MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 788/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 788         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 23 noiembrie 2012

 

SUMAR

 

DECRETE

 

715. - Decret privind conferirea unor decoraţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 750 din 20 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 800 din 27 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.136. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Urziceni, judeţul Ialomiţa

 

2.443. - Ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare - IMNR, aflat sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

2.459. - Ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri privind aprobarea Sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

206. - Decizie privind desemnarea organismului de gestiune colectivă DACIN SARA Drepturi de Autor în Cinematografie - Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual drept colector al remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor reprezentaţi de către DACIN SARA, pentru utilizarea prin radiodifuzare a unor opere cinematografice şi altor opere audiovizuale de către organismele de televiziune

 

207. - Decizie privind desemnarea organismului de gestiune colectivă PERGAM - Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice drept colector al remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor reprezentaţi de către PERGAM, pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor scrise de către organismele de televiziune

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind conferirea unor decoraţii

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A, ale art. 8 lit. A şi ale art. 11 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

cu prilejul aniversării a 10 ani de la invitarea ţării noastre pentru aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în semn de înaltă apreciere pentru devotamentul şi profesionalismul de care au dat dovadă de-a lungul întregii lor cariere, contribuind, pe această cale, în contextul amplului proces de reformare a instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, la întărirea prestigiului Armatei României în raport cu partenerii din cadrul Alianţei,

Preşedintele României decretează:

Art. 1. - Se conferă Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului general-maior Strîmbeanu Gheorghe Victor.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor, cu însemn pentru militari, domnului colonel Ungureanu Dumitru Radu.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, domnului comandor Cătăneanu Dumitru Valentin-Vicenţiu.

Art. 4. - Se conferă Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari:

- domnului general de brigadă Ciucă Gheorghe Nicolae-Ionel;

- domnului general de brigadă Grecu Petre Dan-Florin;

- domnului colonel Mîndrescu Vasile Mircea,

Art. 5. - Se conferă Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari:

- domnului comandor Duţă Petre Vasile;

- domnului colonel Maxim Dimitrie Gheorghe.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 20 noiembrie 2012.

Nr. 715.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 750

din 20 septembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Daniel-Liviu Arcer.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioan Gancea şi Maria Gancea în Dosarul nr. 821/57/2011 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 556D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 557D/2012, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, ridicată de Ioan Liviu Şerbu în Dosarul nr. 822/57/2011 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării lor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a dosarelor menţionate.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 557D/2012 la Dosarul nr. 556D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.072 din 8 septembrie 2009.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 31 ianuarie 2012, pronunţate în dosarele nr. 821/57/2011 şi nr. 822/57/2011, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioan Gancea şi Maria Gancea, respectiv de Ioan Liviu Şerbu în cauze de contencios administrativ şi fiscal având ca obiect soluţionarea unor acţiuni în anulare a unor acte administrative.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă asupra Legii nr. 163/2005, deşi vizează dispoziţiile art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005, prin care a fost introdus capitolul VUM în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, compus din art. 771, art. 772 şi art. 773.

Se susţine în acest sens că în cadrul procedurii de adoptare a Legii nr. 163/2005 nu au fost respectate prevederile art. 61 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, referitoare la principiul bicameralismului şi la votul majorităţii membrilor fiecărei Camere cu care sunt adoptate legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor. Astfel, se arată că există diferenţe majore între forma adoptata în Senat, ca primă Cameră sesizată, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, sens în care sunt redate considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 710 din 6 mai 2009, prin care Curtea Constituţională a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici este neconstituţională, sub aspectul încălcării principiului constituţional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 din Legea fundamentală.

Se arată că dispoziţiile cuprinse în capitolul VIII1 din Legea nr. 571/2003 s-au regăsit, iniţial, în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, act normativ respins însă prin Legea nr. 164/2005. Or, în forma adoptată de Senat, Legea nr. 163/2005 nu cuprindea şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005, acestea fiind introduse ulterior, ca urmare a propunerii Comisiei de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, Cameră decizională în materie.

Cât pliveşte prelinsa contradicţie fa(ă de prevederile ari. 76 alin. (1) din Constituţie, se arată că Legea nr. 163/2005 a fost adoptată cu majoritatea specifică legilor ordinare, deşi are un caracter organic, deoarece actul normativ pe care îl modifică - Legea nr. 571/2003-a căpătat caracter organic prin includerea în cuprinsul său a unor infracţiuni.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată sub aspectul criticilor de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 61 din Constituţie] întrucât există deosebiri majore de conţinut juridic între forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a celei adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Cât priveşte criticile întemeiate pe art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală, instanţa de judecată apreciază că reglementările în materie fiscală nu fac obiectul legilor organice, iar Legea nr. 163/2005, deşi modifică o lege organică, are ca obiect de reglementare exclusiv domeniul fiscal, astfel că aceste critici nu pot fi reţinute.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului” şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul a transmis punctul său de vedere prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În privinţa pretinsei contrarietăţi faţă de prevederile art. 76 alin. (1) din Constituţie, se susţine, cu trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.072 din 8 septembrie 2009, că, în procesul de calificare a unei legi ca fiind organică sau ordinară, mai importantă este majoritatea de voturi înregistrată la data votului final asupra legii şi că reglementările fiscale nu fac obiectul legilor organice nici în sensul prevederilor art. 73 alin. (3) şi nici în temeiul vreunei alte prevederi constituţionale. Cât priveşte pretinsa nerespectare a principiului bicameralismului, se face trimitere la considerentele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 şi se conchide că „doar Curtea Constituţională se poate pronunţa în ce măsură forma legii adoptate în Senat diferă substanţial de forma adoptată de Camera Deputaţilor, cu consecinţa încălcării art. 61 din Legea fundamentală”.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 sunt constituţionale. În esenţă, se arată că, deşi o lege organică poate cuprinde, din motive de politică legislativă, şi norme de natura legii ordinare, nu înseamnă că aceste norme capătă caracter organic, deoarece altfel s-ar contraveni art. 73 din Constituţie care reglementează domeniile strict rezervate legii organice. În cazul de faţă, deşi Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a înglobat şi unele prevederi cu caracter organic, aceste modificări nu au transformat întregul Cod fiscal într-o lege organică.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare şi motivării autorilor excepţiei, prevederile art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 1 iunie 2005. Prin aceste dispoziţii a fost introdus în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal capitolul VUM -”Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, capitol format iniţial din art. 771, art. 772 şi art. 773. Obiectul de reglementare al acestor norme juridice îl reprezintă impozitul asupra veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor de orice fel şi terenului aferent acestora, stabilirea cotelor procentuale datorate, modalităţile de plată, precum şi obligaţiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietăţilor imobiliare.

Având în vedere motivarea autorilor excepţiei, şi anume criticile de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, Curtea Constituţională constată că obiectul excepţiei nu poate fi stabilit în raport cu dispoziţiile art. 771, art. 772 şi ale art. 773 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ci prin raportare la prevederile art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, prin care aceste texte legale au fost introduse în cuprinsul Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Textele din Constituţie invocate de autorii excepţiei sunt cele ale art. 61 referitor la rolul şi structura Parlamentului şi ale art. 76 alin. (1), care stabileşte că legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că autorii acesteia invocă vicii de neconstituţionalitate extrinsecă ale Legii nr. 163/2005, apreciind că procedura de adoptare a acestui act normativ s-a desfăşurat cu încălcarea principiului bicameralismului şi a regulilor constituţionale referitoare la domeniul rezervat legi] organice, şi anume procedura de vot specifică şi necesară adoptării legilor organice.

1. Cu privire la pretinsa încălcare a principiului bicameralismului. consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţională, urmărind desfăşurarea procesului legislativ propriu adoptării Legii nr. 163/2005 şi fişa legislativă corespunzătoare acestui act normativ, constată următoarele:

Obiectul acestui proiect de lege îl constituie aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004, prima Cameră sesizată - Senatul - adoptând proiectul de lege cu includerea unor amendamente.

Camera decizională - Camera Deputaţilor - a adoptat proiectul de lege formulând, la rândul său, unele amendamente, legea devenind Legea nr. 163/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 1 iunie 2005.

Analizând conţinutul şi sursa amendamentelor formulate în Camera Deputaţilor, mai exact în cadrul raportului înaintat de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea constată că o parte semnificativă a acestora preia, integral sau cu foarte mici modificări, texte din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 a fost adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, împreună cu unele amendamente formulate faţă de prevederile proiectului propus de Guvern în calitate de iniţiator. Din motive de raţionalizare a procesului legislativ, Camera Deputaţilor, având pe rol de dezbătut două proiecte de lege ce priveau Codul fiscal, a preluat din proiectul de lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005, adoptat de Senat, dispoziţiile Capitolului VIII1 pe care Ie-a inclus în Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2005. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 a fost respins de Camera decizională - Camera Deputaţilor -, devenind, după promulgare, Legea nr. 164/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 1 iunie 2005.

Revenind la Legea nr. 163/2005 şi procesul său legislativ, Curtea observă, aşadar, că aceasta conţine texte din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 şi, în special, prevederile capitolului VIII1, vizate de autorul excepţiei. Totodată, se regăsesc şi amendamentele formulate de Senat cu prilejul dezbaterii proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă, alături de amendamentele aceleiaşi Camere formulate cu prilejul dezbaterii şi votului proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (viitoarea Lege nr. 163/2005). Legea mai cuprinde şi amendamentele Camerei Deputaţilor, formulate cu prilejul dezbaterii şi votului asupra acestui proiect de lege, fără însă ca acestea să aducă modificări de substanţă faţă de forma adoptată în Senat, multe dintre acestea fiind impuse din raţiuni de tehnică legislativă.

Urmărind strict comparaţia dintre forma adoptată de Senat a proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 şi forma finală a Legii nr. 163/2005, rezultată ca urmare a dezbaterilor şi votului acordat în Camera Deputaţilor, se creează, cel puţin aparent, impresia încălcării principiului bicameralismului, diferenţa de conţinut fiind vizibilă, flagrantă şi de substanţă.

Examinând, însă, cuprinsul normativ al prevederilor Legii nr. 163/2005 şi fişa legislativă, astfel cum s-a arătat mai sus, Curtea constată că, în aceeaşi zi, Camera Deputaţilor a adoptat două proiecte de legi ce vizează aceeaşi materie, respectiv Codul fiscal. Prin Legea nr. 163/2005 au fost preluate, de Camera Deputaţilor, texte din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005, împreună cu amendamentele adoptate de Senat şi propriile amendamente, iar în finalul legii a fost introdus un text prin care se dispune abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005. Prin urmare, proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe, rămânând fără obiect de reglementare, a fost respins de aceeaşi Cameră, în calitate de Cameră decizională, şi a devenit Legea nr. 164/2005 de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005.

Atât Legea nr. 163/2005, cât şi Legea nr. 164/2005 au fost adoptate de Parlament şi publicate în Monitorul Oficial al României, la aceeaşi dată de 1 iunie 2005. Prin urmare, nu se poate susţine că Senatul, prima Cameră sesizată în ambele cazuri de dezbatere a celor două proiecte de lege, este complet străin de conţinutul legislativ final al viitoarei Legi nr. 163/2005, deoarece a acordat votul său cu prilejul dezbaterii fiecăruia dintre cele două proiecte de lege şi a exercitat, în concret, dreptul său de a depune şi adopta amendamente. Cât priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 şi, în special, prevederile cuprinse în Legea nr. 571/2003 la capitolul VIII1, Senatul a adoptat un proiect de lege prin care aproba această ordonanţă, ceea ce exprimă votul său favorabil cu privire la cuprinsul său normativ.

În concluzie, nu se poate afirma că, în cazul de faţă, Legea nr. 163/2005 a fost adoptată cu încălcarea exigenţelor impuse de principiul constituţional al bicameralismului. Camera decizională, având în vedere circumstanţele specifice procesului legislativ astfel cum s-a arătat mai sus, nu a făcut altceva decât să dea eficienţă şi operativitate activităţii de legiferare, Fără a aduce atingere autorităţii de legiferare a primei Camere, ci, dimpotrivă, ţinând cont de voinţa sa exprimată prin vot.

2. Cât priveşte susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că nici acestea nu pot fi reţinute. Curtea a mai examinat susţineri similare, potrivit cărora introducerea în Codul fiscal a titlului IX1 - Infracţiuni prin Legea nr. 494/2004 şi dobândirea cu această ocazie a caracterului de lege organică fac necesară modificarea sa cu cvorumul prevăzut de art. 76 alin. (1) din Constituţie pentru legile organice. Prin Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 400 din 12 iunie 2009, Curtea Constituţională, respingând sesizarea de neconstituţionalitate, a statuat că domeniul legilor organice este foarte clar delimitat prin textul Constituţiei, astfel încât legiuitorul va adopta legi organice numai în acele domenii. Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, a stabilit că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, şi norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate legii organice de art. 73 alin. (3) din Constituţie. De aceea, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. În consecinţă, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice.

Cele reţinute de Curtea Constituţională prin decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, sub aspectul considerentelor pe care se fundamentează soluţia pronunţată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 25 din Legea nr. 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Ioan Gancea şi Maria Gancea în Dosarul nr. 821/57/2011 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de Ioan Liviu Şerbu în Dosarul nr. 822/57/2011 al aceleiaşi instanţe de judecată.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 septembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 800

din 27 septembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 8.191/99/2010* şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 911 D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 10 aprilie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.191/99/2010*, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată cu prilejul soluţionării unor cauze având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa de judecată susţine, în esenţă, că art. 1 lit. c), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 încalcă principiul neretroactivităţii legii civile. Astfel, aceste prevederi de lege se aplică unor situaţii juridice născute anterior şi afectează nu numai cuantumul prestaţiilor ce se vor plăti în viitor, care de altfel reprezintă numai forme de executare a obligaţiei de plată a pensiei, ci chiar tipul de pensie acordat, drept născut sub imperiul legii vechi şi asupra căruia nu s-ar putea extinde reglementarea actuală referitoare la modul de calcul al pensiei. În acest sens, arată că, la data deschiderii dreptului la pensie, în patrimoniul asiguratului a luat naştere dreptul caracterizat ca pensie de serviciu, propriu categoriei profesionale respective. Acesta este un drept corelativ obligaţiilor stabilite prin statutele profesionale, obligaţii asumate şi îndeplinite de către categoriile respective. De asemenea, arată că dreptul la pensie constituie un „bun”m sensul arătat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, astfel că se bucură de protecţia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Pensia specială are, într-adevăr, două componente - pensia contributivă şi o pensie suplimentară -, însă, odată stabilită, capătă caracter definitiv şi indivizibil, reprezentând în întregul ei un drept de proprietate, întrucât nu există regimuri juridice distincte în raport cu sursa de finanţare. Prin modul de reglementare a regulilor de stabilire a cuantumului pensiei, titularii pensiilor de serviciu au suferit un prejudiciu ca urmare a reducerii pensiei cu până la 80%, ceea ce echivalează cu o încălcare a dreptului la proprietate. În sprijinul acestor argumente, invocă Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată de Curtea Europeană^ Drepturilor Omului în Cauza „Wieczorek împotriva Poloniei”. În sfârşit, susţine şi faptul că dispoziţiile criticate ale Legii nr. 119/2010 sunt discriminatorii, întrucât instituie modalităţi diferite de recalculare a pensiei, mai favorabile, pentru militari, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din penitenciare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 lit. c). art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, dispoziţii potrivit cărora:

- Art. 1 lit. c): „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; [...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.”;

- Art. 2: „(1) Pensiile de serviciu anticipate şi anticipate parţiale dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevăzute la art. 1 lit. c) şi f) devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş dintre cele prevăzute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmaş, în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele menţionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevăzute la art. 1, devin pensii pentru limită de vârstă în înţelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.”;

- Art. 3: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia pensiilor dintre cele prevăzute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determină considerându-se a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se elaborează metodologia de recalculare a pensiilor prevăzute la art. 1, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”;

- Art. 4: „(1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se realizează de către instituţiile în evidenţa cărora se află persoanele beneficiare, după cum urmează:

a) într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b);

b) într-o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevăzute la art. 1 Ut c)-h).

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileşte în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi se plăteşte de la data de întâia lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b), după caz.”;

- Art. 5: „(1) Prevederile art. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător şi pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.

(3) La cuantumul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplică prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

(4) în cazul pensiilor prevăzute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salariată, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.”;

- Art. 12: „Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite, în condiţiile legii, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege.”

Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, invocă încălcarea art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi dispoziţii din Constituţie invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia”. Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie specială „nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aetemum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. [...] Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile Speciale doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.”

Cu acelaşi prilej, Curtea a statuat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din aceasta perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii”.

În ceea ce priveşte critica referitoare la existenţa unui tratament juridic discriminatoriu între diferitele categorii de titulari ai pensiilor de serviciu sub aspectul recalculării acestor pensii, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, în care a reţinut că art. 16 alin. (1) din Constituţie impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situaţii obiectiv identice, împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi.

În situaţia actului normativ analizat, obiectivul este acela de a transforma anumite tipuri speciale, preferenţiale, de pensii, în al căror cuantum se regăsea o semnificativă componentă necontributivă, în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, întemeiate pe principiul contributivităţii.

Din această perspectivă, Legea nr. 119/2010 nu face nicio deosebire între diferitele categorii de pensii supuse acestui proces, componenta necontributivă a pensiei speciale fiind deopotrivă eliminată pentru toate categoriile de pensii menţionate în art. 1.

Ceea ce diferă sunt condiţiile de recalculare a pensiilor în sistemul public de pensii, respectiv stagiile de cotizare în funcţie de care se calculează punctajul mediu anual şi cuantumul veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite.

Curtea a arătat că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea.

De asemenea, în contextul avut în vedere, Curtea a considerat ca fiind relevante cele reţinute prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora dispoziţiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, sub aspectul acordării dreptului la pensie, sunt justificate de „natura activităţii desfăşurate, care creează condiţiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vătămare corporală şi chiar de ameninţare a vieţii”.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

De altfel, cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile amintite sunt susţinute şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 15 mai 2012, pronunţată în Cauza Abăluţă şi alţii contra României, paragrafele 13-20, a statuat că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat.

De asemenea, Curtea de la Strasbourg a amintit că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.

În speţă, Curtea a subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, şi anume contextul economic actual şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii.

În această privinţă, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.

De asemenea, Curtea a reţinut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv şi nu a adus atingere drepturilor la prestaţii sociale, dobândite în temeiul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părţi din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră mulţumită naturii profesiei lor.

În ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea a constatat că o diferenţă este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenţie, în cazul în care nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă.

În speţă, Curtea a reţinut că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ţine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.

Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a reţinut că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi că aceştia nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d)şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi1,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2-5 şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 8.191/99/2010*.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea


1 A se vedea opinia separată de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010-

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AGENŢIA NAŢIONALA DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARA

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Urziceni, judeţul Ialomiţa

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.210/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Urziceni, judeţul Ialomiţa.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Marius Arthur Ursu

 

 

Bucureşti, 14 noiembrie 2012.

Nr. 1.136.

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare - IMNR, aflat sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 15 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare din domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 24 alin, (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare - IMNR, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli prevăzut la art.1 reprezintă limite maxime şi nu pot fi depăşite.

(2) În cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare - IMNR poate efectua cheltuieli în funcţie de realizarea veniturilor, cu încadrare în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

Art. 3. - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare - IMNR, aflat sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin,

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României Partea I.

 

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2012.

Nr. 2.443.

 

ANEXĂ*)

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare – IMNR

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2012

 

- mii lei –

INDICATORI

Nr. rd

PROGRAM 2012

A

B

1

VENITURI TOTALE, din care:

1

6.680

VENITURI DIN EXPLOATARE, din care:

2

6.680

Venituri din activitatea de bază)

3

6.050

Venituri din arte activităţi conexe activităţii de cercetare-dezvoltare

4

430

Alte venituri din exploatare

5

200

VENITURI FINANCIARE

6

 

VENITURI EXTRAORDINARE

7

 

CHELTUIELI TOTALE, din care:

8

6.665

Cheltuieli de exploatare, total, din care:

9

6.565

Bunuri si servicii

10

1 457

Cheltuieli de personal, din care

11

4.300

cheltuieli cu salariile, din care:

12

3.300

- indemnizaţiile membrilor consiliului da administraţie

13

103

- drepturile salariale ale directorului general

14

114

contribuţii de asigurări sociale de stat

15

686

contribuţii de asigurări de şomaj

16

10

contribuţii de asigurări sociale de sănătate

17

172

contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

18

9

contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii

19

28

contribuţii la Fondul de garantare a creanţelor salariate

20

8

contribuţii la fondul de pensii facultative

21

-

alte cheltuieli de personal, din care:

22

87

- tichete de masa

23

-

- deplasări, detaşări

24

75

Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

25

588

Cheltuieli de protocol

26

3

Cheltuieli de reclama şi publicitate

27

35

Cheltuieli cu sponsorizarea

28

 

Cheltuieli prevăzute de art. 21(3) litera c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal

29

22

Alte cheltuieli

30

160

Cheltuieli financiare, din care:

31

100

cheltuieli privind dobânzile

32

100

- alte cheltuieli financiare

33

 

Cheltuieli extraordinare

34

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

35

15

IMPOZIT PF PROFIT

36

2

REZULTATUL NET

37

13

ACOPERIREA. PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENŢI

38

 

PROFITUL DE REPARTIZAT RĂMAS DUPĂ ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENŢI

39

13

pentru cointeresarea personalului

40

3

Pentru finanţarea dezvoltării institutului naţional

41

8

pentru desfăşurarea activităţii curente, inclusiv pentru cofinanţarea proiectelor

42

2

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

7.151

Surse proprii

44

200

Subvenţii de la bugetul de stat pentru investiţi

45

 

Credite bancare pentru investiţii

46

2.400

- interne

47

2.400

- externe

48

 

Alte surse

49

4.551

UTILIZAREA RESURSELOR PENTRU INVESTIŢII, din care:

50

7.151

Investiţii inclusiv investiţii în curs la finele anului

51

7.151

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

52

 

- interne

53

 

- externe

54

 

DATE DE FUNDAMENTARE

 

 

Venituri totale (rd. 01)

55

6.680

Cheltuieli aferente veniturilor totale (rd 08)

58

6.665

Rezultate (+/-)(rd.55-rd.56)

57

15

Număr mediu personal, total institut, din care:

58

79

- număr mediu personal de cercetare-dezvoltare

59

55

Câştigul mediu lunar pe salariat, total institut (lei / persoana/luna)

60

3.294

Câştig mediu lunar pe personal de cercetare-dezvoltare (lei/persoană/lună)

61

3.689

Rentabilitatea (rd 57/rd 56*100)

62

0,22

Rata rentabilităţii financiare (rd 37*l00/capital propriu)

63

0,30

Plăţi restante

64

-

Creanţe de încasat

65

-


* Veniturile realizate din contractele de cercetare încheiate cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului/Autoritatea Naţionala pentru Cercetare Ştiinţifică, inclusiv cele din Finanţarea instituţională de bază şi din finanţarea instituţională complementara, după caz, sunt în sumă de 4.310 mii tei, încheiate până la data de 4.09.2012, iar cele realizate din contracte încheiate cu ordonatorii principali de credite care finanţează programe şi proiecte din planurile sectoriale sunt în sumă de 133 mii lei, pe programe-nucleu sunt în sumă de 2.758 mii lei.

** Câştigul mediu lunar pe salariat este calculat fără influenţa sumelor prevăzute pentru plata indemnizaţiilor membrilor consiliului de administraţie şi drepturilor salariate ale directorului general.

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

 

ORDIN

privind aprobarea Sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a biolichidelor, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Sistemul de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, nr. 742/2004 privind aprobarea Sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.081 din 19 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Gelu-Ştefan Diaconu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 12 noiembrie 2012.

Nr. 2.459.

 

ANEXĂ

 

SISTEM

de monitorizare a calităţii benzinei si motorinei

 

Secţiunea A

Operatorii economici care introduc pe piaţă benzină şi motorină sunt obligaţi să verifice în laboratoarele proprii sau în alte laboratoare, pentru fiecare lot de benzină şi motorină introdus pe piaţă, toate specificaţiile tehnice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze CU efect de seră, precum şi conformitatea privind conţinutul de biocarburanţi, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi biolichidelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Furnizorii şi distribuitorii finali, aşa cum sunt definiţi la art. 2 lit. h)şi k) din Hotărârea Guvernului nr. 928/2012, au obligaţia de a păstra înregistrarea tuturor cantităţilor de benzină şi motorină comercializate, precum şi rapoartele de încercări aferente acestora, cel puţin un an.

 

Secţiunea B

1. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, denumit în continuare MECMA, monitorizează respectarea cerinţelor privind calitatea benzinei şi motorinei, prin eşantionare.

 2. Activitatea de eşantionare constă în prelevarea probelor de benzină şi motorină şi efectuarea încercărilor de determinare a parametrilor specificaţiilor tehnice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012, precum şi cerinţelor privind conţinutul de biocarburanţi, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 935/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Reprezentanţii MECMA pot fi observatori la prelevarea probelor.

3. Activitatea de eşantionare se realizează de laboratoare de încercări, de organisme de certificare produs sau de organisme de inspecţie de terţă parte, recunoscute în acest scop de MECMA.

4. Recunoaşterea acestor organisme se face în urma unui proces de evaluare bazat pe criteriile prevăzute în anexa nr. 1.

5. Lista organismelor recunoscute pentru efectuarea activităţii de eşantionare a benzinei şi motorinei se aprobă prin ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

6. Organismele recunoscute pentru efectuarea activităţilor de eşantionare vor transmite MECMA rezultatele încercărilor efectuate asupra probelor şi o copie a procesului-verbal de eşantionare, în maximum 5 zile lucrătoare de la data începerii campaniei de eşantionare stabilită de MECMA.

În baza unei cereri, înaintată de operatorul economic, la care sa efectuat prelevarea probelor de benzină şi motorină, către MECMA- Direcţia generală energie şi mediu, în cel mult 10 zile de la prelevarea probelor de benzină şi motorină, acesta va primi o copie a rezultatelor încercărilor efectuate asupra probelor de benzină şi motorină de la laboratoarele acreditate care au efectuat eşantionarea.

7. Procesul-verbal de eşantionare în vederea determinării specificaţiilor tehnice pentru carburanţii folosiţi la autovehicule echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie sau cu motoare cu aprindere prin comprimare, impuse la introducerea pe piaţă în vederea protejării sănătăţii populaţiei şi mediului, va fi completat în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 2 şi se va întocmi în 3 exemplare:

a) un exemplar pentru distribuitorul final de la care s-a prelevat proba;

b) un exemplar pentru organismul recunoscut să efectueze eşantionarea;

c) un exemplar pentru MECMA.

8. Metodologia de eşantionare este prevăzută în anexa nr. 3.

9. Pe recipientele utilizate pentru prelevarea probelor de benzină şi motorină se aplică o etichetă ce conţine informaţiile prevăzute în anexa nr. 4.

Informaţiile de pe eticheta pentru probă referitoare la provenienţa acesteia, trebuie să fie complete şi lizibile. Eticheta se aplică pe recipientul pentru prelevarea probei astfel încât să nu se desprindă sau să nu se detaşeze uşor ulterior.

10. MECMA stabileşte numărul minim anual de probe, locul şi momentul prelevării probelor, precum şi organismul recunoscut care efectuează eşantionarea.

11. Probele se analizează în cel mai scurt timp posibil din momentul prelevării. Dacă rezultatele încercărilor nu sunt conforme cu prevederile specificaţiilor tehnice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 şi cu cerinţele privind conţinutul de biocarburanţi, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 935/2011, cu modificările şi completările ulterioare, MECMA dispune preluarea probelor pentru care rezultatele încercărilor sunt neconforme de un alt organism recunoscut şi sunt analizate în maximum 24 de ore de la momentul preluării acestora.

Încercările suplimentare efectuate de cel de-al doilea organism recunoscut sunt asistate de un reprezentant al organismului care a efectuat primele încercări.

În cazul în care rezultatele încercărilor suplimentare sunt conforme cu specificaţiile tehnice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 şi cu cerinţele privind conţinutul de biocarburanţi, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 935/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile aferente acestora sunt suportate de organismul recunoscut care a efectuat primele încercări.

În cazul în care rezultatele încercărilor suplimentare nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012, şi cu cerinţele privind conţinutul de biocarburanţi, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 935/2011, cu modificările şi completările ulterioare, MECMA sesizează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) despre neconformităţile constatate în vederea aplicării de către aceasta a prevederilor referitoare la constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor conform Hotărârii Guvernului nr. 928/2012 şi Hotărârii Guvernului nr. 935/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

În situaţia în care rezultatele finale ale încercărilor de laborator conduc spre suspiciunea de denaturare a benzinei şi motorinei, MECMA sesizează Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

12. Organismele recunoscute de MECMA sunt obligate să dovedească anual intercompararea rezultatelor încercărilor lor.

13. Aplicarea sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei se realizează în cadrul MECMA de către Serviciul protecţia mediului din cadrul Direcţiei generale energie şi mediu.

14. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul sistem de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei.

 

ANEXA Nr. 1

la Sistemul de monitorizare a calităţii benzinei si motorinei

 

CRITERII

de evaluare a organismelor în vederea recunoaşterii

 

Condiţii minime pe care organismele trebuie să le îndeplinească:

1. să fie acreditate pentru încercările, domeniul/schemele de certificare privind calitatea benzinei şi motorinei;

2. să deţină asigurare de răspundere civilă;

3. să demonstreze că au capabilitate proprie de prelevare a probelor, că sunt dotate cu echipamente corespunzătoare pentru efectuarea încercărilor conform metodelor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

 

ANFXA Nr. 2

la Sistemul de monitorizare a calităţii benzinei si motorinei

 

PROCES-VERBAL

de eşantionare în vederea determinării specificaţiilor tehnice pentru carburanţii folosiţi la autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie sau cu motoare cu aprindere prin comprimare, impuse la introducerea pe piaţă în vederea protejării sănătăţii populaţiei şi mediului

 

Nr. ..............

Încheiat astăzi.............., ora............., între:

Distribuitor final..................................................................................... (denumirea staţiei, adresa, telefonul, fax, email) reprezentat prin................................................. (numele şi funcţia) şi Organismul recunoscut pentru efectuarea activităţii de eşantionare........................................................................................ (denumirea organismului recunoscut, adresa, telefonul, fax, e-mail)

reprezentat prin............................................................................................... (numele, funcţia, nr. legitimaţie)

În conformitate cu prevederile din Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi Hotărârea Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a biolichidelor, cu modificările şi completările ulterioare, am procedat la prelevarea următoarelor probe:

 

Nr. crt.

Denumirea produsului

Furnizorul/ Furnizorii

Cantitatea din care s-a prelevat

(U.M.)

Cantitatea prelevată

(U.M.)

Parametrii de determinat

Nr. pompă

Număr sigilii

Observaţii

Proba pentru laborator

Contra-probă

Proba-martor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reprezentantul staţiei a primit spre păstrare probele-martor introduse în recipiente curate şi uscate.

Probele reprezentând proba pentru laborator şi contraproba au fost preluate pentru a fi expediate la Laboratorul.................. pentru efectuarea încercărilor.

 

Reprezentantul organismului recunoscut pentru efectuarea activităţii de eşantionare,

………………………………………………………..

Reprezentantul distribuitorului final (staţiei),

………………………………………………………..

 

ANFYA Nr. 3

la Sistemul de monitorizare a calităţii benzinei si motorinei

 

METODOLOGIE DE EŞANTIONARE

 

În vederea determinării parametrilor prevăzuţi în specificaţiile tehnice pentru benzină şi motorină se prelevează 3 probe, identificabile oricând:

- proba pentru laborator: cantitatea de produs prelevată dintr-un lot pentru a permite determinarea de către organismul recunoscut a parametrilor specificaţiilor tehnice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi în Hotărârea Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a biolichidelor cu modificările şi completările ulterioare;

- contraproba: proba care se utilizează pentru efectuarea încercărilor suplimentare atunci când rezultatele încercărilor asupra probei pentru laborator au evidenţiat neconformitatea acesteia cu specificaţiile tehnice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 928/2012, şi în Hotărârea Guvernului nr. 935/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- proba-martor: proba care se păstrează de către distribuitorul final.

În toate cazurile probele prelevate vor fi sigilate. Aceste sigilii se vor aplica pe eticheta aferentă probelor.

Înainte de utilizare recipientele pentru prelevarea probelor trebuie să fie verificate din punct de vedere al integrităţii şi etanşeităţii. Recipientul se închide cu un capac prevăzut cu o garnitură nedeteriorată, rezistentă la benzină şi motorină.

Probele vor fi introduse numai în recipiente destinate în mod special pentru acest scop, care trebuie sa fie curate şi uscate.

Proba-martor şi contraproba vor avea sigilii duble. Un sigiliu va fi al distribuitorului final de benzină sau motorină supusă verificării, iar celălalt sigiliu va fi al organismului recunoscut pentru efectuarea activităţii de eşantionare.

Posesorii celor 3 probe nu au dreptul să distrugă sau să modifice starea probei aflate în păstrarea lor.

Cantitatea necesară pentru cele 3 probe de benzină este de 9 litri, iar pentru motorină, de 4,5 litri.

Persoana care prelevează proba are responsabilitatea de a manipula, ambala şi transporta în condiţii de siguranţă proba respectivă de la locul de prelevare până la laboratorul care efectuează încercările.

Proba-martor sigilată se păstrează timp de 30 de zile la loc ferit de razele soarelui, într-o cameră răcoroasă, uscată şi ferită de praf.

Contraproba sigilată şi nefolosită se păstrează timp de 30 de zile la loc ferit de razele soarelui, într-o cameră răcoroasă, uscată şi ferită de praf, după care poate fi valorificată de distribuitorul final.

Evidenţa probelor prelevate se va ţine într-un registru special al laboratorului care efectuează încercările. În registrul special de evidenţă se înscriu informaţiile menţionate pe etichetele fixate la probele sigilate.

Prelevarea probelor se realizează cu respectarea normelor de protecţie a muncii şi a normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor.

Metodele de referinţă pentru determinarea parametrilor aferenţi specificaţiilor tehnice prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 928/2012 sunt cele prevăzute în art. 9 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 928/2012.

 

ANEXA Nr. 4

la Sistemul de monitorizare a calităţii benzinei si motorinei

 

Denumirea organismului recunoscut care efectuează activitatea de eşantionare

Proba pentru laborator/Contraproba/Proba-martor

Nr. sigiliu...................................

 

Loc pentru sigiliu

 

ETICHETA PENTRU PROBĂ

(însoţeşte fiecare probă de produs)

 

Nr. şi data procesului-verbal de eşantionare..................................................

Denumirea produsului.......................................................................................

Numărul de identificare pentru pompă...........................................................

Distribuitorul final de la care s-a prelevat proba..........................................

Data şi ora prelevării........................................................................................

 

Reprezentantul organismului recunoscut pentru efectuarea activităţii de eşantionare,

..............................................................

(numele, funcţia, semnătura şi ştampila)

Reprezentantul distribuitorului final/staţiei,

..............................................................

(numele, funcţia, semnătura şi ştampila)

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind desemnarea organismului de gestiune colectivă DACIN SARA Drepturi de Autor în Cinematografie - Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual drept colector al remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor reprezentaţi de către DACIN SARA, pentru utilizarea prin radiodifuzare a unor opere cinematografice şi altor opere audiovizuala de către organismele de televiziune

 

Ţinând cont de Referatul Direcţiei registre şi gestiune colectivă nr. RG 11/10.532 din 16 noiembrie 2012,

în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Protocolul având drept obiect Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea prin radiodifuzare a unor opere cinematografice şi alte opere audiovizuale din repertoriul organismelor de gestiune colectivă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 192/2012,

în baza prevederilor art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se desemnează organismul de gestiune colectiva DACIN SARA Drepturi de Autor în Cinematografie - Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Dem. I. Dobrescu, intr. B, et. 3, camera 50, sectorul 1, drept colector al remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor reprezentaţi de către DACIN SARA, pentru utilizarea prin radiodifuzare a unor opere cinematografice şi altor opere audiovizuale de către organismele de televiziune.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro

 

p. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Irina Lucan-Arjoca

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 206.

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind desemnarea organismului de gestiune colectivă PERGAM - Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice drept colector al remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor reprezentaţi de către PERGAM, pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor scrise de către organismele de televiziune

 

Ţinând cont de Referatul Direcţiei registre şi gestiune colectivă nr. RG 11/10.533 din 16 noiembrie 2012,

în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Protocolul având drept obiect Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 151/2012,

în baza prevederilor art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se desemnează organismul de gestiune colectivă PERGAM - Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice, cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Mircea Vodă nr. 35, bl. M27, sc. 1, et. 6, ap. 17, sectorul 3, drept colector al remuneraţiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor reprezentaţi de către PERGAM, pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor scrise de către organismele de televiziune.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro

 

p. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

Irina Lucan-Arjoca

 

Bucureşti, 16 noiembrie 2012.

Nr. 207.