MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 679/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 679         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 1 octombrie 2012

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

928. - Hotărâre privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.272. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, privind prospectele de emisiune  ale certificatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii octombrie 2012

 

1.273. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, privind prospectul de emisiune al obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna octombrie 2012

 

1.675. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului privind aprobarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012-2014, precum şi a Listei proiectelor şi a bugetului aferent acestora

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

151. - Decizie pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului având drept obiect Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor si Editorilor Români de Opere Ştiinţifice – PERGAM

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei şi de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre are ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de utilizarea benzinei şi motorinei pe durata ciclului de viaţă, în vederea diminuării efectelor negative ale acestora asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.

(2) Prezenta hotărâre stabileşte specificaţiile tehnice, bazate pe considerente de sănătate şi mediu, ale benzinei şi motorinei folosite la autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie şi, respectiv, la cele echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare, ţinând seama de cerinţele tehnice ale acestor motoare.

(3) Prevederile prezentei hotărâri se aplică autovehiculelor rutiere, utilajelor mobile nerutiere, inclusiv navelor de navigaţie interioară atunci când nu se află pe mare, tractoarelor agricole şi forestiere, precum şi ambarcaţiunilor de agrement atunci când nu se află pe mare.

Art. 2. - Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:

a) benzină - orice produs petrolier mineral volatil destinat funcţionării motoarelor cu ardere internă şi cu aprindere prin scânteie, care se utilizează pentru propulsarea autovehiculelor si care se clasifică la unul dintre codurile NC 27101241, 27101245, 27101249, 27101251 şi 27101259, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun;

b) motorină - carburant petrolier utilizat pentru autovehicule cu motoare cu ardere internă şi aprindere prin compresie - motoare diesel si care se clasifică la unul dintre codurile NC 27101943, 27101946, 27101947 si 27101948 sau 27102011, 27102015, 27102017, 27102019, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011;

c) motorină destinată utilizării de către utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigaţie interioară, tractoarele agricole şi forestiere şi ambarcaţiunile de agrement - orice combustibil lichid derivat dintre petrol, care se clasifică la unul dintre codurile NC 27101943, 27101946, 27101947 si 27101948 sau 27102011, 27102015, 27102017 şi 27102019, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.006/2011, şi care este destinat a fi utilizat pentru motoarele cu ardere internă şi pentru cele cu aprindere prin compresie prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare;

d) emisii de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă - toate emisiile nete de CO2, CH4 şi N20 care pot fi atribuite carburantului respectiv, inclusiv oricăror componente în amestec ale acestuia sau energiei furnizate. Acestea includ toate etapele relevante, începând cu extragerea sau cultivarea, inclusiv schimbările aduse utilizării terenului, transportul şi distribuţia, prelucrarea şi arderea, indiferent de locul în care se produc emisiile respective;

e) emisii de gaze cu efect de seră pe unitate de energie - masa totală a emisiilor de gaze cu efect de seră exprimate în C02 echivalent, asociată carburantului sau energiei furnizate şi împărţită la conţinutul total de energie al carburantului, exprimat ca valoare calorică inferioară a carburantului sau ca energie furnizată;

f) introducere pe piaţă - comercializarea în România a benzinei şi motorinei;

g) activitatea de eşantionare - prelevarea probelor de benzină şi motorină şi efectuarea încercărilor de determinare a parametrilor specificaţiilor tehnice prevăzute în prezenta hotărâre;

h) furnizori - operatori economici, respectiv antrepozitari, destinatari înregistraţi, importatori care introduc pe piaţă carburanţi supuşi plăţii accizelor în România;

i) biocarburant - definiţia prevăzută la art. 2 lit. d) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

j) biolichid - definiţia prevăzută la art. 2 lit. c) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

k) distribuitori finali - operatori economici care asigură distribuirea benzinei şi motorinei la pompă către utilizatorul final;

l) organism de evaluare a conformităţii - un organism care efectuează activităţi de evaluare a conformităţii, inclusiv laborator de încercări, organism de certificare produs şi organism de inspecţie.

Art. 3. - (1) Se admite introducerea pe piaţă numai a benzinei care corespunde specificaţiilor tehnice prevăzute în tabelul nr. 1 din anexa nr. 1.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), până la data de 1 ianuarie 2013, furnizorii trebuie să introducă pe piaţă benzină cu un conţinut de oxigen de maximum 2,7% m/m şi cu un conţinut de etanol de maximum 5% v/v.

(3) Distribuitorii finali de benzină sunt obligaţi să afişeze la pompă conţinutul de biocarburant din benzină.

(4) Producătorii şi importatorii de autovehicule sunt obligaţi să includă în documentaţia tehnică pe care o pun la dispoziţia utilizatorilor, respectiv în cartea tehnică informaţii privind conţinutul de biocarburanţi din benzină care poate fi utilizat şi, mai ales, cu privire la folosirea adecvată a diverselor tipuri de amestecuri conţinând benzină.

(5) Pe teritoriul României este interzisă introducerea pe piaţă a benzinei cu tetraetil de plumb.

Art. 4. - (1) Se admite introducerea pe piaţă numai a motorinei care corespunde specificaţiilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Distribuitorii finali de motorină sunt obligaţi să afişeze la pompă conţinutul de biocarburant din motorina diesel, în special conţinutul de esteri metilici ai acizilor graşi - EMAG.

Art. 5. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri este permisă aditivarea carburanţilor cu metil-ciclopentadienil tricarbonil-mangan - MMT cu o concentraţie de maximum 6 mg mangan pe litru.

(2) începând cu data de 1 ianuarie 2014 este permisă aditivarea carburanţilor cu MMT cu o concentraţie de maximum 2 mg mangan pe litru.

Art. 6. - (1) în cazul în care este utilizată aditivarea carburanţilor cu MMT, distribuitorii de benzină şi motorină sunt obligaţi să afişeze la pompă o etichetă privind conţinutul de aditivi metalici în carburant.

(2) Pe etichetă se menţionează următorul text: „Conţine aditivi metalici.”

(3) Eticheta se afişează în locul în care este marcat tipul de carburant comercializat, într-o poziţie vizibilă. Eticheta trebuie să aibă o mărime şi caractere care să o facă clar vizibilă şi uşor lizibilă.

Art. 7. - (1) în cazul apariţiei unor evenimente excepţionale, cum ar fi schimbări bruşte în aprovizionarea cu ţiţei sau în aprovizionarea cu produse petroliere, care fac dificilă respectarea specificaţiilor tehnice prevăzute în prezenta hotărâre, autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ informează Comisia Europeană despre această situaţie, în vederea autorizării de către aceasta a unor valori-limită mai mari pentru unul sau mai mulţi parametri ai benzinei şi motorinei, pe o perioadă de maximum 6 luni.

(2) în cazul în care Comisia Europeană decide să nu procedeze la autorizarea prevăzută la alin. (1), în termen de o lună de la data notificării acestei decizii, autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ poate sesiza Consiliul Uniunii Europene.

Art. 8. - (1) Criteriile privind desemnarea furnizorilor responsabili cu monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă se stabilesc şi se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 180 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) se desemnează anual, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ, furnizorii responsabili cu monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă.

(3) Furnizorii responsabili cu monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă au obligaţia de a transmite autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ câte un raport anual privind intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, a carburanţilor şi energiei furnizate, până la data de 31 martie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea, incluzând cel puţin următoarele informaţii:

a) cantitatea totală de carburant sau de energie din fiecare tip furnizat, precizându-se de unde a fost achiziţionat carburantul şi originea acestuia;

b) emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viaţă raportate la unitatea de energie.

(4) Furnizorii responsabili cu monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă au obligaţia de a supune rapoartele prevăzute la alin. (3) spre verificare de către organisme de terţă parte, recunoscute de către autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ.

(5) Furnizorii responsabili cu monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă au obligaţia de a asigura corectitudinea informaţiilor ce fac obiectul rapoartelor prevăzute la alin. (3).

(6) Metodele de calcul şi cerinţele de raportare privind emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă, precum şi normele pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (12) se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ şi al autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(7) Furnizorii de energie electrică destinată utilizării de către autovehicule rutiere pot decide să contribuie la obligaţia prevăzută la alin. (10), dacă demonstrează că pot măsura şi monitoriza în mod adecvat energia electrică furnizată pentru utilizarea de către astfel de autovehicule.

(8) Procedura de recunoaştere a organismelor de terţă parte, prevăzute la alin. (4), se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ, în termen de 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

(9) Autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ comunică informaţiile prevăzute la alin. (2) şi la alin. (3) lit. b) autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(10) Până la data de 31 decembrie 2020, furnizorii au obligaţia să reducă, în etape, emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă pe unitatea de energie a carburantului şi energia furnizată, cu până la 10%, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă pe unitatea de energie de carburanţii fosili în 2010, având ca referinţă standardul pentru carburanţi aferent acelei perioade. Această reducere constă în:

a) o reducere de 6%, cu respectarea următoarelor valori-ţintă intermediare: 2% până la data de 31 decembrie 2014 şi 4% până la data de 31 decembrie 2017;

b) o valoare-ţintă de reducere suplimentară de 2 %, care să fie realizată fie prin furnizarea de energie pentru transport, utilizată de către orice tip de autovehicul rutier, utilaj mobil nerutier, inclusiv navă de navigaţie interioară, tractor agricol sau tractor forestier ori ambarcaţiune de agrement, fie prin utilizarea oricărei tehnologii, inclusiv captarea şi stocarea carbonului în procesul de producţie a carburantului, prin care se pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de carburanţi sau de energia furnizată pe durata ciclului de viaţă raportate la unitatea de energie, ori prin ambele metode descrise;

c) o valoare-ţintă de reducere suplimentară de 2%, prin folosirea de reduceri de emisii certificate - CER achiziţionate în conformitate cu mecanismul de dezvoltare curată instituit prin Protocolul de la Kyoto, în condiţiile stabilite în schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu privire la sectorul rafinării.

(11) Valorile-ţintă de reducere suplimentară prevăzute la alin. (10) lit. b) şi c) se aplică sub rezerva reconfirmării acestora ca urmare a:

a) evaluării posibilelor contribuţii în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 10% până în 2020, bazată pe potenţialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generate, în cadrul Comunităţii, de carburanţi şi energie de-a lungul ciclului de viaţă, luând în considerare, în special, progresele din domeniul tehnologiilor de captare şi stocare a carbonului care respectă mediul şi din domeniul vehiculelor rutiere electrice, precum şi rentabilitatea măsurilor de reducere a emisiilor, prevăzute la alin. (10) lit. b);

b) identificării posibilităţii de a introduce măsuri suplimentare pentru furnizori în vederea reducerii cu 2% a emisiilor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viaţă pe unitatea de energie, comparativ cu standardul de carburant aferent anului 2010, prin utilizarea reducerilor de emisii certificate -

CER provenite de la activităţi de proiect desfăşurate în conformitate cu mecanismul de dezvoltare curată stabilit prin art. 12 din Protocolul de la Kyoto şi cu deciziile adoptate de conferinţele părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice sau la Protocolul de la Kyoto, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a evalua posibile contribuţii viitoare destinate să îndeplinească obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 10% până în 2020, astfel cum este prevăzut la alin. (10) lit. c).

(12) Un grup de furnizori poate decide să respecte împreună obligaţiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la alin. (10), situaţie în care sunt consideraţi un singur furnizor.

(13) Emisiile de gaze cu efect de seră generate de biocarburanţi pe durata ciclului de viaţă se calculează potrivit prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a biolichidelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 9. - (1) Monitorizarea respectării cerinţelor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) şi la art. 4 alin. (1), pentru benzină şi motorină, se face conform metodelor analitice prevăzute în standardele SR EN 228 şi, respectiv, SR EN 590 în vigoare.

(2) Autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ este autoritatea responsabilă pentru sistemul de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei.

(3) Sistemul de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

(4) în fiecare an până la data de 30 iunie, autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ înaintează Comisiei Europene un raport cu datele naţionale privind monitorizarea calităţii benzinei şi motorinei pentru anul calendaristic precedent, care conţine:

a) informaţii referitoare la calitatea benzinei şi motorinei;

b) cantităţile totale de benzină şi motorină comercializate;

c) cantităţile de benzină şi motorină comercializate pe regiuni.

(5) Datele naţionale privind monitorizarea calităţii benzinei şi motorinei se transmit Comisiei Europene în formatul solicitat de aceasta.

Art. 10. - (1) Producătorii, importatorii şi distribuitorii finali de benzină şi motorină sunt obligaţi să transmită trimestrial, până la data de 15 a lunii care urmează încheierii respectivului trimestru, autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ, pe suport hârtie şi electronic, informaţii privind cantităţile totale de benzină şi motorină introduse pe piaţă, detaliate pe sortimente şi regiuni de dezvoltare ale României.

(2) Formularul de prezentare a informaţiilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ, în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

(3) Distribuitorii finali de benzină şi motorină sunt obligaţi să permită organismelor de evaluare a conformităţii independente, recunoscute de autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ, prelevarea probelor de benzină şi motorină în cadrul sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei.

(4) La solicitarea autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ, comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor însoţesc organismele recunoscute de autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ să preleve probe de benzină şi motorină în cadrul sistemului de monitorizare a calităţii benzinei şi motorinei.

(5) Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pot preleva probe şi fără a însoţi personalul din cadrul organismelor recunoscute de autoritatea publică centrală pentru economie şi comerţ.

Art. 11. - Cheltuielile aferente activităţii de eşantionare sunt suportate de către autoritatea publică centrală pentru economie si comerţ, în limitele fondurilor alocate anual de la bugetul de stat.

Art. 12. - (1) Constituie contravenţie nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1), (2) şi (5), art. 4 alin. (1), art. 5 şi 15 şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei.

(2) Constituie contravenţie nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (3) şi (4), art. 4 alin. (2) şi art. 6 şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

(3) Constituie contravenţie nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (3), (4), (5) şi (10) şi art. 10 alin. (1) şi (3) şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.

Art. 13. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 12 alin. (1) şi (2) se fac de persoanele împuternicite din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, care sesizează autoritatea fiscală competentă care a eliberat „Atestatul de înregistrare pentru comercializarea en detail de produse energetice”, atunci când se constată nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) si art. 4 alin. (1).

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 12 alin. (3) se fac de către personalul anume împuternicit din cadrul autorităţii publice centrale pentru economie şi comerţ.

Art. 14. - Contravenţiilor prevăzute la art. 12 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 15. - Pentru o perioadă de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii au posibilitatea să introducă pe piaţă benzina şi motorina aflate pe stoc care corespunde specificaţiilor tehnice prevăzute în:

a) anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul benzinei;

b) anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 689/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul motorinei.

Art. 16. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 17. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 18. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 689/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 18 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

- Prezenta hotărâre transpune:

a) prevederile Directivei 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei şi a motorinei şi de modificare a Directivei 93/12/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) seria L nr. 350 din 28 decembrie 1998;

b) prevederile Directivei 2003/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 2003 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinelor şi a motorinelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) seria L nr. 76 din 22 martie 2003;

c) prevederile Directivei 2009/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 98/70/CE în ceea ce priveşte specificaţiile pentru benzine şi motorine, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de modificare a Directivei 1999/32/CE a Consiliului în ceea ce priveşte specificaţiile pentru carburanţii folosiţi de navele de navigaţie interioară şi de abrogare a Directivei 93/12/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 140 din 5 iunie 2009;

d) prevederile Directivei 2011/63/UE a Comisiei din 1 iunie 2011 de modificare, în scopul adaptării la progresul tehnic, a Directivei 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind calitatea benzinei şi a motorinei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 147 din 2 iunie 2011.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

 

Bucureşti, 12 septembrie 2012.

Nr. 928.

 

ANEXA Nr. 1

 

SPECIFICAŢII TEHNICE

pentru carburanţii folosiţi la autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin scânteie, impuse la introducerea pe piaţă, în vederea protejării sănătăţii populaţiei şi mediului

 

Tabelul nr. 1 - Specificaţii tehnice pentru benzină

 

Parametrii

Unitatea

Limite2

 

 

minim

maxim

Cifra octanică „research”

 

953

-

Cifra octanică „motor”

 

85

-

Presiunea vaporilor „Reid” în perioada de vară4

kPa

-

605

Distilare:

 

 

 

- evaporat la 100°C

% v/v

46,0

-

- evaporat la 150°C

% v/v

75,0

 

Analize hidrocarburi:

 

 

 

- olefine

% v/v

-

18,0

- aromatice

 

 

35

- benzen

 

 

1,0

Conţinut de oxigen

% m/m

-

3,7

Oxigenaţi:

 

-

 

- metanol

% v/v

 

3,0

- etanol, pot fi necesari agenţi de stabilizare

% v/v

 

10

- alcool izopropilic

% v/v

 

12

- alcool terţbutilic

% v/v

 

15

- alcool izobutilic

% v/v

 

15

- eteri conţinând 5 sau mai mulţi atomi de carbon în moleculă

% v/v

 

22

Alţi compuşi oxigenanţi6

% v/v

-

15

Conţinut de sulf

mg/kg

-

10

Conţinut de plumb

g/l

-

0,005


1 Metodele de încercare sunt cele specificate în standardul SR EN 228 în vigoare. Pot fi adoptate metode analitice de înlocuire a celor specificate în standardul SR EN 228 în vigoare, dacă se poate demonstra că acestea oferă cel puţin aceeaşi precizie ca metodele analitice pe care le înlocuiesc.

2 Valorile menţionate în specificaţie sunt „valori reale”. La stabilirea valorilor lor limită au fost aplicaţi termenii standardului SR EN ISO 4259 „Produse petroliere - determinarea şi aplicarea datelor de precizie în relaţie cu metodele de încercare” în vigoare, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferenţă minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale vor fi interpretate pe baza criteriilor descrise în standardul SR EN ISO 4259 în vigoare.

3 Benzina de tip regular fără plumb poate fi comercializată cu o cifră octanică „motor” (COM) minimă de 81 şi o cifră octanică „research” (COR) minimă de 91.

4 Perioada de vară va începe la 1 mai şi se va termina la 30 septembrie.

5 Pentru benzina cu un conţinut de etanol căreia i se aplică o derogare, presiunea vaporilor este de maximum 60 kPa şi cu o depăşire autorizată a presiunii vaporilor pentru etanol prevăzută în tabelul nr. 2, cu condiţia ca etanolul folosit să fie un biocarburant.

6 Alţi monoalcooli şi eteri cu un punct final de fierbere care nu îl depăşeşte pe cel menţionat în standardul SR EN 228 în vigoare.

 

Tabelul nr. 2 - Depăşirea autorizată a presiunii vaporilor pentru benzina cu conţinut de bioetanol

 

Conţinut de bioetanol (% v/v)

Depăşirea autorizată a presiunii vaporilor (kPa)i

0

0

1

3,7

2

6,0

3

7,20

4

7,80

5

8,0

6

8,0

7

7,9

8

7,9

9

7,8

10

7,8


1 Valorile menţionate în specificaţie sunt „valori reale”. La stabilirea valorilor-limită s-au aplicat termenii standardului SR EN ISO 4259 „Produse petroliere - determinarea şi aplicarea datelor de precizie privind metodele de încercare” în vigoare, iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferenţă minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale se interpretează în baza criteriilor descrise în standardul SR EN ISO 4259 în vigoare.

Atunci când conţinutul de bioetanol este cuprins între două valori indicate în tabel, depăşirea autorizată a presiunii vaporilor se determină prin interpolare liniară între conţinutul de bioetanol imediat superior şi cel imediat inferior.

 

ANEXA Nr. 2

 

SPECIFICAŢII TEHNICE

pentru carburanţii folosiţi la autovehiculele echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare, impuse la introducerea pe piaţă, în vederea protejării sănătăţii populaţiei şi mediului Motorină diesel

 

Parametri1

Unitatea

Limite2

 

 

minim

maxim

Număr cetanic

 

51,0

-

Densitate la 15°C

kg/m3

-

845

Punct de distilare 95% v/v

°C

-

360

Hidrocarburi aromatice policiclice

% m/m

-

8

Conţinut de sulf

mg/kg

-

10

Conţinut EMAG

% v/v

-

7,03


1 Metodele de încercare sunt cele specificate în standardul SR EN 590 în vigoare. Pot fi adoptate metode analitice de înlocuire a celor specificate în standardul SR EN 590 în vigoare, dacă se poate demonstra că acestea oferă cel puţin aceeaşi precizie ca metodele analitice pe care le înlocuiesc.

2 Valorile menţionate în specificaţie sunt „valori reale”. La stabilirea valorilor lor limită au fost aplicaţi termenii standardului SR EN ISO 4259 „Produse petroliere - determinarea şi aplicarea datelor de precizie în relaţie cu metodele de încercare” în vigoare şi a fost fixată o valoare minimă, fiind luată în considerare o diferenţă minimă de 2R peste zero (R = reproductibilitatea). Rezultatele măsurărilor individuale vor fi interpretate pe baza criteriilor descrise în standardul SR EN ISO 4259 în vigoare.

3 EMAG respectă cele menţionate în standardul SR EN 14214 în vigoare.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii octombrie 2012

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, şi al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.509/2008, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2005 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiată între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna octombrie 2012 se aprobă prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.150 milioane lei, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 septembrie 2012.

Nr. 1.272.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

al certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna octombrie 2012

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi Finanţelor Publice anunţă lansarea de emisiuni de certificate de refinanţării datoriei publice în luna octombrie 2012, Ministerul trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. de zile

Valoare emisiune - lei -

RO1213CTN0M2

01.10.2012

03.10.2012

03.04.2013

182

1.000.000.000

RO1213CTN0N0

08.10.2012

10.10.2012

11.09.2013

336

1.000.000.000

RO1213CTN0O8

15.10.2012

17.10.2012

23.09.2013

341

1.000.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 10.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitaţia, care va avea loc la datele menţionate în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 7 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 13/2005 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2005 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit astfel cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 13/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizând următoarele formule:

 

P= 1 - (d x r) / 360;

Y = r/P,

în care:

P- preţul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d - număr de zile până la scadenţă;

r - rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y- randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - Ofertele de cumpărare se transmit Băncii Naţionale a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, până la ora 12,00.

Art. 8. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 9. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 10. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 11. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

al obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna octombrie 2012

 

Art. 1.- În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi stat de tip benchmark cu scadenţă la 3 ani, precum şi refinanţării datoriei publice în luna octombrie 2012, Ministerul redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark Finanţelor Publice anunţă lansarea emisiunii de obligaţiuni de cu scadenţa la 2 şi 5 ani, cu următoarele caracteristici:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate Nr. de ani

Rata cuponului

- % -

Dobânda acumulată

- lei/titlu -

Valoarea nominală totală

- lei -

RO1214DBN068

04.10.2012

08.10.2012

28.07.2014

2

5,85

115,40

400.000.000

RO1215DBN073

11.10.2012

15.10.2012

26.10.2015

3

5,80

562,57

250.000.000

RO1214DBN068

18.10.2012

22.10.2012

28.07.2014

2

5,85

137,84

300.000.000

RO1217DBN046

25.10.2012

29.10.2012

26.07.2017

5

5,90

153,56

200.000.000


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României si pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 10.000 lei.

Art. 4. - (1) Dobânda (cuponul) se plăteşte anual la 26 octombrie pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3 ani, începând cu 26 octombrie 2012 şi terminând cu 26 octombrie 2015. Pentru obligaţiunile de stat cu scadenţă la 2 ani dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 917/2012 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iulie 2012, iar pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark cu scadenţă la 5 ani dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 415/2012 privind prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discont şi ale obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii aprilie 2012.

(2) Dobânda se determină conform formulei:

 

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului (1),

în care:

D = dobânda (cupon);

VN - valoarea nominală;

r - rata cuponului.

Art. 5. - Metoda de vânzare este licitaţia, care va avea loc la datele menţionate în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

Art. 6. - Obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 10 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 13/2005 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2005 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 9 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 13/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale aferente fiecărei emisiuni anunţate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 10.000 lei.

Art. 8. - Ofertele de cumpărare se transmit Băncii Naţionale a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, până la ora 12,00.

Art. 9. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectul de emisiune al obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna octombrie 2012

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, şi al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.509/2008, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2005 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiată între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

viceprim-ministrul. ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice se aprobă prospectul de emisiune al obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro, în valoare nominală totală de 150.000.000 euro, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 septembrie 2012.

Nr. 1.273.

 

ANEXA

 

PROSPECT DE EMISIUNE

al obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna octombrie 2012

 

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi redeschiderea emisiunii de obligaţiuni de stat cu cupon refinanţării datoriei publice, Ministerul Finanţelor Publice anunţă denominate în euro, cu următoarele caracteristici:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate Nr. de ani

Rata cuponului

- % -

Dobânda acumulată

- euro/titlu -

Valoarea nominală totală

- euro -

RO1115DBE025

22.10.2012

24.10.2012

29.07.2015

4

4,70

560,14

150.000.000


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat, ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - SA, această serie se poate tranzacţiona simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială „Bursa de Valori Bucureşti” - S.A.

 

Art. 2. - Valoarea nominală totală a emisiunii de obligaţiuni de stat cu cupon denominate în euro poate fi majorată prin redeschideri ulterioare ale acesteia.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat cu cupon denominate în euro este de 50.000 euro.

Art. 4. - Dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectul de emisiune aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.357/2011 privind prospectul de emisiune al obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro lansate în luna iulie 2011, fiind determinată conform formulei:

 

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului,

în care:

D = dobânda (cupon);

VN - valoarea nominală;

r - rata cuponului.

Art. 5. - Metoda de vânzare este licitaţia, care va avea loc la data menţionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu 4 zecimale.

Art. 6. - Obligaţiunile de stat cu cupon denominate în euro pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) în cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 10 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 13/2005 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2005 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit, aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 9 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 13/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul emisiunii anunţate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 50.000 euro.

Art. 8. - Ofertele de cumpărare se transmit Băncii Naţionale a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, până la ora 12,00.

Art. 9. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 10. - Plata obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro se va efectua la data emisiunii, până cel târziu la ora 15,00 - ora României, prin transferarea de către dealerul primar şi/sau de către instituţiile de credit, aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari, deţinători înregistraţi, în contul în euro al Băncii Naţionale a României din sistemul TARGET2 (participant BIC: NBORROBUXXX), a sumei reprezentând costul obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro aferent tranşelor adjudecate.

Art. 11. - Răscumpărarea obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro se va efectua la data scadenţei, prin creditarea conturilor corespondente în euro ale dealerilor primari şi/sau ale instituţiilor de credit, aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari, deţinători înregistraţi, comunicate oficial Băncii Naţionale a României cu cel puţin două zile lucrătoare anterior datei scadenţei, cu suma reprezentând valoarea nominală a obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro, inclusiv cuponul aferent acestora.

Art. 12. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat cu cupon denominate în euro se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 13. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlului de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 14. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012-2014, precum şi a Listei proiectelor şi a bugetului aferent acestora

 

Având în vedere Avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, nr. 948 din 22 iunie 2012, art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 1 din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) 2012-2014, prevăzut în anexa nr. 1, precum şi Lista proiectelor şi bugetul aferent acestora, prevăzută în anexa nr. 2.

(2) Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012-2014, denumit în continuare planul sectorial de cercetare-dezvoltare, este compus din următoarele programe:

a) Turism competitiv;

b) Dezvoltare teritorială durabilă şi integrată;

c) Construcţii - aplicarea strategiilor europene în programele guvernamentale coordonate de MDRT.

Art. 2. - (1) Coordonatorul planului sectorial de cercetare-dezvoltare este domnul secretar de stat Iulian Matache.

(2) Monitorizarea derulării planului sectorial de cercetare-dezvoltare va fi realizată de Direcţia generală dezvoltare teritorială.

(3) Coordonatorii programelor, monitorii tehnici şi monitorii economici pentru fiecare program şi proiect vor fi stabiliţi prin decizie a coordonatorului planului sectorial de cercetare-dezvoltare.

(4) Instrucţiunile şi procedurile ce trebuie respectate la competiţia pentru accesarea fondurilor publice alocate proiectelor de cercetare din planul sectorial de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Planul sectorial de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 1 va fi dus la îndeplinire de direcţiile din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi de instituţiile aflate în raporturi de coordonare sau sub autoritatea ministerului, care vor urmări modul de realizare a cercetării pe etape şi implementarea rezultatelor cercetării.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Marcel Ioan Boloş,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 septembrie 2012.

Nr. 1.675.

 

ANEXA Nr. 1

 

PLANUL SECTORIAL

de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012-2014

 

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, denumit în continuare planul sectorial de cercetare-dezvoltare, este elaborat în baza prevederilor art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Atribuirea contractelor de finanţare pentru realizarea proiectelor cuprinse în prezentul plan sectorial de cercetare-dezvoltare se va realiza în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea, evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004, cu modificările ulterioare.

Obiectivul general al planului sectorial de cercetare-dezvoltare în domeniile dezvoltării teritoriale, construcţiilor şi turismului este de a permite fundamentarea ştiinţifică a dezvoltării politicilor din aria de responsabilitate a ministerului prin finanţarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare cu caracter aplicativ, focalizate către următoarele obiective specifice:

- dezvoltarea echilibrată şi durabilă a teritoriului naţional, în vederea întăririi coeziunii teritoriale în context european;

- dezvoltarea unui sistem urban policentric şi echilibrat şi întărirea parteneriatului dintre spaţiul urban şi rural;

- dezvoltarea şi prezervarea naturii şi patrimoniului cultural printr-o gestionare prudentă;

- păstrarea şi dezvoltarea identităţii regionale, precum şi menţinerea diversităţii naturale şi culturale a regiunilor şi oraşelor;

- dezvoltarea policentrică echilibrată şi durabilă a aşezărilor umane şi în context regional;

- creşterea calităţii locuirii în cadrul aşezărilor umane, conform conceptului dezvoltării durabile;

- dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;

- îmbunătăţirea imaginii externe şi interne a destinaţiilor turistice;

- creşterea ocupării forţei de muncă, creşterea gradului de colectare a veniturilor către bugetul de stat prin măsuri fiscale coerente;

- dezvoltarea de tehnici şi instrumente avansate pentru planificarea spaţială a teritoriului la nivel naţional, urban şi rural, incluzând folosirea sistemelor informaţionale geografice şi crearea bazelor de date spaţiale;

- susţinerea şi fundamentarea politicii locuirii şi a programelor naţionale, analizarea principalelor modificări ale modelelor de locuire în mediul urban şi în mediul rural;

- dezvoltarea unei locuiri durabile şi a instrumentelor funcţionale de management a programelor naţionale în domeniul locuirii şi a gestiunii imobiliare;

- dezvoltarea urbană durabilă, ţinând cont de nevoia atingerii unor cote ridicate de calitate a vieţii în condiţiile respectării trăsăturilor identitare ale oraşelor de toate tipurile, a utilizării eficiente a resurselor generale şi particulare, a sporirii potenţialului competitiv.

Principalii beneficiari ai rezultatelor cercetării sunt Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, denumit în continuare MDRT, în calitate de autoritate naţională care stabileşte strategia şi politicile în domeniile planificării şi dezvoltării teritoriale naţionale şi regionale, cooperării teritoriale, urbanismului, gestiunii şi dezvoltării edilitare-imobiliare, locuirii, instituţiile aflate în raporturi de subordonare, de coordonare sau sub autoritatea MDRT [Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN - ÎNCERC”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism - INCDT, Agenţia Naţională pentru Locuinţe - ANL, agenţiile de dezvoltare regională (ADR), birourile de cooperare transfrontalieră], autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile patronale din domeniul turismului - Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Federaţia Industriei Hoteliere din România - FIHR, ANTREC etc., organizaţii nonguvernamentale, universităţile de profil şi centrele de cercetare, întreprinderile şi/sau unităţile, indiferent de modul de organizare şi forma de proprietate.

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare este structurat în 3 subprograme aferente principalelor domenii de responsabilitate ale MDRT:

1. Programul „Turism competitiv”

2. Programul „Dezvoltare teritorială durabilă şi integrată”

3. Programul „Construcţii - Aplicarea strategiilor europene în programele guvernamentale coordonate de MDRT”

 

Anul

2012

2013

2014

TOTAL

TOTAL PLAN SECTORIAL MDRT

800

3.000

3.000

6.800

I. Programul „Turism competitiv”

160

600

600

1.360

II. Programul „Dezvoltare teritorială durabilă şi integrată”

320

1.200

1.200

2.720

III. Programul „Construcţii - Aplicarea strategiilor europene în programele guvernamentale coordonate de MDRT”

320

1.200

1.200

2.720

 

Descrierea programelor componente ale planului sectorial de cercetare-dezvoltare

1. Programul „Turism competitiv”

Programul „Turism competitiv” a fost structurat pe două subprograme:

1.1. Subprogramul „Infrastructură, servicii şi destinaţii turistice”

1.2. Subprogramul „Managementul afacerilor în turism”

Descrierea subprogramelor

1.1. Subprogramul „Infrastructură, servicii şi destinaţii turistice”

a) Scopul

Turismul se constituie ca o ramură esenţială a economiei naţionale care are rolul de a pune în valoare resurse naturale şi antropice ce nu pot fi utilizate în alte domenii de activitate. Infrastructura este componenta majoră care are rolul ca prin dotări şi amenajări specifice să sprijine utilizarea unor resurse deosebite prin activităţi turistice.

Infrastructura se leagă în mod direct de formarea şi modernizarea serviciilor turistice şi de asigurarea accesibilităţii şi dezvoltării destinaţiilor turistice cunoscute, precum şi de apariţia de noi destinaţii turistice prin valorificarea unor resurse turistice mai puţin cunoscute, dar unice şi originale. Problema actuală a turismului românesc este dată tocmai de rămânerile în urmă în ceea ce priveşte infrastructura generală şi turistică şi de procesul foarte lent de punere în valoare a altor resurse disponibile din teritoriu.

Scopul acestui subprogram este de a sprijini MDRT, celelalte instituţii din subordinea directă şi indirectă a ministerului, administraţiile publice locale prin iniţiative de fundamentare teoretică şi practică pentru a se realiza implementarea obiectivelor de reformă din domeniul turismului şi pentru a creşte eficienţa şi competitivitatea acestui domeniu la nivelul Uniunii Europene, potrivit actualelor cerinţe ale Strategiei Lisabona.

b) Durata

Durata de realizare a proiectelor din cadrul Subprogramului „Infrastructură, servicii şi destinaţii turistice” este de maximum 36 de luni calendaristice.

c) Bugetul

Bugetul estimat pentru Subprogramul „Infrastructură, servicii şi destinaţii turistice” a fost calculat la 982 mii lei. Necesarul de finanţare pentru cele 36 de luni calendaristice propuse pentru realizarea proiectelor este următorul:

- 2012 -160 mii lei;

- 2013 -390 mii lei;

- 2014 -432 mii lei. d) Obiective specifice

1.1.1. Crearea de modele de dezvoltare durabilă a turismului în ariile protejate din România

1.1.2. Identificarea de soluţii şi modele pentru dezvoltarea de noi forme de turism

1.1.3. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor în turism în vederea creşterii competitivităţii sectorului turistic din România la nivel european

1.2. Subprogramul „Managementul afacerilor în turism”

a) Scopul

Dezvoltarea turismului presupune aplicarea unor mecanisme de management modern, compatibile cu cerinţele actuale ale unei economii tot mai globalizate. Turismul, ca activitate complexă, implică în politicile de management o serie de date şi informaţii cu privire la diferitele caracteristici sectoriale ale turismului.

În acest context, prin intermediul acestui subprogram, au fost incluse proiecte de cercetare care urmăresc determinarea unor elemente ale cunoaşterii pieţei muncii din turism şi a perspectivelor sale, precum şi a contribuţiei economice a turismului ca sector distinct de activitate din România pentru a fundamenta cadrul decizional (politici, programe) la nivelul ministerului de resort.

b) Durata

Durata de realizare a proiectelor din cadrul Subprogramului „Managementul afacerilor în turism” este de maximum 36 de luni calendaristice.

c) Bugetul

Bugetul estimat pentru Subprogramul „Managementul afacerilor în turism” a fost calculat la 378 mii lei.

Necesarul de finanţare pentru cele 36 de luni calendaristice propuse pentru realizarea proiectelor este următorul:

- 2012 - 0 mii lei;

- 2013 -210 mii lei;

- 2014 -168 mii lei.

d) Obiective specifice

1.2.1. Elaborarea de prognoze privind evoluţia viitoare a pieţei muncii în turism din perspectiva nevoilor viitoare de pregătire profesională, a calificărilor şi ocupaţiilor

1.2.2. Identificarea de politici şi instrumente economice şi financiare de stimulare a competitivităţii sectorului turistic din România

1.2.3. Realizarea de analize şi cercetări statistice privind evaluarea contribuţiei economice a turismului în România

2. Programul „Dezvoltare teritorială durabilă şi integrată”

Programul „Dezvoltare teritorială durabilă şi integrată” a fost structurat pe trei subprograme:

2.1. Subprogramul „Sisteme informaţionale geografice şi baze de date spaţiale pentru planificarea şi dezvoltarea teritorială”

2.2. Subprogramul „Strategii, scenarii şi modele de planificare a teritoriului naţional 2014-2020”

2.3. Subprogramul „Dezvoltare durabilă şi planificare urbană şi teritorială integrată”.

Descrierea subprogramelor

2.1. Subprogramul „Sisteme informaţionale geografice şi baze de date spaţiale pentru planificarea şi dezvoltarea teritorială”

a) Scopul

Dezvoltarea de tehnici şi instrumente avansate pentru planificarea spaţială a teritoriului la nivel naţional, urban şi rural, incluzând folosirea sistemelor informaţionale geografice şi crearea bazelor de date spaţiale, reprezintă o componentă esenţială a dezvoltării spaţiale, determinând o creştere a capacităţii administrative de accesare a fondurilor structurale şi de coeziune.

La rândul său, furnizarea de informaţii, analize şi scenarii privind accesibilitatea localităţilor la reţeaua majoră de transport şi la principalele servicii sociale din România, ca suport al politicilor publice din domeniul dezvoltării teritoriale, se bazează pe implementarea tehnologiilor moderne din domeniul tehnologiei informaţiei.

b) Durata

Durata de realizare a proiectelor din cadrul Subprogramului „Sisteme informaţionale geografice şi baze de date spaţiale pentru planificarea şi dezvoltarea teritorială” este de maximum 36 de luni calendaristice.

c) Bugetul

Bugetul estimat pentru Subprogramul „Sisteme informaţionale geografice şi baze de date spaţiale pentru planificarea şi dezvoltarea teritorială” a fost calculat la 435 mii lei.

Necesarul de finanţare pentru cele 36 de luni calendaristice propuse pentru realizarea proiectelor este următorul:

- 2012 - 51 mii lei;

- 2013 -192 mii lei;

- 2014 -192 mii lei.

d) Obiective specifice

2.1.1. Dezvoltarea de tehnici şi instrumente pentru planificarea spaţială a teritoriului la nivel naţional, urban şi rural şi crearea bazelor de date spaţiale în contextul Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE)

2.1.2. Realizarea unui sistem informatic pentru gestionarea eficientă a documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului la nivel naţional

2.1.3. Construirea de modele de baze de date corelate documentaţiilor UAT

2.2. Subprogramul „Strategii, scenarii şi modele de planificare a teritoriului naţional 2014-2020”

a) Scopul

- Sprijinirea transpunerii la nivel naţional a principiilor asumate de Guvernul României prin semnarea principalelor documente europene privind planificarea şi coeziunea teritorială în Uniunea Europeană, precum şi crearea instrumentelor adecvate în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate

- Fundamentarea politicilor publice de dezvoltare teritorială policentrică şi echilibrată, de coeziune teritorială şi economico-socială, în contextul implementării Strategiei Europa 2020

b) Durata

Durata de realizarea a proiectelor din cadrul Subprogramului „Strategii, scenarii şi modele de planificare a teritoriului naţional 2014-2020” este de maximum 36 de luni calendaristice.

c) Bugetul

Bugetul estimat pentru Subprogramul „Strategii, scenarii şi modele de planificare a teritoriului naţional 2014-2020” a fost calculat la 966 mii lei.

Necesarul de finanţare pentru cele 36 de luni calendaristice propuse pentru realizarea proiectelor este următorul:

- 2012 -102 mii lei;

- 2013 -432 mii lei;

- 2014 -432 mii lei.

d) Obiective specifice:

- Fundamentarea politicilor publice de dezvoltare regională şi de coeziune teritorială şi economico-socială pe termen mediu şi lung şi crearea premiselor pentru programarea, prioritizarea şi eficientizarea investiţiilor publice în infrastructura teritoriului şi localităţilor

- Sprijinirea cercetării teritoriale în domeniul dezvoltării şi coeziunii teritoriale şi valorificarea la nivel naţional a rezultatelor programelor ESPON 2013 - Reţeaua europeană de observare a dezvoltării şi coeziunii teritoriale şi EUKN - Reţeaua europeană de cunoştinţe în urbanism

- Consolidarea reţelei de localităţi şi dezvoltare policentrică; analiza teritoriilor lipsite de centre coordonatoare polarizatoare; analiza teritoriilor coordonate de două sau mai multe centre urbane; poli şi axe de dezvoltare

- Analiza accesibilităţii la serviciile economice de interes general

- Instrumente de evaluare a impactului teritorial al politicilor publice

- Analiza impactului teritorial al unor proiecte majore de infrastructură

- Elaborarea de metodologii/analize de identificare a potenţialului teritorial şi a provocărilor specifice - ghid pentru autorităţile locale de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor

- Analiza teritoriilor din zonele de frontieră şi a vecinătăţii acestora în contextul fundamentării programelor de cooperare teritorială transfrontalieră

2.3. Subprogramul „Dezvoltare durabilă şi planificare urbană şi teritorială integrată”

a) Scopul

Tematicile propuse se orientează spre analiza dezvoltării localităţilor în perioada postcomunistă, a promovării de noi instrumente şi reglementări în vederea fundamentării politicilor publice de dezvoltare urbană durabilă şi integrată, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin semnarea documentelor europene de profil.

Tematicile au o orientare prioritară spre dezvoltarea urbană durabilă, care să răspundă noilor provocări de la nivel global, ţinând cont de necesitatea atingerii unor cote ridicate de calitate a vieţii în condiţiile respectării trăsăturilor identitare ale oraşelor de toate tipurile, a utilizării eficiente a resurselor generale şi particulare şi a sporirii potenţialului competitiv.

b) Durata

Durata de realizarea a proiectelor din cadrul Subprogramului „Dezvoltare durabilă şi planificare urbană şi teritorială integrată” este de maximum 36 de luni calendaristice.

c) Bugetul

Bugetul estimat pentru Subprogramul „Dezvoltare durabilă şi planificare urbană şi teritorială integrată” a fost calculat la î .319 mii lei.

Necesarul de finanţare pentru cele 36 de luni calendaristice propuse pentru realizarea proiectelor este următorul:

- 2012 -167 mii lei;

- 2013 -576 mii lei;

- 2014 -576 mii lei.

d) Obiective specifice

2.3.1. Fundamentarea politicilor publice de dezvoltare regională şi de coeziune teritorială şi economico-socială pe termen mediu şi lung şi crearea premiselor pentru programarea, prioritizarea şi eficientizarea investiţiilor publice în infrastructura teritoriului şi localităţilor

2.3.2. Susţinerea politicilor publice din domeniul urbanismului:

- Evaluarea politicilor urbane în România postdecembristă

- Politici urbane, creativitate şi coeziune - cazul polilor de creştere

- Reabilitarea centrelor istorice + modele de intervenţie şi management în zonele critice

- Implicarea copiilor şi tinerilor în planificarea urbană participativă - program de educaţie urbană

- Modele de guvernantă în regenerarea urbană

- Tipologii de zone urbane defavorizate şi modele de intervenţie

- Construcţia politicilor de regenerare urbană

- Studii şi cercetări privind legislaţia comparativă în domeniul urbanismului şi planificării în Europa

- Evaluarea aplicării legii urbanismului şi amenajării teritoriului - impactul asupra zonelor metropolitane

- Modele de producţie şi management al locuinţelor sociale

- Parteneriatul public privat şi regenerarea urbană - instrumente de intervenţie destinate centrelor istorice

- Justiţia socială şi coeziunea economică şi socială ca elemente definitorii pentru practica de urbanism

- Analiza privind impactul modificărilor structurilor sociodemografice asupra dezvoltării echilibrate a teritoriului

- Identificarea teritoriilor coordonate de două sau mai multe centre urbane aflate în relaţii competiţionale

- Implementarea modalităţilor şi instrumentelor durabile de gestionare a resurselor energetice pe modelul locuirii tradiţionale

- Studiul implicaţiilor procesului de mobilitate rezidenţială către zonele periurbane

- Strategii de dezvoltare a zonelor rezidenţiale şi planificare urbană

- Relaţia urban - periurban şi analiza extinderii (necontrolate) a oraşelor

- Cercetări sociologice - de exemplu, analiza percepţiei privind standardul de viaţă în oraşele din România; probleme de segregare şi excluziune socială

- Instrumente/Metodologie de planificare a investiţiilor în zonele urbane funcţionale

- Identificarea clusterelor emergente şi a economiilor de aglomeraţie

- Instrumente de identificare a centrelor de inovare

- Studiu asupra coerenţei dintre politicile de transport şi politicile de urbanism la nivelul aglomeraţiilor urbane

3. Programul „Construcţii - aplicarea strategiilor europene în programele guvernamentale coordonate de MDRT”

Descrierea programului:

a) Scopul

Scopul acestui program este de a sprijini MDRT, celelalte instituţii din subordinea directă şi indirectă a ministerului, administraţiile publice locale şi sectorul construcţii din economia naţională prin iniţiative de fundamentare teoretică şi aplicare practică pentru a se realiza implementarea obiectivelor din Programul de guvernare, cu referire directă la:

- capitolul 16 - Politici de dezvoltare regională, a infrastructurii publice de interes local şi a turismului;

- capitolul 18 - Protecţia mediului înconjurător. Programul presupune cercetări, studii de caz şi implementări de soluţii inovatoare, în corelaţie cu angajamentele şi obligaţiile prevăzute în directivele europene aplicabile.

Cercetarea în construcţii prezintă anumite particularităţi conferite de faptul că produsul final se realizează la un amplasament dat prin reunirea mai multor produse, activităţi, tehnologii şi condiţii de mediu şi se referă, de la caz la caz, la materiale, elemente, subansamble sau structuri întregi, în interacţiune cu partea de mediu adiacent. Rezultatele se vor aplica pe domenii.

b) Durata

Durata de realizare a proiectelor din cadrul Programului „Construcţii - aplicarea strategiilor europene în programele guvernamentale coordonate de MDRT” este de maximum 36 de luni calendaristice.

c) Bugetul

Bugetul estimat pentru Programul „Construcţii - aplicarea strategiilor europene în programele guvernamentale coordonate de MDRT” a fost calculat la 2.720 mii lei.

Necesarul de finanţare pentru cele 36 de luni calendaristice propuse pentru realizarea proiectelor este următorul:

- 2012 -320 mii lei;

- 2013 -1.200 mii lei;

- 2014 -1.200 mii lei. d) Obiective specifice

- Elaborarea de cercetări şi studii de caz în corelaţie cu Programul de guvernare, angajamentele şi obligaţiile prevăzute în directivele UE, Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, precum şi cu Platforma naţională ONU-ISDR Hyogo,

standardele europene armonizate şi eurocodurile aplicabile, în condiţiile de mediu din teritoriu

- Implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă, protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere, obiective de guvernare/direcţii de acţiune prevăzute în capitolul 18 - Protecţia mediului înconjurător

 

ANEXA Nr. 2

 

LISTA PROIECTELOR

şi bugetul aferent acestora, cuprinse în Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012-2014

 

Denumire: Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului 2012-2014 Suma totală: 6.800 mii lei, din care:

- 2012 - 800 mii lei;

- 2013 - 3.000 mii lei;

- 2014 -3.000 mii lei.

1. Programul „Turism competitiv” Suma totală: 1.360 mii lei, din care:

- 2012 -160 mii lei;

- 2013 - 600 mii lei;

- 2014 - 600 mii lei.

1.1. Subprogramul „Infrastructură, servicii şi destinaţii turistice”

Obiectiv general: Creşterea atractivităţii turistice a României pe plan intern şi internaţional prin fundamentarea unor politici coerente de dezvoltare a infrastructurii, creşterea calităţii serviciilor turistice şi dezvoltarea destinaţiilor turistice Total: 982 mii lei, din care:

- 2012 -160 mii lei;

- 2013 - 390 mii lei;

- 2014 -432 mii lei.

 

Obiectiv specific 1.1.1: Crearea de modele de dezvoltare durabilă a turismului în ariile protejate din România

 

 

 

 

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

 

 

 

Denurnirea proiectului

 

 

 

 

 

1

 

 

Durata - luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Evaluare

a capacităţii

de suport ecologic a arealelor turistice

din parcurile naţionale, parcurile naturale şi rezervaţiile biosferei

 

30

Total: 130

2012:40

2013:45

2014:45

Dezvoltarea ecoturismului la nivelul ariilor protejate majore

Reducerea impactului negativ generat de dezvoltarea turismului în aceste areale fragile

Creşterea satisfacţiei turiştilor

Se va calcula capacitatea de suport pentru toate ariile protejate majore (parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii ale biosferei).

Se va realiza etapizat, prin realizarea mai multor studii de caz. Pentru fiecare studiu-pilot se vor realiza:

- analiza potenţialului turistic (natural şi antropic) şi ierarhizarea zonelor de interes turistic din cadrul arealului;

- analiza stadiului actual de valorificare turistică. Se vor face o evaluare a structurilor turistice de cazare, alimentaţie şi agrement şi o analiză a principalilor indicatori ai circulaţiei turistice pe ultimii ani;

- identificarea proiectelor viitoare de dezvoltare turistică. Vor fi analizate atât proiectele administraţiei siturilor, cât şi proiectele administraţiilor locale;

Transferul de date se va face către administraţiile ariilor protejate şi către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

 

 

 

 

- identificarea principalelor surse de conflict între activităţile turistice şi mediul natural şi sociocultural la nivelul arealului;

- determinarea capacităţii de suport turistic;

- identificarea unor măsuri de management pe baza determinării capacităţii de suport.

 

2.

Modele de amenajare şi de valorificare în turism ale ariilor protejate din reţeaua Natura 2000

 

24

Total: 75

2012:0

2013:45

2014:30

Modele de activităţi şi de amenajări turistice pentru cele două tipuri de arii protejate SPA şi SCI; din cele 557 de situri din România vor fi selectate studii de caz pentru a se vedea posibilităţile reale de valorificare a resurselor naturale prin turism ecologic.

Dezvoltarea integrată a turismului durabil la nivelul reţelei Natura 2000 - parcurgerea reglementărilor europene, analiza şi culegerea informaţiilor, ierarhizarea, identificarea celor pretabile pentru practicarea turismului; măsuri şi programe de acţiune pentru dezvoltarea turismului la nivel local

Reducerea conflictelor de interese economice la nivelul UAT

Transferarea rezultatelor cercetărilor către deţinătorii de asemenea arii protejate Contribuţie directă la fundamentarea strategiilor de dezvoltare locală prin practici prietenoase faţă de mediul înconjurător

Creşterea capacităţii locale de a realiza proiecte cu fonduri europene pentru dezvoltarea turismului

3.

Strategii de dezvoltare a turismului la nivelul unor destinaţii ecoturistice

 

24

Total: 90

2012:0

2013:45

2014:45

Modele de dezvoltare durabilă bazate pe ecoturism la nivelul viitoarelor destinaţii ecoturistice naţionale (în prezent sunt realizate criteriile ce vor sta la baza desemnării viitoarelor destinaţii ecoturistice.)

Prezentarea stadiului actual de dezvoltare la nivelul acestor destinaţii şi trasarea priorităţilor viitoare de dezvoltare a turismului, cu accent pe ecoturism

Diseminarea materialului în rândul factorilor interesaţi: asociaţii locale de dezvoltare a turismului, autorităţi locale, administraţii de arii protejate etc.

 

Obiectiv specific 1,1.2: Identificarea de soluţii şi modele pentru dezvoltarea de noi forme de turism

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Denumirea proiectului

1

Durata - luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Diversificarea ofertei de agrement prin dezvoltarea şi promovarea turismului ecvestru

 

12

Total: 31

2012:0

2013:0

2014:31

Identificarea oportunităţilor de dezvoltare a turismului ecvestru

Evaluarea ofertei actuale a turismului ecvestru în România şi experienţa altor ţări   în domeniu

Propuneri pentru dezvoltarea şi promovarea acestui tip de turism pe piaţa internă/externă

Studiul va sta la baza implementării unui program de dezvoltare a turismului ecvestru în România. Va fi creată o bază de date cu privire la obiectivele de interes pentru practicarea acestei forme de turism în România.

2.

Studiu de oportunitate pentru valorificarea turistică a patrimoniului industrial

 

12

Total: 31

2012:0

2013:0

2014:31

Analiza comparativă a experienţei din diferite ţări europene privind posibilităţile de valorificare a unor obiective industriale cu valorare istorică, memorială, arhitecturală şi culturală

Evaluarea posibilităţilor de dezvoltare a turismului axat pe bunuri ale patrimoniului industrial

Identificarea experienţelor pozitive din ţările UE, mai ales din fostele ţări socialiste Identificarea patrimoniului industrial din România, investigarea unor conflicte de interese economice Analiza posibilităţilor de valorificare în turism prin studii de caz

Transferul rezultatelor către deţinătorii direcţi ai unor asemenea valori de patrimoniu Fundamentarea politicilor MDRT pentru dezvoltarea turismului prin noi resurse şi promovarea acestora

3.

Identificarea produselor turistice specifice ce pot fi integrate în rute europene

 

24

Total: 115

2012:40

2013:40

2014:35

Propuneri de produse turistice, destinaţii, circuite, ce pot fi certificate şi integrate în circuite turistice europene Soluţii/Oportunităţi pentru atragerea şi extinderea circuitelor identificate la nivel european şi pe teritoriul ţării noastre

Asigurarea suportului autorităţilor pentru parcurgerea demersului de certificare şi integrare a produselor/ destinaţiilor/traseelor în trasee turistice europene

În cadrul proiectului ne propunem să identificăm circuite europene consacrate ce pot fi extinse şi pe teritoriul ţării noastre. De asemenea, trebuie identificate destinaţiile turistice, tipurile de produse ce pot fi dezvoltate, certificate şi integrate în circuite europene. Realizarea unei platforme de legătură cu autorităţi ce manageriază traseele europene

Comunicarea concluziilor (a demersului ce trebuie făcut) şi rezultatelor autorităţilor (locale, centrale) Diseminarea rezultatelor prin publicarea concluziilor (în publicaţii de specialitate, on-line, comunicări)

4.

Posibilităţi de dezvoltare a turismului pentru persoanele cu nevoi speciale

 

24

Total: 90

2012:0

2013:45

2014:45

Bune practici identificate la nivel internaţional Set de măsuri practice de dezvoltare a turismului pentru persoanele cu nevoi speciale

Analiza experienţei diferitelor ţări europene, analiza necesităţilor turistice ale persoanelor cu nevoi speciale, propunerea unor măsuri practice pentru facilitarea accesului persoanelor cu nevoi speciale la produsele turistice

Transferul rezultatelor cercetării către beneficiari Fundamentarea politicilor MDRT şi ale altor instituţii din domeniu în privinţa dezvoltării turismului pentru persoane cu nevoi speciale

5.

Studiu de cercetare-dezvoltare privind întocmirea unei baze de date spaţiale, referenţiată stereografic şi geografic, cuprinzând monumentele istorice de interes turistic în vederea poziţionării acestora pe Google Maps

 

32

Total: 130

2012:40

2013:45

2014:45

Creşterea numărului de vizitatori la monumentele istorice, prin promovarea acestora prin intermediul Google Maps

Realizarea unei baze de date spaţiale, referenţiată stereografic şi geografic, cuprinzând monumentele istorice. Baza de date va conţine, pe lângă informaţii de bază aferente fiecărui monument, şi date geospaţiale necesare poziţionării acestuia pe Google Maps

Datele vor fi transferate MDRT, reprezentând platforma de pornire pentru poziţionarea monumentelor pe Google Maps şi/sau prin intermediul altor programe bazate pe poziţionare şi orientare satelitară, în beneficiul turiştilor şi al administratorilor monumentelor.

6.

Reabilitarea, modernizarea şi introducerea în circuitul turistic a unor vechi staţiuni de renume din România, cu resurse balneare atestate prin studii de specialitate

 

22

Total: 90

2012:0

2013:45

2014:45

Determinarea problemelor actuale cu care se confruntă turismul în plan local, prin analize SWOT pentru fiecare staţiune

Realizarea de propuneri concrete de reabilitare, modernizare pentru infrastructura existentă

Analiza şi evaluarea stării de fapt a turismului în cele mai vechi staţiuni turistice din ţară Realizarea unei scheme-cadru pentru determinarea problemelor comune şi a celor specifice

Transferul rezultatelor se va face către ministerul de resort, patronatele din turism, Asociaţia Staţiunilor Balneare etc, pentru reabilitarea infrastructurii generale şi turistice şi pentru promovare. Poate sta la baza realizării unor proiecte ulterioare prin fonduri europene.

 

Obiectiv specific 1.1.3: îmbunătăţirea calităţii serviciilor în turism în vederea creşterii competitivităţii sectorului turistic din România la nivel european

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Denumirea proiectului

1

Durata

- luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Benchmarkingul - instrument de cercetare pentru evaluarea internă a performanţelor în turism

 

24

Total: 70

2012:0

2013:35

2015:35

Furnizarea unei metodologii unice (Sustainable Tourism Benchmarking Tool - STBT) pentru evaluarea turismului durabil, bazat pe o serie de indicatori cantitativi, instrument util pentru factorii de decizie, cercetători şi societăţile implicate în activităţi de turism

Analiza teoretico-metodologică a sistemelor statistice în turism utilizate în ţările membre UE şi în Europa

Benchmarking în materie de performanţe în turism obţinute de ţările europene

Benchmarkingul reprezintă un proces continuu folosit în managementul strategic, prin care organizaţia (autoritatea locală) îşi evaluează diferitele aspecte ale activităţii, în relaţie cu cele mai bune practici în domeniu; permite creşterea performanţei.

Conceptul de „Benchmarking” în domeniul turismului se află încă în faza de început, fiind utilizat mai ales în destinaţiile turistice (în special în stabilirea performanţelor specifice hotelurilor, staţiunilor, atracţiilor şi transporturilor turistice) şi mai puţin în industria turismului, în general.

Transferul rezultatelor către ministerul de resort şi asociaţiile patronale din turism.

Diseminarea prin publicarea rezultatelor

2.

Cercetări calitative şi cantitative privind piaţa turistică din România

 

30

Total: 130

2012:40

2013:45

2014:45

Studii, anchete, planuri de marketing pentru diverse destinaţii, categorii de turişti, segmente de piaţă etc.

Realizarea unor studii şi anchete, planuri de marketing în funcţie de necesităţile identificate (identificarea primelor 20 de atracţii turistice ale României; top 10 circuite turistice; planul clusterelor turistice; identificarea simbolurilor naţionale)

Transferul rezultatelor către ministerul de resort şi asociaţiile patronale din turism

 

1.2. Subprogramul „Managementul afacerilor în turism”

Obiectiv general: Fundamentarea politicilor de management ale Administraţiei Naţionale în Domeniul Turismului prin realizarea unor studii de cercetare privind piaţa muncii şi contribuţia economică a turismului Total: 378 mii lei, din care:

2012 -0 mii lei;

2013 -210 mii lei;

2014- 168 mii lei.

 

Obiectiv specific 1.2.1: Elaborarea de prognoze privind evoluţia viitoare a pieţei muncii în turism din perspectiva nevoilor viitoare de pregătire profesională, a calificărilor şi ocupaţiilor

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Denumirea proiectului

 

1

 

Durata

- luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Dezvoltarea turismului românesc prin stimularea antreprenoriatului inovativ

 

 

12

Total: 30

2012:0

2013:30

2014:0

Rezultate intermediare:

- realizarea a 4 studii privind dezvoltarea antreprenoriatului inovativ în turism (identificarea căilor de creştere a ocupării în turism şi a oportunităţilor de îmbunătăţire a accesului resursei umane pe piaţa muncii în turism, analiza efectelor susţinerii antreprenoriatului în turism şi alte activităţi conexe, identificarea de soluţii de stimulare a antreprenoriatului în turism pentru dezvoltarea unui turism durabil);

- cuantificarea efectelor directe şi propagate ale creşterii nivelului de cultură

antreprenorială în turism şi activităţilor antreprenoriale specifice din punctul de vedere al economiei locale;

- realizarea unei reţele a antreprenorilor din turism.

Rezultate finale:

- creşterea numărului persoanelor tinere şi al femeilor ocupate în sectorul turistic;

- creşterea numărului de antreprenori în sectorul turismului şi al ospitalităţii;

- recunoaşterea turismului ca un sector economic cu o contribuţie consistentă

dezvoltarea socioeconomică a comunităţilor locale;

- susţinerea dezvoltării turismului, crearea, dezvoltarea şi eficientizarea activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

- turismul va deveni un debuşeu pentru forţa de muncă internă afectată de criza economică.

Proiectul are drept scop identificarea mijloacelor de susţinere a  antreprenoriatului inovativ în turism şi alte activităţi conexe, în vederea creşterii ocupării în micile comunităţi şi în mediul rural şi asigurării unei dezvoltări durabile a comunităţilor locale.

Proiectul propus vine cu soluţii în direcţia creării de condiţii - cadru pentru ca regiunile turistice să devină propriii artizani ai dezvoltării prin:

promovarea culturii antreprenoriale şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale în turism şi activităţile conexe acestuia; sensibilizarea, participarea şi implicarea

comunităţilor locale în turism şi în activităţile conexe (meşteşuguri populare,

alimentaţie, prelucrarea lemnului, construcţii, transport, servicii cultural-recreative, comerţ etc.); crearea de parteneriate public-privat şi privat-privat; sprijinirea lidershipului local. Proiectul supune atenţiei o serie de subiecte de un real interes pentru economia românească şi perspectivele de dezvoltare a acesteia prin turism, respectiv: rolul resurselor umane, efectele dezvoltării turismului şi a activităţilor conexe asupra resurselor umane, particularităţile ocupării forţei de muncă, în particular. Totodată, se va face o analiză multidimensională şi multicriterială a ocupării cu evidenţierea aspectelor calitative de valorificare a potenţialului uman, respectiv: cerinţele de calificare, specificul locurilor de muncă, evoluţia şi structura ocupării forţei de muncă, productivitatea muncii din turism. Studiul îşi propune să identifice soluţii pentru revitalizarea resursei umane prin stimularea culturii antreprenoriale şi dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor specifice, crearea de parteneriate public-privat şi privat-privat, sprijinirea lidershipului local, promovarea formării continue a populaţiei active

Studiul va sta la baza elaborării politicilor de dezvoltare a resurselor umane în sectorul de turism şi a programelor de stimulare a antreprenoriatului în

România:

- organizarea a 3 seminare de lucru pentru diseminarea rezultatelor proiectului în

regiuni-cheie de dezvoltare turistică, cu tema „Fii întreprinzător în turism!”;

- realizarea unor parteneriate între mediul academic, cel de cercetare şi cel de afaceri pentru diseminarea rezultatelor proiectului şi ale proiectelor similare.

Prin intermediul acestui proiect se vor identifica mijloacele de formare a unei resurse antreprenoriale, capabilă să îşi identifice propriile atuuri şi să şi le pună în valoare, făcând posibilă creşterea competitivităţii sectorului turistic în raport cu alte domenii de activitate. Creşterea numărului de întreprinderi de turism reprezintă un atu pentru economia românească, nu doar prin faptul că se pune în

valoare o resursă insuficient exploatată, şi anume cea turistică, ci şi prin faptul că operatorii economici vor deveni plătitori de taxe şi impozite către bugetul statului şi vor putea crea noi locuri de muncă în plan local.

2.

Proiecţii privind cererea de forţă de muncă la nivel naţional şi regional şi prognoză pe termen mediu şi lung a necesarului de calificări în sectorul turistic

 

24

Total: 60

2012:0

2013:30

2014:30

Proiecţie a cererii de forţă de muncă la nivel regional şi naţional

Prognoză pe termen mediu şi lung a necesarului de calificări în sectorul turistic

Definirea indicatorilor de previzionare a cererii forţei de muncă

Culegerea şi prelucrarea datelor

Analiza rezultatelor

Transferul rezultatelor cercetării către beneficiari

Fundamentarea politicilor privind ocuparea în sectorul turistic

 

Obiectiv specific 1.2.2: Identificarea de politici şi instrumente economice şi financiare de stimulare a competitivităţii sectorului turistic din România

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Denumirea proiectului

 

 

1

 

 

Durata - luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Instrumente şi politici de optimizare fiscală în vederea stimulării activităţii turistice

 

12

Total: 35

2012:0

2013:0

2014:35

Impactul socioeconomic al impozitării în sectorul turistic Analiza cadrului politic şi legislativ în domeniul impozitării în turism

Politici fiscale, impozitarea la nivel naţional şi local Tipuri de taxe şi impozite aplicate în turismul românesc Impactul politicii fiscale asupra sectorului turistic Modele econometrice de evaluare a diferitelor măsuri de impozitare asupra bugetului de venituri din sectorul de turism Evaluarea rezultatelor sectorului turistic prin prisma diferitelor politici fiscale

Crearea unui sistem de analiză a impozitării turismului, precum şi a resurselor necesare dezvoltării acestui sector, avându-se în vedere importanţa resurselor atrase la buget pentru finanţarea politicilor care vizează turismul, dar şi politicile din sfera ocupării, fiind ştiut faptul că turismul a fost, este şi va rămâne un element de mare importanţă în cadrul oricărei economii, capabil de a genera noi locuri de muncă, de a stimula creşterea economică

Transferul rezultatelor cercetării către beneficiari Fundamentarea unor politici fiscale în sectorul turistic

2.

Cercetări privind dezvoltarea economiei locale prin valorificarea ocupaţiilor tradiţionale arhaice

 

12

Total: 20

2012:0

2013:20

2014:0

Determinarea tipologiei vechilor ocupaţii şi meşteşuguri din comunităţile rurale şi a valenţei lor turistice

Prezentarea de soluţii pentru reluarea unor vechi tradiţii şi modele de valorificare a lor prin turism, cu studii de caz

Identificarea ocupaţiilor tradiţionale arhaice

Atragerea în turism a unor resurse turistice locale, mai puţin cunoscute şi promovate

Transmiterea datelor şi informaţiilor obţinute către MDRTşi către direcţiile judeţene pentru cultură şi conservarea tradiţiilor populare, în judeţele de unde au fost selectate studiile de caz Publicarea de articole în reviste de specialitate

 

Obiectiv specific 1.2.3: Realizarea de analize şi cercetări statistice privind evaluarea contribuţiei economice a turismului în România

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Denumirea proiectului

1

Durata - luni -

Valoare totală/ Valoare 2012/ Valoare 2013/ Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Studiu privind realizarea unor statistici interconectate între turism şi transportul aerian de pasageri

 

10

Total: 20

2012:0

2013:20

2014:0

Număr de indicatori statistici ce pot fi folosiţi atât de domeniul turismului, cât şi de cel al transportului aerian O metodologie de comparare a indicatorilor statistici

Prima activitate a proiectului constă în identificarea statisticilor existente în domeniul turismului şi a transportului aerian atât la nivel intern, cât şi la nivel internaţional. După o analiză teoretico-metodologică se vor prezenta modalităţi de realizare a comparabilităţii şi compatibilităţii indicatorilor statistici.

Utilizarea rezultatelor poate fi făcută atât de administraţia centrală în domeniul turismului, cât şi de autorităţile aeroportuare din România, care vor putea folosi în comun o serie de indicatori specifici ambelor domenii de activitate (turism şi transport aerian de pasageri).

2.

Studiu privind analiza şi cuantificarea economiei subterane în turismul românesc

 

22

Total: 60

2012:0

2013:30

2014:30

Particularizare sectorială a modului de calcul al economiei subterane

Oferirea unor estimări ale dimensiunii economiei subterane în turismul din România

Proiectul demarează cu o analiză teoretică a conceptelor în domeniu, precum şi a metodelor/ metodologiilor de cuantificare a economiei subterane folosite pe plan naţional şi internaţional. După această analiză se vor prezenta unele modele de cuantificare a economiei subterane folosite în turismul românesc.

MDRT va dispune de cifre (estimate în urma unei metodologii specializate) privind economia subterană. Acestea vor fi utile în fundamentarea unor politici pentru diminuarea economiei subterane şi creşterea gradului de fiscalizare în domeniu.

3.

Rapoarte statistice de monitorizare a turismului în România (la nivel de trimestru, semestru, 9 luni, an)

 

34

Total: 93

2012:0

2013:50

2014:43

Prezentarea ratelor de creştere a indicatorilor statistici (comparativ cu perioada similară din anul precedent), grafice de evoluţie, cote de piaţă, analiza comparativă (benchmarking) cu alte ţări, rapoarte specializate pentru anumite pieţe (ţări sursă) considerate prioritare sau de oportunitate pentru România în eforturile sale de promovare externă

Sub forma unor rapoarte realizate din 3 în 3 luni, analiza turismului va fi împărţită pe 3 capitole: turism intern, turism extern (outbound) şi turism receptor (inbound). Vor fi luaţi în considerare indicatorii statistici monetari şi nemonetari furnizaţi de INS şi BNR, precum şi informaţii preluate şi prelucrate din alte baze de date sau rapoarte ale unor organisme internaţionale (European Travel Commission, OMT, Eurostat etc.). De asemenea, raportul va fi precedat de o succintă prezentare a contextului economic şi a situaţiei internaţionale în domeniu.

Rapoartele vor fundamenta monitorizarea implementării planul de marketing al MDRT. De asemenea, statisticile vor putea constitui un instrument de fundamentare a unor decizii în domeniu ale MDRT.

4.

Asistenţa metodologică şi cercetări suport pentru implementarea Contului satelit al turismului în România

 

24

Total: 60

2012:0

2013:30

2014:30

în funcţie de cerinţele MDRT şi INS se vor elabora documentaţii privind unele aspecte metodologice ale compilării CST (de exemplu, recomandări teoretice privind metodele de compilare, analiza situaţiei în alte ţări, bune practici, simulări, estimări ale datelor lipsă etc.)

Se vor analiza o serie de aspecte metodologice, precum şi sursele de date statistice necesare compilării. De asemenea, se are în vedere şi prezentarea dificultăţilor metodologice în ceea ce priveşte tratamentul acordat vizitatorilor de o zi (excursioniştilor), pachetele turistice oferite de agenţiile de turism, cazarea în casele de vacanţă, bunurile de folosinţă îndelungată în turism, precum şi modalităţile de estimare a acestora.

Rezultatele proiectului vor sprijini direct compilarea CST de către INS, având sprijinul BNR şi în parteneriat cu MDRT. Conform protocolului încheiat între aceste instituţii în anul 2011, INCDT va putea furniza asistenţa metodologică pentru compilarea CST.

 

2. Programul „Dezvoltare teritorială durabilă şi integrată”

Suma totală: 2.720 mii lei, din care:

- 2012 -320 mii lei;

- 2013 -1.200 mii lei;

- 2014 -1.200 mii lei.

 

2.1. Subprogramul „Sisteme informaţionale geografice şi baze de date spaţiale pentru planificarea şi dezvoltarea teritorială”

Obiectivul general: Dezvoltarea de tehnici şi instrumente de planificare spaţială a teritoriului la nivel naţional, urban şi rural şi crearea bazelor de date spaţiale

Total: 435 mii lei, din care:

- 2012 - 51 mii lei;

- 2013 -192 mii lei;

- 2014 - 192 mii lei.

 

Obiectiv specific: Furnizarea de informaţii, analize şi scenarii privind disparităţile teritoriale în dezvoltarea economică şi socială a României

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

 

 

 

Denumirea proiectului

1

Durata

- luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Cartarea disparităţilor teritoriale socio-economice în România

 

36

Total: 435

2012:51

2013: 192

2014:192

Elaborarea unei metodologii de identificare a disparităţilor teritoriale

Construirea unui set de indicatori pe domenii ale dezvoltării economice si sociale

Realizarea de hărţi în dinamică pentru fiecare indicator

Analiza disparităţilor socioeconomice, comparaţii cu UE

Definirea conceptului de disparitate teritorială

Stabilirea nivelurilor de analiză

Crearea sistemului de indicatori

Identificarea surselor de date primare

Măsurarea dezechilibrelor/disparităţilor teritoriale

Dinamica temporală a disparităţilor

Cartografierea disparităţilor teritoriale

Depistarea şi analiza factorilor care generează disparităţile teritoriale

Politici publice de eficientizare a investiţiilor, aplicarea de autorităţile publice centrale şi locale a orientărilor, principiilor si obiectivelor dezvoltării teritoriale comunitare si strategice

 

2.2. Subprogramul „Strategii, scenarii şi modele de planificare a teritoriului naţional 2014-2020”

Obiectiv general: - Susţinerea şi fundamentarea politicii de dezvoltare teritorială şi a programelor naţionale şi europene prin dezvoltarea de tehnici şi instrumente pentru planificarea spaţială a teritoriului la nivel naţional, urban şi rural

Total: 966 mii lei, din care:

- 2012 -102 mii lei;

- 2013 -432 mii lei;

- 2014 -432 mii lei.

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Denumirea proiectului

1

Durata

- luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Structurarea teritoriului în zone urbane funcţionale - analiză privind capacitatea de asociere şi cooperare a UAT, identificarea potenţialelor zone urbane funcţionale în vederea fundamentării politicilor privind dezvoltarea teritorială Consolidarea parteneriatului dintre zone urbane şi rurale prin îmbunătăţirea mecanismului de prevenţie şi consolidarea dimensiunii teritoriale

 

36

Total: 485

2012:51

2013:217

2014:217

Evaluarea capacităţii de asociere si cooperare la nivel de UAT

Identificarea zonelor urbane funcţionale

Depistarea tipurilor de parteneriate între oraşe şi comune, respectiv între comune, existente la nivel naţional

Aplicarea conceptului de Community-led local development şi evidenţierea unor modalităţi de promovare a strategiilor de dezvoltare locală integrată

Experienţa internaţională

Trecerea în revistă a legislaţiei româneşti existente

Criterii de analiză şi indicatori relevanţi, categorii de parteneriate şi forme asociative între autorităţile administraţiei publice locale, delimitarea teritorială, scopul formării şi proceduri de înfiinţare, modul de funcţionare, tipurile de proiecte, reglementările specifice referitoare la asociaţiile constituite pentru furnizarea de servicii publice, posibilităţile de extindere a sferei de activitate a asociaţiilor, elementele inovative şi contribuţiile la consolidarea dimensiunii teritoriale a politicilor sectoriale

Politici publice de eficientizare a investiţiilor, aplicarea de autorităţile publice centrale şi locale a orientărilor, principiilor şi obiectivelor dezvoltării teritoriale comunitare şi strategice

Generarea de acte normative şi alocări de resurse pentru aplicarea politicilor regionale şi de coeziune în perioada de programare 2014-2020

2.

Planul de amenajare a teritoriului zonal regional - instrument al planificării spaţiale durabile la nivel regional. Metodologia de elaborare, cadrul conţinut şi modul de abordare în vederea asigurării corelării cu celelalte instrumente strategice realizate la nivel regional

 

36

Total: 485

2012:51

2013:217

2014:217

Definirea instrumentului - metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru - în contextul planificării teritoriale din România - ce indică direcţiile de dezvoltare spaţială la nivel regional, fundamentează programele de dezvoltare regională şi asigură corelarea cu documentaţiile de amenajarea teritoriului Corelarea cu strategiile sectoriale şi cu cele 8 planuri de dezvoltare regională realizate de către agenţiile de dezvoltare regională

În contextul viitorului exerciţiu financiar 2014-2020, avându-se în vedere condiţionalităţile ce vor trebui îndeplinite pentru a avea acces la finanţare, precum şi provocările existente la nivelul regiunilor ce determină mărirea disparităţilor intra- şi inter­regionale, în cadrul procesului de planificare strategică este nevoie de abordare integrată, inteligentă şi sustenabilă, care să cuprindă instrumente corelate, capabile să faciliteze implementarea obiectivelor stabilite. Este nevoie de coordonarea activităţilor, de cooperarea tuturor actorilor relevanţi în vederea coagulării eforturilor de dezvoltare a regiunilor şi evitarea paralelismului în strategii de dezvoltare, politici, programe şi proiecte dezvoltate de diferite unităţi ale aparatului central. În contextul accentuării gradului de competitivitate între regiunile europene în captarea de investiţii, în atragerea de investitori şi forţă de muncă de calitate, în contextul eforturilor depuse de a depăşi criza economică este nevoie de eficienţă, de limitarea cheltuielilor şi de maximizarea efectelor.

În acest sens procesul de planificare este esenţial. PATZR reprezintă transpunerea în profil spaţial a strategiei de dezvoltare a fiecărei regiuni, dar şi identificarea proiectelor cu relevanţă regională, în comparaţie cu generaţiile anterioare de planuri, abordarea de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generaţie de politici integrate de dezvoltare. Această nouă abordare presupune nu doar o reformulare a obiectivelor şi instrumentelor, ci şi a structurii şi cadrului de implementare a PATZR prin coordonarea acţiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare. Obiectivul de bază al acestui studiu este formularea unui cadru metodologic unitar pentru elaborarea şi conţinutul documentaţiei tip PATZR, stabilirea responsabilităţilor şi a mecanismelor de colaborare între diferitele niveluri administrativ-teritoriale, în concordanţă cu legea şi cu celelalte acte normative în vigoare, precum şi cu principiile şi orientările documentelor europene în domeniul amenajării teritoriului. Analizele care se efectuează în cadrul acestei documentaţii au ca scop identificarea oportunităţilor de cooperare între judeţele care sunt asociate în regiunea de dezvoltare, precum şi valorificarea efectelor sinergice ale acestora. PATZR este documentul de planificare strategică teritorială la nivel regional, care oferă o viziune largă şi un cadru general de dezvoltare teritorială pe termen mediu şi lung.

 

Instrumentul se adresează atât elaboratorilor şi beneficiarilor acestei documentaţii, cât şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în avizare sau în aprobare.

 

2.3. Subprogramul „Dezvoltare durabilă şi planificare urbană şi teritorială integrată”

Obiectivul general: Dezvoltarea intensivă a aşezărilor urbane din România, în contextul necesităţii de personalizare a cadrului fizic, de utilizare eficientă a terenurilor, a atingerii unor cote necesare de calitate şi sustenabilitate a vieţii locuitorilor, de ridicare a capacităţii-suport de competitivitate

Total: 1.319 mii lei, din care:

- 2012 -167 mii lei

- 2013 -576 mii lei

- 2014 -576 mii lei

 

2.3.1. Obiectiv specific: Susţinerea politicilor publice din domeniul urbanismului

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Denumirea proiectului

1

Durata

- luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Influenţa Uniunii Europene în legislaţia şi practicile de urbanism. Bilanţ şi perspective privind aplicarea Legii urbanismului în România

 

36

Total: 458

2012:58

2013:200

2014:200

Sintetizarea principalelor direcţii de acţiune în abordarea dezvoltării urbane durabile

Identificarea unor modele de bună practică ce pot fi adaptate la practica din domeniu din România

Identificarea efectelor produse de modificările din legislaţia naţională

Identificarea modificărilor/adăugirilor necesar a fi realizate în legislaţia din domeniul urbanismului

Uniunea Europeană are competenţe limitate în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană, aceasta fiind în atribuţia fiecărui stat membru. Avându-se în vedere provocările din ce în ce mai numeroase cu care se confruntă statele europene, precum şi importanţa pe care o au oraşele în contextul coeziunii teritoriale, în vederea coordonării şi corelării acţiunilor, la nivel european, sunt realizate grupuri de lucru în cadrul cărora se elaborează documente-cadru, ale căror prevederi sunt preluate de către statele membre în legislaţia naţională sau în practica din urbanism. În România, ca urmare a principalelor documente-cadru, precum şi din cauza unei dezvoltări haotice a localităţilor, a fost început un amplu proces de reformare a legislaţiei.

Realizarea acestui proiect constituie o fundamentare a activităţilor autorităţii centrale în realizarea unei legislaţii coerente şi aplicabilă în domeniu, precum şi pentru definirea priorităţilor şi abordărilor privind practica din domeniul urbanismului.

2.

Instrumente financiare şi administrative ce contribuie la dezvoltarea urbană durabilă în vederea fundamentării politicilor de dezvoltare locală durabilă şi integrată

 

36

Total :458

2012:58

2013:200

2014:200

Analiza priorităţilor de politică naţională de dezvoltare urbană

Analiza bazei legale şi instituţionale de dezvoltare urbană

Analiza planurilor integrate de dezvoltare urbană 2007-2013 şi a tipurilor de proiecte finanţate prin programele operaţionale

Depistarea categoriilor de investiţii prioritare la nivelul oraşelor româneşti

Identificarea categoriilor de acţiuni inovatoare (proiecte urbane pilot)

Aspecte privind aplicarea conceptului de investiţii teritoriale integrate în contextul urban românesc Definirea altor tipuri de instrumente (de exemplu, PPP) Identificarea oraşelor în care dezvoltarea urbană durabilă integrată va primi sprijinul politicii de coeziune

Consolidarea dimensiunii urbane în perioada de programare 2014-2020 Conceptul de dezvoltare urbană durabilă integrată, abordări şi aplicarea lor în România

Stabilirea nivelurilor teritoriale de analiză (regiune, oraş ca întreg, zone intraurbane defavorizate) Trecerea în revistă a instrumentelor financiare şi administrative de dezvoltare urbană actuale

Analiza şi adaptarea unor concepte ce stau la baza viitoarei programări financiare:

- dezvoltarea locală centrată pe comunitate;

- cooperarea teritorială pentru accesarea fondurilor;

- acţiuni inovatoare;

- investiţii teritoriale integrate;

- platforma de dezvoltare urbană

Modalităţi de finanţare multiplă/încrucişată din diferite axe prioritare şi programe

Generarea de acte normative şi alocări de resurse pentru aplicarea politicilor regionale şi de coeziune în perioada de programare 2014-2020

3.

Metode de reconversie funcţională a frişelor industriale urbane - analize şi sinteze ale practicilor europene în vederea îmbunătăţirii politicilor şi instrumentelor operaţionale urbane din România

 

36

Total: 403

2012:51

2013: 176

2014:176

Realizarea unui instrument de dezvoltare urbană integrată prin care se facilitează regenerarea urbană în zonele cu mari ansambluri industriale Identificarea unor metode de bună practică la nivel european care pot fi adaptate specificului naţional şi local

în contextul transformărilor economice şi declinului industrial din ultima parte a secolului XX vor fi analizate posibilităţile de reintroducere a terenurilor ocupate de funcţiuni industriale în cadrul sistemului oraşului, asigurându-se un model de abordare integrat, condiţionat de tipul de proprietate, amplasarea în cadrul oraşului.

Instrument de management şi planificare urbană în care va contribui la facilitarea activităţilor autorităţilor locale în regenerarea urbană

 

3. Programul „Construcţii - aplicarea strategiilor europene în programele guvernamentale coordonate de MDRT”

Suma totală: 1.720 mii lei, din care:

- 2012 -320 mii lei;

- 2013 -1.200 mii lei;

- 2014 -1.200 mii lei.

Obiectivul general

Programul va sprijini MDRT, celelalte instituţii din subordinea directă şi indirectă a ministerului, administraţiile publice locale şi sectorul construcţii din economia naţională prin studii, cercetări şi aplicare practică pentru a se realiza implementarea obiectivelor din Programul de guvernare şi obligaţiile asumate faţă de UE, cu referire directă la:

- capitolul 16 - Politici de dezvoltare regională, a infrastructurii publice de interes local şi a turismului;

- capitolul 18 - Protecţia mediului înconjurător.

MDRT are în responsabilitate, reglementează şi coordonează tehnic domeniul construcţii, precum şi Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă în caz de cutremure şi alunecări de teren, precum şi programele naţionale de reducere a riscului seismic, aplicarea Legii PATN, secţiunea a V-a „Zone de risc natural”.

Obiective specifice

- Elaborarea de cercetări şi studii de caz în corelaţie cu Programul de guvernare, angajamentele şi obligaţiile prevăzute în directivele UE, Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, precum şi cu Platforma Naţională ONU-ISDR Hyogo, standardele europene armonizate şi eurocodurile aplicabile, în condiţiile de mediu din teritoriu

- Implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă, protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, punerea în aplicare a Planului de gospodărire integrată a zonei costiere, obiective de guvernare/direcţii de acţiune prevăzute în capitolul 18 - Protecţia mediului înconjurător

 

 

- mii lei -

Nr. crt.

Denumirea proiectului

1

Durata - luni -

Valoare totală/

Valoare 2012/

Valoare 2013/

Valoare 2014

Rezultate preconizate

Rezumatul proiectului

Mod de aplicare/utilizare a rezultatelor

0

2

3

4

5

6

1.

Evaluarea şi cartografierea riscurilor din cutremure în România pentru managementul dezastrelor la nivel naţional, conform Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene

 

36

800

2012/100

2013/350

2014/350

Studii, scenarii şi reprezentări de tip matrice a riscurilor şi documentaţii specifice - hărţi pentru estimarea preliminară a riscului seismic, în condiţiile deosebite cauzate de sursa seismogenă Vrancea Scenarii multirisc, cu evaluarea impactului şi analiza capacităţilor de autoprotecţie prin care se reduce expunerea sau vulnerabilitatea Contribuţii la stabilirea de standarde minime UE pentru prevenirea dezastrelor, mai ales cu privire la riscurile transfrontaliere Stabilirea metodologiei necesare pentru MDRT şi sectoarele coordonate de alte ministere şi autorităţi la nivel naţional pentru a prognoza efectele viitoare şi a le face faţă

Se vor efectua studii şi cercetări pentru evaluarea calitativă, identificarea scenariilor multihazard şi multirisc. Se va pregăti metodologia aplicabilă, potrivit documentului „Liniile directoare privind evaluarea şi cartografierea riscurilor pentru managementul dezastrelor - SEC (2010) 1626 final”. Se vor efectua analize de hazard şi analize de risc, evaluări ale impacturilor şi capacităţilor de autoprotecţie.

Rezultatele vor reprezenta îndeplinirea obligaţiilor României - MDRT, conform Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene, pentru elaborarea de către Comisia Europeană a unei politici coerente de management al riscurilor la nivelul UE. MDRT va prelua rezultatele în strategia privind riscul seismic la nivel naţional. MDRT va transmite Comisiei Europene datele privind riscul seismic cu impact major, prin Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional - GLERNN de la nivelul IGSU.

2.

Evaluarea şi cartografierea riscurilor din alunecări de teren în România pentru managementul dezastrelor la nivel naţional, conform Strategiei de securitate internă a UE

 

36

800

2012/100

2013/350

2014/350

Studii, scenarii şi reprezentări de tip matrice a riscurilor şi documentaţii specifice - hărţi pentru estimarea preliminară a riscului seismic, în condiţiile deosebite cauzate de sursa seismogenă Vrancea Scenarii multirisc, cu evaluarea impactului şi analiza capacităţilor de autoprotecţie prin care se reduce expunerea sau vulnerabilitatea Contribuţii la stabilirea de standarde minime UE pentru prevenirea dezastrelor, mai ales cu privire la riscurile transfrontaliere Stabilirea metodologiei necesare pentru MDRT şi sectoarele coordonate de alte ministere şi autorităţi la nivel naţional pentru a prognoza efectele viitoare şi a le face faţă

Se vor efectua studii şi cercetări pentru evaluarea calitativă, identificarea scenariilor multihazard şi multirisc. Se va pregăti metodologia aplicabilă, potrivit documentului „Liniile directoare privind evaluarea şi cartografierea riscurilor pentru managementul dezastrelor - SEC (2010) 1626 final”. Se vor efectua analize de hazard şi analize de risc, evaluări ale impacturilor şi capacităţilor de autoprotecţie.

Rezultatele vor reprezenta îndeplinirea obligaţiilor României - MDRT, conform Strategiei de securitate internă a Uniunii Europene, pentru elaborarea de către Comisia Europeană a unei politici coerente de management al riscurilor la nivelul UE. MDRT va prelua rezultatele în strategia privind riscul seismic la nivel naţional. MDRT va transmite Comisiei Europene datele privind riscul seismic cu impact major, prin Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel naţional - GLERNN de la nivelul IGSU.

3.

Evaluarea în timp real a siguranţei structurale a construcţiilor de interes public deosebit - dezvoltarea infrastructurii de monitorizare a efectului cutremurelor şi vibraţiilor pentru cercetarea stării de sănătate structurală

 

36

760

2012/60

2013/350

2014/350

Elaborarea şi analiza modelelor de instrumentare pe diverse tipuri de construcţii de interes deosebit (1-3 clădiri), care să servească drept know-how tuturor autorităţilor care deţin clădiri cu funcţiuni deosebite

Dezvoltarea instrumentelor software de analiză structurală avansată a tipurilor de structuri instrumentate

Dezvoltarea conceptului de „laborator la scară naturală” on-line, pentru a furniza date de comportare la cutremure, a fi comparate cu evaluările analitice şi a fundamenta decizia privind utilizarea sigură a clădirilor, şi perfecţionarea codurilor de proiectare la cutremur

Se vor efectua cercetări aplicative privind dezvoltarea infrastructurii de monitorizare - instrumentare seismică a construcţiilor de interes public deosebit conform cerinţelor codurilor de proiectare actuale.

Se vor dezvolta şi exploata baze de date de observaţie, obţinute prin  monitorizarea efectului cutremurelor şi vibraţiilor.

Recomandări pentru instrumentarea unor clădiri de interes deosebit din Bucureşti şi din alte zone seismice afectate de cutremurele intermediare vrâncene.

Crearea, în cadrul MDRT-INCD URBAN-INCERC, a unui centru-pilot de control şi decizie tehnică pentru intervenţii de urgenţă asupra construcţiilor, bazat pe evaluarea în timp real a siguranţei structurale

4.

Impactul factorilor de mediu asupra construcţiilor din zona litorală

 

36

360

2012/60

2013/150

2014/150

Studiu integrat privind starea de degradare a construcţiilor de pe litoralul românesc, ca urmare a impactului acţiunii complexe a factorilor agresivi de mediu (fizico-chimici, climatici, poluare ş.a.)

Identificarea agenţilor actuali agresivi de mediu, precum şi a principalilor factori care determină evoluţia degradărilor specifice ale construcţiilor pe parcursul exploatării Stabilirea modului de abordare a problematicii şi măsurile de principiu pentru reducerea impactului negativ

Identificarea agenţilor actuali agresivi de mediu din zona litoralului românesc

Selectarea unor obiective din fondul construit, cu stabilirea şi analiza integrată a stării de deteriorare sub acţiunea factorilor agresivi de mediu şi a condiţiilor de exploatare

Elaborarea de măsuri integrate

Recomandări de utilizare şi/sau proiectare ce vor fi publicate în literatura tehnică, de care vor beneficia în egală măsură specialiştii, deţinătorii şi utilizatorii fondului construit şi autorităţile din zona litoralului

Diseminarea rezultatelor studiului de cercetare prin evenimente tehnice de brokeraj ştiinţific

 

ACTE ALE OFICIULUI ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului având drept obiect Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM

 

Ţinând cont de Referatul Direcţiei registre şi gestiune colectivă nr. RG 11/8.267 din 18 septembrie 2012,

având în vedere prevederile art. 1312 alin. (2) şi art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite prezenta decizie.

Art. 1. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Protocolul având drept obiect Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM, încheiat între organismul de gestiune colectivă PERGAM - Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice, pe de o parte, şi Societatea Română de Televiziune

(SRTV), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), Societatea Comercială PRO TV - S.A. (Pro TV), Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A., Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), pe de altă parte, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul www.orda.ro

 

Directorul general al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor,

Adriana Dontu

 

Bucureşti, 19 septembrie 2012.

Nr. 151.

 

ANEXA

 

PROTOCOL

având drept obiect Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice – PERGAM

 

Prezentul protocol s-a încheiat între părţile:

Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM, cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Mircea Vodă nr. 35, bl. M27, et. 6, ap. 17, sectorul 3, CIF RO25900377, înregistrată în Registrul asociaţiilor si fundaţiilor cu nr. 73/11.08.2009, cont IBAN RO80 RNCB 0090 1113 2293 0002, BCR Sucursala Lipscani, reprezentată legal prin Marinescu Ana-Maria, în calitate de director general, pe de o parte, şi

ARCA- Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale, cu sediul în municipiul Bucureşti, intrarea Victor Eftimiu nr. 5-7, et. 9, ap. 58, sectorul 1, cod fiscal 7965700, reprezentată legal prin George Chiriţă, în calitate de director executiv;

SRTV - Societatea Română de Televiziune, cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor nr. 191, sectorul 1,cod fiscal 8468440, reprezentată legal prin Alexandru Lăzescu, în calitate de preşedinte-director general;

Societatea Comercială PRO TV - S.A. (Pro TV), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Pache Protopopescu nr. 109, sectorul 2, cod fiscal R7837921, J40/9244/1995, reprezentată legal prin Elena Petre, în calitate de director de administrare afaceri;

Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A. (Antena 1), cu sediul în municipiul Bucureşti, Str. Gârlei nr. 1B, sectorul 1, cod fiscal R01599030, J40/3765/1991, reprezentată legal prin Adrian Nanulescu, în calitate de director general;

Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. Dimitrie Pompeiu nr. 9-9A, Iride Business Park, clădirea 20, et. 2, sectorul 2, cod fiscal R4747298, J40/20632/1992, reprezentată legal prin Mihaela Dumitru, în calitate de administrator, pe de altă parte.

În temeiul art. 131 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 255/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 4 octombrie 2011, s-a constituit Comisia pentru negocierea Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale, operelor scrise şi operelor din domeniul artelor vizuale ale acestora, formată din câte un reprezentant al DACIN-SARA- Drepturi

de Autor în Cinematografie şi Audiovizual - Societatea Autorilor Români din Audiovizual, al COPYRO - Societate de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor, al PERGAM - Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice şi al VISARTA- Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor în Domeniul Artelor Vizuale, reprezentând organismele de gestiune colectivă din domeniu, pe de o parte, şi câte un reprezentant al Societăţii Comerciale ANTENA TV GROUP - S.A. (Antena 1), al Societăţii Comerciale PRO TV - S.A. (Pro TV), al Societăţii Comerciale SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) şi al Societăţii Române de Televiziune (SRTV), reprezentând utilizatorii, pe de altă parte.

Având în vedere imposibilitatea stabilirii unei singure metodologii aplicabile celor 4 organisme de gestiune colectivă, precum şi a unei singure metodologii vizând domeniul operelor scrise, părţile au convenit reglementarea distinctă a Metodologiei privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea

operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM.

Ţinând cont de cadrul legal actual, de condiţiile economice existente, precum şi de metodologiile anterioare încheiate în domeniu,

susţinând necesitatea reglementării în bune condiţii a activităţii de gestiune colectivă şi de apărare a intereselor titularilor de drepturi care trebuie să fie remuneraţi pentru utilizarea operelor lor radiodifuzate,

în considerarea faptului că dreptul supus negocierii face parte din categoria drepturilor gestionate colectiv facultativ,

părţile au căzut de acord cu privire la încheierea prezentului protocol şi au convenit Metodologia privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul protocol.

 

SRTV - Societatea Română de Televiziune

Alexandru Lăzescu,

preşedinte-director general

PERGAM

Ana-Maria Marinescu,

director general

ARCA - Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale

George Chiriţă,

director executiv

 

Societatea Comercială PRO TV - S.A. (Pro TV)

Elena Petre,

director de administrare afaceri

 

Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A. (Antena 1)

Adrian Nanulescu,

director general

 

Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV)

Mihaela Dumitru,

administrator

 

 

ANEXA

la protocol

 

 

METODOLOGIE

privind remuneraţia datorată de organismele de televiziune titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor scrise gestionate de Societatea Autorilor şi Editorilor Români de Opere Ştiinţifice - PERGAM

 

1. Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a operelor scrise din repertoriul organismului de gestiune colectivă, aduse anterior la cunoştinţa publicului şi aflate în termenele de protecţie legală, se poate realiza fie în baza unei licenţe neexclusive, eliberată de organismul de gestiune colectivă pentru repertoriul gestionat, fie în baza unor contracte directe încheiate cu titularii de drepturi sau cu mandatarii autorizaţi ai acestora.

2. Este utilizator, în sensul prezentei metodologii, organismul de televiziune titular al unei licenţe audiovizuale valabile eliberate de Consiliul Naţional al Audiovizualului şi care utilizează opere scrise din repertoriul organismului de gestiune colectivă.

3. Cererile de acordare a autorizaţiilor de licenţă neexclusivă se fac de organismul de televiziune înainte de utilizarea repertoriului protejat şi privesc întregul repertoriu al organismului de gestiune colectivă. Contractul de licenţă neexclusivă se încheie pe o perioadă de un an şi poate fi prelungit prin acte adiţionale. La cererea expresă a utilizatorilor, autorizaţia de licenţă neexclusivă poate fi acordată pe o perioadă mai mică de un an.

4. Repertoriul de opere scrise aflat în gestiunea organismului de gestiune colectivă poate fi consultat de către utilizatori, la sediul organismului de gestiune colectivă, înainte de utilizarea efectivă, iar organismul de gestiune colectivă are obligaţia de a răspunde solicitării utilizatorului în termen de 5 (cinci) zile de la data primirii cererii. Odată cu semnarea licenţei neexclusive, organismul de gestiune colectivă va pune la dispoziţia utilizatorului, în format electronic (disc optic, e-mail etc.), repertoriul gestionat, urmând ca repertoriul astfel comunicat să fie actualizat trimestrial, inclusiv prin mijloace electronice.

5. În cazul utilizării operelor scrise din repertoriul organismului de gestiune colectivă în formate de emisiuni proprii ale organismului de televiziune, în spoturi publicitare, în spoturi de promovare a unui post de televiziune ori a unui distribuitor de servicii de programe de televiziune prin cablu, în generice de emisiuni sau în rubrici proprii ale acestora, producătorul spoturilor, respectiv realizatorul emisiunii sau al rubricii proprii are obligaţia de a obţine acordul expres al titularului de drepturi fie prin intermediul organismului de gestiune colectivă, fie în mod individual, cu titlu oneros sau gratuit, cu excepţia utilizărilor permise potrivit art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Remuneraţia datorată de organismele de televiziune pentru titularii de drepturi de autor în baza prezentei metodologii se calculează procentual din totalitatea veniturilor obţinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare, ponderat cu utilizarea efectivă, conform tabelului următor, precum şi celorlalte prevederi din prezenta metodologie:

 

Tabel

 

Categorie titulari de drepturi

Anul 2012 şi următorii/Remuneraţie/Trimestru

Autorii de opere scrise reprezentaţi de organismul de gestiune colectivă

3%

 

7. Remuneraţia prevăzută de prezenta metodologiei nu este datorată de organismele de televiziune care au încheiat contracte directe cu titularii de drepturi sau cu mandatarii autorizaţi ai acestora.

8. Baza de calcul al remuneraţiei prevăzute în tabelul de la pct. 6 o constituie totalitatea veniturilor brute trimestriale rezultate din activitatea de radiodifuzare, corespunzătoare utilizării de către organismele de televiziune a repertoriului protejat al organismului de gestiune colectivă, sau totalitatea cheltuielilor ocazionate de utilizare, din care se scad taxa pe valoarea adăugată, taxa locală de publicitate, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice, alocaţiile şi subvenţiile bugetare, dacă este cazul, şi orice alte taxe existente sau ce ar putea fi introduse ulterior.

9. Pentru calculul remuneraţiei datorate se procedează astfel: la suma rezultată conform pct. 8 se calculează valoarea în venituri a unui minut de emisie. Această valoare se multiplică cu numărul minutelor de radiodifuzare a operelor din repertoriul organismului de gestiune colectivă. La valoarea astfel obţinută se aplică cota procentuală prevăzută în tabelul de mai sus, valoarea rezultată reprezentând remuneraţia cuvenită autorilor de opere scrise existente în repertoriul gestionat de organismul de gestiune colectivă.

10. Remuneraţia prevăzută de prezenta metodologie se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care este datorată.

11. Pentru întârzieri la plata remuneraţiei, utilizatorii datorează penalităţi în cuantumul dobânzii legale, conform Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

12. În situaţia în care un organism de televiziune nu difuzează opere din repertoriul gestionat de organismul de gestiune colectivă, acesta nu datorează remuneraţie.

13. Organismele de televiziune fără venituri corespunzătoare sau cele ale căror venituri nu asigură o remuneraţie echitabilă pot conveni cu organismul de gestiune colectivă plata unor remuneraţii forfetare pentru utilizarea prin radiodifuzare a operelor scrise din repertoriul organismului de gestiune colectivă sau, după caz, cu aplicarea prevederilor art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de cheltuielile ocazionate de utilizare.

14. Prezenta metodologie intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, pe cheltuiala organismului de gestiune colectivă.

15. O nouă cerere de iniţiere a unor noi tarife şi a unei noi metodologii va putea fi făcută numai după 3 ani de la data publicării prezentei metodologii, cu excepţia cazului în care dispoziţiile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii vor fi modificate înainte de împlinirea acestui termen.

16. Prezenta metodologie a fost încheiată astăzi,................. 2012, în 7 (şapte) exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru a fi comunicat Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.