MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 797/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 797         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 28 noiembrie 2012

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 799 din 27 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 880 din 23 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

742. - Decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru aprobarea Metodologiei privind modalităţile de depunere şi de soluţionare a cererilor de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul administraţiei penitenciare

 

2.444. - Ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND, aflat sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

975. - Hotărâre pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

1.061. - Hotărâre pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 799

din 27 septembrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Toma - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Turda în Dosarul nr. 477/117/2011 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului nr. 829D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 830D/2012 şi nr. 831D/2012, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, excepţie ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 8.940/117/2011 şi nr. 8.939/117/2011 ale Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi în dosarele nr. 906D/2012 şi nr. 907D/2012, având ca obiect prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 476/117/2011 şi nr. 8.329/117/2011 ale aceleiaşi instanţe.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarele nr. 829D/2012-831 D/2012 şi nr. 907D/2012, partea Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei.

Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 830D/2012, nr. 831 D/2012, nr. 906D/2012 şi nr. 907D/2012 la Dosarul nr. 829D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 20 februarie 2012, pronunţate în dosarele nr. 477/117/2011, nr. 8.940/117/2011 şi nr. 8.939/117/2011, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Turda în cauze ce au ca obiect drepturi băneşti.

Prin încheierea din 15 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 476/117/2011, şi prin încheierea din 1 martie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 8.329/117/2011, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Turda în cauze ce au ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Legea nr. 118/2010 nu vizează indemnizaţia de concediu de odihnă. Aceasta, ca prestaţie unică, nu poate fi asimilată unor alte indemnizaţii pe care salariatul le primeşte succesiv, astfel încât diminuarea de 25% dispusă de Legea nr. 118/2010 nu afectează, în opinia autorului, indemnizaţia de concediu. În măsura în care legea este, însă, incidenţă şi în ceea ce priveşte indemnizaţia de concediu, ridică excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010.

În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege criticate prin raportare la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, arată că dreptul la plata indemnizaţiei de concediu de odihnă către membrii sindicatului s-a născut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010, astfel încât data la care trebuia plătită indemnizaţia de concediu nu intră sub incidenţa acestei legi, însă, cu toate acestea, membrilor sindicatului li s-a impus aplicarea noii legi, fapt ce contravine principiului neretroactivităţii legii.

Consideră că, în condiţiile în care concediul de odihnă se acordă anual, iar indemnizaţia de concediu însoţeşte executarea în natură a acestuia, diminuarea indemnizaţiei de concediu pentru anul 2010 doar pentru o categorie de salariaţi, grevată pe momentul în care se solicită, se planifică şi se execută în natură concediul (respectiv după apariţia Legii nr. 118/2010), duce la încălcarea principiului egalităţii.

Arată că indemnizaţia de concediu are natura juridică a unui drept de creanţă, protejat de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, având valoare de „bun” în sensul prevăzut de acesta. Invocă jurisprudenţa instanţelor de judecată din România în cauze similare.

Mai arată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 sunt emise în desconsiderarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, invocă încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 5 alin. (1) din Codul muncii - Legea nr. 53/2003.

Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prin măsurile dispuse în art. 1 din Legea nr. 118/2010 nu se aduce atingere vreunui drept fundamental consacrat de Constituţia României. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 872/2010 şi nr. 975/2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.409D/2011 al Curţii Constituţionale, cauză în care apreciază că dispoziţiile de lege criticate constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional de proprietate ce afectează dreptul la salariu, în sensul de „bun”, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 872/2010, nr. 874/2010 şi nr. 1.655/2010, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Mai arată că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor celor vizaţi în ipoteza normei legale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi reprezintă dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, şi art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie

2010, dispoziţii care au următorul conţinut:

- Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010: „Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariate, precum şi alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.”;

- Art. 1 din Legea nr. 285/2010: (1) începând cu 1 ianuarie

2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(2) începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale

sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

(3) Cuantumul brut al drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se va stabili în anul 2011 ţinându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcţie sau, după caz, în specialitate, dobândite în condiţiile legii până la 31 decembrie 2010.

(4) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional, al soldei de comandă/salariului de comandă, precum şi cuantumul gradaţiilor, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(5) în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariate, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul persoanei fizice la respectarea bunurilor sale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a egalităţii cetăţenilor în faţa legii, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, violarea principiului egalităţii are loc atunci când se aplică un tratament juridic diferenţiat unor situaţii egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite. Or, măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor celor vizaţi în ipoteza normei legale, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum si în acelaşi mod, în perioada 3 iulie-31 decembrie 2010.

În ceea ce priveşte critica potrivit căreia membrilor sindicatului li s-a impus aplicarea noii legi, deşi aceştia au solicitat şi au primit aprobarea efectuării concediului anterior intrării în vigoare a legii noi, Curtea constată că acestea nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci vizează în fapt probleme de aplicare a legii ce ţin de competenţa instanţei de judecată, singura în măsură a aprecia cu privire ia legalitatea actelor întocmite de instituţiile abilitate.

Referitor la critica privind faptul că indemnizaţia de concediu are natura juridică a unui drept de creanţă, protejat de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, având valoare de „bun” în sensul prevăzut de acesta, arătăm că, prin Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, Curtea a statuat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii viitoare prestate de angajat. Dreptul de proprietate al angajatului în privinţa salariului vizează numai sumele certe, lichide şi exigibile. Curtea a observat că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietăţii.

În fine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că măsura reducerii salariilor prevăzută de Legea nr. 118/2010

nu a determinat suportarea unei sarcini disproporţionate şi excesive, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în consecinţă, instanţa de contencios european al drepturilor omului a considerat că statul român nu a depăşit marja sa de apreciere şi nu a rupt justul echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului (ase vedea Decizia pronunţată în 6 decembrie 2011, în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragraful 21).

Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Codul civil, precum şi a celor ale art. 5 alin. (1) din Codul muncii - Legea nr. 53/2003, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei”, iar nu pe cele ale altor acte normative în vigoare, astfel încât această critică nu poate fi reţinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Salariaţilor din învăţământ Turda în dosarele nr. 477/117/2011, 8.940/117/2011, nr. 8.939/117/2011, nr. 476/117/2011 şi nr. 8.329/117/2011 ale Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 septembrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 880

din 23 octombrie 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Fundaţia „Vox Mentis” din localitatea Cernica în Dosarul nr. 4/C/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.397D/2012.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, preşedintele fundaţiei, Gabriela Cegolea, şi avocatul Gabriel Ionescu, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-şef referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului prezent care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, susţine că art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 este neconstituţional, putând determina obţinerea unui mandat imperativ interzis de art. 69 alin. (2) din Constituţie, deoarece obligă, exclusiv organizaţiile minorităţilor naţionale nereprezentate în Parlament, la dobândirea statutului de utilitate publică pentru a propune candidaţi la alegerile parlamentare. De aceea, consideră ca fiind necesară anularea condiţiei de dobândire a statutului de utilitate publică, cu valabilitate imediată pentru alegerile parlamentare din 2012, şi introducerea în art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 a obligativităţii prezentării listei de membri susţinători din cetăţenii declaraţi la ultimul recensământ ca aparţinând minorităţii naţionale şi pentru candidaţii organizaţiilor minorităţilor naţionale deja reprezentate în Parlament.

În continuare, preşedintele acordă cuvântul preşedintelui Fundaţiei „Vox Mentis”, care arată că are dreptul să se prezinte la competiţia pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012.

Reprezentantul Ministerului Public pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate; în subsidiar, pe fond, consideră critica de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.188/2008.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Sentinţa civilă nr. 3 din 13 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 4/C/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Excepţia a fost ridicată de Fundaţia „Vox Mentis” din localitatea Cernica într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. 12D/ 11 octombrie 2012 a Biroului Electoral Central, prin care a fost respinsă cererea acesteia de înregistrare a semnului electoral, motivat de faptul că fundaţia nu a făcut dovada că a fost recunoscută de utilitate publică.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 încalcă prevederile art. 69 alin. (2) din Constituţie, în acest sens arată, în esenţă, că se creează o situaţie discriminatorie în favoarea organizaţiilor minorităţilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, deoarece pentru acestea nu există nicio condiţie necesară depunerii candidaturilor, în timp ce în cazul organizaţiilor nereprezentate în Parlament este impusă, prin textul de lege criticat, condiţia recunoaşterii utilităţii publice.

Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost legal sesizată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, modificate prin art. I pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 privind modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008.

În prezent, dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Pot depune candidaturi şi alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică şi care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective.”

Dispoziţiile art. 2 pct. 29, la care se face trimitere în alin. (3), au următoarea redactare: „minoritate naţională - acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale;”.

Autorul excepţiei consideră că acest text de lege contravine prevederilor art. 69 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Orice mandat imperativ este nul.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia consideră că cerinţa prevăzută la art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, şi anume caracterul de utilitate publică al organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, împiedică participarea în cursa alegerilor parlamentare a acelor organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile anterioare nu au fost reprezentate în

Parlament, în timp ce organizaţiile minorităţilor reprezentate în Parlament la ultimele alegeri au dreptul de a participa la scrutinul electoral, ceea ce „creează condiţiile de mandat imperativ”.

De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate, prin condiţiile impuse, creează un regim special pentru organizaţiile minorităţilor naţionale, în măsură să justifice reprezentarea reală a membrilor acestora în Parlament.

Astfel, cerinţa caracterului de utilitate publică al organizaţiilor minorităţilor naţionale este reglementată prin legea organică în materie electorală, legiuitorul având competenţa exclusivă de a institui modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie.

În legătură cu acest aspect, Curtea observă că, potrivit art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, orice fundaţie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă îndeplineşte condiţiile impuse de acest text legal şi dacă urmează procedura reglementată de art. 39 şi următoarele din acest act normativ.

În continuare, Curtea constată că textul de lege supus controlului de constituţionalitate nu poate fi considerat discriminatoriu, deoarece legiuitorul a urmărit ca prin acesta să acorde şi organizaţiilor minorităţilor nereprezentate în Parlament posibilitatea să participe la alegeri.

Astfel, Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa în materie, concretizată prin Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, că „organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate [...], întrucât acestea au îndeplinit condiţii mult mai severe pentru a accede în Parlament”, iar dacă criteriile pe baza cărora acele organizaţii au obţinut la ultimele alegeri un loc în Parlament nu sunt îndeplinite şi la actualele alegeri, acest lucru va rezulta din votul alegătorilor.

Totodată, Curtea reţine că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege atacate s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.188 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, statuând că dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 35/2008 nu aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) şi art. 62 alin. (2).

În speţă, Curtea reţine, însă, că autorul excepţiei nu a formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci, nemulţumit fiind de soluţia legislativă existentă, solicită modificarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul anulării condiţiei de dobândire a statutului de utilitate publică pentru organizaţiile minorităţilor naţionale nereprezentate în Parlament şi a introducerii obligativităţii prezentării listei de membri susţinători din cetăţenii declaraţi la ultimul recensământ ca aparţinând minorităţii naţionale şi pentru candidaţii organizaţiilor minorităţilor naţionale deja reprezentate în Parlament.

De asemenea, Curtea reţine că prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt semnificative pentru soluţionarea acesteia. Astfel, prin art. 69 alin. (2) din Constituţie, se respinge mandatul imperativ, irevocabilitatea mandatului parlamentar fiind o protecţie a independenţei parlamentarului în exercitarea mandatului său, în sensul în care Parlamentul nu poate fi tras la răspundere juridică dacă nu îşi respectă angajamentele sau promisiunile.

În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.”

Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1)lit. A.d)şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Fundaţia „Vox Mentis” din localitatea Cernica în Dosarul nr. 4/C/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 octombrie 2012.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

 

DECIZIE

pentru aprobarea Metodologiei privind modalităţile de depunere şi de soluţionare a cererilor de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul administraţiei penitenciare

 

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind modalităţile de depunere şi de soluţionare a cererilor de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul administraţiei penitenciare, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentei decizii.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Marian Dobrică

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2012.

Nr. 742.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind modalităţile de depunere şi de soluţionare a cererilor de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în sistemul administraţiei penitenciare

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Funcţionarii publici cu statut special şi personalul civil care îşi desfăşoară activitatea în sistemul administraţiei penitenciare beneficiază de drepturile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă.

(2) Ordonanţa de urgenţă prevede acordarea următoarelor drepturi:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi o indemnizaţie lunară;

b) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum şi o indemnizaţie lunară;

c) concediul fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului;

d) stimulentul de inserţie;

e) concediu pentru îngrijirea copilului cu dizabilităţi până la vârsta de 7 ani.

Art. 2. - Drepturile prevăzute de ordonanţa de urgenţă se acordă persoanelor ai căror copii se nasc începând cu data de 1 ianuarie 2011, precum şi persoanelor aflate în situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, începând cu aceeaşi dată.

 

CAPITOLUL II

Concediul şi indemnizaţiile lunare pentru creşterea copilului

 

Art. 3. - (1) Concediul pentru creşterea copilului şi indemnizaţia lunară prevăzute în prezentul capitol se acordă la cerere, adaptată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Solicitarea scrisă de acordare a concediului pentru creşterea copilului se completează conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, se aprobă de directorul unităţii şi se depune la structura de resurse umane, însoţită, în mod obligatoriu, de următoarele documente:

a) copia actului de identitate al solicitantului;

b) copia certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, livretul de familie;

c) actele doveditoare care să ateste îndeplinirea perioadelor prevăzute la art. 2 din ordonanţa de urgenţă;

d) dovada eliberată de angajator sau de organele competente privind veniturile realizate;

e) dovada eliberată de angajator sau de alte organe competente cu privire la realizarea de venituri supuse impozitului pe venit în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului, de către cealaltă persoană îndreptăţită;

f) declaraţia olografă a persoanei îndreptăţite care beneficiază/va beneficia de drepturile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, din care reiese faptul că a luat cunoştinţă de prevederile ordonanţei de urgenţă şi că se obligă să comunice în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la ivirea situaţiei, orice modificare de natură să conducă la suspendarea/încetarea dreptului, conform anexei nr. 2;

g) dovada de confirmare a plăţii obligaţiilor legale faţă de bugetul de stat pentru anul anterior, pentru bunurile deţinute, cu excepţia persoanelor singure care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii;

h) adeverinţa care să ateste ultima zi a concediului de maternitate acordat în condiţiile legii, eliberată de medicul de familie;

i) hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, potrivit legii;

j) hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, potrivit legii;

k) hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecţia copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii;

l) decizia directorului general al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgenţă, potrivit legii;

m) hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii tutelare, potrivit legii;

n) actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile, îndreptăţită să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului, respectiv părinte, tutore, curator, altă persoană desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, prin hotărâre judecătorească;

o) certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap/certificat de încadrare în grad de handicap a persoanei îndreptăţite;

p) adeverinţa eliberată de medicul specialist privind certificarea naşterii înainte de termen;

r) orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de acordare.

Art. 4. - Drepturile prevăzute de ordonanţa de urgenţă pot fi solicitate de către persoana îndreptăţită sau, după caz, de reprezentantul legal ori de mandatarul acestora, împuternicit prin procură.

Art. 5. - (1) Structura de resurse umane din unitatea unde au fost depuse documentele necesare pentru acordarea drepturilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă are obligaţia de a verifica şi de a certifica documentele pentru conformitate cu originalul şi de a transmite serviciilor financiar-contabile dosarele complete care să cuprindă toate documentele justificative, precum şi decizia prin care s-a aprobat dreptul solicitat.

(2) Cererile sunt aprobate prin semnătură şi ştampilă de către conducătorul unităţii angajatoare sau de înlocuitorul legal.

(3) Cererile se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la secretariatul unităţii, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de conducătorul unităţii, potrivit competenţelor.

(4) Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(5) în cazul respingerii cererii, decizia va fi însoţită în mod obligatoriu de motivaţie.

Art. 6. - (1) Dreptul reprezentând indemnizaţia pentru creşterea copilului se cuvine după cum urmează:

a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data naşterii copilului, indiferent de persoana îndreptăţită care solicită dreptul, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;

b) începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului;

c) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a) şi b);

d) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul stimulentului de inserţie nu mai realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi solicită revenirea în concediul pentru creşterea copilului, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată;

e) în continuarea perioadei de la care expiră drepturile acordate pentru primul copil, în situaţia în care persoana îndreptăţită naşte în această perioadă unul sau mai mulţi copii, pe baza unei noi cereri, depusă cu 60 de zile înaintea împlinirii de către copilul anterior a vârstei de unu, 2 sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

(2) Indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă de la datele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), dar nu mai devreme de data la care s-a aprobat concediul pentru creşterea copilului ori a încetat realizarea de venituri supuse impozitului.

Art. 7. - Dreptul la concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor se acordă pe bază netransferabilă persoanelor ai căror copii se nasc începând cu data de 1 martie 2012, precum şi celor aflate în situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă începând cu această dată, în situaţia în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condiţiile de acordare a acestuia, după cum urmează:

a) cel puţin o lună, netransferabilă din perioada totală a concediului de creştere a copilului este alocată celeilalte persoane îndreptăţite care nu a solicitat acest drept;

b) în situaţia în care persoana prevăzută la lit. a) nu solicită dreptul la concediul care îi revine, celălalt părinte/cealaltă persoană prevăzută la art. 8 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia.

Art. 8. - (1) în înţelesul dispoziţiilor art. 11 din ordonanţa de urgenţă, celălalt părinte sau cealaltă persoană prevăzut(ă) care nu a solicitat dreptul la indemnizaţie poate solicita acest drept, dacă îndeplineşte condiţiile de acordare, oricând până la împlinirea de către copil a vârstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Dacă acest drept nu se solicită, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului se reduc cu o lună.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), persoana îndreptăţită care se află în concediu pentru creşterea copilului poate opta pentru concediu fără plată sau, după caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.

(3) Prevederile art. 11 din ordonanţa de urgenţă nu se aplică în situaţia persoanei singure sau în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

(4) Pe perioada în care cealaltă persoană beneficiază de dreptul la concediu propriu de creştere a copilului de cel puţin o lună, dreptul celuilalt părinte la indemnizaţia pentru creşterea copilului se suspendă.

(5) în situaţia în care persoana îndreptăţită optează pentru concediu fără plată, cererea pentru acordarea acestuia se depune şi se înregistrează la angajator, pe această perioadă aplicându-se corespunzător prevederile art. 21 şi 22 din ordonanţa de urgenţă.

(6) Prevederile alin. (1)-(5) nu se aplică în situaţia în care persoana îndreptăţită solicită numai acordarea stimulentului de inserţie sau acesta este solicitat cu cel puţin 3 luni înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an ori cu 6 luni înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

(7) Solicitarea concediului prevăzut la alin. (1) se face pe bază de cerere şi documente doveditoare în condiţiile prezentei metodologii, cu cel puţin 30 de zile înaintate de intrarea efectivă în acest concediu.

(8) în situaţia în care cealaltă persoană îndreptăţită nu solicită dreptul la concediul propriu de cel puţin o lună, aceasta are obligaţia de a anunţa în scris structura de resurse umane din unitatea angajatoare a persoanei îndreptăţite aflate deja în concediu pentru creşterea copilului, cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

(9) în situaţia suprapunerii drepturilor de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului în condiţiile art. 8, drepturile prevăzute în prezentul articol pot fi solicitate de celălalt părinte, care îndeplineşte condiţiile de acordare la finalizarea concediului şi a indemnizaţiei pentru creşterea celui din urmă copil, drepturile respective fiind netransferabile pentru o perioadă de cel puţin două luni, cuprinsă în perioada totală a concediilor suprapuse şi cumulate.

 

CAPITOLUL III

Concediul fără plată pentru creşterea copilului

 

Art. 9. - Concediul fără plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se acordă de către angajator pe bază de cerere, însoţită de copia livretului de familie sau a certificatului de naştere al copilului ori, după caz, de copia actului constatator al naşterii sau a extrasului de naştere, precum şi, după caz, de actele doveditoare privind situaţia juridică a copilului faţă de persoana îndreptăţită.

Art. 10. - (1) Cererile pentru concediul fără plată se depun de către persoana solicitantă la structura de resurse umane din cadrul unităţii angajatoare.

(2) Cererile se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la secretariatul unităţii, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de directorul unităţii, potrivit competenţelor.

(3) Documentele se prezintă în original, iar copiile se certifică pentru conformitate de către structura de resurse umane.

Art. 11. - Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

 

CAPITOLUL IV

Stimulentul de inserţie

 

Art. 12. - (1) Stimulentul de inserţie se acordă persoanelor care beneficiază de concediul şi de indemnizaţia pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi persoanelor care beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, la cererea acestora, însoţită în mod obligatoriu de următoarele documente:

a) cererea ce se depune la structura de resurse umane din unitate, completată conform art. 3 alin. (1);

b) dovada eliberată de angajator că realizează/urmează să realizeze venituri supuse impozitului pe venit.

(2) Stimulentul de inserţie se acordă pentru persoanele care, deşi au dreptul, nu solicită concediul pentru creşterea şi îngrijirea copilului, la cererea acestora, însoţită în mod obligatoriu de următoarele documente:

a) copia actului de identitate al solicitantului;

b) copia certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, livretul de familie;

c) copia certificatului de căsătorie, dacă este cazul;

d) dovada eliberată de angajator din care să rezulte faptul că solicitantul realizează sau urmează să realizeze venituri supuse impozitului;

e) declaraţie olografă a persoanei îndreptăţite care beneficiază de drepturile prevăzute de ordonanţa de urgenţă că se angajează să comunice în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la ivirea situaţiei, orice modificare de natură să conducă la suspendarea/încetarea dreptului;

f) dovada de confirmare a plăţii obligaţiilor legale faţă de bugetul de stat pentru anul anterior, pentru bunurile deţinute,

şi, după caz,

g) adeverinţă care să ateste ultima zi a concediului de maternitate acordat în condiţiile legii, eliberată de medicul de familie;

h) hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, potrivit legii;

i) hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, potrivit legii;

j) hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecţia copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii;

k) decizia directorului general al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgenţă, potrivit legii;

l) hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii tutelare, potrivit legii;

m) actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile, îndreptăţită să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului, respectiv părinte, tutore, curator, altă persoană desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, prin hotărâre judecătorească;

n) certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap/certificat de încadrare în grad de handicap a persoanei îndreptăţite;

o) adeverinţa eliberată de medicul specialist privind certificarea naşterii înainte de termen;

p) orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de acordare.

Art. 13. - Documentele se prezintă în original, iar copiile se certifică pentru conformitate cu originalul de către structura de resurse umane la care se depune dosarul.

Art. 14. - Cererile se soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării la secretariatul unităţii, prin decizie de admitere sau, după caz, de respingere, emisă de conducătorul unităţii, potrivit competenţelor.

Art. 15. - În situaţia admiterii cererii, dosarul complet se depune la structura financiar-contabilă.

Art. 16. - Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

Art. 17. - În situaţia în care persoana îndreptăţită solicită direct stimulentul de inserţie, începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, dacă îndeplineşte condiţiile pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă, se consideră că şi-a exprimat opţiunea pentru varianta de concediu/indemnizaţie lunară sau, după caz, stimulent, prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă. Opţiunea nu mai poate fi modificată pe parcurs, însă persoana îndreptăţită poate reveni în concediu de creştere a copilului, până la împlinirea de către acesta a vârstei de un an, cu plata indemnizaţiei aferente concediului şi poate continua apoi cu stimulentul de inserţie până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, în situaţia în care se reîntoarce la activitatea profesională înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an.

Art. 18. - Dreptul reprezentând stimulentul de inserţie se acordă după cum urmează:

a) începând cu ziua următoare celei în care persoana îndreptăţită îşi reia activitatea profesională şi realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;

b) de la data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente;

c) de la data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului;

d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a), b) şi c);

e) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul indemnizaţiei pentru creşterea copilului realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, şi plata acesteia se suspendă, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată.

 

CAPITOLUL V

Concediul pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani

 

Art. 19. - (1) Cererea pentru acordarea concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, precum şi a indemnizaţiei aferente pentru copilul cu dizabilitate se depune la structura de resurse umane.

(2) Modalitatea de depunere, documentele doveditoare, precum şi termenele de soluţionare a cererilor pentru acordarea concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani sunt aceleaşi ca la concediul de creştere a copilului.

Art. 20. - Concediul pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani se acordă:

a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului acordate anterior, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile de la acea dată;

b) de la data depunerii cererii pentru toate celelalte situaţii.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 21. - În situaţia în care persoana aflată în concediul pentru creşterea copilului îşi reia raporturile de serviciu înainte de expirarea perioadei pentru care acesta a fost acordat, structura de resurse umane emite decizie de personal de reluare la cerere a activităţii.

Art. 22. - Acordarea, încetarea, suspendarea şi reluarea drepturilor se fac prin decizie potrivit competenţelor.

Art. 23. - Contestaţiile formulate împotriva deciziei privind acordarea sau respingerea drepturilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 24. - Prezenta metodologie se emite în baza şi în executarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 25. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

Domnului director al...........................

 

Subsemnata/Subsemnatul,.........................................., fiica/fiul lui.....................şi...................., născută/născut la data de ........................în localitatea........................, judeţul ....................., având în prezent funcţia de...................., vă rog să binevoiţi a-mi aproba, începând cu data de..............., concediul pentru creşterea copilului în vârstă de..............., pentru minorul/minora......................................, născut/născută la data de .................., potrivit Certificatului de naştere seria ........nr. ................., eliberat de.................la data de....................

 

Semnătura

…………………………..

Data ……………..

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnata/Subsemnatul,.........................................., fiica/fiul lui.....................şi...................., născută/născut la data de ........................în localitatea........................, judeţul ....................., având în prezent funcţia de ...................., declar pe propria răspundere că am luat cunoştinţă de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi că mă oblig să comunic structurii de resurse umane din unitate, în termen de 15 zile lucrătoare, orice modificare de natură să conducă la suspendarea şi respectiv încetarea dreptului de care beneficiez.

Semnătura

…………………………..

Data ……………..

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

 

ORDIN

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND, aflat sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri

 

În baza art. 15 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare din domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 24 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND, aflat sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli prevăzut la art. 1 reprezintă limite maxime şi nu pot fi depăşite.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor aprobate, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare pot efectua cheltuieli în funcţie de realizarea veniturilor, cu încadrare în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

Art. 3. - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND, aflat sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Gelu-Ştefan Diaconu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 7 noiembrie 2012.

Nr. 2.444.

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2012

 

 

- mii lei -

INDICATORI

Nr. rd.

Program 2012

A

0

1

 

 

 

I. VENITURI TOTALE, din care:

01

13.625

1. VENITURI DIN EXPLOATARE

02

13.455

din care:

 

 

a) Venituri din activitatea de bază*)

03

11.925

b) Venituri din alte activităţi conexe activităţii de cercetare-dezvoltare

04

1.417

c) Alte venituri din exploatare

05

113

2. VENITURI FINANCIARE

06

170

3. VENITURI EXTRAORDINARE

07

 

II. CHELTUIELI TOTALE, din care:

08

12.525

1.Cheltuieli de exploatare, total, din care:

09

12.330

a) Bunuri şi servicii

10

2.868

b) Cheltuieli de personal, din care:

11

7.222

- cheltuieli cu salariile din care:

12

5.228

- indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie

13

112

- drepturile salariale ale directorului (general)

14

115

- contribuţii de asigurări sociale de stat

15

1.087

- contribuţii de asigurări de şomaj

16

26

- contribuţii de asigurări sociale de sănătate

17

272

- contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

18

14

- contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii

19

44

- contribuţii la Fondul de garantare a creanţelor salariale

20

13

- contribuţii la fondul de pensii facultative

21

 

- alte cheltuieli de personal, din care:

22

538

- tichete de masă

23

283

- deplasări, detaşări

24

240

c) Cheltuieli de exploatare privind amortizările,provizioanele şi ajustările pentru depreciere

25

1.780

d) Cheltuieli de protocol

26

13

e) Cheltuieli de reclamă şi publicitate

27

27

f) Cheltuieli cu sponsorizarea

28

0

g) Cheltuieli prevăzute de art. 21(3) litera c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

29

80

h) Alte cheltuieli

30

340

2. Cheltuieli financiare, din care:

31

195

- cheltuieli privind dobânzile

32

105

- alte cheltuieli financiare

33

90

3. Cheltuieli extraordinare

34

 

III. REZULTATUL BRUT ( profit/pierdere)

35

1.100

IV. IMPOZIT PE PROFIT

36

176

V. REZULTATUL NET

37

924

VI. ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENŢI

38

 

VII. PROFITUL DE REPARTIZAT RĂMAS DUPĂ ACOPERIREA PIERDERILOR CONTABILE DIN ANII PRECEDENŢI:

39

924

a) pentru cointeresarea personalului

40

185

b)pentru finanţarea dezvoltării institutului naţional

41

416

c) pentru desfăşurarea activităţii curente, inclusiv pentru cofinanţarea proiectelor

42

323

IX. SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

2.103

1. Surse proprii

44

2.000

2. Subvenţii de la bugetul de stat pentru investiţii

45

 

3. Credite bancare pentru investiţii

46

 

- interne

47

 

- externe

48

 

4. Alte surse

49

103

X. UTILIZAREA RESURSELOR PENTRU INVESTIŢII, din care:

50

2.103

1. Investiţii, inclusiv investiţii în curs la finele anului **)

51

2.103

2. Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

52

 

- interne

53

 

- externe

54

 

XI. DATE DE FUNDAMENTARE

 

 

1. Venituri totale (rd. 01)

55

13.625

2. Cheltuieli aferente veniturilor totale (rd. 08)

56

12.525

3. Rezultate (+/-) (rd.55 - rd.56)

57

1.100

4. Număr mediu de personal, total institut, din care:

58

139

- număr mediu personal de cercetare-dezvoltare

59

100

5. Câştigul mediu lunar pe salariat, total institut - lei/persoană/lună

60

3.020

6. Câştigul mediu lunar pe personal de cercetare-dezvoltare - lei/persoană/lună

61

3.355

7. Rentabilitatea (rd. 57/rd.56*100)

62

9

8. Rata rentabilităţii financiare

63

21

rd. 37*100

capital propriu

 

 

10. Plăţi restante

64

0

11. Creanţe de încasat

65

911

 

*) Veniturile realizate din contractele de cercetare încheiate cu Ministerul Educaţiei,Cercetării,Tineretului şi Sportului/Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, inclusiv cele din contracte de finanţare pe programe-nucleu, sunt în sumă de 5.311 mii lei, încheiate până la data de 31.12.2011, iar cele realizate din contracte încheiate cu ordonatorii principali de credite care finanţează programe şi proiecte din planurile sectoriale sunt în sumă de 0 mii lei. Veniturile din contracte externe şi operatori economici sunt în sumă de 6.201 mii lei.

**) Nu sunt incluse investiţiile din proiectul de infrastructură POS CCE 115/2600.

Proiectul POS CCE 115/2600 a fost finalizat la 29.02.2012.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

Având în vedere dispoziţiile art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) şi art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Articolul 221 va avea următorul cuprins:

„Art. 221 - (1) în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. b1), criteriul principal care va fi avut în vedere de colegiul de conducere constă în solicitarea expresă a unor judecători, iar în lipsa unor astfel de solicitări, în acordul celor în cauză.

(2) Dacă mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, după caz, îşi exprimă acordul în acest sens ori niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secţie, vor fi avute în vedere, în ordine ierarhică, următoarele criterii de selecţie:

a) experienţa profesională anterioară în domeniul de activitate al secţiei la care se doreşte mutarea;

b) absolvirea cursurilor de formare profesională în domeniul respectiv;

c) pregătirea profesională realizată prin doctorat, masterat, studii postuniversitare, susţinere de referate sau lucrări în congrese, seminare, alte forme de dezbatere, articole sau studii apărute în publicaţii de specialitate, precum şi specializarea pentru care s-a optat la concursul de promovare în funcţii de execuţie;

d) vechimea în funcţia de judecător.

(3) în cazul aplicării criteriului prevăzut la alin. (2) lit. d), va fi avută în vedere vechimea cea mai mare în funcţia de judecător, dacă mai mulţi judecători decât este necesar solicită mutarea la altă secţie sau, după caz, îşi exprimă acordul în acest sens, ori vechimea cea mai mică în funcţia de judecător, în situaţia în care niciun judecător nu este de acord cu repartizarea la altă secţie.

(4) în aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi avute în vedere, cu prioritate, în măsura posibilului, secţiile cu un domeniu de activitate apropiat de cel al secţiei la care se doreşte repartizarea şi, în cadrul acestui criteriu, volumul de activitate al secţiei de la care se intenţionează mutarea.

(5) La solicitarea judecătorului ce urmează a fi repartizat la altă secţie, colegiul de conducere poate aproba o perioadă de maximum două luni în care acesta să nu participe la şedinţele de judecată şi să aibă posibilitatea formării profesionale, în funcţie de specializarea noii secţii.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător

Alina Nicoleta Ghica

 

Bucureşti, 23 octombrie 2012.

Nr. 975.

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005

 

Având în vedere dispoziţiile art. 44-53 şi 65-79 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, ale art. 23 alin. (1) şi art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 27 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La articolul 361, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

„(4) Secţia corespunzătoare a Consiliului soluţionează şi sesizările prin care inspectorii judiciari constată, în urma efectuării de verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a unui judecător sau procuror, că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.” Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător

Alina Nicoleta Ghica

 

Bucureşti, 15 noiembrie 2012.

Nr. 1.061.