MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 776/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 776         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 16 noiembrie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 822 din 10 octombrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionali ta te a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 30/2012 privind constatarea încetării unui mandat de deputat

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

525. - Decizie privind eliberarea domnului Marius Lucian Obreja din funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

526. - Decizie privind numirea domnul ui Adrian Constantin Volintiru în funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

527. - Decizie privind eliberarea domnului Radu Ghidau din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

528. - Decizie privind numirea domnului Andrei George Creci în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.050. - Ordin al ministrului afacerilor europene privind aprobarea Procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privaţi de proiecte finanţate din instrumente structurale, obiectivul „Convergenţă”

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

5H. - Hotărâre privind interpretarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 822 din 10 octombrie 2012

referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 30/2012 privind constatarea încetării unui mandat de deputat

 

I. La data de 14 septembrie 2012 a fost înregistrată la Curtea Constituţională „contestaţia” formulată de domnul Sergiu Andon împotriva Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 30/2012 privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.579, formând obiectul Dosarului nr. 1.344L/2/2012.

II. Obiectul sesizării îl constituie Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 30/2012 privind constatarea încetării unui mandat de deputat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 11 septembrie 2012, care, la articolul unic, prevede următoarele:

„Camera Deputaţilor constată încetarea de drept a calităţii de deputat a domnului Andon Sergiu, la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi declară vacant locul de deputat în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 16.”

III. În motivarea sesizării, autorul acesteia susţine că hotărârea contestată este lipsită de temei legal sau regulamentar şi restrânge grav drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv dreptul său de a fi ales şi dreptul alegătorilor care, prin vot, i-au încredinţat un mandat de deputat în Parlamentul României.

În continuare, autorul sesizării arată că hotărârea contestată invocă dispoziţiile art. 200 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevăd: „După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul care continuă să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din calitatea de deputat Demisia se aduce la cunoştinţă Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Dispoziţiile alin. (1), la care textul citat face trimitere, se referă, la rândul lor, la „una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 196-198” din acelaşi regulament, acestea vizând incompatibilitatea calităţii de deputat „cu exercitarea oricărei funcţii de autoritate” (art. 196), „cu funcţia de Preşedinte al României şi cu cea de senator” (art. 197), „cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice (art. 198).

Or, autorul contestaţiei nu s-a aflat în niciuna dintre aceste ipoteze.

Faţă de situaţia de fapt, arată că pretextul măsurii de constatare a încetării de drept a mandatului său de deputat l-a constituit actul întocmit de Agenţia Naţională de Integritate nr. 49/I/I din 1 iunie 2009, prin care s-a constatat că, în luna aprilie 2008, acesta a asistat juridic, la Direcţia Naţională Anticorupţie, în calitate de avocat, o persoană învinuită de o presupusă infracţiune de corupţie, prestaţie neîngăduită în cazul avocaţilor parlamentari de dispoziţiile art. 821 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Susţine, faţă de aceasta, că aspectul incompatibilităţii nu a fost învederat nicio clipă în cadrul urmăririi penale respective, aşa cum se procedează în cazul incompatibilităţi lor procedurale prevăzute pentru alţi participanţi la actul de justiţie.

Fără a tăgădui materialitatea faptelor constatate de Agenţia Naţională de Integritate, autorul contestaţiei susţine, însă, că sancţiunea prevăzută pentru starea de incompatibilitate prevăzută de art. 821 din Legea nr. 161/2003 nu este cea cuprinsă la art. 83 din aceeaşi lege, referitoare la regimul demiterii şi al interdicţiei de a mai ocupa timp de 3 ani aceeaşi funcţie. Art. 83 se referă, în realitate, la incompatibilităţile stabilite prin art. 81 şi art. 82, adică incompatibilităţile dintre funcţii, şi nu la cea prevăzută de art. 821, care se referă la situaţia specială a exercitării unei profesii. Sancţiunea demiterii prevăzută de art. 83 - text clar şi limitativ - reprezintă consecinţa neexercitării în termenul legal de 15 zile (30 de zile în Regulamentul Camerei Deputaţilor) a opţiunii dintre două funcţii. Or, renunţarea la exerciţiul unei profesii liberale - recunoscute, în principiu, ca fiind compatibilă cu calitatea de parlamentar - nu este nicăieri prevăzută în legislaţie. De altfel, în situaţiile reglementate de art. 821 din Legea nr. 161/2003, opţiunea în sine este imposibilă, deoarece incompatibilitatea se consumă instantaneu, prin însăşi prestaţia juridică, şansa opţiunii dintre calitatea specială şi profesie devenind caducă. Deci sancţiunea ar surveni insurmontabil, fără posibilitatea celui în cauză de a mai opta, ceea ce ar fi, evident, discriminator. În fine, mai susţine, faţă de situaţia de fapt, că Agenţia Naţională de Integritate nu a prezentat Camerei Deputaţilor decizia prin care înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat starea de incompatibilitate, ci doar un certificat de grefă sumar, pentru a nu se observa că decizia nu prevede măsuri atât de severe cum ar fi restrângerea drastică a dreptului constituţional de a fi ales şi încetarea impusă a unui mandat de parlamentar.

Autorul contestaţiei mai învederează aspectul depăşirii competenţei disciplinare a Camerei Deputaţilor, aflată în Legislatura a VI-a (2008-2012), de a decide încetarea unui mandat din Legislatura a V-a (2004-2008). Parlamentarii unei legislaturi nu pot avea nicio calitate de a decide asupra faptelor puse în sarcina unor parlamentari din legislaturi anterioare. Chiar dacă persoana fizică poate fi aceeaşi, mandatul este altul, iar competenţa disciplinară nu se poate transmite de la o legislatură la alta, fiind de esenţa parlamentarismului caracterul eminamente colegial de funcţionare a Camerelor, inclusiv sub aspectul rezolvării aspectelor disciplinare.

În plus, mai susţine că luarea măsurii contestate era şi prescrisă, întrucât de la survenirea momentului de incompatibilitate au trecut mai mult de 3 ani, împlinindu-se termenul de prescripţie prevăzut în mod imperativ de art. 26 alin. (3) teza finală din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Constatarea încetării de drept a calităţii de deputat, prin desfiinţare abuzivă şi cu consecinţa complementară a interdicţiei de a mai candida în decurs de 3 ani, pentru aceeaşi demnitate, restrânge grav dreptul autorului sesizării de a fi ales şi afectează, în acelaşi timp, dreptul alegătorilor care l-au ales de a-i reprezenta în Parlamentul României.

În final, semnatarul contestaţiei solicită ca, în cazul în care Curtea Constituţională va aprecia că sesizarea sa nu se înscrie în atribuţiile instanţei constituţionale, aceasta să „decidă care este instanţa naţională competentă din punct de vedere funcţional faţă de realitatea că este imposibil ca restrângeri atât de severe ale unor drepturi fundamentale, cum este dreptul de a fi ales şi dreptul de a alege, să nu poată fi apărate prin exerciţiul liberului acces la justiţie”.

IV. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedintelui Camerei Deputaţilor pentru a exprima punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor asupra acesteia.

Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a transmis Curţii Constituţionale punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor asupra prezentei sesizări.

V. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ia data de 21 septembrie 2012, Curtea Constituţională a solicitat secretarului general al Camerei Deputaţilor următoarele documente:

1. raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor din care rezultă motivele ce stau la baza propunerii de încetare a mandatului de deputat a domnului Sergiu Andon;

2. stenograma şedinţei Plenului Camerei Deputaţilor în care a fost adoptată Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 3072012.

Prin Adresa nr. 3.977/51 din 24 septembrie 2012, secretarul general a! Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale documentele solicitate:

1. Raportul întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi privind solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate de constatare a demiterii de drept a domnului Andon Sergiu din calitatea de deputat, de către Camera Deputaţilor, adresat Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care face referire, detaliat, la următoarele aspecte:

- desfăşurarea cronologică a momentelor procedurale, debutând cu informarea adresată de Agenţia Naţională de Integritate la data de 6 aprilie 2012 Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cu privire la constatarea stării de incompatibilitate în care se află domnul deputat Andon Sergiu, certificată de actul de constatare din 1 iunie 2009, definitiv, anexat; contestaţia formulată de domnul deputat Sergiu Andon împotriva acestui act de constatare al Agenţiei Naţionale de Integritate; Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respins recursul formulat de domnul deputat Sergiu Andon împotriva Sentinţei civile nr. 2.930 din 13 aprilie 2011, prin care Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia;

- punctul de vedere al domnului deputat Sergiu Andon prezentat, la data de 18 aprilie 2012, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi dovezi transmise de acesta cu privire la litigiul în care se află cu Agenţia Naţională de integritate;

- procesul-verbal al şedinţei din 3 iulie 2012 a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, la care au fost prezenţi 14 deputaţi din totalul de 22 de membri, în care s-a hotărât, cu majoritate de voturi (12 voturi pentru şi 2 voturi împotrivă) că domnul deputat Sergiu Andon nu se află în stare de incompatibilitate, cu consecinţa transmiterii acestei propuneri Plenului Camerei Deputaţilor; cu acelaşi prilej s-a formulat şi o opinie separată în favoarea constatării stării de incompatibilitate şi pentru demiterea de drept din funcţia de deputat a domnului Andon Sergiu, începând cu data constatării stării de incompatibilitate;

- în şedinţa din 6 iulie 2012, Plenul Camerei Deputaţilor a hotărât să restituie Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi raportul, în original, pentru a fi rediscutat;

- în urma reexaminării, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 3 septembrie 2012, la care au participat 18 deputaţi, din totalul de 22 membri, pe baza votului exprimat (14 voturi pentru constatarea stării de incompatibilitate şi 4 voturi împotrivă), a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună Plenului Camerei Deputaţilor să constate încetarea mandatului de deputat al domnului Sergiu Andon, ca urmare a rămânerii definitive şi irevocabile a Sentinţei civile nr. 2.930 din 13 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu consecinţa menţinerii ca legal şi temeinic a actului de constatare din 13 aprilie 2009 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

2. Extrasul din stenograma şedinţei Camerei Deputaţilor din data de 11 septembrie 2012, din care rezultă că a fost prezentat raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, că s-a dat apoi cuvântul domnului Sergiu Andon, care nu a dorit, însă, să intervină, că s-a dezbătut, fără obiecţii, titlul şi articolul unic ale proiectului de hotărâre şi s-a votat, cu 220 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 11 abţineri, proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat - al domnului deputat Sergiu Andon.

De asemenea, în temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 21 septembrie 2012, Curtea Constituţională a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să transmită, în copie conformă cu originalul, Decizia nr. 1.807 din 3 aprilie 2012, prin care a fost respins recursul declarat de Andon Sergiu împotriva Sentinţei civile nr. 2.930 din 13 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.683 din 26 septembrie 2012, a transmis documentul solicitat.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, documentele suplimentare ataşate la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 30/2012 privind constatarea încetării unui mandat de deputat, prin raportare la prevederile Constituţiei şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:

Curtea este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. I) din Constituţie şi ale art. 1, 3, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să se pronunţe asupra constituţionalităţii Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 30/2012 privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

În ce priveşte legalitatea sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea prezentei cereri, se constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor la sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi. Aceste dispoziţii legale enumera strict şi limitativ subiectele de drept ce au vocaţia de a sesiza Curtea Constituţională în scopul constatării ca neconstituţionale a hotărârilor parlamentare, orice altă persoană ce nu este inclusă în sfera subiectelor de drept determinate de art. 27 alin. (1) neavând calitatea legală de a exercita dreptul la acţiune în temeiul acestor dispoziţii.

Instanţa de contencios constituţional observă că prezenta cerere a fost formulată de domnul Sergiu Andon în mod individual, în calitate de fost deputat. Astfel, Curtea Constituţională a fost sesizată la data de 14 septembrie 2012, iar în urma adoptării Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 30/2012 privind constatarea încetării unui mandat de deputat şi publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 11 septembrie 2012, calitatea sa de deputat a încetat de drept, respectivul loc de deputat devenind vacant. Curtea reţine că momentul sesizării Curţii sau un eventual caracter tardiv al cererii nu constituie impedimente dirimante în soluţionarea prezentei sesizări, ci lipsa calităţii procesuale active a autorului cererii, în raport cu condiţiile reglementate de art. 27 alin. (1)din Legea nr. 47/1992.

Pentru motivele arătate, Curtea constată că prezenta sesizare urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu îndeplineşte cerinţele formale prevăzute de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 pentru ca instanţa de contencios constituţional să fie legal învestită cu soluţionarea acesteia.

Curtea observă, în acest context, că, în actuala redactare, Legea nr. 47/1992 nu cuprinde dispoziţii distincte referitoare la procedura specifică soluţionării sesizărilor referitoare la neconstituţionalitatea hotărârilor parlamentare. Această atribuţie a fost conferită Curţii, în virtutea prevederilor art. 146 lit. 1) din Constituţie, prin modificările introduse la art. 27 alin. (1) de articolul I pct. 1 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010. Textul art. 27 alin. {1}, astfel modificat, cuprinde completări doar în privinţa introducerii, în sfera actelor ce pot fi supuse controlului de constituţionalitate, a hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor Plenului Senatului şi a hotărârilor Plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, fără ca legiuitorul să fi operat vreo modificare sau completare şi în privinţa subiectelor de drept ce au calitatea de a sesiza Curtea Constituţională. Prin urmare, şi în cazul contestării hotărârilor parlamentare, persoanele care au dreptul de a se adresa Curţii Constituţionale sunt aceleaşi - strict şi limitativ reglementate de art. 27 alin. (1) - cu cele ce au calitatea de a contesta regulamentele parlamentare sau dispoziţii din acestea.

Or, faţă de această realitate juridică, Curtea observă că ar fi necesară o distincţie a subiectelor de drept ce au calitatea de a se adresa instanţei constituţionale pe calea contenciosului constituţional, în raport cu categoria actelor prevăzute de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv regulamentele Parlamentului, pe de o parte, şi hotărâri parlamentare, pe de altă parte, aşa încât şi parlamentarii vizaţi în mod direct de hotărârile individuale ale Parlamentului să aibă vocaţia de a se adresa personal Curţii Constituţionale. Atribuţia Curţii de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului se circumscrie conceptului de justiţie constituţională, specializată şi, dată fiind natura actelor supuse controlului, se justifică cerinţele speciale, necesar a fi întrunite pentru exercitarea dreptului de acces la acest tip de justiţie. De vreme ce şi hotărârile parlamentare individuale pot fi supuse de plano controlului de constituţionalitate, este necesar şi justificat ca şi deputatul sau senatorul în cauză, vizat în mod direct de respectiva hotărâre, să aibă acces la justiţia constituţională prin exercitarea în mod individual a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională.

De altfel, în acelaşi sens s-a exprimat Curtea şi prin Decizia nr. 727 din 9 iulie „2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 22 iulie 2012, considerând următoarele: „în cadrul procesului legislativ de reexaminare a dispoziţiei neconstituţionale [art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992], fiind vorba de o atribuţie distinctă ce i-a fost conferită Curţii, aceasta ar trebui să fie reglementată într-o secţiune distinctă, după Secţiunea privind controlul constituţionalităţii regulamentelor, care să cuprindă procedurile ce urmează a fi aplicate, specifice noii reglementări, efectele deciziilor Curţii Constituţionale, prin care se constată neconstituţionalitatea hotărârilor Parlamentului, corelarea cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) si art. 11 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992.”

În ceea ce priveşte solicitarea expresă a autorului sesizării, ca, în cazul unei soluţii de respingere ca inadmisibilă a cererii sale, Curtea Constituţională să „decidă care este instanţa naţională competentă din punct de vedere funcţional faţă de realitatea că este imposibil ca restrângeri atât de severe ale unor drepturi fundamentale, cum este dreptul de a fi ales şi dreptul de a alege, să nu poată fi apărate prin exerciţiul liberului acces la justiţie”. Curtea, în urma studierii documentelor ataşate la dosar, constată că autorul sesizării, în cursul soluţionării procesului având ca obiect anularea actului emis de Agenţia Naţională de Integritate, a epuizat căile de atac prevăzute de lege şi totodată a exercitat, în cadrul aceleiaşi cauze, şi dreptul de a sesiza Curtea Constituţională prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 821 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie soluţionată prin Decizia nr. 876 din 28 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 5 septembrie 2011. Prin urmare, autorul sesizării a avut posibilitatea de a se prevala de toate mijloacele legale de apărare, astfel încât acesta nu poate invoca, în mod întemeiat, încălcarea accesului la justiţie, reglementat de art. 21 alin. (1) din Constituţie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. I) din Constituţie şi ale art. 1,3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 30/2012 privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 10 octombrie 2012 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán şi Tudorel Toader, judecători.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Marius Lucian Obreja din funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Pârtiei păţii lor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, şi al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Lucian Obreja se eliberează din funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 525.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Adrian Constantin Volintiru în funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) şi (2} din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, şi al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian Constantin Volintiru se numeşte în funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 526.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Radu Ghidau din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Partid păţii lor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, şi al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Radu Ghidau se eliberează din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 527.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Andrei George Creci în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, aprobată cu completări prin Legea nr. 360/2004, cu modificările ulterioare, şi al art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 837/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

primul-ministru emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Andrei George Creci se numeşte în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 528.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EUROPENE

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privaţi de proiecte finanţate din instrumente structurale, obiectivul „Convergenţă”

 

Având în vedere prevederile art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederile cap. 7 şi 8 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene,

în temeiul art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 967/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor europene emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de atribuire aplicabilă beneficiarilor privaţi de proiecte finanţate din instrumente structurale, obiectivul „Convergenţă”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Autorităţile de management asigură preluarea procedurii prevăzute la art. 1 în ghidurile solicitantului şi asigură informarea beneficiarilor privaţi cu privire la obligativitatea utilizării procedurii în procesul de atribuire a contractelor finanţate din instrumente structurale, obiectivul „Convergenţă”.

Art. 3. - Autorităţile de management au obligaţia de a modifica procedurile interne, în scopul verificării aplicării de către beneficiarii privaţi a procedurii prevăzute fa art. 1.

Art. 4. - Beneficiarii privaţi au obligaţia de a aplica prezenta procedură în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale, obiectivul „Convergenţă”.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică tuturor procedurilor de atribuire care se lansează după data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 6. - Autorităţile de management vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

 

Bucureşti, 29 octombrie 2012.

Nr. 1.050.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

de atribuire aplicabilă beneficiarilor privaţi de proiecte finanţate din instrumente structurale, obiectivul „Convergenţă”

 

Prezenta procedură descrie condiţiile şi etapele pe care trebuie să le parcurgă beneficiarii privaţi care atribuie contracte de servicii sau lucrări, finanţate din instrumente structurale, cu o valoare estimată care depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 34/2006, dar care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 9 lit. c) şi c1) din acelaşi act normativ.

Având în vedere faptul că prevederile art. 9 lit. c) şi c1) menţionate mai sus nu reglementează condiţii pentru contractele de furnizare, rezultă faptul că prezenta procedură se aplică în cazul contractelor de furnizare care au o valoare estimata care depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, fără să existe o limită valorică superioară de la care să se aplice dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006,

Domeniu de aplicare

Prezenta procedură va fi implementată şi aplicată în cadrul tuturor programelor operaţionale (PO), în cazul în care beneficiarii privaţi, entităţi juridice fără calitate de autoritate contractantă, intenţionează să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări.

Pentru contractele de servicii sau lucrări, procedura se aplică în următoarele situaţii:

1. În cazul în care contractul este finanţat/subvenţionat, în mod direct, în proporţie de mai mult de 50% de către o autoritate contractantă, iar valoarea estimată a contractelor este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 9 din O.U.G. nr. 34/2006;

2. În cazul în care contractul este finanţat/subvenţionat, în mod direct, în proporţie de mai puţin de 50% de către o autoritate contractantă, iar valoarea estimată a acestuia este mai mică, egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 9 din O.U.G. nr. 34/2006.

Dacă valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la art. 9 lit. c) şi c1) din O.U.G. nr. 34/2006 şi contractul de servicii ori lucrări este finanţat/subvenţionat, în mod direct, în proporţie de mai mult de 50% de către o autoritate contractantă, atunci beneficiarii privaţi au obligaţia să aplice prevederile O.U.G. nr. 34/2006.

Dacă valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, nu depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 pentru fiecare achiziţie, beneficiarul achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document

justificativ (de exemplu, factură, contract, comandă). În acest caz, dosarul achiziţiei va cuprinde nota justificativă privind determinarea valorii estimate şi documentele justificative care stau la baza achiziţiei.

 

Tipul contractului

Condiţiile de aplicare a prezente proceduri

Contract de furnizare

Valoarea estimată depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006.

Contract de lucrări

Contractul respectiv este cofinanţat, în proporţie de mai mult de 50%, prin PO ..., şi valoarea estimată a contractului respectiv depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 şi este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 9 lit. c) din acelaşi act normativ.

Contract de servicii

Contractul respectiv este cofinanţat, în proporţie de mai mult de 50%, prin PO ..., şi valoarea estimată a contractului respectiv depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006 şi este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 9 lit. c1) din acelaşi act normativ.

Contract de lucrări sau de servicii

Contractul respectiv este cofinanţat, în proporţie de mai puţin de 50%, prin PO ..., şi valoarea estimată depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006.

 

Atenţie!

Este interzisă divizarea unui contract în mai multe contracte de valoare mai mică (cu aceiaşi obiect) în vederea încadrării sub pragurile stipulate de prevederile O.U.G. nr. 34/2006.

 

Atenţie!

Contractul care are ca obiect atât furnizarea de produse, cât şi prestarea de servicii este considerat contract de servicii dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea estimată a produselor prevăzute în contractul respectiv. Prin urmare, dacă avem un contract în care valoarea serviciilor depăşeşte valoarea produselor care se vor achiziţiona, se aplică prevederile art. 9 lit. c1) din O.U.G. nr. 34/2006, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ cele două condiţii legiferate.

Contractul care are ca obiect produse si lucrări este considerat contract de lucrări dacă valoarea estimată a lucrărilor este mai mare decât valoarea estimată a produselor prevăzute în contractul respectiv. Prin urmare, dacă avem un contract în care valoarea lucrărilor depăşeşte valoarea produselor care se vor achiziţiona, se aplică prevederile art. 9 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ cele două condiţii legiferate.

În toate cazurile, încadrarea contractului se realizează în funcţie de valoarea estimată cea mai mare.

 

Temei legal

- prevederile art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, cu modificările şi completările ulterioare;

- cap. 7 şi 8 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene.

Definiţii

- beneficiar privat - entitatea juridică fără calitate de autoritate contractantă conform prevederilor art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006;

- operator economic - oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări - persoană fizică autorizată/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execuţie de lucrări;

- ofertant - orice operator economic care a depus ofertă în termenul de depunere a ofertelor indicat în invitaţia de participare/anunţul publicat;

- valoare estimată - o determinare valorică a obiectului contractului care se stabileşte pe baza calculării şi însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului;

- procedură de atribuire - etapele ce trebuie parcurse de beneficiarii privaţi şi de către ofertanţi în vederea semnării unui contract de achiziţie finanţat din instrumente structurale;

- documentaţie de atribuire - documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului ce urmează a fi atribuit;

- criteriu de atribuire „preţul cel mai scăzut”- stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin compararea preţurilor prezentate în cadrul ofertelor admisibile, fără să fie cuantificate alte elemente de natură tehnică sau alte avantaje care rezultă din modul de îndeplinire a contractului de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire. În acest caz, oferta care este declarată câştigătoare trebuie să îndeplinească cerinţele minime considerate obligatorii, astfel cum au fost acestea stabilite în documentaţia de atribuire;

- criteriu de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” - stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi. Factorii de evaluare care vor fi luaţi în considerare se precizează în mod clar în documentaţia de atribuie; se va reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi;

- ofertă acceptabilă - oferta care este depusă în termenul prevăzut în invitaţia de participare/anunţul publicat şi care include certificatul ONRC corespunzător (obiectul contractului trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru operatorul economic respectiv) sau echivalent {pentru persoane juridice/fizice străine);

- ofertă admisibilă - oferta care îndeplineşte toate cerinţele impuse de beneficiarul privat în documentaţia de atribuire;

- contract de furnizare - contractul cu titlu oneros, încheiat în scris între un beneficiar privat şi unul sau mai mulţi operatori economici, având ca obiect livrarea de produse;

- contract de lucrări-contractul cu titlu oneros, încheiat în scris între un beneficiar privat şi unul sau mai mulţi operatori economici având ca obiect proiectarea şi/sau execuţia de lucrări;

- contract de servicii - contractul cu titlu oneros, încheiat în scris între un beneficiar privat şi unul sau mai mulţi operatori economici, având ca obiect prestarea de servicii;

- divizarea contractului de achiziţie-utilizarea unei metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului şi la divizarea contractului în mai multe contracte distincte de valoare mai mică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 sau ale prezentei proceduri;

- subcontractare - dreptul operatorului economic de a încredinţa o parte din obligaţiile sale unei terţe părţi fără să cedeze răspunderea în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a contractului.

 

Atenţie!

În cazul în care există incertitudini cu privire la încadrarea sau nu a unei anumite entităţi juridice în sfera dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006, se solicită un punct de vedere oficial de la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.

 

Principii aplicabile prezentei proceduri

Pe parcursul întregului proces de achiziţie, la adoptarea oricărei decizii, trebuie avute în vedere următoarele principii şi reguli:

- principiul economicităţii;

- principiul eficienţei;

- principiul eficacităţii;

- principiul transparenţei;

- principiul tratamentului egal;

- principiul nediscriminării.

Principiul economicităţii prevede minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate.

Respectarea principiului eficienţei presupune asigurarea unui raport optim între rezultatul obţinut (calitate) şi resursele financiare alocate.

Principiul eficacităţii vizează gradul de îndeplinire a obiectivelor specifice stabilite pentru fiecare activitate planificată, în sensul obţinerii rezultatelor scontate.

Prin transparenţă se înţelege aducerea la cunoştinţa publicului a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.

Prin tratament egal se înţelege stabilirea şi aplicarea, oricând pe parcursul procedurii de atribuire, de:

- reguli;

- cerinţe;

- criterii,

identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.

Prin nediscriminare se înţelege asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca orice operator economic să poată participa la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni contractant.

Evitarea conflictului de interese

în cazul beneficiarilor privaţi sunt aplicabile prevederile art. 14 şi 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare (O.U.G. nr. 66/2011), respectiv:

„Art. 14. - (1) Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.

(2) încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Art. 15. - (1) La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziţii, ofertantul este obligat să depună o declaraţie conform căreia nu se află în conflict de interese, aşa cum este acesta definit la art. 14.

(2) Dacă apare o situaţie de conflict de interese pe perioada derulării procedurii de achiziţie, ofertantul are obligaţia să notifice în scris, de îndată, entitatea care a organizat această procedură şi să ia măsuri pentru înlăturarea situaţiei respective.”

În concluzie, conform art. 15 menţionat mai sus, în cadrul ofertelor depuse de operatorii economici care participă la procedură se va prezenta o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că operatorul economic participant nu se află în situaţiile descrise la art. 14 din O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, membrii comisiei de evaluare trebuie să prezinte o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt în conflict de interese cu operatorii economici care au depus oferte.

Descrierea procedurii

 

Etape

Operaţiuni

1. Stabilirea cadrului legal aplicabil

1. Se întocmeşte Nota privind determinarea valorii estimate.

- se verifică dacă valoarea estimată la momentul lansării procedurii se situează, în continuare, sub pragul valoric prevăzut la art. 9 lit. c) şi c1) din O.U.G. nr. 34/2006.

2. Elaborarea documentaţiei  de atribuire

1. Se întocmeşte un document care trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a) informaţii generale cu privire la achizitor (adresă, telefon, fax, e-mail, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.);

b) formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedură;

c) valoarea estimată;

d) solicitarea certificatului constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi financiare, perioada de valabilitate a ofertei;

f) cerinţele minime solicitate [certificate, acolo unde legea prevede, cu precizarea actului normativ conform cu care se solicită certificarea, cerinţe minime necesare, prescripţii, caracteristici de natură tehnică, ce permit fiecărui produs, serviciu sau fiecărei lucrări să fie descris(ă), în mod obiectiv];

g) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire a ofertelor (acesta nu va putea fi modificat pe parcursul procedurii);

h) informaţii referitoare la clauzele contractuale.

2. La întocmirea acestui document trebuie să se asigure o corelare între nevoia reală a beneficiarului şi obiectivul contractului de finanţare, pe de o parte, şi obiectul contractului de achiziţie şi cerinţele minime stabilite prin documentaţia de atribuire, pe de altă parte.

Reguli de întocmire a documentaţiei:

- Nu se vor impune cerinţe discriminatorii care nu au relevanţă în cazul contractului atribuit de către beneficiar. Cerinţele trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurenţa.

- Se interzice definirea unor cerinţe care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea ori eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. Se admite o astfel de indicaţie, dar numai în mod excepţional, în situaţia în care o descriere suficient de precisă şi inteligibilă a obiectului contractului nu este posibilă, şi numai însoţită de menţiunea „sau echivalent”.

3. Iniţierea procedurii

Se transmite o invitaţie de participare către minimum 3 potenţiali ofertanţi, concomitent cu publicarea unui anunţ într-un cotidian naţional (în cazul Autorităţii de management pentru Programul operaţional sectorial „Mediu”, se va publica şi pe site-ul autorităţii de management).

Excepţie: în situaţia în care produsele/serviciile respective sunt livrate/prestate de un singur operator economic, beneficiarul privat va prezenta o notă de justificare a alegerii operatorului economic.

Invitaţia de participare (a se vedea modelul standardizat) şi anunţul din cotidian vor include cel puţin următoarele informaţii:

- informaţii generale cu privire la achizitor (adresă, telefon, fax, e-mail, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.);

- denumirea proiectului şi a contractului;

- obiectul contractului şi locul de livrare a produselor, locul de execuţie a lucrărilor sau de prestare a serviciilor (după caz);

- tipul şi durata contractului;

- valoarea estimată;

- criteriul de atribuire;

- data şi ora-limită de depunere a ofertelor/data şi ora şedinţei de deschidere;

- locul şi modul de obţinere a documentaţiei de atribuire;

- cursul de schimb leu/euro aplicabil în evaluare (dacă este cazul);

- invitaţia de a contacta achizitorul pentru informaţii suplimentare legate de contract.

Reguli de publicitate:

- invitaţiile se vor transmite unor operatori economici care au posibilitatea de a oferta ceea ce se cere (atenţie la pct. 1 lit. d) - etapa 2);

- se acordă un termen rezonabil pentru prezentarea ofertei, luând în considerare complexitatea contractului. Pentru contractul de servicii sau de furnizare se vor acorda minimum 6 zile calendaristice, iar pentru contractul de lucrări, minimum 20 de zile calendaristice;

- dacă documentaţia este postată pe un site, tot acolo se vor posta şi eventualele clarificări/modificări/completări;

- în eventualitatea apariţiei unor modificări la documentaţie, se va prelungi şi termenul de depunere a ofertelor, cu un interval de timp rezonabil pentru a permite operatorilor economici să implementeze modificările la nivelul ofertei;

- dacă documentaţia se distribuie pe suport hârtie de la sediul beneficiarului, beneficiarul va înregistra operatorii economici care/cărora au ridicat/li s-a transmis documentaţia, cu datele de identificare şi de contact aferente şi semnătura reprezentantului operatorului economic/dovada transmiterii documentaţiei. În situaţia în care vor exista solicitări de clarificare/modificare/completare, se vor transmite concomitent întrebările şi răspunsurile către toţi operatorii economici din listă, fără a se preciza numele operatorului care a cerut clarificarea.


4. Derularea  procedurii

- Depunerea ofertelor (ofertele primite se înregistrează, în ordine cronologică, specificându-se pe fiecare în parte, data şi ora primirii)

- Evaluarea ofertelor (de către o comisie formată din minimum 3 persoane)

- Stabilirea ofertei câştigătoare. În această etapă se întocmeşte procesul-verbal de adjudecare a contractului/anulare - a se vedea modelul standardizat

- Comunicarea rezultatului evaluării către toţi participanţii la procedură. Toţi participanţii la procedură trebuie să fie informaţi de rezultatul evaluării în aceeaşi zi.

Reguli aplicabile în perioada de evaluare:

- Participanţii la procedură trebuie să beneficieze de tratament egal oricând pe parcursul procedurii (reguli, cerinţe şi criterii identice), inclusiv în etapa de evaluare (solicitările de clarificare se transmit în acelaşi timp către toţi participanţii şi se acordă acelaşi termen de răspuns).

- Vor fi evaluate doar ofertele primite până la data şi ora anunţate în invitaţia de participare.

- Ofertele primite vor fi considerate acceptabile dacă sunt depuse până la data şi ora-limită anunţate în invitaţia de participare şi în anunţul publicat şi prezintă certificatul constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului corespunzător (obiectul contractului trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator}.

- În cazul în care, la data şi ora anunţate în invitaţia de participare şi anunţul publicat, nu se primesc minimum 3 oferte acceptabile, procedura se anulează şi se relansează cu respectarea tuturor paşilor procedurali.

- La a două lansare nu mai este obligatoriu să se depună minimum 3 oferte acceptabile. Se poate trece la etapa de derulare a procedurii chiar dacă s-au depus două sau o singură ofertă acceptabilă.

Această posibilitate este valabilă numai dacă relansarea procedurii se realizează într-un interval de timp de maximum 30 de zile calendaristice de la data anunţării deciziei de anulare a procedurii iniţiale către ofertanţii participanţi.

- Ofertele primite vor fi considerate admisibile dacă corespund din punctul de vedere al valorii, performanţelor tehnice şi al obiectului acestora cu toate cerinţele din documentaţia de atribuire.

- În evaluarea ofertelor, beneficiarul poate solicita clarificări ofertanţilor.

- Neîndeplinirea unui/unei criteriu/cerinţe minime din documentaţia de atribuire conduce la respingerea ofertei, deoarece beneficiarul trebuie să aleagă acea ofertă care permite cel mai bine realizarea obiectivelor proiectului.

- În cazul în care, după finalizarea procesului de evaluare, nu a fost stabilit un câştigător, procedura se anulează şi se reia cu respectarea tuturor paşilor procedurali.

5. Semnarea contractului

Contractul se va semna numai cu ofertantul câştigător.

în cazul în care beneficiarul privat nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, datorită faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, atunci acesta are dreptul să declare câştigătoare oferta clasată pe locul 2, în condiţiile în care aceasta există şi este admisibilă.

- În caz contrar, se anulează aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului.

Reguli aplicabile contractului:

- Contractul trebuie să menţioneze datele de identificare ale celor două părţi semnatare, obiectul, valoarea şi durata contractului. Vor fi prevăzute în mod expres condiţii referitoare la prestarea serviciilor, execuţia lucrărilor, livrare, montaj, punere în funcţiune, recepţie, standarde de calitate, service, garanţii, posibilitatea de acordare a unui avans (în condiţiile legii) etc, după caz, conform prevederilor legale aplicabile.

- Oferta câştigătoare va fi parte integrantă din contract, sub formă de anexă.

- Nu se pot modifica prin contract prevederile documentaţiei de atribuire sau ale ofertei câştigătoare care au stat la baza atribuirii contractului.

- Orice contract semnat în condiţiile legislaţiei naţionale în vigoare şi/sau ale acestor instrucţiuni începe să producă efecte din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Nu pot fi fumizate/prestate/executate bunuri/servicii/lucrări anterior semnării  contractului şi nu pot fi efectuate plăţi. Acelaşi principiu este aplicabil şi actelor adiţionale la aceste contracte.

Notă - Ajustarea preţului

- Pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi ajustat, dacă a fost prevăzută în mod expres posibilitatea de ajustare a preţului atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens.

- Ajustarea preţului nu trebuie să conducă la depăşirea pragurilor valorice prevăzute la art. 9 lit. c) şi c1) din O.U.G. nr. 34/2006/valorii pecuniare din contractul de finanţare.

Situaţiile care permit ajustarea preţului:

a) au avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului;

b) pe piaţă au apărut anumite condiţii, în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. Pentru această situaţie, beneficiarul privat are obligaţia de a preciza modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informaţii/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului contrariului.

În orice situaţie, preţul contractului nu poate fi majorat decât în măsura strict necesară pentru acoperirea creşterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. Modul de ajustare a preţului contractului nu trebuie să conducă în niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câştigător în urma finalizării respectivei proceduri.

În cazul în care durata de îndeplinire a contractului se prelungeşte peste termenele stabilite iniţial în respectivul contract, din motive care se datorează culpei beneficiarului privat, nu este posibilă invocarea prevederilor care stabilesc ajustarea preţului deoarece contractorul este îndreptăţit să solicite penalităţi şi/sau daune-interese, conform clauzelor contractuale aplicabile.

6. Implementarea contractului

Se vor respecta întocmai clauzele contractuale asumate.

Reguli de modificare a contractului:

- Modificarea valorii contractului prin acte adiţionale se poate realiza în cazul contractelor de servicii şi lucrări, în limita a 20% din valoarea contractului, dar fără a depăşi pragurile valorice prevăzute la art. 9 lit. c) si c1) din O.U.G. nr. 34/2006/valoarea pecuniară din contractul de finanţare. Eligibilitatea cheltuielilor este stabilită prin ordinele de cheltuieli eligibile/acordul/contractul de finanţare.

- Modificări la contract se pot face doar în perioada de execuţie a contractului şi nu au efect retroactiv.

- Orice modificare care prelungeşte durata de execuţie a contractului trebuie făcută astfel încât implementarea să fie realizată înaintea expirării contractului de finanţare în cauză, iar plăţile să fie realizate conform regulilor de eligibilitate stabilite prin contractele de finanţare.

- Nu se pot modifica prin acte adiţionale la contract prevederile documentaţiei de atribuire sau ale ofertei câştigătoare, care au stat la baza atribuirii contractului.

- Scopul actului adiţional trebuie să fie strâns legat de obiectul contractului iniţial.

 

La finalul procedurii de achiziţie se va întocmi dosarul de achiziţie care va conţine, pentru procedurile având o valoare estimată care depăşeşte pragul valoric prevăzut la art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006, următoarele documente:

 

Nr. crt.

Documente care trebuie introduse în dosarul achiziţiei

 

Contract de

 

 

 

 

lucrări

furnizare

servicii

1.

 Notă privind determinarea valorii estimate

ü

ü

ü

2.

 Decizia de numire a comisiei de evaluare

ü

ü

ü

3.

 Invitaţiile de participare şi dovada transmiterii la minimum 3 operatori economici/publicării anunţului

ü

ü

ü

4.

 Dovada relansării procedurii în termen de 30 de zile (dacă este cazul)

ü

ü

ü

5.

Caietul de sarcini/Proiectul tehnic de execuţie (În cazul contractului de lucrări)

ü

ü

ü

 Documentaţia de atribuire

ü

ü

ü

6.

 Clarificările la documentaţie şi răspunsurile (dacă este cazul)

ü

ü

ü

7.

Ofertele originale adresate beneficiarului (inclusiv certificatele constatatoare emise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului/declaraţiile de neîncadrare în situaţiile de conflict de interese)

ü

ü

ü

8.

Solicitările de clarificări, precum şi răspunsurile primite (dacă este cazul) în timpul evaluării

ü

ü

ü

9.

 Procesul-verbal de adjudecare a contractului/anulare

ü

ü

ü

10.

Dovada comunicării rezultatului procedurii către toţi ofertanţii

ü

ü

ü

11.

Contractul de achiziţie

ü

ü

ü

12.

Actele adiţionale

ü

ü

ü

13.

Alte documente relevante

ü

ü

ü

 

Încălcarea prevederilor prezentei proceduri va conduce la aplicarea de corecţii financiare în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011.

Documente care se depun de către beneficiarul privat în scopul verificării administrative a cheltuielilor efectuate în cadrul contractului (pentru documentele pe suport hârtie, un singur exemplar):

1. Notă privind determinarea valorii estimate

2. Dovada transmiterii invitaţiei de participare la minimum 3 operatori economici şi a publicării anunţului în cotidian

3. Contractul de achiziţie (având ca anexă oferta câştigătoare)

4. Actele adiţionale (acolo unde e cazul)

5. Declaraţie pe propria răspundere din partea beneficiarului privat că a respectat Procedura de atribuire aplicabilă beneficiarilor privaţi de proiecte finanţate din instrumente structurale, obiectivul „Convergenţă”

6. Declaraţii pe propria răspundere din care rezultă că operatorii economici participanţi/membrii comisiei de evaluare nu se află în niciuna din situaţiile descrise la art. 14 din O.U.G. nr. 66/2011

7. CD cu documentele scanate (format PDF) care alcătuiesc dosarul achiziţiei (fără documentele transmise pe suport hârtie)

8. Certificat constatator emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru toţi ofertanţii

9. Documentele care dovedesc îndeplinirea obligaţiilor contractuale (de exemplu: procese-verbale de recepţie, livrabile etc.)

 

INVITAŢIE DE PARTICIPARE

REF:

Denumirea proiectului....................................................................

Denumirea contractului..................................................................

 

Stimate domn/Stimată doamnă,

Vă transmitem Invitaţia de participare la procedura.................având ca obiect.................

INFORMAŢII DESPRE PROCEDURĂ

Obiectul şi locul de implementare a contractului:....................................................................................

Tipul şi durata contractului:......................................................................................................................

Valoarea estimată:.....................................................................................................................................

Criteriu de atribuire:.................................................................................................................................

Data şi ora-limită de depunere a ofertei:.................................................................................................

Data şi ora deschiderii ofertelor:..............................................................................................................

Adresa la care se transmit ofertele:.........................................................................................................

Locul şi modul de obţinerea documentaţiei de atribuire:........................................................................

Cursul de referinţă leu/euro aplicabil (dacă este cazul):.........................................................................

Vă rugăm să confirmaţi intenţia de a participa la procedură şi primirea adresei noastre.

Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa la................(informaţii generale cu privire la achizitor)

 

Informaţii despre beneficiarul proiectului

 

Denumirea şi sediul beneficiarului privat

Aprobat

Conducătorul beneficiarului privat,

……………………………………

 

- Model standardizat –

 

PROCESUL-VERBAL DE ADJUDECARE/ANULARE

 

Referinţe

Programul operaţional

 

Axa prioritară

 

Domeniu major de intervenţie

 

Codul SMIS

 

Denumirea beneficiarului

 

Titlul proiectului

 

Denumirea achiziţiei

 

Tipul contractului

 

Valoarea estimată

 

Criteriu de atribuire

 

 

CAPITOLUL I

1.1. Procedura aplicabilă

……………………………….

1.2. Calendarul procedurii de atribuire

 

Calendarul derulării procedurii de atribuire

Data/Ora

Locul

Invitaţie de participare

 

 

Anunţul din cotidianul naţional

 

 

Termenul-limită de depunere oferte

 

 

Şedinţa de deschidere a ofertelor

 

 

Şedinţa de evaluare 1

 

 

Şedinţa de evaluare 2

 

 

…………………………………….

 

 

Procesul-verbal de adjudecare/anulare semnat de comisia de evaluare

 

 

 

CAPITOLUL II

 

2.1. Modul de desfăşurare a procedurii

Deschiderea ofertelor a avut loc la.............................(se precizează locul deschiderii), în ziua de...................., ora.........

În prezenţa membrilor comisiei de evaluare şi a reprezentanţilor împuterniciţi ai ofertanţilor (după caz).

Au depus oferta următorii operatori economici:

 

Nr. de înregistrare ofertă Data/Ora/Locul

Denumirea ofertantului/Reprezentant împuternicit

Observaţii

 

 

 

 

2.2. Evaluarea ofertelor

2.2.1. Aplicarea criteriului de atribuire (atribuirea)

Criteriul de atribuire aplicat:

a) Preţul cel mai scăzut, clasamentul ofertanţilor care au depus oferte admisibile este următorul:

 

Denumirea ofertantului

Preţul ofertei

Clasament

 

b) „Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, clasamentul ofertanţilor care au depus oferte admisibile este următorul:

 

Denumirea ofertantului

Punctajul

Clasament

 

2.2.2. Oferte respinse:

 

Denumirea ofertantului

Motivul de respingere

Observaţi

Ofertant 1

 

 

…………………………………….

 

 

…………………………………….

 

 

 

CAPITOLUL III

Concluzii şi semnături

 

Comisia de evaluare, având la bază procesul de evaluare desfăşurat şi relatat în prezentul proces-verbal de adjudecare/anulare,

 

HOTĂRĂŞTE:

 

Oferta declarată câştigătoare a contractului de achiziţie având ca obiect.....................................................este cea depusă de ofertantul................................cu o propunere financiară, fără TVA, de..........................lei, respectiv................euro.

Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal de adjudecare astăzi......................., la sediul beneficiarului privat.

Dacă este aplicabil, justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire: .................................................................................................................................................................................(motive)

 

 

Membru..................................................................................

(numele şi prenumele)

Membru..................................................................................

(numele şi prenumele)

Membru..................................................................................

(numele şi prenumele)

COMISIA DE EVALUARE

 

(semnătura)

 

(semnătura)

 

(semnătura)

 

ACTE ALE BIROULUI ELECTORAL CENTRAL

 

BIROUL ELECTORAL CENTRAL

PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAŢILOR ŞI A SENATULUI DIN ANUL 2012

 

HOTĂRÂRE

privind interpretarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa,

luând în considerare şi dispoziţiile art. 27 alin. (2) din acelaşi act normativ, care prevăd faptul că în lista electorală suplimentară vor fi trecuţi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează conform dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din acelaşi act normativ,

văzând că din analiza celor două dispoziţii legale pot apărea unele interpretări de natură să conducă la aplicarea diferită a legii,

în temeiul art. 15 alin. (4) din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

Biroul Electoral Central hotărăşte:

Art. 1. - Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită acest drept la una dintre secţiile de votare din ţara în care şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa.

Art. 2. - Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa într-o ţară în care nu sunt înfiinţate misiuni diplomatice ori oficii consulare şi în care nu au fost organizate secţii de votare, îşi pot exercita dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din orice ţară care face parte din respectivul colegiu uninominal.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Biroului Electoral Central,

judecător Liliana Vişan

 

Bucureşti, 13 noiembrie 2012.

Nr. 5H.