MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 784/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 784         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 21 noiembrie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

220. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARO

 

711. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea: organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD

 

708. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce

 

714. - Decret privind conferirea Ordinului Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 765 din 20 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Decizia nr. 787 din 27 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Decizia nr. 790 din 27 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 792 din 27 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

M.141. - Ordin al ministrului apărării naţionale pentru completarea art. 5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de Planificare a Apărării, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.9/2008

 

1.749. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind evaluarea stării de siguranţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, indicativ NP 131-2011”

 

1.752. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind stabilirea debitelor şi volumelor maxime pentru calculul construcţiilor hidrotehnice de retenţie, indicativ NP 129-2011”

 

2.458. - Ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri pentru aprobarea formularului de prezentare a informaţiilor privind cantităţile totale de benzină şi motorină introduse pe piaţă, detaliate pe sortimente şi regiuni de dezvoltare ale României, de către producătorii, importatorii şi distribuitorii finali de benzină şi motorină

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

617. - Decizie privind autorizarea funcţionării ca broker de asigurare a Societăţii Comerciale DOIO ASIG BROKER DE ASIGURARE -S.R.L.

 

618. - Decizie privind autorizarea ca furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor a Societăţii Comerciale ACTIV SOFT LEARNING - S.R.L.

 

Rectificări la:

- Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 3.133/C/2009

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea

şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit,

prin reorganizarea Agenţiei SAPARD

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 24 din 23 august 2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, adoptată în temeiul art. 1 pct. IX din Legea nr. 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 30 august 2012, cu următoarea completare:

- La articolul I, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 7, cu următorul cuprins:

„7. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu următorul cuprins:

«Art. 131. - (1) personalul Agenţiei pentru care au fost definite sarcini clare şi specifice privind pregătirea, managementul, monitorizarea, evaluarea, informarea şi controlul Programului beneficiază de drepturile salariale prevăzute în cap. 16 - Operaţiuni de asistenţă tehnică din PNDR 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene C (2008) nr. 3.831 din 16 iulie 2008, în condiţiile în care sumele aferente acordării acestor drepturi salariale sunt rambursabile din FEADR.

(2) Cuantumul drepturilor salariale menţionate la alin. (1) şi criteriile de acordare pentru fiecare angajat din cadrul Agenţiei se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.»„

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VIOREL HREBENCIUC

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 19 noiembrie 2012.

Nr. 220.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/7006 privind înfiinţarea, organi7area şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 711.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României

în grad de Mare Cruce

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. Aşi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe, în semn de înaltă recunoaştere şi apreciere pentru implicarea personală la dezvoltarea relaţiilor dintre ţara noastră şi Statele Unite ale Americii, precum şi pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România-SUA,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce Excelenţei Sale domnului Mark Henry Gitenstein, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii în România.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constituţia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2012.

Nr. 708.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea Ordinului Virtutea Aeronautică

în grad de Cavaler

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 8 lit. A şi ale art. 75 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale, în semn de recunoştinţă şi apreciere pentru devotamentul excepţional dovedit în timpul executării unui zbor de instrucţie, în cadrul exerciţiului bilateral româno-israelian BLUE-SKY, în timpul căreia şi-a sacrificat viaţa,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă post-mortem Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, pentru militari, locotenent-comandorului Dragnea Ionel Ştefan-Claudiu.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constituţia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 714.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 765

din 20 septembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iul ia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Mircea-Nicu Toader în Dosarul nr. 5.557/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.285D/2012.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Liviu Togan, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind partea Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate invocate, pentru considerentele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 727 din 9 iulie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 20 iulie 2012, completată cu încheierea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.557/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Excepţia a fost ridicată de Mircea-Nicu Toader într-o cauză având ca obiect o „acţiune în anularea şi suspendarea executării unui act administrativ”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012, hotărârile adoptate de Parlament sunt eliminate din categoria actelor asupra cărora Curtea Constituţională era abilitată să se pronunţe. Astfel, actul normativ criticat încalcă în mod grav principiile constituţionale ale statului român, conferind un rol pur formal Curţii Constituţionale, instituţie fundamentală a statului. Prin adoptarea ordonanţei de urgenţă se diminuează atribuţiile Curţii Constituţionale, astfel că rolul său de garant al supremaţiei Constituţiei nu mai poate fi valorificat în raport cu protejarea drepturilor cetăţeneşti şi ale aleşilor poporului român. Cu alte cuvinte, prin eliminarea controlului Curţii Constituţionale asupra hotărârilor adoptate de Parlament se pot aduce grave prejudicii oricărui cetăţean, care poate fi astfel vătămat într-un drept fundamental sau într-un interes legitim.

Pe de altă parte, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia „ordonanţele de urgenţă (...) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului (...)”, iar motivele adoptării acestui actul normativ - „asigurarea cadrului legal necesar desfăşurării în bune condiţii a instituţiilor fundamentale” nu sunt de natură să justifice adoptarea sa în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.008 din 7 iulie 2009. De asemenea, arată că. prin judecarea sesizărilor de neconstituţionalitate cu privire la hotărârile Parlamentului, Curtea Constituţionala nu a provocat un blocaj instituţional, neexistând niciun fel de disfuncţionalitate în ceea ce priveşte activitatea Parlamentului.

Totodată, autorul susţine că actul normativ criticat instituie o limitare în cazul unei autorităţi centrale autonome - Curtea Constituţională, de către o autoritate executivă - Guvernul României. Practic, cetăţenilor li se reduce gradul de încredere în imparţialitatea hotărârilor date de Parlament, câtă vreme aceste hotărâri pot fi date discreţionar şi fără a putea fi supuse controlului exercitat de judecătorii Curţii Constituţionale, care, fiind independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia, conferă siguranţa că deputaţii şi senatorii nu pot adopta hotărâri în mod abuziv.

În acelaşi timp, din faptul că legile adoptate de Parlament pot fi supuse controlului de constituţionalitate, rezultă că şi hotărârile acestuia urmează acelaşi regim juridic, având în vedere regula de drept potrivit căreia „qui potest plus, potest minus”.

În fine, autorul excepţiei susţine că, prin eliminarea controlului de constituţionalitate cu privire la hotărârile adoptate de Parlament, se încalcă în mod grav dispoziţiile constituţionale, conferind Parlamentului o putere absolută şi nejustificată într-un stat de drept.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 încalcă dispoziţiile art. 146 lit. c) şi I) din Constituţie, deoarece reglementează domeniul atribuţiilor Curţii Constituţionale stabilite prin lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, nefiind îndeplinite cerinţele de sesizare a Curţii Constituţionale. Astfel, deşi acţiunea în contencios administrativ nu poate avea ca obiect anularea unei ordonanţe de urgenţă, examinând conţinutul cererii de chemare în judecată, introdusă de reclamant, rezultă că obiectul principal al acţiunii sale este dat tocmai de anularea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012, aspect care rezultă şi din capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării ordonanţei de urgenţă menţionate, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. În ceea ce priveşte hotărârile Parlamentului, a căror anulare este solicitată prin cererea de chemare în judecată, Guvernul subliniază că acestea nu corespund sferei actelor administrative, circumscrisă de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

De asemenea, având în vedere Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, prin care Curtea Constituţională a examinat o soluţie legislativă similară celei adoptate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012, precum şi împrejurarea că, prin Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012, a fost modificată soluţia legislativă din ordonanţa de urgenţă menţionată, aceasta fiind pusă în acord cu Decizia nr. 727/2012, Guvernul apreciază, în subsidiar, că excepţia de neconstituţionalitate este rămasă fără obiect.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 4 iulie 2012, cu următorul cuprins:

„Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 27. - (1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.»„

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 contravine dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 142 alin. (1) potrivit căruia „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”, art. 145 privind independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor Curţii Constituţionale şi art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele motive:

Curtea reţine că excepţia a fost ridicată în faţa instanţei judecătoreşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ prin care, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, s-a solicitat „anularea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 şi obligarea pârâtei (Guvernul României) la repararea consecinţelor produse de aceasta, respectiv anularea Hotărârii Parlamentului României nr. 33/2012 privind suspendarea din funcţie a Preşedintelui României şi a Hotărârii Parlamentului României nr. 34/2012 privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României”, iar în subsidiar a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012.

În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012, prin care a fost eliminată atribuţia Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, nu au legătură cu soluţionarea cauzei, în înţelesul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei (...).

În acelaşi sens, Curtea reţine că, şi în ipoteza admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta nu ar produce niciun efect juridic asupra situaţiei concrete din litigiu.

Sub acest aspect, Curtea reiterează importanţa olului instanţei judecătoreşti de filtru efectiv în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta având, totodată, competenţa legală ca, printr-o analiză minuţioasă, să aprecieze asupra temeiurilor invocate în cauza de faţă, inclusiv din punctul de vedere ai respectării condiţiilor prevăzute de art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

De asemenea, Curtea reţine că soluţia de inadmisibilitate a excepţiei rezultă şi prin prisma dispoziţiilor art. 29 alin (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Astfel, prin Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012, Curtea a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este neconstituţională, reţinând cu acel prilej că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţele de urgenţă (...) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului (...)”. Având consacrare în titlul V al Legii fundamentale, Curtea Constituţională reprezintă o instituţie fundamentală a statului, cu rol de garant al supremaţiei Constituţiei, al statului de drept şi al principiului separaţiei şi echilibrului puterilor.

Cât priveşte înţelesul sintagmei „afectare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului”, Curtea a avut în vedere toate componentele care definesc regimul juridic ai acestora - structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă etc.

În consecinţă, prin eliminarea atribuţiei Curţii referitoare la controlul de constituţionalitate al hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, hotărârilor plenului Senatului şi hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, a fost afectat regimul juridic al Curţii Constituţionale, ceea ce a atras neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012, prin întreg conţinutul reglementării, Guvernul intervenind într-un domeniu pentru care nu avea competenţa materială, cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie.

Pentru aceleaşi considerente, Curtea a constatat că adoptarea ordonanţei de urgenţă analizate încalcă şi dispoziţiile art. 61 alin. (1)din Constituţie, conform cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”, art. 142 alin. (5) din Legea fundamentală, precum şi principiul separaţiei puterilor, consacrat prin art. 1 alin. (4) din Constituţie.

Faţă de considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Mircea-Nicu Toader în Dosarul nr. 5.557/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 787

din 27 septembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Adrian Gheorghe Tabora în Dosarul nr. 1.342/111/2011 al Curţii de Apel Oradea - Secţia 1 civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 416D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 9 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1 342/111/2011, Curtea de Apei Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Excepţia a fost ridicată de Adrian Gheorghe Tabora cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 622/LM din 9 mai 2011, pronunţată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 1.342/111/2011 având ca obiect o acţiune în constatare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate, care dispun o diminuare a drepturilor salariale ale personalului bugetar cu 25%, sunt contrare dispoziţiilor Legii fundamentale care consacră dreptul la muncă şi prevăd că economia României este economie de piaţă. În acest sens, arată că statul intervine în raporturile de muncă stabilite prin contract individual sau colectiv între salariaţi şi angajator. De asemenea, prevederile criticate încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, deoarece măsura diminuării veniturilor salariale nu se aplică decât în sectorul bugetar, iar nu şi în sectorul privat. Totodată, acestea aduc atingere şi dreptului de proprietate, salariul reprezentând un „bun” în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât reglementarea criticată a fost determinată de necesitatea asigurării stabilităţii economice a ţării în contextul crizei economice mondiale şi este limitată în timp. În acelaşi sens, a invocat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin Decizia pronunţată în cauzele „Mihăieş şi Senteş contra României.”.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi ale Legii fundamentale: art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 56 alin. (2) şi (3) privind contribuţiile financiare, art. 135 privind economia şi finanţele publice şi art. 136 referitor fa proprietate. De asemenea, invocă încălcarea art. 20 din Constituţie prin raportare la prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale şi art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la proprietate.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile Legii nr. 118/2010, referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar, au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 din lege. Cu toate acestea, ele continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale, şi anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii textelor de lege cu care a fost sesizată.

Analizând, prin urmare, textele de lege criticate, Curtea constată că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea, reiterând cele statuate prin deciziile nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este un aspect al dreptului la muncă, drept fundamental, iar diminuarea sa constituie o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Cu toate acestea, Curtea a constatat că măsura privind diminuarea drepturilor salariale se supune condiţiilor art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.

De asemenea, prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011, Curtea Constituţională a statuat că „statul poate, în mod temporar, decide reducerea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice în limite rezonabile [...], răspunzând astfel unei situaţii de gravă criză economică ce afectează statul”.

Curtea, având în vedere că drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar sunt stabilite în condiţiile legii, constată totodată că intervenţia statului în sensul modificării acestor drepturi nu poate fi privită ca o imixtiune nejustificată în raporturile dintre angajator şi salariat, aşa cum se susţine în critica de neconstituţionalitate.

Cu privire la critici le vizând încălcarea dreptului de proprietate, Curtea reţine, în acord cu cele statuate în Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera dreptului de proprietate.

Aceste concluzii sunt susţinute şi de cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele „Mihăieş şi Senteş contra României”, în care a arătat că reducerea drepturilor salariale cu 25% în temeiul Legii nr. 118/2010 nu poate fi analizată din perspectiva art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât cu dificultate s-ar putea reţine că este pus în discuţie un „bun” în sensul articolului menţionat. De altfel, instanţa de la Strasbourg a arătat că, şi în ipoteza în care ar aborda drepturile salariale afectate de Legea nr. 118/2010 ca fiind „bunuri”, tot nu ar reţine încălcarea prevederilor convenţionale, măsura reducerii drepturilor salariale necreând o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia. Prin urmare, Curtea a considerat că statul român nu a depăşit marja sa de apreciere şi nu a rupt justul echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

Cât priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile de lege criticate ar aduce atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, Curtea reţine că salariaţii plătiţi din fonduri publice se află într-o situaţie diferită faţă de ceilalţi salariaţi, din sectorul privat, sub aspectul sursei ce asigură plata drepturilor salariale, fapt ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil tratamentul juridic instituit. Astfel, dispoziţiile Legii nr. 118/2010 urmăresc, aşa cum de altfel reiese din însuşi titlul acestui act normativ, instituirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Prin urmare, sunt vizate fondurile bugetare. Aşa fiind, prevederea unor reduceri a veniturilor salariale pentru salariaţii din sectorul privat ar fi fost lipsită de relevanţă din această perspectivă.

În sfârşit, Curtea constată că, deşi prevederile de lege criticate urmăresc realizarea echilibrului bugetar, acest obiectiv nu se realizează prin impunerea unor taxe, impozite ori a altor prestaţii, astfel că dispoziţiile art. 56 din Constituţie nu sunt incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Adrian Gheorghe Tabora în Dosarul nr. 1.342/111/2011 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 790

din 27 septembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Aurelia Dumitrescu în Dosarul nr. 8.612/62/2011 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie Obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 613D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. În acest sens, arată că excepţia nu a fost motivată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 22 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.612/62/2011, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea

Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepţia a fost ridicată de Aurelia Dumitrescu cu prilejul soluţionării recursurilor declarate împotriva Sentinţei civile nr. 4.847/CA din 16 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Braşov - Secţia comercială si de contencios administrativ în Dosarul nr. 8.612/62/2011.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de iege criticat contravine art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2) şi art. 16 alin. (2) şi (3) din Constituţie în măsura în care recunoaşte rămânerea în vigoare a art. 140 alin. (2) din Legea nr. 19/2000,

Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

Tn conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale,

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: „Preşedintele CNPP este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Preşedintele CNPP este şi preşedinte al consiliului de administraţie.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi din Constituţie:

art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile şi art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu arată motivele pentru care textul de lege criticat ar contraveni dispoziţiilor din Constituţie invocate, singurul argument invocat privind, în realitate, o problemă de aplicare în timp a legii referitoare la menţinerea efectelor unei legi anterioare, aspect ce revine competenţei instanţei de judecată, iar nu a celei de contencios constituţional.

În aceste condiţii, Curtea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Aurelia Dumitrescu în Dosarul nr. 8.612/62/2011 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 792

din 27 septembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Vasile V. Sandu în Dosarul nr. 6.049/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 671 D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că art. 8 lit. b) şi c) din Legea nr. 119/2010 instituie o diferenţă de tratament juridic între persoanele care au desfăşurat munca în „condiţii speciale” şi cele care au desfăşurat munca „în alte condiţii”, astfel că nu se poate susţine existenţa unui tratament unitar pentru persoane aflate în situaţii obiectiv diferite.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 martie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 6.049/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată de Vasile V. Sandu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de revizuire a pensiei de serviciu.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât nu prevede un tratament diferenţiat pentru persoanele care au desfăşurat activitatea „în alte condiţii de muncă”. În acest sens, arată că aceste persoane au desfăşurat munca în condiţii cu un grad de risc superior celui atribuit grupei „condiţii speciale”, astfel că beneficiul majorării punctajelor lunare realizate în perioadele respective ar fi trebuit să fie diferit, iar nu identic.

Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât între persoanele care au lucrat în „condiţii speciale” şi cele care au lucrat „alte condiţii” există o diferenţă de tratament instituită însă nu prin dispoziţiile art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010, ci prin prevederile art. 8 lit. b) şi c) din aceeaşi lege.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora; „Beneficiarii pensiilor prevăzute ia art. 1 lit. a) şi b) care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează: [...] c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii.”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor prevederi din Constituţie: art. 15 alin. (1) prin care se arată că „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.” şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 119/2010 instituie beneficiul majorării punctajelor lunare realizate de militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor în perioadele în care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite, speciale, respectiv în grupa I sau a II-a de muncă, ori în „alte condiţii”, aşa cum sunt acestea reglementate în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 29 decembrie 2001, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.032 din 8 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare.

Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, „Locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei, în sensul prezentei hotărâri, se definesc după cum urmează:

a) locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite sunt cele care implică existenţa unor factori de risc generaţi de specificul activităţii militare, cu repercusiuni asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a cadrelor militare;

b) locurile de muncă şi activităţile cu condiţii speciale sunt cele care implică existenţa unor factori de risc ridicat, generaţi de specificul activităţii militare, cu repercusiuni grave şi ireversibile asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a cadrelor militare;

c) locurile de muncă şi activităţile cu alte condiţii sunt cele care implică pericol permanent de vătămare corporală gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieţii ori de pierdere a libertăţii - captivitate, terorism, răpiri, luări ca ostateci ori alte asemenea situaţii - şi pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecţie.”

Art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 conţine o clasificare asemănătoare.

Curtea reţine, aşadar, că între categoriile de locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, speciale şi cele încadrate în „alte condiţii” există o deosebire dată de gradul diferit de risc pentru sănătate şi nivelul de solicitare al celui care desfăşoară astfel de activităţi.

Această deosebire a reprezentat temeiul criticii formulate de autorul excepţiei care a considerat că situaţiile obiectiv diferite trebuie să determine sub toate aspectele un tratament juridic diferenţiat, în caz contrar fiind discriminat din perspectiva obţinerii unor drepturi echivalente condiţiilor mai solicitante în care a desfăşurat activitatea profesională.

Faţă de această critică, Curtea reţine, în acord cu cele statuate în jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament juridic uniform pentru persoane aflate în situaţii similare. Existenţa unor situaţii obiectiv diferite justifică şi chiar impune în anumite cazuri instituirea unui tratament diferenţiat, în deplin acord cu principiul constituţional amintit. În sensul celor arătate este şi Decizia nr. 648 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 8 august 2012.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 119/2010, Curtea observă că acestea creează o diferenţă de tratament juridic doar între persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite şi speciale de muncă, dar instituie o reglementare identică pentru cei care au desfăşurat activitatea în condiţii speciale şi în „alte condiţii”. Cu toate acestea, dispoziţiile ari. 8 din aceeaşi lege stabilesc beneficiul acordării unor perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu în mod diferenţiat pentru cele 3 categorii de activităţi, astfel:

„a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;

c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă

[...]”.

Prin urmare, condiţiile de calcul al pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor sunt diferite după cum aceştia au lucrat în condiţii deosebite, speciale ori în „alte condiţii”, reflectând diferenţele obiective în care aceste persoane au desfăşurat activitatea, astfel încât criticile de neconstituţionalitate invocate de autorul excepţiei sunt lipsite de temei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d)şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată de Vasile V. Sandu în Dosarul nr. 6.049/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru completarea art. 5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de Planificare a Apărării,

aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.9/2008

 

Având în vedere prevederile art. 32 alin. (8) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

Art. I. - La articolul 5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de Planificare a Apărării, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.9/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 15 februarie 2008, cu completările ulterioare, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

uh) şeful Direcţiei financiar-contabile.”

Art. II.- Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul apărării naţionale,

Sebastian Huluban,

secretar de stat

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. M.141.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind evaluarea stării de siguranţă

a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, indicativ NP 131-2011”

 

Având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 3 din 21 decembrie 2011 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Procesul-verbal de avizare nr. 1 din 7 mai 2012 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 7 - Construcţii Hidrotehnice şi Hidroedilitare,

în conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 5 pct. II lit. e) şi al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind evaluarea stării de siguranţă a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor, indicativ NP 131-2011”, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică, prevăzuta în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost adoptată cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/670/2011 din 28 martie 2012, prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, modificată prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 217 din 5 august 1998.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Marcel Ioan Boloş,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 septembrie 2012.

Nr. 1.749.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome .Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind stabilirea debitelor şi volumelor maxime

pentru calculul construcţiilor hidrotehnice de retenţie, indicativ NP 129-2011”

 

Având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 3 din 21 decembrie 2011 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Procesul-verbal de avizare nr. 4 din 7 mai 2012 al Comitetului Tehnic de Specialitate nr. 7 - Construcţii Hidrotehnice şi Hidroedilitare,

în conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu

modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,

în temeiul ari. 5 pct. II lit. e) şi al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind stabilirea debitelor şi volumelor maxime pentru calculul construcţiilor hidrotehnice de retenţie, indicativ NP 129-2011”, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Hidrotehnică, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost adoptată cu respectarea procedurii de notificare nr. RO/669/2011 din 28 martie 2012, prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 204 din 21 iulie 1998, modificată prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 217 din 5 august 1998.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Marcel Ioan Boloş,

secretar de stat

 

Bucureşti, 21 septembrie 2012.

Nr. 1.752.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

 

ORDIN

pentru aprobarea formularului de prezentare a informaţiilor privind cantităţile totale de benzină şi motorină introduse

pe piaţă, detaliate pe sortimente şi regiuni de dezvoltare ale României, de către producătorii, importatorii

şi distribuitorii finali de benzină şi motorină

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Formularul de prezentare a informaţiilor privind cantităţile totale de benzină şi motorină introduse pe piaţă, detaliate pe sortimente şi regiuni de dezvoltare ale României, de către producătorii, importatorii şi distribuitorii finali de benzină şi motorină, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Gelu-Ştefan Diaconu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 noiembrie 2012.

Nr. 2.458.

 

ANEXA

 

FORMULARUL

de prezentare a informaţiilor privind cantităţile totale de benzină şi motorină introduse pe piaţă, detaliate pe sortimente şi regiuni de dezvoltare

ale României, de către producătorii, importatorii şi distribuitorii finali de benzină şi motorină

 

I. Tip de carburant: benzină

 

 

 

Cantitatea

totală

de benzină

Introdusă pe

piaţa (milioane

tone)

Cantitatea de benzină introdusă pe piaţă, detaliată pe sortimente, perioadă vară/iarnă şi regiuni de dezvoltare ale României

Observaţii

Sortimentul de benzină1)

 

 

Cantitatea aferentă sortimentului, introdusă pe piaţa în perioada de

Cantitatea aferentă sortimentului, introdusă pe piaţă, detaliată pe regiunile de dezvoltare ale României

(milioane tone)

 

 

vară2) (milioane tone)

iarnă3)

(milioane tone)

Regiunea 1

Nord-Est

Regiunea 2

Sud-Est

Regiunea 3

Sud-Muntenia

Regiunea 4

Sud-Vest Oltenia

Regiunea 5

Vest

Regiunea 6

Nord-Vest

Regiunea 7

Centru

Regiunea

8

Bucureşti-Ilfov

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

II. Tip de carburant: motorină

Perioada

aferentă

raportării

(an şi trimestru)

 

 

 

Cantitatea

totală de

motorină

introdusă pe

piaţă

(milioane

tone)

Cantitatea de motorină introdusă pe piaţă, detaliată pe sortimente, perioadă vară/iarnă şi regiuni de dezvoltare ale României

Observaţii

Sortimentul de

motorină4)

 

 

Cantitatea aferenta

sortimentului, introdusă pe

piaţă în perioada de

Cantitatea aferentă sortimentului, introdusă pe piaţă, detaliată pe regiunile de dezvoltare ale României

(milioane tone}

 

 

vară2) (milioane tone)

iarnă2)

(milioane

tone)

Regiunea 1

Nord-Est

Regiunea 2

Sud-Est

Regiunea 3

Sud-Muntenia

Regiunea 4

Sud-Vest

Oltenia

Regiunea 5 Vest

Regiunea 6 Nord-Vest

Regiunea 7 Centru

Regiunea 8 Bucureşti-llfov

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1) A. Benzină regular fără plumb (minimum lei = 91)*

- Benzină regular fără plumb (minimum lei = 91) E5**

- Benzină regular fără plumb (minimum lei = 91) E10**

- Benzină regular fără plumb (minimum lei = 91) E+**

B. Benzină fără plumb (minimum tei = 95)*

- Benzină fără plumb (minimum lei = 95) E5**

- Benzină fără plumb (minimum lei = 95) E10**

- Benzină fără plumb (minimum lei = 95) E+***

C. Benzină fără plumb (minimum 95 lei <98)*

- Benzină fără plumb (minimum 95 lei 98) E5**

- Benzină fără plumb (minimum 95 lei 98) E10**

- Benzină fără plumb (minimum 95 lei 98) E+**

D. Benzină fără plumb (minimum lei 98)*

- Benzină fără plumb (minimum lei 98) E5**

- Benzină fără plumb (minimum lei 98) E10**

- Benzină fără plumb (minimum lei 98) E+**

2) Perioada de vară: 1 mai-30 septembrie

3) Perioada de iarnă: 1 octombrie-30 aprilie *)

4) Motorină*”

- Motorină B5***

- Motorină B7***

- Motorină B+***

 

* Conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu un conţinut maxim de suit Pe 10%.

** E5 - benzină cu până la 5% conţinut de bioetanol; E10 - benzină cu un conţinut de bioetanol între 6-10%; E+ - benzină cu un conţinut de bioetanol >10%.

*** B5 - motorină cu un conţinut de biodiesel între 1-5%; B7 - motorină cu un conţinut de biodiesel între 6-7%; B+ - motorină cu un conţinut de biodiesel >7%.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind autorizarea funcţionării ca broker de asigurare a Societăţii Comerciale

DOIO ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor emise în aplicarea acesteia,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 23 octombrie 2012 prin care s-a aprobat cererea Societăţii Comerciale DOIO ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. de obţinere a autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - Societatea Comercială DOIO ASIG BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Bucureşti, str. Ileana Cosânzeana nr. 10, bl. P7, sc. 3, et. 7, ap. 92, sectorul 5, număr de ordine în registrul comerţului J40/9227/09.08.2012, cod unic de înregistrare 30536206/10.08.2012, este autorizată să funcţioneze ca broker de asigurare având ca obiect de activitate activitatea de broker de asigurare conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de broker de asigurare începând cu data înregistrării în Registrul brokerilor de asigurare.

Art. 3. - Societatea are obligaţia de a raporta Direcţiei autorizări şi avizări pe adresa de e-mail autorizari@csa-isc.ro copia scanată a contractului de asigurare/a poliţei de asigurare de răspundere civilă profesională şi a condiţiilor de asigurare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a acestuia/acesteia, precum şi, trimestrial, copia scanată a documentelor care atestă plata ratelor primei de asigurare aferente contractului de asigurare de răspundere civilă profesională, să deschidă Jurnalul asistenţilor în brokeraj şi să înscrie în Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau reasigurări personalul propriu conform Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare.

 

p. Preşedintele Comisiei de supraveghere a Asigurărilor,

Tudor Baltă

 

Bucureşti, 23 octombrie 2012.

Nr. 617.

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

DECIZIE

privind autorizarea ca furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor

a Societăţii Comerciale ACTIV SOFT LEARNING - S.R.L.

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor emise în aplicarea acesteia, precum şi ale Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012 pentru punerea în aplicare a Normelor privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor,

în baza Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 23 octombrie 2012 prin care s-a aprobat cererea Societăţii Comerciale ACTIV SOFT LEARNING - S.R.L. de obţinere a autorizaţiei ca furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor,

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor decide:

Art. 1. - Societatea Comercială ACTIV SOFT LEARNING - S.R.L., cu sediul social în localitatea Sibiu, str. Iezer, bl. 11, ap. 38, judeţul Sibiu, număr de ordine în registrul comerţului nr. J32/833/21.09.2012, cod unic de înregistrare nr. 30697830/24.09.2012, este autorizată ca furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 8/2012 pentru punerea în aplicare a Normelor privind activitatea furnizorilor de programe educaţionale şi atestarea lectorilor în domeniul asigurărilor.

Art. 2. - Societatea comercială prevăzută la art. 1 are dreptul de a practica activitatea de furnizor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor începând cu data înregistrării în Registrul furnizorilor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor.

Art. 3. - Societatea Comercială ACTJV SOFTLEARNJNG - S.R.L. are următoarele obligaţii:

a) să plătească anual o taxă de menţinere în Registrul furnizorilor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor, în cuantum de 2.000 lei. Taxa anuală de menţinere se achită în termen de maximum 12 luni de la data autorizării furnizorului de programe educaţionale în domeniul asigurărilor, pentru anul următor. Copia scanată a documentului care atestă plata taxei anuale de menţinere în Registrul furnizorilor de programe educaţionale în domeniul asigurărilor se va raporta Direcţiei autorizări şi avizări din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pe adresa de e-mail: autorizari@csa-isc.ro;

b) să publice pe website-ul propriu denumirea exactă a programelor educaţionale aprobate, informaţii despre data de începere a cursurilor, tarifele practicate, posibilităţi de negociere a tarifelor, serviciile incluse în tarife şi orice alte informaţii necesare participanţilor la cursuri, precum şi să precizeze cine asigură examinarea pentru absolvirea fiecărui program;

c) să menţină pe website-ul propriu un registru al absolvenţilor, care să cuprindă toate persoanele care au promovat examenele de absolvire pe care furnizorul le-a organizat în urma desfăşurării cursurilor;

d) să publice gradul de promovabilitate a cursanţilor, determinat ca raport între numărul anual de persoane care au absolvit examenele într-un an calendaristic, pe de o parte, şi numărul total de cursanţi şcolarizaţi; în determinarea acestui grad vor fi luate în considerare şi persoanele care au promovat examenele de calificare profesională şi de pregătire profesională continuă a intermediarilor în asigurări.

 

p. Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Tudor Baltă

 

Bucureşti, 23 octombrie 2012.

Nr. 618.

 

RECTIFICĂRI

           

La Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 3.133/C/2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 3 decembrie 2009, se face următoarea rectificare:

- în anexa nr. 1, la poziţia 215, în loc de: „215. Trifouţan Valentina, fiica lui Topor Variaam şi Nadejda, născută le data de 21 aprilie 1957 în localitatea Vărăncău, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, oraşul Chişinău, str. Alba-Iulia nr. 8, ap. 29. (5.734/2004) Copii minori: Trifouţan Daniela, născută la data de 6.03.1994.”se va citi: „275. Trifouţan Valentina, fiica lui Topor Varlaam si Nadejda, născută la data de 27 februarie 1957 în localitatea Vărăncău, Republica Moldova, cetăţean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, oraşul Chişinău, str. Alba-Iulia nr. 8, ap. 29. (5.734/2004) Copii minori: Trifouţan Daniela, născută la data de 6.03.1994.”