MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 765/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 765         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 14 noiembrie 2012

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.061. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 2.4 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

782. - Ordin al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale privind desemnarea reprezentanţilor Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale ca membri în cadrul Consiliului Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România

 

1.115. - Ordin al ministrului sănătăţii, interimar, pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 81/2012 privind aprobarea tarifelor pe cap de locuitor necesare stabilirii bugetului global contractat de serviciile publice de ambulanţă cu casele de asigurări de sănătate pentru anul 2012

 

3.403/245. - Ordin al ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

892. - Decizie privind modificarea şi completarea Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 168/2010 pentru armonizarea utilizării benzilor de frecvenţe radio pereche 880-915 MHz, 925-960 MHz, 1710-1747,5 MHz şi 1805-1842,5 MHz

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 2.4 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 2.4 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Elaborarea documentaţiei tehnico-economice, precum şi procedurile de avizare şi aprobare a indicatorilor tehnico-economici, aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se vor soluţiona în condiţiile actului normativ în vigoare la data la care au început.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Eduard Hellvig

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Duşa

p. Ministrul delegat pentru administraţie,

Cătălin Constantin Chiper,

secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 30 octombrie 2012.

Nr. 1.061.

 

ANEXA

(Anexa nr. 2.4 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010)

 

 

 

REABILITARE TERMICĂ

BLOC DE LOCUINŢE

 

Indicativ:

SCOST-04/MDRT

SIGLA

Ministerul Dezvoltării

REGIONALE ŞI TURISMULUI

Versiune revizuită

octombrie 2012

 

STANDARD DE COST

 

 

1. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe are drept scop reducerea consumurilor energetice din surse convenţionale şi diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/m2 arie utilă, în condiţii de eficienţă economică şi în condiţiile păstrării valorii arhitecturale,

ambientale şi de integrare cromatică în mediul urban a anvelopei blocurilor de locuinţe.

Utilizarea eficientă a energiei în clădiri şi diminuarea pierderilor energetice impun realizarea unor lucrări de reabilitare termică atât la anvelopa clădirii, cât şi la unele componente ale sistemului de încălzire, în condiţiile asigurării cerinţelor fundamentale de calitate în construcţii prin utilizare de produse pentru construcţii şi tehnologii performante, conforme cu specificaţiile tehnice aplicabile.

Standardul de cost cuprinde preţuri unitare de referinţă pentru evaluarea cheltuielilor estimative cuprinse în capitolul 4

„Cheltuieli pentru investiţia de bază” din structura devizului general estimativ, al cărui conţinut-cadru este cuprins în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

Preţurile unitare se referă la lucrări de intervenţie/activităţi eligibile de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, cu grad mare de repetabilitate şi pentru care s-au luat în considerare, în principal:

- pentru materiale, utilaje şi transport:

- preţuri estimative la nivelul lunii august 2012;

- pentru manoperă:

- salariul mediu brut pe ramura construcţii, comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul mediei aferente semestrului I 2012;

- contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri: cotele în vigoare conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

- pentru cheltuieli indirecte:

- procent maxim de 10%;

- pentru profit:

- procent maxim de 5%;

- pentru cursul lei/euro:

- 1 euro = 4,45 lei, curs valutar mediu luat în calcul la rectificarea bugetului de stat din august 2012, aprobată prin Ordonanţa Guvernului nr. 13/2012.

2. Referinţe

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107-2005, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/N/1999;

- Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi

internelor nr. 1.822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Terminologie

a) produs pentru construcţii - produs în scopul de a fi încorporat în mod permanent în construcţii sau părţi ale acestora şi a cărui performanţă afectează performanţa aferentă cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor şi este determinată, verificată şi declarată în conformitate cu prevederile specificaţiei tehnice armonizate, standardului naţional sau agrementului tehnic în construcţii aplicabil, după caz;

b) anvelopă - totalitatea elementelor de construcţie perimetrale prin care are loc transferul de căldură;

c) flux termic - transferul de căldură prin transmisie directă prin suprafaţa anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1K;

d) rezistenţa termică - parametru de performanţă caracteristic fiecărui element de anvelopă, necesar pentru evaluarea performanţei energetice a clădirilor;

e) rezistenţa termică corectată - rezistenţa termică la care se ia în consideraţie influenţa tuturor punţilor termice asupra rezistenţelor termice în câmp curent;

f) indicele de formă al clădirii - raportul dintre aria anvelopei prin care are loc transferul de căldură şi volumul util al clădirii.

4. Obiectiv de referinţă

Clădire cu destinaţie bloc de locuinţe, cu următoarele caracteristici:

 

Nr. crt.

Date tehnice

UM

Valori de referinţă

1.

Regim de înălţime

-

P+9E

2.

Înălţime liberă de nivel

m

2,52

3.

Tip acoperiş

-

Terasă necirculabilă

4.

Au - arie utilă clădire

mp

2.895,30

5.

Afo - arie faţadă parte opacă

mp

2.281,00

6.

Afv - arie faţadă parte vitrată

mp

722,00

7.

Ater - arie terasă

mp

268,00

8.

As - arie planşeu peste subsol

mp

228,00

9.

Aanv - arie anvelopă

mp

3.499,00

10.

Vu - volum util

mc

7.289

11.

Raportul dintre aria faţadei parte vitrată şi aria utilă a clădirii

-

0,25

12.

Indice de formă al clădirii

-

0,48

 

5. Standard de cost

 

REABILITARE TERMICĂ BLOC DE LOCUINŢE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

REABILITARE TERMICA ANVELOPA

 

REABILITARE TERMICA SISTEM DE ÎNCĂLZIRE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.1

FAŢADĂ PARTE OPACĂ

 

5.2

TERMO-HIDRO-IZOLARE TERASĂ

 

5.3

PLANŞEU PESTE SUBSOL

 

5.4

FAŢADĂ PARTE VITRATĂ

 

5.5

INSTALAŢIE DE DISTRIBUŢIE IN SUBSOL Şl ECHILIBRARE TERMOHIDRAULICĂ

 

5.6

CENTRALĂ TERMICĂ DE BLOC/TRONSON/

SCARA

 

 

5.1. Reabilitare termică anvelopă - faţadă parte opacă

5.1.1. Lucrări de intervenţie/Activităţi eligibile

A. Standardul de cost cuprinde, în principal:

- curăţarea prin periere, spălarea stratului suport şi controlul tehnic de calitate;

- izolare termică suprafaţă exterioară faţadă, cu produse de construcţii compatibile tehnic, inclusiv termoizolarea conturului golurilor (şpaleţi, buiandrugi, glafuri);

- termoizolarea soclului (hmed = 0,6 m);

- montarea-demontarea şi transportul schelei;

- utilizarea schelei aferente unei perioade de închiriere de 1,5 luni calendaristice;

- transportul materialelor şi molozului la o distanţă de 10 km.

B. Standardul de cost nu cuprinde:

- reparaţii la tencuieli exterioare;

- consolidarea/demolarea şi refacerea unor elemente structurale/nestructurale a căror necesitate este stabilită, în condiţiile legii, prin raport de expertiză tehnică;

- repararea/consolidarea parapeţilor la balcoane/logii, a aticelor şi a altor elemente de faţadă cu potenţial risc de desprindere/prăbuşire;

- demontarea-remontarea echipamentelor pe faţadă. Precizări

1. Izolarea termică a suprafeţei exterioare a faţadei blocului de locuinţe se poate realiza luându-se în considerare de către proiectant:

a) sisteme compozite de izolare termică - în structură compactă sau cu strat de aer ventilat -, însoţite de documente de atestare a conformităţii - certificat de conformitate/declaraţie de performanţă - întocmite pe baza unui referenţial - standard/agrement tehnic - aplicabil;

b) produse de construcţii, compatibile tehnic pentru destinaţia preconizată de reabilitare termică bloc de locuinţe şi ale căror caracteristici tehnice, clase şi niveluri de performanţă stabilite de proiectant în documentaţia tehnică respectă reglementările tehnice aplicabile, iar sistemul de izolare termică nou-creat respectă cerinţele fundamentale de calitate în construcţii.

2. Sistemul compozit de izolare termică cuprinde, în principal:

- aplicarea adezivului pentru lipirea izolaţiei termice pe stratul suport;

- material termoizolant;

- pozarea şi fixarea mecanică a materialului termoizolant;

- aplicarea masei de şpaclu armată cu plasă din fibră de sticlă;

- realizarea stratului de finisare cu tencuială decorativă. Se pot adopta şi alte sisteme de izolare termică,

standardizate/agrementate tehnic sau realizate din produse de

construcţii compatibile tehnic, care îndeplinesc caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă prevăzute de reglementările tehnice în vigoare aplicabile şi care întrunesc cumulativ următoarele condiţii:

- se realizează în baza unui referenţial - standard/ agrement tehnic - aplicabil;

- se încadrează în clasa de reacţie la foc prevăzută de prezentul standard de cost corespunzător regimului de înălţime al blocului de locuinţe pentru care se propune aplicarea sistemului de izolare termică;

- produsele de construcţii utilizate sunt compatibile tehnic, iar caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă se încadrează în prevederile reglementărilor tehnice aplicabile;

- preţul unitar se încadrează în preţul unitar de referinţă prevăzut în prezentul standard de cost.

3. Principale caracteristici tehnice ale unor materiale termoizolante utilizabile:

a) polistiren expandat ignifugat (EPS):

 

Efortul de compresiune a plăcilor la o deformatie de 10% - CS(10)

minimum 80 kPa

Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe fete - TR

minimum 120 kPa

 

b) vată minerală bazaltică (MW):

 

Rezistenţa la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformatie de 10% - CS(10/Y)

minimum 30 kPa

Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe fete - TR

minimum 10 kPa

 

c) spumă poliuretanică rigidă ignifugată ( PUR):

 

Rezistenţa la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformatie de 10% - CS(10/Y)

minimum 140 kPa

Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe fete - TR

minimum 200 kPa

 

4. Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului termoizolant se stabilesc cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.

5.1.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă

 

Caracteristici tehnice

Clase/Niveluri de performanţă

 

H bloc ≤ P+11 E*)

H bloc >P+11 E

Rezistenţa termică minimă corectată a peretelui exterior reabilitat termic

R’min>1,8m2K/W

R’ min >1,8m2K/W

Clasa de reacţie la foc ***) a sistemului compozit de izolare termică în structură compactă

B - s2, d0**)

A1

A2-s1,d0


*) Inclusiv blocurile de locuinţe la care deasupra nivelului-limită se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a blocului şi cuprinde numai spaţii tehnice, circulaţii funcţionale sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.).

**) Se realizează bordarea golurilor (ferestre şi uşi) pe toate laturile exterioare cu materiale termoizolante din clasa de reacţie la foc A1 sau A2 - s1, d0 cu lăţimea de minimum 0,30 m şi cu aceeaşi grosime cu a materialului termoizolant al faţadei; varianta alternativă: bordarea cu fâşii orizontale continue de material termoizolant cu clasa de reacţie la foc A1 sau A2 - s1, d0 dispuse în dreptul tuturor planşeelor clădirii cu lăţimea de minimum 0,30 m şi cu aceeaşi grosime cu a materialului termoizolant B - s2, d0 utilizat la termoizolarea faţadei.

***) Pentru sisteme compozite de izolare termică cu strat de aer ventilat, clasa de reacţie la foc a materialului termoizolant este A1 sau A2 - s1, d0.

 

5.1.3. Unitate de măsură: m2 faţadă parte opacă reabilitată termic

5.1.4. Preţ unitar de referinţă

 

 

H bloc ≤ P+11 E*)

H bloc >P+11 E

Reabilitare termică - faţadă parte opaca

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Grosime**) material termoizolant

10 cm

152

34

179

40


*) Inclusiv blocurile de locuinţe la care deasupra nivelului-limită se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a blocului şi cuprinde numai spaţii-tehnice, circulaţii funcţionale sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.).

**) Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului termoizolant se stabilesc cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.

 

5.2. Reabilitare termică anvelopă - termo-hidroizolare terasă

5.2.1. Lucrări de intervenţie/Activităţi eligibile

A. Standardul de cost cuprinde, în principal:

- curăţarea stratului suport şi controlul tehnic de calitate;

- termohidroizolarea terasei (suprafaţa orizontală şi atic - hmed = 0.40 m) cu produse de construcţii compatibile tehnic;

- înlocuirea copertinei la atic;

- recondiţionarea/înlocuirea pieselor deteriorate (parafrunzare, guri de scurgere, guri de aerisire);

- proba de inundare a terasei în vederea recepţionării lucrărilor;

- transportul materialelor şi molozului la 10 km.

B. Standardul de cost nu cuprinde:

- îndepărtarea stratului de protecţie de nisip şi dale;

- desfacerea hidroizolaţiei existente şi repararea termoizolaţiei existente, activităţi a căror necesitate este stabilită, în condiţiile legii, prin raport de expertiză tehnică;

- demontarea-remontarea echipamentelor pe terasă;

- supraînălţarea aticelor şi realizarea balustrăzii de protecţie la atic.

Precizări

1. Termohidroizolarea terasei blocului de locuinţe se poate realiza luându-se în considerare de către proiectant:

a) sistemele compozite de izolare termică - însoţite de documente de atestare a conformităţii - certificat de conformitate/declaraţie de performanţă - întocmite pe baza unui referenţial - standard/agrement tehnic - aplicabil;

b) produsele de construcţii, compatibile tehnic pentru destinaţia preconizată de reabilitarea termică a terasei blocului de locuinţe şi ale căror caracteristici tehnice, clase şi niveluri de performanţă stabilite de proiectant în documentaţia tehnică respectă reglementările tehnice aplicabile, iar sistemul de termohidroizolare termică nou-creat respectă cerinţele fundamentale de calitate în construcţii.

2. Sistemul de termohidroizolare cuprinde, în principal:

- strat difuzie şi barieră contra vaporilor;

- material termoizolant;

- şapă armată cu plasă sudată;

- material hidroizolant cu autoprotecţie. Se pot adopta şi alte sisteme de termohidroizolare, standardizate/agrementate tehnic sau realizate din produse de construcţii compatibile tehnic, care îndeplinesc caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă prevăzute de reglementările tehnice în vigoare aplicabile.

 

3. Principale caracteristici tehnice ale unor materiale termoizolante utilizabile:

a) polistiren expandat ignifugat (EPS):

 

Efortul de compresiune a plăcilor la o deformatie de 10% - CS(10)

minimum 120 kPa

Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe fete - TR

minimum. 150 kPa

 

b) polistiren extrudat ignifugat (XPS):

 

Efortul de compresiune a plăcilor la o deformatie de 10% - CS(10/Y)

minimum 200kPa

Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe fete - TR

minimum 200 kPa

 

c) vată minerală bazaltică (MW):

 

Rezistenţa la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformaţie de 10% - CS (10/Y)

minimum 50 kPa

Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe - TR

minimum 10 kPa

 

 

d) spumă poliuretanică rigidă ignifugată ( PUR):

 

Rezistenţa la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformaţie de 10% - CS (10/Y)

minimum 140 kPa

 

4. Principale caracteristici tehnice ale unor materiale hidroizolante utilizabile:

- membrană bituminoasă exterioară cu autoprotecţie

 

Forţa de rupere la tracţiune

- longitudinal

- transversal

 

≥ 450 N/5cm

≥ 400 N/5cm

Stabilitatea la cald

minimum 120°C

Flexibilitatea la rece

– 12°C

Rezistenţa la perforare statică

≥ 15 kg

Impermeabilitate

≥ 60 kPa

Grosime ( fără strat de autoprotecţie)

≥ 4,0 mm

 

5. Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului termoizolant se stabilesc cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.

5.2.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă

 

Caracteristici tehnice

Clase/Niveluri de performanţă

 

H bloc ≤ P+11 E*)

H bloc > P+11 E

Rezistenţa termică minimă corectată a planşeului peste ultimul nivel reabilitat termic

R’min 5 m2K/W

Clasa de reacţie la foc a materialului termoizolant

C-s2, d0

B-s2, d0

A1

A2-s1,d0


*) Inclusiv blocurile de locuinţe la care deasupra nivelului-limită se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a blocului şi cuprinde numai spaţii tehnice, circulaţii funcţionale sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.)

 

5.2.3. Unitate de măsură: m2 de terasă termohidroizolată

5.2.4. Preţ unitar de referinţă

 

 

H bloc ≤ P+11 E*)

H bloc > P + 11 E

Reabilitare termică - termohidroizoiare terasa

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Grosime**) material termoizolant

16 cm

183

41

214

48


*) Inclusiv blocurile de locuinţe la care deasupra nivelului-limită se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a blocului şi cuprinde numai spaţii tehnice, circulaţii funcţionale sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.)

**) Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului termoizolant se stabilesc cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.

 

5.3. Reabilitare termică anvelopă - planşeu peste subsol

5.3.1. Lucrări de intervenţie/Activităţi eligibile

A. Standardul de cost cuprinde, în principal:

- curăţare prin periere, spălarea stratului suport şi controlul tehnic de calitate;

- izolarea termică a planşeului peste subsol cu produse de construcţii compatibile tehnic;

- transportul materialelor şi molozului la 10 km.

B. Standardul de cost nu cuprinde:

- repararea şi igienizarea elementelor de construcţie din subsol;

- demontarea-remontarea echipamentelor în subsol.

Precizări

1. Izolarea termică a planşeului peste subsolul blocului de locuinţe (intradosul plăcii) se poate realiza luându-se în considerare de către proiectant:

a) sistemele compozite de izolare termică - însoţite de documente de atestare a conformităţii - certificat de conformitate/declaraţie de performanţă - întocmite pe baza unui referenţial - standard/agrement tehnic - aplicabil;

b) produsele de construcţii, compatibile tehnic pentru destinaţia preconizată de reabilitare termică a terasei blocului de locuinţe şi ale căror caracteristici tehnice, clase şi niveluri de performanţă stabilite de proiectant în documentaţia tehnică respectă

reglementările tehnice aplicabile, iar sistemul de izolare termică nou-creat respectă cerinţele fundamentale de calitate în construcţii.

2. Sistemul compozit de izolare termică cuprinde, în principal:

- aplicarea materialului termoizolant pe intradosul planşeului peste subsol;

- fixarea stratului termoizolant;

- executarea stratului de protecţie al termoizolaţiei cu tencuială subţire cu mortar adeziv armat cu plasă din fibră de sticlă;

- zugrăveală simplă cu lapte de var.

Se pot adopta şi alte sisteme de termoizolare, standardizate/agrementate tehnic sau realizate din produse de construcţii compatibile tehnic, care îndeplinesc caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă prevăzute de reglementările tehnice în vigoare aplicabile.

3. Materiale termoizolante utilizabile:

a) polistiren expandat ignifugat (EPS):

 

Efortul de compresiune a plăcilor la o deformatie de 10% - CS(10)

minimum 70 kPa

 

b) spumă poliuretanică rigidă ignifugată (PUR):

 

Rezistenţa la compresiune sau efortul la compresiune a plăcilor la o deformatie de 10% - CS(107Y)

minimum 140 kPa

 

4. Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului termoizolant se stabilesc cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.

5.3.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă

 

Caracteristici tehnice

Clase/Niveluri de performanţă

Rezistenţa termică minimă corectată a planşeului peste subsol reabilitat termic

R’ min ≥ 2,9 m2K/W

Clasa de reacţie la foc*) a sistemului compozit de izolare termică

B-s2, d0


*) Clasa de reacţie la foc a sistemului compozit de izolare termică a planşeului peste subsolul destinat parcajelor subterane va fi A2 - s1, d0.

 

5.3.3. Unitate de măsură: m2 planşeu peste subsol reabilitat termic.

5.3.4. Preţ unitar de referinţă

 

Reabilitare termică - planşeu peste subsol

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Grosime*) material termoizolant

8 cm

54

12


*) Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului termoizolant se stabilesc cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.

 

5.4. Reabilitare termică anvelopă - faţadă parte vitrată

5.4.1. Lucrări de intervenţie/Activităţi eligibile A. Standardul de cost cuprinde, în principal:

- demontarea tâmplăriei exterioare existente;

- montarea tâmplăriei exterioare termoizolante cu glaf exterior;

- transportul materialelor şi deşeurilor rezultate din demontare la 10 km.

B. Standardul de cost nu cuprinde:

- elementele de închidere la balcoane/logii (stâlpi de colţ, stâlpi unghi variabil, profile de compensare, profile de dilatare).

Precizări

Principale caracteristici ale tâmplăriei exterioare termoizolante:

 

Comportarea la încovoiere din vânt

clasa B2

Rezistenţa la deschidere-închidere repetată

ferestre: minimum 10.000 de cicluri uşi: minimum 100.000 de cicluri

Etanşeitatea la apă

minimum clasa 5A

Permeabilitatea la aer

minimum clasa 3

Numărul minim de schimburi de aer

0,5 schimburi/oră

Izolarea la zgomot aerian

în funcţie de categoria străzii - minimum 25 dB

 

Cerinţe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior:

- profil cu 5 camere, culoare aibă;

- clasa A;

- armătură oţel zincat;

- grilă de ventilaţie mecanică;

- geam termoizolant dublu 4-16-4, low-E;

- feronerie oscilobatantă cu închideri multipunct;

- glaf exterior.

5.4.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă

 

Caracteristici tehnice

Clase/Niveluri de performanţă

 

H bloc ≤ P+11 E*)

H bloc > P+11 E

Rezistenţa termică minimă corectată a tâmplăriei exterioare termoizolante

R’ min >0,77m2K/W

Clasa de reacţie la foc a tâmplăriei exterioare termoizolante

min. C-s2, d0

A1 sauA2-s1,d0


*) Inclusiv blocurile de locuinţe la care deasupra nivelului-limită se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a blocului şi cuprinde numai spaţii tehnice, circulaţii funcţionale sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.).

 

5.4.3. Unitate de măsură: m2 tâmplărie exterioară termoizolantă

5.4.4. Preţ unitar de referinţă

 

Reabilitare termică - faţadă parte vitrată

H bloc ≤ P+11 E*)

H bloc > P+11 E

 

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Tâmplărie exterioară termoizolantă

423

95

512

115


*) Inclusiv blocurile de locuinţe la care deasupra nivelului-limită se află un singur nivel construit ce ocupă maximum 50% din aria construită a blocului şi cuprinde numai spaţii tehnice, circulaţii funcţionale sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.).

 

5.5. Reabilitare termică sistem de încălzire - instalaţie de distribuţie în subsol şi echilibrare termohidraulică

5.5.1. Lucrări de intervenţie/Activităţi eligibile A. Standardul de cost cuprinde, în principal:

- repararea/refacerea instalaţiei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră, între punctul de racord şi planşeul peste subsol, care cuprinde, în principal:

- golirea instalaţiei interioare;

- desfacerea-refacerea izolaţiei la conductele de distribuţie, în zonele de intervenţie;

- demontarea-montarea conductelor de distribuţie în zonele de intervenţie;

- repararea suporţilor de susţinere a conductelor de distribuţie;

- realizarea protecţiei anticorozive la conducte şi suporţi;

- echilibrarea termohidraulică a instalaţiei interioare de încălzire, care cuprinde, în principal:

- demontarea robinetelor de pe conductele de distribuţie;

- montarea robinetelor de echilibrare termohidraulică la baza coloanelor, în subsolul blocului;

- demontarea robinetelor radiatoare şi montarea robinetelor cu cap termostatic şi robinete de aerisire;

- spălarea instalaţiei interioare de încălzire;

- transportul materialelor şi molozului la 10 km. B. Standardul de cost nu cuprinde:

- probe la rece, la cald şi de circulaţie;

- reparaţii majore la sistemul de încălzire, a căror necesitate este stabilită, în condiţiile legii, prin raport de expertiză tehnică a instalaţiei.

5.5.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă:

- conductivitatea termică a izolaţiei conductelor: λmax = 0,05 W/m K;

- grosimea termoizolaţiei conductelor: dmin =20 mm.

5.5.3. Unitate de măsură: m2 arie utilă bloc de locuinţe

5.5.4. Preţ unitar de referinţă

 

Denumirea lucrării

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Reabilitare termică - instalaţie distribuţie subsol şi echilibrarea hidraulică

32

7

 

5.6. Reabilitare termică sistem de încălzire - centrală termică de bloc/tronson/scară

5.6.1. Lucrări de intervenţie/Activităţi eligibile A. Standardul de cost cuprinde, în principal:

- golirea instalaţiei;

- demontarea cazanului/arzătorului, inclusiv legăturile aferente acestuia;

- repararea/înlocuirea cazanului/arzătorului;

- protecţia anticorozivă şi izolarea termică la conductele şi piesele de legătură aferente;

- spălarea instalaţiei;

- curăţarea coşului de fum;

- proba la rece a cazanului;

- transportul materialului şi molozului la 10 km.

B. Standardul de cost nu cuprinde:

- lucrări de amenajări interioare, inclusiv realizarea legăturilor la instalaţia din centrala termică;

- probe cazan (la cald, de punere în funcţiune);

- dotări;

- schimbarea tipului de combustibil utilizat pentru producerea energiei termice.

5.6.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă:

- randament cazan: η.min. = 91%;

- conductivitatea termică a izolaţiei conductelor: λmax. = 0,05 W/m K;

- grosimea termoizolaţiei conductelor: dmin. = 20 mm.

5.6.3. Unitate de măsură: m2 arie utilă bloc de locuinţe

5.6.4. Preţ unitar de referinţă

 

Denumirea lucrării

Lei/m2 (exclusiv TVA)

Euro/m2 (exclusiv TVA)

Reabilitare termică - centrală termică

36

8

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

 

ORDIN

privind desemnarea reprezentanţilor Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale ca membri în cadrul Consiliului Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 186/2009,

având în vedere prevederile art. 1 alin. (3) şi (4) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 493/2010, cu modificările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 3 lit. e) şi art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Nota privind stadiul implementării infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România nr. 896 din 23 octombrie 2012, comunicată de către Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO,

în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 190/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se desemnează ca membru titular, reprezentant al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în cadrul Consiliului Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, domnul secretar de stat Teodor Gheorghe Negruţ.

Art. 2. - Se desemnează ca membru supleant al reprezentantului prevăzut la art. 1 domnul Marian Ion - preşedintele Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională, care va participa cu drepturi depline la şedinţele Consiliului Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale, în absenţa membrului titular.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,

Dan Nica

 

Bucureşti, 23 octombrie 2012.

Nr. 782.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 81/2012 privind aprobarea tarifelor pe cap de locuitor necesare stabilirii bugetului global contractat de serviciile publice de ambulanţă cu casele de asigurări de sănătate pentru anul 2012

 

Văzând Referatul de aprobare nr. V.V.R 962/2012,

având în vedere prevederile art. 93 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 77 alin. (4) din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii, interimar, emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 81/2012 privind aprobarea tarifelor pe cap de locuitor necesare stabilirii bugetului global contractat de serviciile publice de ambulanţă cu casele de asigurări de sănătate pentru anul 2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2012, se completează după cum urmează:

1. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu următorul cuprins:

„Art. 41. - Se aprobă redistribuirea fondurilor între judeţe şi repartizarea fondului de reechilibrare pentru trimestrul IV 2012, potrivit anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.”

2. După anexă, care devine anexa nr. 1, se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii, interimar,

Raed Arafat,

subsecretar de stat

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2012.

Nr. 1.115.

 

ANEXA

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 81/2012)

 

Nr. crt.

Serviciul de ambulanţă

Buget propus conform Ordinului nr. 81/2012

(mii lei)

Fond de reechilibrare şi redistribuire între judeţe în trimestrul IV 2012  (mii lei)

Buget actualizat după reechilibrare

(mii lei)

1.

ALBA

12.471,00

182,00

12.653,00

2.

ARAD

12.283,00

0,00

12.283,00

3.

ARGEŞ

19.814,00

810,00

20.624,00

4.

BACĂU

16.794,00

0,00

16.794,00

5.

BIHOR

21.925,00

0,00

21.925,00

6.

BISTRIŢA-NASAUD

7.455,00

0,00

7.455,00

7.

BOTOŞANI

11.178,00

0,00

11.178,00

8.

BRAŞOV

17.351,00

0,00

17.351,00

9.

BRĂILA

12.874,00

0,00

12.874,00

10.

BUZĂU

11.765,00

0,00

11.765,00

11.

CARAŞ-SEVERIN

10.427,00

1.292,00

11.719,00

12.

CĂLĂRAŞI

9.981,00

0,00

9.981,00

13.

CLUJ

21.768,00

0,00

21.768,00

14.

CONSTANŢA

22.838,00

-1.010,00

21.828,00

15.

COVASNA

6.895,00

0,00

6.895,00

16.

DÂMBOVIŢA

12.450,00

0,00

12.450,00

17.

DOLJ

19.308,00

0,00

19.308,00

18.

GALAŢI

15.527,00

0,00

15.527,00

19.

GIURGIU

7.773,00

962,00

8.735,00

20.

GORJ

11.662,00

0,00

11.662,00

21.

HARGHITA

12.996,00

760,00

13.756,00

22.

HUNEDOARA

15.459,00

0,00

15.459,00

23.

IALOMIŢA

9.327,00

0,00

9.327,00

24.

IAŞI

26.012,00

0,00

26.012,00

25.

MARAMUREŞ

14.294,00

0,00

14.294,00

26.

MEHEDINŢI

10.478,00

0,00

10.478,00

27.

MUREŞ

17.697,00

0,00

17.697,00

28.

NEAMŢ

17.426,00

100,00

17.526,00

29.

OLT

15.964,00

0,00

15.964,00

30.

PRAHOVA

21.368,00

0,00

21.368,00

31.

SATU MARE

8.556,00

0,00

8.556,00

32.

SĂLAJ

8.074,00

587,00

8.661,00

33.

SIBIU

9.995,00

0,00

9.995,00

34.

SUCEAVA

16.648,00

0,00

16.648,00

35.

TELEORMAN

13.731,00

631,00

14.362,00

36.

TIMIŞ

23.789,00

350,00

24.139,00

37.

TULCEA

10.327,00

1.010,00

11.337,00

38.

VASLUI

13.935,00

0,00

13.935,00

39.

VÂLCEA

12.806,00

0,00

12.806,00

40.

VRANCEA

12.278,00

627,00

12.905,00

41.

BUCUREŞTI

51.470,00

-3.375,00

48.095,00

42.

ILFOV

8.507,00

 

8.507,00

43.

CASAOPSNAJ

160,00

 

160,00

44.

CASMTCT

 

 

 

45.

CNAS

 

 

 

 

Reţinere totală

2.926,00

-2.926,00

 

 

TOTAL:

636.762,00

0,00

636.762,00


MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

Nr. 3.403 din 10 septembrie 2012

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Nr. 245 din 18 octombrie 2012

 

ORDIN

pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice

 

În baza prevederilor art. 1, art. 3 lit. a), ale art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, şi ale art. 3 alin. (2) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 5 pct. II.3 din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, cu modificările ulterioare, şi ale art. 7 alin. (5) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 6 lit. g) şi ale art. 9 din Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 3 alin. (2), lit. d) şi e) din Legea nr. 216/2004 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, cu modificările ulterioare,

ministrul mediului şi pădurilor şi ministrul administraţiei şi internelor emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Procedura de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară naţională sau regională, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Procedura de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scară naţională sau regională, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă Fluxul informaţional operativ pentru transmiterea informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 4. - Structurile de la nivel central şi local implicate în managementul situaţiilor de urgentă în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 823/1.427/2006 pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 21 septembrie 2006, se abrogă.

Art. 6. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb

Ministrul administraţiei şi internelor,

Mircea Dusa

Contrasemnează:

Ministrul delegat pentru administraţie

Radu Stroe

 

ANEXA Nr. 1

 

PROCEDURĂ DE CODIFICARE

a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară naţională sau regională

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta procedură se aplică în situaţiile în care sunt prognozate fenomene atmosferice periculoase a căror evoluţie va începe în cel puţin 12 ore şi poate dura până la 3- 4 zile (scurtă şi medie durată), precum şi în cazul fenomenelor atmosferice periculoase imediate sau prognozate pe foarte scurtă durată (anticipaţie de la o oră până la 6 ore).

Art. 2. - (1) în situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Administraţia Naţională de Meteorologie emite atenţionare sau avertizare meteorologică, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata.

(2) în situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase a căror intensitate nu necesită emiterea de atenţionări cod galben, Administraţia Naţională de Meteorologie emite informări meteorologice (fără cod şi fără hartă).

Art. 3. - Atenţionările şi avertizările meteorologice vor fi însoţite de un cod de culori, atribuit după cum urmează:

1. Codul verde este folosit pentru zonele în care nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

2. Codul galben se va folosi în cazul în care fenomenele meteorologice prognozate vor fi temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel sunt obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată.

3. Codul portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.

4. Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.

Art. 4. - (1) Codul galben este asociat atenţionărilor meteorologice.

(2) Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor meteorologice.

Art. 5. - Fenomenele meteorologice care fac obiectul atenţionărilor/avertizărilor meteorologice sunt:

a) vânt puternic;

b) ploi importante cantitativ (care pot avea şi caracter torenţial);

c) descărcări electrice şi grindină;

d) ninsori abundente;

e) viscol;

f) temperaturi minime extreme;

g) temperaturi maxime extreme; h) polei;

i) ceaţă.

 

CAPITOLUL II

Conţinutul mesajelor de avertizare meteorologică şi consecinţele posibile ale producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară naţională sau regională

 

Art. 6. - (1) Atenţionările şi avertizările meteorologice de scurtă şi medie durată constau într-un mesaj de tip text, însoţit de o hartă la nivel naţional, cu menţionarea regiunilor/judeţelor ce urmează să fie afectate, cu precizarea intensităţii fenomenului pentru fiecare regiune/judeţ, precum şi a intervalului de prognoză.

(2) Fiecare judeţ va fi colorat în verde, galben, portocaliu sau roşu, după nivelul de avertizare necesar.

(3) în cazul fenomenelor atmosferice periculoase imediate sau prognozate pe foarte scurtă durată (anticipaţie de la o oră până la 6 ore), mesajul de atenţionare/avertizare va avea indicat un cod de culoare, dar nu va fi însoţit de hartă.

Art. 7. - Actualizarea atenţionărilor şi avertizărilor se va face de câte ori evoluţia meteorologică o va impune.

Art. 8. - În funcţie de posibilele consecinţe ale vântului puternic, se emit atenţionări sau avertizări meteorologice după cum urmează:

1. Atenţionare cod galben se emite când:

a) sunt posibile întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate scurte;

b) acoperişurile şi coşurile clădirilor pot fi avariate;

c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;

d) circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele forestiere;

e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.

2. Avertizare cod portocaliu se emite când:

a) sunt posibile întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe durate relativ importante;

b) acoperişurile şi coşurile clădirilor vor fi avariate;

c) circulaţia rutieră va fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele forestiere;

d) se vor produce căderi de copaci;

e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată sau întreruptă.

3. Avertizare cod roşu se emite când:

a) se anticipează că activităţile socioeconomice vor fi puternic afectate pe o durată de câteva zile, iar viaţa locuitorilor din zonele afectate este în pericol;

b) întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată;

c) se pot produce pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone agricole;

d) zonele împădurite pot fi puternic afectate;

e) circulaţia rutieră poate fi întreruptă pe zone extinse;

f) transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi întrerupt;

g) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi întreruptă.

Art. 9. - În funcţie de posibilele consecinţe ale ploilor importante cantitativ (care pot avea şi caracter torenţial), se emit atenţionări sau avertizări meteorologice după cum urmează:

1. Atenţionare cod galben se emite când:

a) sunt posibile fenomene hidrologice periculoase pe arii restrânse;

b) există risc de deversare din cauza incapacităţii de preluare, pe timp scurt, a reţelelor de canalizare;

c) subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid;

d) pe timp scurt, condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

e) pe timp scurt şi pe arii restrânse se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică.

2. Avertizare cod portocaliu se emite când:

a) sunt posibile fenomene hidrologice periculoase pe arii relativ extinse;

b) există risc de deversare din cauza incapacităţii de preluare a reţelelor de canalizare;

c) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

d) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

e) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante.

3. Avertizare cod roşu se emite când:

a) se anticipează că activităţile socioeconomice vor fi puternic afectate pe o durată de câteva zile, iar viaţa locuitorilor din zonele afectate este în pericol;

b) sunt posibile fenomene hidrologice extreme pe arii extinse;

c) circulaţia rutieră şi feroviară poate deveni foarte dificilă sau poate fi întreruptă;

d) risc ridicat de deversare din cauza incapacităţii de preluare a reţelei de canalizare;

e) se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.

Art. 10. - (1) Descărcările electrice şi grindina sunt fenomene meteorologice periculoase care se asociază, de cele mai multe ori, ploilor cu caracter torenţial şi intensificărilor de vânt şi pot contribui la agravarea posibilelor consecinţe ale acestora (conform art. 8 şi 9).

(2) Se emite atenţionare cod galben sau avertizare cod portocaliu în situaţia în care se anticipează că descărcările electrice pot produce victime ori incendii (în funcţie de extinderea ariei afectate).

(3) Se emite atenţionare cod galben sau avertizare cod portocaliu în situaţia în care se anticipează că grindina poate produce pagube importante (îndeosebi în domeniul agricol) şi, în situaţii extreme, victime.

(4) Avertizarea cod roşu se emite în contextul îndeplinirii condiţiilor impuse de art. 8 pct. 3 sau de art. 9 pct. 3, la care se adaugă considerentele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale prezentului articol.

Art. 11. - În funcţie de posibilele consecinţe ale ninsorilor abundente şi/sau viscolului, se emit atenţionări ori avertizări meteorologice după cum urmează:

1. Atenţionare cod galben se emite când:

a) pe timp scurt, condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

b) pe timp scurt şi pe arii restrânse se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

c) ninsorile abundente şi/sau viscolite pot provoca unele pagube în gospodării.

2. Avertizare cod portocaliu se emite când:

a) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar, ducând la izolarea unor comunităţi;

b) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

c) ninsorile abundente şi/sau viscolul pot/poate provoca pagube în gospodării;

d) se pot produce pagube importante în sectorul forestier;

e) unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telecomunicaţii.

3. Avertizare cod roşu se emite când:

a) circulaţia riscă să devină impracticabilă, pe durată lungă, în întreaga reţea (rutieră, feroviară, maritimă şi aeriană, afectând grav activităţile umane şi viaţa economică);

b) numeroase localităţi pot fi izolate, punând în pericol viaţa locuitorilor;

c) se pot produce pagube materiale foarte importante;

d) se pot produce pagube majore în sectorul forestier;

e) reţelele de electricitate şi de telecomunicaţii pot suferi distrugeri importante timp de mai multe zile.

Art. 12. - În funcţie de posibilele consecinţe ale temperaturilor maxime extreme, respectiv ale temperaturilor minime extreme, se emit atenţionări sau avertizări meteorologice după cum urmează:

1. Atenţionare cod galben se emite când:

a) valorile de temperatură provoacă disconfort persoanelor care efectuează activităţi în exterior;

b) poate fi înrăutăţită starea bolnavilor cu afecţiuni cronice, cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulaţie sau mentale.

2. Avertizare cod portocaliu se emite când:

a) valorile de temperatură pot pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

b) persoanele care lucrează în aer liber pot fi puse în pericol în anumite perioade;

c) pot exista probleme în alimentarea cu electricitate;

d) poate fi afectată viaţa animalelor;

e) în cazul temperaturilor maxime extreme, există pericol de incendiu;

f) traficul rutier şi feroviar poate fi afectat;

g) în cazul temperaturilor minime extreme, transportul fluvial şi maritim poate fi afectat.

3. Avertizare cod roşu se emite când:

a) temperaturile extreme afectează toate persoanele, chiar şi pe cele cu o stare de sănătate bună;

b) temperaturile extreme reprezintă un risc vital pentru persoanele care suferă de diverse maladii sau pentru persoanele izolate;

c) persoanele care lucrează în aer liber trebuie să îşi întrerupă activitatea;

d) pot exista probleme majore în alimentarea cu electricitate;

e) poate fi afectată viaţa animalelor;

f) în cazul temperaturilor maxime extreme, există pericol major şi pe arii extinse de incendiu;

g) traficul rutier şi feroviar poate fi puternic afectat;

h) în cazul temperaturilor minime extreme, transportul fluvial şi maritim poate fi puternic afectat.

Art. 13. - În funcţie de posibilele consecinţe ale poleiului sau cetii, se emit atenţionări ori avertizări după cum urmează:

1. Atenţionare cod galben se emite când:

a) pe timp scurt, condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar şi aerian;

b) în cazul cetii, transportul fluvial şi maritim poate fi afectat pe timp scurt;

c) persoanele din zonele afectate pot suferi accidentări;

d) în cazul poleiului, depunerile pe conductori pot afecta pe timp scurt reţelele de electricitate şi de telecomunicaţii.

2. Avertizările cod portocaliu sau roşu se emit în funcţie de situaţia meteorologică generală şi luând în considerare următoarele posibile efecte:

a) se anticipează că activităţile socioeconomice vor fi puternic afectate pe o durată de câteva zile;

b) persoanele din zonele afectate pot suferi accidentări sau viaţa lor poate fi în pericol;

c) transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian este foarte dificil sau întrerupt pe o durată îndelungată;

d) în cazul poleiului, depunerile pe conductori pot avaria puternic reţelele de electricitate şi de telecomunicaţii.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROCEDURĂ DE CODIFICARE

a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scară naţională sau regională

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta procedură se aplică în situaţiile în care sunt prognozate fenomene hidrologice periculoase a căror evoluţie va începe în cel puţin 6 ore şi poate dura până la 1-3 zile (scurtă şi medie durată), precum şi în cazul fenomenelor hidrologice periculoase imediate sau prognozate pe foarte scurtă durată (anticipaţie de la o oră până la 6 ore).

Art. 2. - (1) în situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor emite atenţionare sau avertizare hidrologică, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata.

(2) în situaţiile în care sunt prognozate fenomene hidrologice periculoase a căror intensitate nu necesită emiterea de atenţionări cod galben, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor emite informări hidrologice descriptive (fără cod şi fără hartă).

Art. 3. - Atenţionările şi avertizările hidrologice vor fi însoţite de un cod de culori, atribuit după cum urmează:

1. Codul galben se va folosi în cazul în care fenomenele hidrologice prognozate pot fi temporar periculoase pentru anumite activităţi.

2. Codul portocaliu se aplică acelor fenomene hidrologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare, care pot produce pagube sociale şi economice însemnate.

3. Codul roşu se aplică acelor fenomene hidrologice prevăzute a fi periculoase, cu efecte dezastruoase şi ameninţare potenţială asupra vieţii şi bunurilor.

Art. 4. - (1) Codul galben este asociat atenţionărilor hidrologice.

(2) Codul portocaliu şi codul roşu se asociază avertizărilor hidrologice.

Art. 5. - Fenomenele hidrologice care fac obiectul atenţionărilor/avertizărilor hidrologice sunt:

a) creşteri însemnate de niveluri şi debite (inundaţii/viituri);

b) creşteri artificiale de niveluri datorate evoluţiei fenomenelor din timpul iernii [curgeri de sloiuri, poduri de gheaţă, îngrămădiri/blocaje de gheţuri (zăpoare)];

c) fenomene hidrologice periculoase imediate (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, râuri mici, inclusiv pe râuri necadastrate).

 

CAPITOLUL II

Conţinutul şi semnificaţia mesajelor de atenţionare şi avertizare hidrologică

 

Art. 6. - (1) Atenţionările şi avertizările hidrologice constau dintr-un mesaj de tip text, însoţit de o hartă la nivel naţional, cu specificarea arealelor/sectoarelor de râu care pot fi afectate de creşteri semnificative ale nivelurilor/debitelor, cu precizarea intensităţii fenomenului pentru fiecare areal/sector de râu, precum şi a intervalului de prognoză.

(2) Atenţionările şi avertizările hidrologice pot fi detaliate la nivel local de către serviciile hidrologice din cadrul administraţiilor bazinale de apă ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în funcţie de gradul de detaliere al informaţiei meteorologice şi hidrologice disponibile la momentul elaborării prognozei hidrologice şi/sau de gradul de severitate al fenomenului prognozat.

(3) Când informaţia meteorologică şi hidrologică permite prognoza debitelor şi nivelurilor maxime ale undelor de viitură peste cotele de apărare, pe baza precipitaţiilor care au depăşit pragurile critice şi/sau a topirii bruşte a stratului de zăpadă, a precipitaţiilor prognozate, a propagării viiturilor şi a altor cauze, se elaborează prognoza debitelor şi nivelurilor maxime şi estimări ale sectoarelor de râu cu risc potenţial la inundaţii.

Art. 7. - (1) Mesajele de avertizare hidrologică sunt emise cu un anumit timp de anticipare, care permite factorilor de decizie din domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă să ia măsurile necesare pentru apărarea vieţii şi bunurilor oamenilor, precum şi a altor obiective socioeconomice.

(2) Timpul de anticipare este de maximum 12 ore pentru cursurile de apă care reacţionează rapid la ploile căzute şi de minimum 12 ore pentru cursurile de apă care reacţionează mai lent la ploile căzute, iar în cazul propagării viiturilor formate pe cursurile superioare şi mijlocii ale râurilor importante timpul de anticipare va fi de 1-3 zile, în funcţie de bazinul de recepţie şi de timpul de anticipare al prognozei meteorologice.

Art. 8. - (1) Pentru marcarea intensităţii fenomenului hidrologic periculos corespunzător unui sector de râu se vor folosi următoarele coduri de culori:

a) galben: risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, neconducând la pagube semnificative, dar care necesită o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi expuse la inundaţii;

b) portocaliu: risc de viituri majore generatoare de revărsări importante care pot conduce la inundarea unor gospodării şi obiective social-economice;

c) roşu: risc de viituri majore care necesită măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.

(2) în cazul în care atenţionările şi avertizările hidrologice vizează sectoare îndiguite ale cursurilor de apă, acestea vor avea în vedere fazele de apărare la diguri şi vor conţine specificaţia „sector îndiguit”.

Art. 9. - Codurilor de culori menţionate la art. 8 le corespund situaţiile prezentate în art. 11 alin. (2) lit. B din cap. II „Stabilirea pragurilor de apărare” din Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.422/192/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 şi 649 bis din 12 septembrie 2012, după cum urmează:

a) galben corespunde situaţiei de atenţie;

b) portocaliu corespunde situaţiei de inundaţie;

c) roşu corespunde situaţiei de pericol.

Art. 10. - Atenţionările şi avertizările se reînnoiesc de fiecare dată când situaţia impune modificarea codului de culoare.

 

ANEXA Nr. 3

 

FLUXUL INFORMAŢIONAL OPERATIV

pentru transmiterea informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice

 

Art. 1. - Informările, atenţionările şi avertizările meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară naţională se transmit de către Administraţia Naţională de Meteorologie Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi mass-mediei.

Art. 2. - Informările, atenţionările şi avertizările hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scară naţională se transmit de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor, Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi mass-mediei.

Art. 3. - Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor transmite, cu maximă operativitate, informările, atenţionările şi avertizările meteorologice şi hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională Ministerului Administraţiei şi Internelor - Direcţia generală pentru relaţiile cu instituţiile prefectului, Centrului Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Art. 4. - Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă transmit informările, atenţionările şi avertizările meteorologice şi hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase la scară naţională, prin intermediul centrelor operaţionale ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă (primării).

Art. 5. - Informările, atenţionările şi avertizările meteorologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice periculoase la scară regională se transmit de centrele meteorologice regionale (CMR) centrelor operaţionale ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi administraţiilor bazinale de apă (dispecerate/servicii hidrologice/centre de prognoză bazinală).

Art. 6. - În intervalele de valabilitate a atenţionărilor sau a avertizărilor meteorologice care vizează ploi importante cantitativ, descărcări electrice şi grindină, ninsori abundente şi viscol, prognoza pe regiuni a fenomenului avertizat se actualizează din 3 în 3 ore şi se transmite Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Mediului şi Pădurilor şi dispeceratelor administraţiilor bazinale de apă.

Art. 7. - Informările, atenţionările şi avertizările hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene hidrologice periculoase la scară regională se transmit de administraţiile bazinale de apă centrelor operative ale sistemelor de gospodărire a apelor şi de aici centrelor operaţionale ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Art. 8. - Centrele operaţionale ale inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia de a transmite informările, atenţionările şi avertizările meteorologice şi hidrologice care se emit în cazul producerii de fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă (primării) din zonele potenţial afectabile.

Art. 9. - Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (primării) au obligaţia de a asigura avertizarea şi alarmarea populaţiei din zonele de risc.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

DECIZIE

privind modificarea şi completarea Deciziei preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 168/2010 pentru armonizarea utilizării benzilor de frecvenţe radio pereche 880-915 MHz, 925-960 MHz, 1710-747,5 MHz şi 1805-1842,5 MHz

 

Având în vedere prevederile art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (2) pct. 10, ale art. 11 alin. (1) şi ale art. 12 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii emite prezenta decizie.

Art. I. - Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nr. 168/2010 pentru armonizarea utilizării benzilor de frecvenţe radio pereche 880-915 MHz, 925-960 MHz, 1710-1747,5 MHz şi 1805- 1842,5 MHz, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 martie 2010, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:

„DECIZIE

pentru armonizarea utilizării benzilor de frecvenţe radio 900 MHz şi 1800 MHz”

2. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) Prezenta decizie are ca scop adoptarea măsurilor tehnice şi administrative necesare armonizării condiţiilor privind disponibilitatea şi utilizarea eficientă a benzilor de frecvenţe radio 880-915 MHz/925-960 MHz (900 MHz) şi 1710-1785 MHz/1805-1880 MHz (1800 MHz).”

3. La articolul 2, după litera b) se introduc două noi litere, literele c) şi d), cu următorul cuprins:

,,c) sistem LTE - înseamnă o reţea de comunicaţii electronice conformă cu standardele LTE publicate de ETSI, în special conforme standardelor EN 301908-1, EN 301908-13, EN 301908-14şi EN 301908-11;

d) sistem WiMAX - înseamnă o reţea de comunicaţii electronice conformă cu standardele WiMAX publicate de ETSI, în special conforme standardelor EN 301908-1, EN 301908-21 şi EN 301908-22.”

4. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Titularii licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile prevăzute la art. 1 alin. (1) pot utiliza benzile de frecvenţe alocate prin licenţe şi pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice prin intermediul sistemelor UMTS, LTE şi WiMAX, precum şi prin intermediul altor sisteme terestre capabile să furnizeze servicii de comunicaţii electronice care pot coexista cu sistemele GSM şi cu sistemele UMTS, LTE şi WiMAX.”

5. La articolul 3 alineatul (3), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Furnizarea de servicii de comunicaţii electronice în benzile de frecvenţe prevăzute la art. 1 alin. (1), în condiţiile prezentei decizii, se poate realiza numai în condiţii care să asigure:”.

6. La articolul 3 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) protecţia radio corespunzătoare pentru sistemele GSM care vor funcţiona şi în continuare în benzile de frecvenţe radio 900 MHz şi 1800 MHz.”

7. La articolul 3 alineatul (3), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

,,d) protecţia radio corespunzătoare pentru sistemele UMTS, LTE şi WiMAX care vor funcţiona în benzile de frecvenţe radio 900 MHz şi 1800 MHz.”

8. La articolul 4, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - În cazul în care între titularii licenţelor de utilizare a frecventelor radio alocate în benzile de frecvente radio prevăzute la art. 1 alin. (1) nu există acorduri bilaterale sau multilaterale care să stabilească condiţiile tehnice de coexistenţă a reţelelor învecinate, aceste condiţii vor fi următoarele:”.

9. La articolul 4, după litera b) se introduc două noi litere, literele c) şi d), cu următorul cuprins:

,,c) o separare în frecvenţă de cel puţin 200 kHz între limita canalului LTE şi limita canalului frecvenţei purtătoare GSM, între reţele LTE şi GSM învecinate;

d) o separare în frecvenţă de cel puţin 200 kHz între limita canalului WiMAX şi limita canalului frecvenţei purtătoare GSM, între reţele WiMAX şi GSM învecinate.”

Art. II. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,

Marius Cătălin Marinescu

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2012.

Nr. 892.