare” şi a diplomei de excelenţă pentru consultanţii fiscali, în condiţiile procedurilor privind acordarea de titluri onorifice adoptate de Cameră, şi aprobă componenţa Consiliului ştiinţific la propunerea Biroului permanent;

u) desemnează membrii Camerei pentru a reprezenta profesia de consultant fiscal în cadrul instituţiilor şi organizaţiilor profesionale din România şi internaţionale;

v) propune şi recomandă membrii Camerei în funcţii de conducere în cadrul organizaţiilor de profil din străinătate;

w) stabileşte cuantumul indemnizaţiilor pentru persoanele desemnate la art. 40-42, după caz;

x) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul superior emite hotărâri şi decizii.

(3) Hotărârile Consiliului superior sunt obligatorii pentru toţi membrii Camerei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Consiliul superior poate adopta un regulament propriu de organizare şi funcţionare.

Art. 37. - (1) Biroul permanent al Consiliului superior este format din preşedinte, prim-vicepreşedinte şi 5 vicepreşedinţi.

(2) Alegerea Biroului permanent al Consiliului superior se face de către Consiliul superior, dintre membrii acestuia, în prima şedinţă ce urmează alegerii acestuia.

(3) Biroul permanent se întruneşte cel puţin o dată pe lună şi ori de câte ori este necesar şi ia decizii cu votul majorităţii simple a membrilor săi, iar în cazul egalităţii voturilor, cel al preşedintelui de şedinţă este decisiv.

(4) Şedinţele sunt conduse de preşedinte, iar în absenţa acestuia de prim-vicepreşedinte sau de un alt membru al Biroului permanent, desemnat de preşedinte.

(5) Procesele-verbale ale tuturor şedinţelor se semnează de toţi membrii Biroului permanent prezenţi la şedinţă şi se păstrează la Registratura Camerei.

Art. 38. - (1) Biroul permanent exercită următoarele atribuţii principale:

a) avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anual, pe care îl înaintează spre adoptare Consiliului superior, nu mai târziu de data de 15 decembrie a fiecărui an anterior anului la care se referă bugetul respectiv;

b) supraveghează lunar execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Camerei;

c) examinează şi propune spre aprobare Consiliului superior programul de activitate al Camerei;

d) aprobă programele de activitate ale direcţiilor executive;

e) aprobă deplasările în străinătate;

f) aprobă angajarea, promovarea, sancţionarea şi concedierea personalului cu funcţii de conducere din cadrul aparatului executiv al Camerei;

g) aprobă salarizarea pentru fiecare funcţie prevăzută în organigramă;

h) aprobă revocarea secretarului general;

i) aprobă organigrama şi normele privind desfăşurarea activităţii curente a aparatului executiv al Camerei, care cuprind atribuţiile şi responsabilităţile structurilor executive, precum şi raporturile dintre acestea, statul de funcţii şi politica de personal, după care se prezintă Consiliului superior pentru validare;

j) aprobă eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a societăţilor comerciale de consultanţă fiscală;

k) prezintă anual spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;

l) prezintă situaţiile financiare anuale şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei;

m) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Conferinţă şi de Consiliul superior.

(2) Activitatea direcţiilor de specialitate ale Camerei este coordonată de către un vicepreşedinte ce a fost desemnat de Consiliul superior.

(3) în exercitarea atribuţiilor sale Biroul permanent adoptă decizii.

(4) Biroul permanent poate adopta un regulament propriu de organizare şi funcţionare.

Art. 39. - (1) Preşedintele ales de Consiliul superior devine de drept şi preşedintele Camerei, precum şi al Biroului permanent şi are următoarele atribuţii principale:

a) reprezintă Camera în justiţie şi în raporturile cu terţe persoane fizice şi juridice, autorităţi publice, precum şi cu organizaţiile profesionale din alte ţări şi organisme internaţionale ale profesiei de consultant fiscal, apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrilor Camerei;

b) semnează acorduri/convenţii privind exercitarea profesiei de consultant fiscal în străinătate şi pe teritoriul României cu organizaţii similare din alte ţări;

c) convoacă şi conduce lucrările Conferinţei, Consiliului superior şi Biroului permanent;

d) în calitate de reprezentant legal al Camerei, preşedintele semnează hotărârile Conferinţei, ale Consiliului superior şi deciziile Biroului permanent al Consiliului superior;

e) numeşte şi revocă, în baza aprobării Biroului permanent, secretarul general şi personalul din cadrul aparatului executiv al Camerei prevăzut în organigramă;

f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţă, Consiliul superior şi Biroul permanent.

(2) Camera este angajată din punct de vedere legal prin semnătura preşedintelui sau a unei persoane desemnate de acesta.

(3) în lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt duse la îndeplinire de către prim-vicepreşedinte sau de către un vicepreşedinte desemnat.

(4) Preşedintele poate să delege prim-vicepreşedintele sau un vicepreşedinte ori un membru al Consiliului superior pentru o acţiune sau o activitate determinată.

(5) în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Consiliului superior emite ordine.

Art. 40. - (1) în vederea recunoaşterii contribuţiei aduse la dezvoltarea profesiei de consultant fiscal şi la îndeplinirea misiunii de utilitate publică atribuite de lege Camerei, se instituie titlul onorific de „Preşedinte de onoare”, care poate fi acordat persoanelor care şi-au încheiat mandatul de preşedinte al Camerei.

(2) Titlul de „Preşedinte de onoare” se acordă prin hotărâre a Consiliului superior, la propunerea Biroului permanent.

(3) Preşedintele de onoare participă în calitate de invitat la şedinţele Biroului permanent şi ale Consiliului superior şi poate fi implicat în activităţi ale Camerei, potrivit hotărârilor Consiliului superior.

Art. 41. - (1) în vederea asigurării unei expertize de înaltă calitate în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor strategice ale Camerei şi dezvoltarea profesiei de consultant fiscal, se înfiinţează Consiliul ştiinţific.

(2) Membrii Consiliului ştiinţific sunt desemnaţi prin hotărâre a Consiliului superior şi pot fi reprezentanţi ai mediului academic, specialişti de renume în domeniul fiscalităţii şi dreptului fiscal şi consultanţi fiscali care s-au remarcat în mod deosebit prin contribuţia semnificativă la dezvoltarea şi evoluţia profesiei de consultant fiscal şi prin prestigiul profesional dobândit.

(3) Membrii Consiliului ştiinţific pot avea atribuţii în cadrul diferitelor comitete de lucru ale Camerei şi pot fi consultaţi la analiza şi la elaborarea unor documente sau proiecte de acte normative în domeniul profesiei.

(4) Membrii Consiliului ştiinţific pot fi invitaţi Ia şedinţele Consiliului Camerei.

(5) Activitatea Consiliului ştiinţific este reglementată prin hotărâre a Consiliului superior.

Art. 42. - (1) Consiliul superior al Camerei poate decide înfiinţarea unor comitete de lucru în domenii specifice, cum ar fi Comitetul fiscal sau Comitetul afacerilor profesionale.

(2) Comitetele de lucru pot fi permanente şi îşi exercită atribuţiile în limitele competenţelor stabilite prin regulamentul propriu de funcţionare, aprobat de Consiliul superior.

(3) Comitetele de lucru sunt formate din specialişti, consultanţi fiscali cu experienţă. În comitetele de lucru pot fi desemnaţi, cu acordul conducătorilor instituţiilor, reprezentanţi ai ministerelor sau ai altor instituţii ori organizaţii care activează în domenii relevante pentru obiectul de activitate al comitetului în care sunt desemnaţi.

(4) Membrii fiecărui comitet de lucru sunt desemnaţi de Consiliul superior, pe termen determinat, în baza unei proceduri aprobate în acest scop prin regulamentul propriu de funcţionare.

(5) Comitetul fiscal este condus de un preşedinte şi

2 vicepreşedinţi aleşi dintre membrii săi în prima şedinţă a acestuia, validaţi de Consiliul superior.

(6) Comunicarea dintre comitetele de lucru şi Consiliul superior se realizează prin intermediul reprezentantului aparatului executiv al Camerei.

Art. 43. - Persoanele prevăzute la art. 40-42 nu sunt remunerate pentru activitatea desfăşurată. În mod excepţional, în funcţie de complexitatea şi volumul misiunilor încredinţate, se pot acorda indemnizaţii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Consiliului superior.

Art. 44. - (1) Comisia de auditori statutari este alcătuită din

3 persoane alese dintre membrii Camerei, conform prevederilor Regulamentului de alegeri, care au şi calitatea de auditor şi nu deţin o funcţie în cadrul Camerei sau în cadrul altor organizaţii profesionale.

(2) La prima şedinţă de după alegeri membrii Comisiei de auditori statutari aleg din rândul lor, prin vot secret, un preşedinte.

(3) Membrii Comisiei de auditori statutari participă la şedinţele Consiliului superior fără drept de vot.

(4) Pentru activitatea depusă membrii Comisiei de auditori statutari primesc indemnizaţii.

(5) Comisia de auditori statutari are 2 membri supleanţi, aleşi dintre membrii Camerei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 45. - Comisia de auditori statutari a Camerei are următoarele atribuţii:

a) efectuează auditul situaţiilor financiare ale Camerei;

b) întocmeşte raportul anual de audit, precum şi alte rapoarte solicitate de Consiliul superior şi le prezintă Conferinţei spre dezbatere şi aprobare.

Art. 46. - Mandatul Comisiei de auditori statutari este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.

Art. 47. - Următoarele categorii de persoane nu pot îndeplini mandatul de auditor statutar al Camerei:

a) membrii Consiliului superior;

b} personalul executiv al Camerei;

c) asociaţii, angajaţii, soţii, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea ai persoanelor prevăzute la lit. a).

Art. 48. - (1) Comisia de apel este compusă din 5 membri: 3 consultanţi fiscali, membri ai Camerei, aleşi conform Regulamentului de alegeri, care nu fac parte din alte organe de conducere ale Camerei, şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, din care un reprezentant cu pregătire juridică. Membrii Comisiei de apel aleg dintre ei un preşedinte, care este consultant fiscal.

{2) Pentru activitatea depusă membrii Comisiei de apel primesc o indemnizaţie pentru fiecare şedinţă.

(3) Mandatul Comisiei de apel este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.

(4) Comisia de apel are 2 membri supleanţi, aleşi dintre membrii Camerei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1).

 

CAPITOLUL VI

Veniturile şi cheltuielile Camerei

 

Art. 49. - (1) Camera, în calitate de persoană juridică fără scop lucrativ, îşi constituie veniturile din activităţile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri.

(2) Contabilitatea patrimoniului şi a activităţilor desfăşurate de Cameră se conduce potrivit legii.

(3) înregistrarea veniturilor în contabilitate se face pe baza documentelor legale care atestă crearea dreptului de încasare sau în momentul încasării efective a acestora.

(4) înregistrarea cheltuielilor se face pe baza documentelor justificative care atestă crearea obligaţiei de plată sau în momentul plăţii efective a acestora.

Art. 50. - (1) Veniturile Camerei se constituie din următoarele surse:

a) taxa de înscriere la examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal;

b) taxa de autorizare a societăţilor comerciale de consultanţă fiscală;

c) taxa de înscriere în evidenţa Camerei;

d) cotizaţiile profesionale ale membrilor Camerei, respectiv cotizaţiile fixe anuale;

e) cotizaţiile anuale calculate asupra veniturilor realizate de membrii Camerei care îşi exercită profesia individual sau de societăţile comerciale de consultanţă fiscală autorizate de Cameră;

f) încasările din vânzarea publicaţiilor proprii;

g) donaţii şi sponsorizări;

h) venituri din aplicarea de sancţiuni;

i) taxe (tarife) de participare la cursurile de pregătire profesională, la conferinţe, seminare, forumuri şi alte servicii prestate de Cameră în conformitate cu prevederile legale;

j) alte venituri din activitatea Camerei.

(2) Taxa de înscriere în evidenţa Camerei este datorată şi se achită înaintea depunerii cererii de înscriere.

Art. 51. - Consultanţii fiscali, membri activi şi inactivi, sunt obligaţi să plătească cotizaţiile şi taxele datorate către Cameră, după caz, în condiţiile prevăzute prin hotărârile Consiliului superior.

 

CAPITOLUL VII

Abateri şi sancţiuni

 

Art. 52. - (1) Fapta săvârşită de un membru al Camerei prin care se încalcă dispoziţiile ordonanţei, ale prezentului regulament, ale Codului privind conduita etică şi profesională în domeniul consultanţei fiscale, hotărârile, normele sau alte acte emise de Cameră constituie abatere disciplinară.

(2) Abaterile disciplinare săvârşite de membri sunt următoarele:

a) încălcarea dispoziţiilor ordonanţei sau ale prezentului regulament;

b) nerespectarea prevederilor Codului privind conduita etică şi profesională a consultanţilor fiscali;

c) exercitarea profesiei în perioada de suspendare;

d) nerespectarea normelor de lucru şi desfăşurarea unei activităţi profesionale în condiţii necorespunzătoare, cu prejudicierea reputaţiei profesionale;

e) nerespectarea normelor privind păstrarea secretului profesional:

f) neplata cotizaţiilor şi a celorlalte obligaţii băneşti pe o perioadă de un an;

g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor băneşti;

h) refuzul de a se prezenta şi de a pune la dispoziţia organelor de control ale Camerei documentele privind activitatea profesională în cadrul activităţilor de audit de calitate;

i) declaraţii neconforme cu realitatea în relaţiile cu Camera;

j) absenţe nejustificate de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională;

k) prestarea de servicii de consultanţă fiscală fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu au fost înscrise toate elementele cu privire la identitatea părţilor;

l) nerespectarea prevederilor art. 10.

Art. 53. - (1) Faptele prevăzute la art. 52 se sancţionează cu:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) suspendarea calităţii de membru al Camerei pe o perioadă de la 3 luni până la un an;

d) excluderea din Cameră.

(2) La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea abaterii şi de urmările acesteia, precum şi de calităţile profesionale şi morale ale celui în cauză. În cazul repetării unei abateri disciplinare se va aplica sancţiunea imediat următoare ca grad de severitate, cu excepţia cazului în care se impune aplicarea unei sancţiuni mai aspre.

(3) Abaterile disciplinare se constată de Direcţia de conduită şi disciplină profesională, iar sancţiunile disciplinare se aprobă de Consiliul superior şi de Comisia de apel, potrivit competenţelor.

(4) în cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal, cel în cauză este obligat să depună sub luare de semnătură carnetul profesional şi parafa, în termen de 5 zile de la data aplicării sancţiunii. În situaţia refuzului se procedează la radierea din Registrul consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală. Aceeaşi obligaţie îi revine şi în cazul aplicării măsurii de excludere şi de interzicere a exercitării profesiei de consultant fiscal.

(5) La expirarea termenului de suspendare i se restituie consultantului fiscal carnetul profesional şi parafa.

(6) De la data comunicării hotărârii de aplicare a uneia dintre sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) consultanţilor fiscali persoane fizice li se interzic practicarea profesiei şi utilizarea titlului de consultant fiscal.

(7) Hotărârile de sancţionare se publică pe site-ul Camerei. Concomitent cu publicarea pe site, Secretariatul general va înştiinţa Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Consiliul Concurenţei despre interdicţia de practicare a profesiei şi de utilizare a titlului de consultant fiscal.

(8) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 6 luni de la constatare, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

(9) Răspunderea disciplinară a consultantului fiscal nu exclude răspunderea civilă, contravenţională sau penală a acestuia.

Art. 54. - Membrii Camerei, persoane fizice şi juridice, care desfăşoară activitatea de consultanţă fiscală fără viza anuală se sancţionează disciplinar cu suspendarea dreptului de exercitare a calităţii de membru pe o perioadă de la 3 luni la un an, conform prezentului regulament.

Art. 55. - (1) Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de consultant fiscal intervine în următoarele situaţii:

a) în cazul declarării ca inactiv;

b) la cerere;

c) în caz de incompatibilitate;

d) în cazul executării unei pedepse privative de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu îi interzice dreptul de gestiune şi de administrare a unei societăţi comerciale;

e) ca urmare a interdicţiei de a profesa pe o anumită perioadă, dispusă prin hotărâre judecătorească sau ca urmare a unei sancţiuni disciplinare aplicate de Cameră.

(2) Exercitarea profesiei de consultant fiscal încetează în următoarele situaţii; a) ia cerere; b} prin deces;

c) în cazul excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară aplicată de Cameră;

d) în cazul condamnării definitive pentru o faptă prevăzută de legea penală, dacă aceasta îl face nedemn de a fi consultant fiscal;

e) în cazul retragerii carnetului profesional, respectiv a autorizaţiei de funcţionare.

Art. 56. - Toate sesizările referitoare la problemele, faptele sau circumstanţele care sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară a unui membru se înaintează Secretariatului general, care transmite documentaţia Direcţiei de conduită şi disciplină profesională.

Art. 57. - (1) Direcţia de conduită şi disciplină profesională efectuează cercetări asupra documentaţiei primite, putând să solicite informaţiile pe care le consideră necesare, inclusiv registre, dosare sau evidenţe, consultantul fiscal fiind obligat să le prezinte.

(2) Direcţia de conduită şi disciplină profesională se pronunţă asupra unei sancţiuni disciplinare, stabilind termene pentru furnizarea de către persoana în cauză a informaţiilor necesare, oferindu-i posibilitatea să îşi exprime punctul de vedere înainte de a lua decizia cu privire la sesizarea Consiliului superior.

Art. 58. - (1) în situaţia în care Direcţia de conduită şi disciplină profesională consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru atragerea răspunderii disciplinare, persoana reclamată şi reclamantul primesc notificări corespunzătoare.

(2) în situaţia în care Direcţia de conduită şi disciplină profesională consideră că sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru atragerea răspunderii disciplinare, întocmeşte proiectul de ordin şi sesizează Consiliul superior în vederea aprobării sancţiunii propuse.

(3) în cazul în care Direcţia de conduită şi disciplină profesională hotărăşte să sesizeze Consiliul superior, îi trimite acestuia un raport cuprinzând faptele reclamate la adresa consultantului fiscal, probele administrate, precum şi orice alte informaţii pe care s-a bazat în susţinerea propunerii de sancţionare disciplinară.

Art. 59. - În vederea soluţionării sesizărilor primite, Consiliul superior respectă procedurile referitoare la comunicare, audiere, deliberare şi comunicare a hotărârii.

Art. 60. - Consiliul superior comunică în scris persoanei reclamate, în termen de 30 de zile de la primirea sesizării, următoarele:

a) conţinutul reclamaţiei primite, locul şi data la careva avea loc audierea persoanei respective;

b) elementele care stau la baza reclamaţiei;

c) O descriere a procedurilor Consiliului superior privind soluţionarea reclamaţiei, în forma aprobată de acesta;

d) solicitarea adresată persoanei reclamate de a confirma, în termen de 15 zile de la primirea comunicării, recunoaşterea totală sau parţială a faptelor puse în sarcina acesteia, intenţia de a participa la audiere şi de a fi reprezentată sau asistată de avocat ori de un alt specialist. Pentru faptele nerecunoscute, persoana reclamată poate prezenta probe în apărarea sa.

Art. 61 - (1) Audierea se stabileşte de Consiliul superior în termen de până la 30 de zile de la data primirii sesizării. În acest scop persoanele sunt citate la Cameră.

(2) Persoana reclamată poate solicita, fie cu ocazia audierii, fie anterior acesteia, prin cerere scrisă adresată Consiliului superior, amânarea audierii pentru o dată ulterioară, în vederea formulării apărării, în caz de boală sau în alte împrejurări temeinic motivate.

(3) în cazul absenţei nemotivate a persoanei reclamate sau a reprezentantului acesteia, audierea nu mai are loc şi se trece la procedura următoare.

Art. 62. - (1) După procedura audierii sau în caz de absenţă nemotivată, Consiliul superior se retrage pentru deliberare.

(2) Consiliul superior deliberează în raport cu fiecare faptă a persoanei reclamate şi emite o hotărâre împotriva acesteia, cuprinzând una dintre sancţiunile prevăzute la art. 53 alin. (1).

(3) în cazul în care Consiliul superior constată că faptele reclamate au fost neîntemeiate, emite o hotărâre de respingere.

(4) Consiliul superior anunţă hotărârea sa în şedinţă şi informează părţile implicate despre dreptul de a ataca hotărârea în faţa Comisiei de apel. Hotărârea se comunică în scris părţilor implicate, în termen de 5 zile de la adoptare.

(5) Hotărârea Consiliului superior devine executorie de la data împlinirii termenului de ape!, cu excepţia cazului în care, înainte de împlinirea termenului, părţile atacă hotărârea Consiliului superior la Comisia de apel.

(6) Şedinţele Consiliului superior sunt publice. Nu sunt publice şedinţele în care ar fi adusă atingere imaginii publice a persoanelor implicate, Camerei şi terţilor, precum şi în cazurile în care ar fi afectat principiul confidenţialităţii, acestea urmând a fi hotărâte de Consiliul superior, precum şi la solicitarea părţilor.

Art. 63. - Hotărârile Consiliului superior pot fi atacate, în termen de 30 de zile de la primirea comunicării scrise, atât de către persoana reclamată, cât şi de reclamant. Cererea de apel trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie formulată în scris şi să fie adresată Comisiei de apel prin Secretariatul general;

b) să prezinte motivele atacării hotărârii Consiliului superior.

Art. 64. - (1) Comisia de apel notifică ambelor părţi data şi locul judecării apelului. La judecare, apelantul are dreptul să fie reprezentat sau asistat.

(2) Apelul poate fi judecat în lipsa părţilor dacă oricare dintre părţi solicită aceasta, cu respectarea cerinţelor privind trimiterea comunicării scrise.

(3) Comisia de apel poate amâna judecarea apelului pentru o dată ulterioară, în vederea formulării apărării, în caz de boală sau în alte împrejurări temeinic motivate.

(4) Procedura de judecare a apelului este similară cu cea din faza audierii în faţa Consiliului superior.

Art. 65. - (1) La încheierea judecării apelului, Comisia de apel poate hotărî confirmarea, modificarea sau anularea hotărârii Consiliului superior.

(2) Comisia de apel anunţă hotărârea sa în şedinţă publică. Hotărârea Comisiei de apel se va comunica în scris părţilor în termen de 15 zile de ta pronunţare.

(3) Şedinţele Comisiei de apel sunt publice. Nu sunt publice şedinţele în care ar fi adusă atingere imaginii publice a persoanelor implicate, Camerei şi terţilor, precum şi în cazurile în care ar fi afectat principiul confidenţialităţii, acestea urmând a fi hotărâte de Consiliul superior, precum şi la solicitarea oricăreia dintre părţi,

(4) Hotărârile Comisiei de apel privind suspendarea sau excluderea unui membru sunt publicate pe site-ul Camerei.

(5) Hotărârile Comisiei de apel sunt de natură disciplinară şi pot fi atacate, în condiţiile legii, la instanţa competentă.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 66. - De la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului regulament, membrii Camerei care au statutul de membri activi şi nu vor desfăşura activitate de consultanţă fiscală pe o perioadă de minimum un an pot solicita în scris trecerea la statutul de membru inactiv.

Art. 67. - Camera cooperează şi colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice în următoarele domenii:

a) creşterea calităţii activităţii de consultanţă fiscală în vederea eficientizării acesteia;

b) constatarea cazurilor de utilizare ilegală a titlului de consultant fiscal sau a denumirii societăţii comerciale de consultanţă fiscală;

c) pregătirea şi perfecţionarea membrilor Camerei în activitatea de consultanţă fiscală;

d) promovarea de proiecte de acte normative pe linia îmbunătăţirii legislaţiei fiscale şi a activităţii de consultanţă fiscală şi aplicarea în mod unitar a legislaţiei fiscale.

Art. 68. - Prevederile prezentului regulament se aplică de către membrii Camerei persoane fizice active şi inactive şi persoane juridice, precum şi de către orice alte persoane care solicită prestarea unor servicii ce intră în competenţele Camerei.

Art. 69. - Structura aparatului executiv al Camerei, numărul maxim de posturi, atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul executiv al Camerei se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului executiv, care se aprobă prin hotărâre a Consiliului superior, la propunerea Biroului permanent.

Art. 70. - Anexele nr. 1-9 fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

ANEXA Nr. 1D

la regulament

SIGLA

Camerei Consultanţilor Fiscali*)

 


*) Culori: Fondul - galben

Grafica şi textul - mov 1)


Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

CERERE DE ÎNSCRIERE

a persoanelor care au obţinut calitatea de consultant fiscal în evidenţa Camerei Consultanţilor Fiscali

 

Subsemnatul/Subsemnata .................................................... CNP............................................., legitimat/legitimată cu Bl/CI/paşaport seria ............... nr. .................. emis/emisă la data de ..................... de ...................................... domiciliat/domiciliată în localitatea ................................, str. ............................ nr. ...., bl. ..... sc. .....et. .....ap....., judeţul/sectorul ................................. telefon ....................................... fax ..............................., e-mail ...................................., având calitatea de consultant fiscal, ca urmare a promovării examenului la Camera Consultanţilor Fiscali, sesiunea .............................., vă rog a dispune admiterea mea ca membru activ/inactiv al Camerei Consultanţilor Fiscali şi înscrierea în evidenţele acesteia în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În susţinerea cererii mele depun alăturat următoarele:

- Bl/CI/paşaport seria ...... nr. ..................... emis/emisă la data de ................. de ........................

În copie;

- documentul de plată a taxei de înscriere în evidenţa Camerei Consultanţilor Fiscali, în copie;

- două fotografii de 2/3 cm. Declar pe propria răspundere că:

- locul de desfăşurare a activităţii este în localitatea .................................. str. ................................ nr. ......, bl. ......, sc. ...., et. ....., ap. ...... judeţul/sectorul .........................;

- deţin funcţia de ............................. în cadrul .......................................................;

- sunt membru/membră al/a altei organizaţii profesionale ......................................................

Totodată, mă angajez să respect dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012, şi ale normelor interne şi să nu uzez de titlul profesional de consultant fiscal sau de altă titulatură care ar putea sugera vreo asociere cu Camera Consultanţilor Fiscali, în caz de retragere a calităţii de membru al acesteia.

Mă oblig să declar în termen de 30 de zile orice modificare intervenită în datele menţionate mai sus.

 

Data.....................

Semnătura.................

 

ANEXA Nr. 3

la regulament

 

CERERE DE ÎNSCRIERE

a persoanelor provenite dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care doresc să desfăşoare activitatea de consultant fiscal în România

 

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................CNP....................., legitimat/legitimată cu Bl/CI/paşaport seria ........ nr. ................., emisă/emis la data de ...................... de ..................................., domiciliat/domiciliată în localitatea ...................................... str. ...................... nr. .....bl...... sc. .....et. ...., ap.......... judeţul/sectorul ................................... telefon ...................................... fax ..................................., e-mail .................................................având calitatea de consultant fiscal, ca urmare a promovării examenului-interviu la Camera Consultanţilor Fiscali, sesiunea ........................................vă rog a dispune admiterea mea ca membru activ al Camerei Consultanţilor Fiscali şi înscrierea în evidenţele acesteia în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În susţinerea cererii mele depun alăturat următoarele:

- actul de identitate, în copie;

- documentul de plată a taxei de înscriere în evidenţa Camerei Consultanţilor Fiscali, în copie;

- două fotografii de 2/3 cm.

Declar pe propria răspundere că locul de desfăşurare a activităţii este în localitatea ........................ str. .................................. nr. .......bl........ sc. .....et. .....ap....... judeţul/sectorul ........................., şi mă oblig să declar în termen de 30 de zile orice modificare intervenită în datele menţionate mai sus.

Totodată, mă angajez să respect dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012, şi ale normelor interne şi să nu uzez de titlul profesional de consultant fiscal sau de altă titulatură care ar putea sugera vreo asociere cu Camera Consultanţilor Fiscali, în caz de retragere a calităţii de membru al acesteia.

 

Data.....................

Semnătura.................

 

ANEXA Nr. 4

Ia regulament

 

CERERE DE ÎNSCRIERE

în evidenţa Camerei Consultanţilor Fiscali şi de eliberare a autorizaţiei de funcţionare a societăţilor comerciale de consultanţă fiscală

 

Societatea Comercială......................................................cu sediul în localitatea ............................, str. ....................................................... nr. ...., bl. .... sc. ..., et. ....ap....., judeţul/sectorul ............................., telefon........................., fax...................., e-mail .......................................CUI......................................., prin

reprezentant....................................................................................................................................................(numele şi prenumele),  având funcţia de .............................................. legitimat cu Bl/CI/paşaport seria .... nr. ..................... emis/emisă la data de ........................ de .........................vă rugăm să dispuneţi eliberarea autorizaţiei de

funcţionare conform art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi înscrierea în evidenţele Camerei Consultanţilor Fiscali, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În susţinerea cererii noastre depunem alăturat următoarele:

- certificatul de înmatriculare la registrul comerţului, în copie;

- actul constitutiv autentificat, în copie;

- Certificatul constatator emis de registrul comerţului nr. .............din data de ..............., din care rezultă numele, prenumele şi domiciliul asociaţilor/acţionarilor şi administratorilor;

- Certificatul de cazier fiscal nr. ..........din data.............;

- Delegaţia reprezentantului legal nr. ............din data.............;

- documentul de plată a taxei de înscriere nr. ....................din data.................., în copie, cu prezentarea actului în original.

Asociaţii/acţionarii, administratorii care au calitatea de consultant fiscal sunt următorii (numele, prenumele, domiciliul, numărul şi data carnetului profesional vizat la zi):

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

Consultanţii fiscali care efectuează consultanţă fiscală

În numele societăţii sunt următorii (numele, prenumele, domiciliul, numărul şi data carnetului profesional vizat la zi):

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

 

Data.....................

Semnătura şi ştampila.................

 

ANEXA Nr. 5

la regulament

 

Sena.... nr. ........

 

ROMÂNIA

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

AUTORIZAŢIE

 

În baza art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012, se conferă calitatea de membru al Camerei Consultanţilor Fiscali Societăţii Comerciale....................................................................................................înregistrată la oficiul registrului comerţului cu nr. J....../.........../....................cod unic de înregistrare............................., cu sediul în localitatea ......................................... str. ...................... nr. .....bl...... sc. ...., et. .....ap......., judeţul/sectorul ................

Societatea comercială mai sus menţionată îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru desfăşurarea activităţii de consultanţă fiscală.

 

Autorizarea a avut loc în şedinţa Biroului permanent al Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali din data de ...................

Menţiuni:...............................................

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

…………………………………………………….

 

 

Secretar general,

…………………………………………………….

 

Nr./data.............................

 

ANFXA Nr. 61)

la regulament

 

CARNET PROFESIONAL*)

 

 

ROMÂNIA

 

CAMERA CONSULTANŢILOR

FISCALI

 

 

CARANT DE CONSULTANT FISCLI

 

ROMÂNIA

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

 

 

2/3

Nr. ............... din ..........................

Numele ..........................................

Prenumele .....................................

Domiciliul ......................................

Str. .................................................

nr. .......... bl. ............. ap. ..............

Judelui (sectorul) ..........................

 

Menţiuni

………………………………………

Semnătura titularului

………………………………………

Dala eliberării

……………………………..

 

În conformitate cu art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/200l privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanta fiscala.

aprobata cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se conferă titularului dreptul de a profesa activitatea de consultanta fiscala.

Prezentul camei este valabil numai cu vi/.a anului in curs.

 

 

Preşedinte

………………………

Secretar general

……………….


*) Se confecţionează cu coperţi din carton pânzat, de culoare mov lucios cardinal, iar inscripţionarea la exterior va fi efectuată cu culoare aurie. La interior există file topografiate pe care se fac menţiuni şi se aplică vize anuale.

1) Anexa nr. 6 este reprodusă în facsmil.

 

Viză anuală

 

Anul

2007

L.S.

Anul

2008

L.S.

Anul

2009

L.S.

Anul

2007

L.S.

Anul

2008

L.S.

Anul

2009

L.S..

Anul

2007

L.S.

Anul

2008

L.S.

Anul

2009

L.S.

 

ANEXA Nr. 7

la regulament

 

REGISTRUL

consultanţilor fiscali şi al societăţilor comerciale de consultanţă fiscală

 

CAPITOLUL 1 - Consultanţi fiscali persoane fizice

Subcapitolul A- Activi

Subcapitolul B - Inactivi

 

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

P - Perioada suspendării

S - Sancţiuni disciplinare

D - Data retragerii/încetării activităţii de consultanţă fiscală

 

Nr.  crt.

Nn/anul carnetului profesional

Numele, iniţiala tatălui,

prenumele şi anul naşterii

Localitatea de domiciliu

Număr de telefon/fax, adresa de e-mail

Alte date de identificare a persoanei

P

S

D

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 2 - Societăţi comerciale de consultanţă fiscală

Subcapitolul A – Active

Subcapitolul B - Inactive

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

N - Nr./data carnetului profesional

L - Localitatea de domiciliu

A - Alte date de identificare

P - Perioada suspendării

D - Data radierii/încetării activităţii de consultanţă fiscală

 

Nr. crt.

Nr./data autorizaţiei

Denumirea societăţii

comerciale

Adresa de sediu

(localitatea, str., nr.. bl., sc., et.. ap,r judeţul/sectorul)

Număr de telefon/fax, adresă de e-mail

Numele şi prenumele asociaţilor”1)/ acţionarilor*2)/

administratorilor*3)/ altor persoane*4)

care efectuează consultanţă fiscală în numele societăţii

N

L

A

P

D

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) La numele persoanelor care efectuează consultanţă fiscală în numele societăţii se va completa indicele corespunzător pentru asociaţi, acţionari, administratori şi salariaţi.

 

ANEXA Nr. 8

la regulament

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

Seria ..... nr. .......

 

VIZĂ ANUALA

pentru persoane juridice

 

Camera Consultanţilor Fiscali, având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobata cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012, acordă viza de exercitare a profesiei pe anul.................................................societăţii comerciale.............................................cu sediul în localitatea ................................ str. ......................... nr. .............., bl. .............. sc. ............... et. .........., ap. ............. judeţul/sectorul ............................................, cod unic de înregistrare nr./data........................................autorizată de Camera Consultanţilor Fiscali cu nr./data.....................

Acordarea vizei anuale nu exonerează de răspundere

……………………………………………………………………………………………………………

pentru eventualele date nereale privitoare la raportarea veniturilor constatate ulterior acordării vizei.

 

Preşedinte,

…………………………

 

 

Secretar general,

…………………………

 

Nr./data............../..../................

 

ANEXA Nr. 9

la regulament

 

PROCURĂ SPECIALA

 

Subsemnatul/Subsemnata, .........................................................................., cetăţean român, domiciliat/domiciliată în............................ str. ..............................................legitimat cu CI. seria ............ nr. ........................ eliberată de ....................... la data de .................., născut/născută la data de .........................în................, având C.N.P. ......................., în calitate de membru cu drept de vot al Camerei Consultanţilor Fiscali, împuternicesc prin prezenta pe.............................................., cetăţean român, domiciliat în................... str. ....................................... nr. ..........bl......... sc. ........, et. ....ap....... sectorul ..........legitimat cu CI. seria ..... nr. ..............eliberată de ...............la data de ........................ născut la data de ...............................în...................................... având C.N.P. ........................, să mă reprezinte la Conferinţa Naţională a Camerei Consultanţilor Fiscali ce va avea loc în data de .................

În virtutea prezentului mandat.........................................este împuternicită să participe la lucrările Conferinţei Naţionale a Camerei Consultanţilor Fiscali şi să voteze

În numele meu şi pentru mine cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi a conferinţei din data de ..................


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.