MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 692/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 692         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marţi, 9 octombrie 2012

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

951. - Hotărâre privind aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW), prin schimbul de scrisori semnate la Frankfurt pe Main la 10 noiembrie 2011 şi la 24 februarie 2012, precum şi la Bucureşti la 23 decembrie 2011, la Contractul de împrumut dintre România şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Germania, semnat la Bucureşti la 18 februarie 2004 şi, respectiv, la Frankfurt la 27 februarie 2004, în scopul finanţării programului de creditare pentru întreprinderi mici si mijlocii - proiectul „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii” (etapa a 3-a), şi, respectiv, la Acordul de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor (împrumutat), şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW) (împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2008 şi, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanţarea proiectului „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii (etapa a 4-a)”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

298. - Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităţi de explorare privind concursul public de ofertă - Runda nr. 79/2012

 

ACTE ALE INSPECŢIEI JUDICIARE

 

24. - Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea amendamentelor convenite între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW), prin schimbul de scrisori semnate la Frankfurt pe Main la 10 noiembrie 2011 şi la 24 februarie 2012, precum şi la Bucureşti la 23 decembrie 2011, la Contractul de împrumut dintre România şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Germania, semnat la Bucureşti la 18 februarie 2004 şi, respectiv, la Frankfurt la 27 februarie 2004, în scopul finanţării programului de creditare pentru întreprinderi mici şi mijlocii - proiectul „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii” (etapa a 3-a), şi, respectiv, la Acordul de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor (împrumutat), şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW) (împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2008 şi, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanţarea proiectului „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii

(etapa a 4-a)”

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 5 alin. (2) din Legea nr. 44/2005 pentru aprobarea Contractului de împrumut dintre România şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Germania, semnat la Bucureşti la 18 februarie 2004 şi, respectiv, la Frankfurt la 27 februarie 2004, în scopul finanţării programului de creditare pentru întreprinderi mici şi mijlocii - proiectul „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii” (etapa a 3-a), şi al art. 5 alin. (2) din Legea nr. 351/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor (împrumutat), şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW) (împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2008 şi, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanţarea proiectului „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii (etapa a 4-a)”,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă amendamentele convenite între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW), prin schimb de scrisori*) semnate la Frankfurt pe Main la 10 noiembrie 2011 şi la 24 februarie 2012, precum şi la Bucureşti la 23 decembrie 2011, la Contractul de împrumut dintre România şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Germania, semnat la Bucureşti la 18 februarie 2004 şi, respectiv, la Frankfurt la 27 februarie 2004, în scopul finanţării programului de creditare pentru întreprinderi mici şi mijlocii – proiectul „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii” (etapa a 3-a), aprobat prin Legea nr. 44/2005, şi, respectiv, la Acordul de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor (împrumutat), şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW) (împrumutător) pentru 8.000.000 de euro, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2008 şi, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanţarea proiectului „Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii (etapa a 4-a)”, ratificat prin Legea nr. 351/2009.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 26 septembrie 2012.

Nr. 951.


*) Traducere.

 

KfW

 

KfWGrup Bancar- Postfach. 1111 41-60046 Frankfurt pe Main

 

Prin curier

Anna Bihler

Secretar de stat Bogdan Drăgoi

Ref. noastră: BIH

Ministerul Finanţelor Publice

Telefon:+ 49 69 7431-2458

Str. Apolodor nr. 17, 050741,

Fax: +49 69 7431-2547

sectorul 5, Bucureşti

E-mail: anna.bihler@kfw.de

ROMÂNIA

Data: 10 noiembrie 2011

 

 

LIII a2 Proiecte comune în cadrul Cooperării financiare germano-române Fondul Germano-Român etapele 3 si 4 BMZ-Nr. 200265298, 200365460, 200470393

 

Stimate domnule Drăgoi,

Vă mulţumim pentru că ne-aţi primit în Bucureşti pe 1 septembrie 2011. Sperăm că schimbul nostru de idei referitor la schema promoţională pentru România s-a bucurat de interesul dumneavoastră şi a fost util pentru discuţiile interne ulterioare din cadrul ministerului dumneavoastră.

În plus, am schimbat cu colegii dumneavoastră diferite probleme cu privire la Fondul Germano-Român. Acestea au fost după cum urmează:

- un acord comun pentru a finaliza Fondul Germano-Român cu privire la fondurile sale care nu au fost încă disponibilizate. Respectivele acorduri de împrumut ar trebui modificate după cum au fost descrise în anexa 2 la această scrisoare;

- etapele necesare pentru a finaliza Acordul de finanţare care însoţeşte Fondul Germano-Român; şi

- problemele în curs de rezolvare în ceea ce priveşte transferul fondului la CEC Bank.

KfW, în general, este de acord cu utilizarea fondurilor revolving de către Ministerul Finanţelor Publice în cadrul Fondului Germano-Român etapele 3-4, cu condiţia ca destinaţia fondurilor să fie finanţarea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii. În scrisoarea dumneavoastră din data de 6 mai 2011 aţi comunicat că s-a identificat CEC Bank drept potenţială instituţie de preluare. Noi nu obiectăm la această transferare de la dumneavoastră către CEC.

După cum am convenit, ataşat găsiţi în detaliu o listă conţinând problemele nerezolvate, aşa cum au fost discutate.

Vă rugăm să confirmaţi că înţelegerea noastră, aşa cum a fost rezumată, exprimă, de asemenea, înţelegerea dumneavoastră faţă de această pagină şi în plus faţă de anexa 2 la această scrisoare, după cum a fost „citit şi acceptat”.

Vă mulţumim foarte mult pentru colaborarea dumneavoastră.

 

Cu stimă,

KfW

 

Ulrike Lassman,

şef departament

Anna Bihler,

director proiect

 

Citit şi acceptat:

 

ANEXA I

 

Probleme în curs de rezolvare

 

 

 

Responsabili

Termene-limită propuse

A. Contract de consultanţă

 

 

1.

Stabilirea facturilor neplătite către Horus în conformitate cu legea română

MFP

1.12.2011

2.

După aprobarea MFP a facturilor Horus, KfW va disponibiliza valoarea corespunzătoare.

Contractul suplimentar de finanţare din data de 18 septembrie 2007 dintre KfW şi România se va considera din acel moment anulat.

KfW

Ulterior lui (A)-1

B. Transfer către CEC Bank

 

 

1.

Clarificare în ceea ce priveşte dacă şi în ce mod FGR poate fi transferat către CEC Bank

MFP

1.12.2011

2.

Informarea KfW despre rezultatul de la (B)-1

MFP

1.12.2011

C. Notificarea BMZ

 

 

 

Notificarea privind finalizarea Programului către Ministerul German de Dezvoltare şi Cooperare (BMZ).

KfW

1.12.2011

 

ANEXA 2

 

- 1 –

 

Întrucât KfW şi România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, au încheiat Acordul de împrumut de 8.000.000,00 euro pentru promovarea întreprinderilor mici si mijlocii (etapa a 4-a) pe 31 iulie 2008,

următorul articol al Acordului de împrumut se amendează după cum urmează:

Articolul 1.1.

Suma împrumutului se reduce la 0 euro (în cuvinte: zero euro).

Articolul 3.4 se anulează.

Toţi ceilalţi termeni şi celelalte condiţii la Acordul de împrumut rămân neschimbaţi şi continuă să fie în deplină vigoare şi efect.

 

- 2 -

Întrucât KfW şi România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, au încheiat Acordul de împrumut de 2.500.000,00 euro pentru promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii (etapa a 3-a) pe 27 februarie 2004,

următorul articol al Acordului de împrumut se amendează după cum urmează:

Articolul 1.1.

Suma împrumutului se reduce la 1.500.000,00 euro (în cuvinte: un milion cinci sute de mii euro).

 

Articolul 3.4.

Rata

Data

 

Suma

21

30 decembrie

2023

37.500,00

22

30 iunie

2024

37.500,00

23

30 decembrie

2024

37.500,00

24

30 iunie

2025

37.500,00

25

30 decembrie

2025

37.500,00

26

30 iunie

2026

37.500,00

27

30 decembrie

2026

37.500,00

28

30 iunie

2027

37.500,00

29

30 decembrie

2027

37.500,00

30

30 iunie

2028

37.500,00

31

30 decembrie

2028

37.500,00

32

30 iunie

2029

37.500,00

33

30 decembrie

2029

37.500,00

34

30 iunie

2030

37.500,00

35

30 decembrie

2030

37.500,00

36

30 iunie

2031

37.500,00

37

30 decembrie

2031

37.500,00

38

30 iunie

2032

37.500,00

39

30 decembrie

2032

37.500,00

40

30 iunie

2033

37.500,00

 

Rata

Data

 

Suma

1

30 decembrie

2013

37.500,00

2

30 iunie

2014

37.500,00

3

30 decembrie

2014

37.500,00

4

30 iunie

2015

37.500,00

5

30 decembrie

2015

37.500,00

6

30 iunie

2016

37.500,00

7

30 decembrie

2016

37.500,00

8

30 iunie

2017

37.500,00

9

30 decembrie

2017

37.500,00

10

30 iunie

2018

37.500,00

11

30 decembrie

2018

37.500,00

12

30 iunie

2019

37.500,00

13

30 decembrie

2019

37.500,00

14

30 iunie

2020

37.500,00

15

30 decembrie

2020

37.500,00

16

30 iunie

2021

37.500,00

17

30 decembrie

2021

37.500,00

18

30 iunie

2022

37.500,00

19

30 decembrie

2022

37.500,00

20

30 iunie

2023

37.500,00

 

Toţi ceilalţi termeni şi celelalte condiţii la Acordul de împrumut rămân neschimbaţi şi continuă să fie în deplină vigoare şi efect.

 

Citit şi acceptat:

 

Bogdan Drăgoi,

secretar de stat

23 decembrie 2011

 

SIGLA

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Cabinet secretar de stat

Str. Apolodor, nr. 17

Sector 5, Bucureşti

Tel:+4 021 311 23 76

Fax: +4 021 312 67 92

 

 

KfW

Ulrike Lassmann, sef departament

Fax: +49 69 7431-2944

23 decembrie 2011

 

Ref: Proiecte comune în cadrul Cooperării financiare germano-române Fondul Germano-Român etapele 3 şi 4

 

Ataşat găsiţi la prezenta scrisoarea contrasemnată în legătură cu proiectul sus-rubricat, confirmând acordul nostru referitor la problemele discutate şi acceptate în timpul întâlnirii care a avut loc în Bucureşti la 1 septembrie 2011 la sediul nostru.

Luând în considerare că factura firmei Horus a fost rezolvată din punctul nostru de vedere, aşteptăm notificarea de la KfW stipulând anularea Contractului suplimentar de finanţare.

Ne folosim de acest prilej pentru a specifica că, după ce va fi aprobat noul mecanism financiar pentru utilizarea FGR, KfW va fi informat în mod corespunzător, având în vedere faptul că FGR va fi utilizat pentru finanţarea IMM-urilor.

 

Cu stimă,

 

Bogdan Drăgoi,

secretar de stat

 

Ce: Dna Anna Bihler, director proiect, KfW

Fax:+49 69 7431-2547

 

KfW

 

Telefax număr: 0040 2131 26792

Ministerul Finanţelor Publice

Domnul Bogdan Drăgoi,

secretar de stat

Telefax

Josefine Thom

Ref. noastră: Tom

Telefon: + 49 69 7431-4935

Fax: + 49 69 7431-9313

E-mail: josefine.thom@kfw.de

Data: 24 februarie 2012

Număr de pagini: 2

Bucureşti, România

 

 

LE a2  

Cooperarea financiară cu România

Fondul Germano-Român etapele 3 şi 4 şi măsuri  însoţitoare

Finalizarea proiectelor încheiate

 

Fondul Germano-Român etapele 3 şi 4 şi măsuri însoţitoare Finalizarea proiectelor încheiate

 

Stimate domnule Drăgoi,

Am dori să vă informăm că ministerul nostru german de dezvoltare şi cooperare ne-a transmis detaliile împrumuturilor şi contribuţiilor financiare după anularea totală sau parţială. Detaliile sunt după cum urmează:

1. Fondul Germano-Român etapa a 3-a - BMZ nr. 2002 65 298 Anularea sumei de 1.000.000 euro

Noua sumă a împrumutului 1.500.000 euro

Noul grafic de rambursare a fost deja transmis şi contrasemnat de dumneavoastră.

2. Măsuri însoţitoare la Fondul Germano-Român etapa a 3-a - BMZ nr. 2002 70 454 Anularea sumei de 1.727,00 euro

3. Fondul Germano-Român etapa a 4-a - BMZ nr. 2003 65 460 Anularea sumei de 8.000.000 euro

4. Măsuri însoţitoare la Fondul Germano-Român etapa a 3-a - BMZ nr. 2004 70 393 Anularea sumei de 171.955,79 euro.

Vă atragem atenţia că avem încă nevoie de a fi informaţi în legătură cu noul mecanism financiar pentru utilizarea FGR.

Aşteptăm reacţia ministerului în acest sens, de îndată ce veţi putea.

Cu stimă.

 

Ulrike Lassmann,

şef departament

Josefine Thom,

director principal proiect

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

 

ORDIN

privind aprobarea Listei perimetrelor pentru concesionarea de activităţi de explorare

privind concursul public de ofertă - Runda nr. 79/2012

 

În temeiul art. 4 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.419/2009 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi al art. 40 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare,

preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de autoritate competentă abilitată să aplice prevederile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, organizează concurs public de oferte pentru concesionarea de activităţi miniere de explorare în perimetrele aprobate potrivit prezentului ordin.

Art. 2. - Se aprobă Lista perimetrelor pentru concesionarea de activităţi de explorare privind concursul public de ofertă - Runda nr. 79/2012, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Ofertele redactate în limba română vor fi depuse în original şi în copie, potrivit legii, la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale din municipiul Bucureşti, str.l.D. Mendeleev nr. 36-38, sectorul 1.

(2) Termenul de depunere a ofertelor este ora 15,00 a celei de-a 35-a zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 4. - Ofertele persoanelor juridice române sau străine interesate vor cuprinde, cu respectarea prevederilor art. 42-45 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, următoarele documente şi informaţii:

I. Plic exterior:

A. În cazul persoanelor juridice române:

a) declaraţie de participare, semnată şi ştampilată de ofertant, fără ştersături sau adăugări, care va cuprinde angajamentul de a menţine valabilitatea ofertei, menţionarea perimetrului la care se referă, respectiv denumirea, poziţia din anexă potrivit art. 2 şi coordonatele topogeodezice, aşa cum au fost publicate, precum şi asumarea răspunderii ofertantului asupra datelor şi declaraţiilor din ofertă.

Menţionarea în cuprinsul declaraţiei de participare a altor coordonate topogeodezice decât cele publicate în conformitate cu prezentul ordin atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior;

b) declaraţie cuprinzând date şi informaţii privind ofertantul, respectiv denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare, capitalul social, asociaţii/acţionarii, precum şi numele, funcţia, telefonul/faxul persoanei împuternicite de ofertant cu care se vor face comunicările;

c) copii, certificate pentru conformitate, de pe actul constitutiv şi certificatul de înregistrare ale ofertantului;

d) certificat constatator privind ofertantul, emis de oficiul registrului comerţului, în termen de valabilitate, în original sau copie legalizată;

e) lista cuprinzând menţionarea datelor şi informaţiilor incluse în fondul geologic naţional şi/sau în fondul naţional de resurse/rezerve minerale, utilizate la elaborarea ofertei; în cazul utilizării de date şi informaţii publice referitoare la resurse minerale se va indica sursa din care provin acestea;

f) dovada privind deţinerea legală a datelor şi informaţiilor incluse în fondul geologic naţional şi/sau în fondul naţional de resurse/rezerve minerale, utilizate la elaborarea ofertei, respectiv factura emisă de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi ordinul de plată sau chitanţa corespunzătoare, precum şi acordul de confidenţialitate pentru utilizarea datelor şi informaţiilor geologice încheiat între ofertant şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale;

g) scrisoare de bonitate, în original sau copie legalizată, cuprinzând următorii indicatori economici exprimaţi în procente: lichiditate globală, solvabilitate patrimonială, rata profitului brut şi rentabilitate financiară. Lipsa oricărui indicator economic solicitat atrage depunctarea ofertei. Prezentarea oricărui alt indicator în afara celor menţionaţi nu se ia în considerare;

h) certificate constatatoare/adeverinţe, în original sau copie legalizată, emise de autorităţile/instituţiile publice care administrează bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi bugetele locale;

i) certificat de atestare privind capacitatea tehnică pentru întocmirea documentaţiilor şi/sau executarea lucrărilor de cercetare geologică şi memoriu cuprinzând prezentarea activităţilor miniere executate sau în curs de executare, în cazul ofertanţilor specializaţi şi atestaţi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, ori documentaţie privind dotarea tehnică a ofertantului, care va cuprinde cel puţin informaţii privind instalaţiile şi utilajele specifice activităţilor miniere de cercetare geologică deţinute de ofertant şi titlul deţinerii acestora, precum şi personalul ofertantului, inclusiv personalul de specialitate specific activităţilor miniere, şi un memoriu cuprinzând prezentarea activităţilor miniere executate sau în curs de executare, în cazul ofertanţilor cu dotare tehnică proprie, neatestaţi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, sau copie de pe certificatul de atestare privind capacitatea tehnică pentru întocmirea documentaţiilor şi/sau executarea lucrărilor de cercetare geologică a persoanei juridice cu care urmează să fie executate activităţile miniere, semnată şi ştampilată pentru conformitate, memoriu cuprinzând prezentarea activităţilor miniere executate de aceasta sau în curs de executare, precum şi actul juridic prin care s-a convenit obligaţia fermă de executare a activităţilor miniere, dacă acestea îi vor fi concesionate, în cazul ofertanţilor fără capacitate tehnică proprie.

Pentru capacitatea tehnică se vor depune documente numai pentru unul dintre cele 3 cazuri prezentate anterior.

În situaţia în care un operator economic depune oferte pentru mai multe perimetre din lista aprobată prin prezentul ordin, originalele documentelor prevăzute la lit. d), g) şi h) vor fi prezentate în oferta aflată pe poziţia superioară din listă. Pentru celelalte oferte se prezintă copii certificate în conformitate cu originalul, cu specificarea expresă în care dintre oferte se găsesc originalele.

Documentele prevăzute la lit. d), g) şi h) se vor prezenta în termen de valabilitate la data depunerii ofertei.

B. În cazul persoanelor juridice străine, plicul exterior va cuprinde documentele şi informaţiile prevăzute la pct. A. lit. a), b), e), f) şi i), precum şi următoarele:

a) scrisoarea de bonitate, fără prezentarea indicatorilor prevăzuţi la art. 59 alin. (1) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare;

b) raportul anual auditat.

Documentele cuprinse în plicul exterior se vor prezenta îndosariate, cu paginile numerotate şi filă finală.

II. Plic interior care, atât în cazul persoanelor juridice române, cât şi al persoanelor juridice străine, conţine oferta propriu-zisă, respectiv:

a) programul de explorare propus;

b) proiectul tehnic de refacere a mediului.

Programul de explorare propus şi proiectul tehnic de refacere a mediului vor cuprinde inclusiv volumele fizice de lucrări, defalcate pe ani contractuali, şi valorile estimative corespunzătoare acestora.

Art. 5. - (1) în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (4) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, lipsa oricărui document din plicul exterior atrage descalificarea ofertei, fără a se mai proceda la deschiderea plicului interior.

(2) Lipsa oricărui document din plicul interior atrage descalificarea ofertei, conform art. 72 alin. (6) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 6. - (1) în vederea formulării ofertelor, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pune la dispoziţia persoanelor juridice interesate date şi informaţii geologice existente în fondul geologic naţional şi/sau în fondul naţional de resurse/rezerve minerale.

(2) Accesul la datele şi informaţiile geologice se face, conform art. 11 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003, cu modificările ulterioare, în baza solicitării scrise, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia privind informaţiile clasificate, a acordului de confidenţialitate şi în condiţiile achitării de către solicitant a tarifelor pentru consultarea şi utilizarea de date şi informaţii din fondul geologic naţional referitoare la resurse minerale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 138/2010 privind aprobarea tarifelor percepute pentru actele eliberate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale în domeniul minier.

Art. 7. - Ofertele vor fi deschise la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale la ora 10,00 a celei de-a 3-a zile lucrătoare de la data împlinirii termenului prevăzut la art. 3.

Art. 8. - (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului public de ofertă pentru concesionarea de activităţi de explorare se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările ulterioare.

(2) Modalitatea de evaluare a capacităţii financiare, capacităţii tehnice, programului de explorare şi proiectului tehnic de refacere a mediului, precum şi datele-limită ale evaluării ofertelor şi cea a declarării câştigătorului pot fi obţinute gratuit de participanţii la concursul public de ofertă de la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

(3) Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale sau la telefon: 021 317.00.96, 021 317.00.18, 021 317.00.94 sau 021 317.00.95.

Art. 9. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării.

 

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,

Gheorghe Duţu

 

Bucureşti, 2 octombrie 2012.

Nr. 298.

 

ANEXA

 

LISTA

perimetrelor pentru concesionarea de activităţi de explorare privind concursul public de ofertă

Runda nr. 79/2012

 

Nr. crt.

Denumirea perimetrului

 

 

Coordonate

Suprafaţa

- kmp -

Judeţul

Substanţa

X

Y

1.

Deva Muncel (zona Muncel)

483000

485200

486400

488400

490300

489500

485600

484200

320000

320000

324100

325800

329800

330200

328300

324700

28,697

Hunedoara

minereu polimetalic

 

cu exceptarea perimetrului

488747

328414

 

 

 

 

 

488947

488919

488719

488734

488639

488742

328424

328974

328964

328664

328559

328514

 

 

 

2.

Deva Muncel (zona Deva)

 

484800

492500

491000

487500

487500

483100

331600

332500

335800

335800

337500

 337500

32,688

Hunedoara

minereu polimetalic

 

cu exceptarea perimetrului 1

485990

335110

 

 

 

 

 

486100

485760

485900

486120

486070

485720

485460

485260

485680

485350

485550

485504

485660

485842

335490

 335650

336100

336030

336740

337180

337140

336560

336430

335720

335250

335172

334980

335052

 

 

 

 

cu exceptarea perimetrului 2

490560

335710

 

 

 

 

 

490173

489880

489380

489390

489790

490260

335753

335740

 335420

334960

334590

334950

 

 

 

 

cu exceptarea perimetrului 3

488000

334100

 

 

 

 

 

488400

488400

487250

487200

334700

335400

335400

334550

 

 

 

 

cu exceptarea perimetrului 4

486632

336046

 

 

 

 

 

486486

486686

486832

486788

336250

336432

336296

 336042

 

 

 

3.

Brad

505000

512000

517400

517000

514750

515750

517730

518780

522500

518100

515380

515380

332500

328100

324000

326230

326940

330000

330000

328590

327500

334800

334800

335600

72,377

Hunedoara

minereu polimetalic


Nr. crt.

Denumirea perimetrului

Coordonate

Suprafaţa - kmp -

Judeţul

Substanţa

X

Y

 

 

513770

513770

514400

514400

513770

513770

512790

513060

512280

511830

510730

510220

510210

507620

335640

333800

333800

332500

332500

333370

333370

331890

330650

331000

333370

333370

334160

334160

 

 

 

 

cu exceptarea perimetrului 1

515900

332460

 

 

 

 

 

516310

516380

516700

516370

516080

331480

331480

331500

332475

332670

 

 

 

 

cu exceptarea perimetrului 2

510885

330042

 

 

 

 

 

510940

511028

511120

511283

511175

511080

511000

510975

330195

330137

330192

 330072

330016

329909

329940

330031

 

 

 

 

cu exceptarea perimetrului 3

514800

335050

 

 

 

 

 

514900

515040

515040

514860

514750

335090

335300

335400

335520

335400

 

 

 

 

cu exceptarea perimetrului 4

514930

334820

 

 

 

 

 

515060

515280

515390

515320

515000

334680

334530

334650

334800

334930

 

 

 

 

ACTE ALE INSPECŢIEI JUDICIARE

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII INSPECŢIA JUDICIARA

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare

În temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2), art. 66 alin. (3) şi art. V alin. (4) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare se abrogă.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare,

Rica Vasiliu-Cravelos

 

Bucureşti, 28 septembrie 2012.

Nr. 24.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Inspecţia Judiciară funcţionează ca structură autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale.

(2) Inspecţia Judiciară are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

(3) Scopul Inspecţiei Judiciare este acela de a contribui la îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, a eficienţei şi eficacităţii sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente şi de evaluare a activităţii acestuia.

Art. 2. - Structura, organizarea şi atribuţiile Inspecţiei Judiciare sunt prevăzute în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, în alte legi şi acte normative speciale, precum şi în prezentul regulament.

Art. 3. - (1) Activitatea Inspecţiei Judiciare se desfăşoară în conformitate cu legea.

(2) Verificările efectuate de Inspecţia Judiciară se desfăşoară cu respectarea principiilor independenţei judecătorilor şi procurorilor, supunerii lor numai legii, precum şi autorităţii de lucru judecat.

(3) Actele, documentele sau orice informaţii referitoare la lucrările aflate pe rolul Inspecţiei Judiciare au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public.

Art. 4. - Pentru realizarea atribuţiilor şi pentru îndeplinirea obiectivelor în domeniile specifice de activitate, Inspecţia Judiciară colaborează cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, înalta Curte de Casaţie de Justiţie, Ministerul Public, instanţele judecătoreşti, precum şi cu orice alte instituţii cu atribuţii în domeniul justiţiei.

Art. 5. - Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate Inspecţiei Judiciare fiind evidenţiate distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.

 

CAPITOLUL II

Conducerea Inspecţiei Judiciare

 

Art. 6. - Inspecţia Judiciară este condusă de inspectorul-şef, ajutat de inspectorul-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii, pe o perioadă de 3 ani. Mandatul poate fi înnoit o singură dată.

Art. 7. - (1) Inspectorul-şef îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) exercită funcţia de conducere şi organizare a activităţii Inspecţiei Judiciare;

b) reprezintă Inspecţia Judiciară în relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii sau cu alte instituţii interne ori internaţionale;

c) convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a inspectorilor judiciari, pe care o prezidează;

d) exercită atribuţiile legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite şi răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor unităţii, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate directorului economic sau, după caz, inspectorului-şef adjunct;

e) aprobă premiile şi primele, prevăzute de lege, pentru personalul din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare;

f) stabileşte, anual sau ori de câte ori se impune, domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, după consultarea inspectorilor judiciari ori la propunerea oricăruia dintre titularii acţiunii disciplinare;

g) stabileşte echipele de control, în domeniile prevăzute la lit. f);

h) ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare;

i) numeşte, în condiţiile legii, inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal din cadrul Inspecţiei Judiciare, dispune modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestora;

j) repartizează inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal din cadrul Inspecţiei Judiciare pe direcţii, servicii, birouri şi compartimente;

k) stabileşte atribuţiile şi sarcinile individuale ale personalului din subordine, prin aprobarea fişelor de post;

l) numeşte şi revocă, prin ordin, şefii de direcţii, servicii şi birouri;

m) desemnează persoanele care reprezintă Inspecţia Judiciară şi apără drepturile şi interesele acesteia în faţa Plenului, secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti;

n) evaluează, în condiţiile legii, personalul din subordine;

o) emite ordine şi decizii cu caracter intern;

p) prezidează comisia de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari.

(2) Inspectorul-şef îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

Art. 8. - (1) Inspectorul-şef adjunct îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) coordonează şi controlează activitatea personalului Inspecţiei Judiciare, altul decât inspectorii judiciari;

b) ajută inspectorul-şef în activitatea de verificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilor întocmite de către inspectorii judiciari;

c) asigură şi verifică respectarea obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către personalul Inspecţiei Judiciare, altul decât inspectorii judiciari;

d) elaborează, în colaborare cu personalul de specialitate din cadrul Direcţiei economice şi administrative, strategii de previzionare şi asigurare a resurselor umane necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii Inspecţiei Judiciare;

e) asigură repartizarea echilibrată a personalului în cadrul direcţiilor, serviciilor, birourilor şi compartimentelor;

f) coordonează formarea profesională a inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecţiei Judiciare;

g) participă la evaluarea, în mod obiectiv şi în condiţiile legii, a activităţii profesionale a personalului, altul decât inspectorii judiciari, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate;

h) întocmeşte, în colaborare cu Direcţia economică şi administrativ, proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii Inspecţiei Judiciare, inclusiv prin absorbţie de fonduri externe;

i) organizează paza sediului instituţiei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;

j) coordonează activitatea de protecţie şi securitate a muncii;

k) este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef.

(2) Inspectorul-şef adjunct exercită orice alte atribuţii delegate de inspectorul-şef.

Art. 9. - (1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale.

(2) Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit prevăzut de lege.

(3) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu

recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.

Art. 10. - Adunarea generală a inspectorilor judiciari este compusă din toţi inspectorii judiciari în funcţie din cadrul Inspecţiei Judiciare.

Art. 11. - Adunarea generală a inspectorilor judiciari are următoarele atribuţii:

a) dezbate raportul anual de activitate al Inspecţiei Judiciare;

b) avizează planurile de activitate anuale şi multianuale ale instituţiei, pe baza consultării inspectorilor judiciari şi a celorlalţi titulari ai acţiunii disciplinare;

c) dezbate problemele de drept care au fost soluţionate diferit în practica Inspecţiei Judiciare şi stabileşte direcţiile de acţiune în vederea unificării acesteia;

d) analizează proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiţiei;

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

f) alege membrii comisiei de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari şi membrii comisiei de examinare a candidaţilor la funcţia de şef Direcţie de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţie de inspecţie judiciară procurori;

g) avizează ordinele inspectorului-şef, în cazurile prevăzute de lege sau regulamente;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.

Art. 12. - (1) Adunarea generală a inspectorilor judiciari este convocată de către inspectorul-şef, iar, în lipsa acestuia, de către inspectorul-şef adjunct.

(2) Adunarea generală poate fi convocată şi la solicitarea a cel puţin o treime din numărul inspectorilor judiciari care o compun.

(3) Adunarea generală este prezidată de inspectorul-şef, iar, în lipsa acestuia, de inspectorul-şef adjunct. Dacă inspectorul-şef sau inspectorul-şef adjunct lipsesc, Adunarea generală este prezidată de unul dintre şefii direcţiilor de inspecţie judiciară, ales în Adunarea generală a inspectorilor judiciari.

(4) Adunarea generală a inspectorilor judiciari este legal constituită în prezenţa majorităţii inspectorilorjudiciari care o compun.

(5) Hotărârile Adunării generale a inspectorilor judiciari se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

 

CAPITOLUL III

Structura organizatorică şi funcţională a Inspecţiei Judiciare

 

Art. 13. - (1) Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este organizat în direcţii, servicii, birouri şi compartimente.

(2) Inspecţia Judiciară funcţionează cu următoarele categorii de personal:

a) inspectori judiciari;

b) personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor;

c) funcţionari publici;

d) personal contractual.

(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul Inspecţiei Judiciare este stabilit prin lege şi poate fi modificat prin hotărâre de Guvern, la propunerea inspectorului-şef, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile specifice funcţiilor din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt stabilite prin fişele posturilor.

Art. 14. - (1) în cadrul Inspecţiei Judiciare funcţionează:

a) Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători;

b) Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori;

c) Direcţia economică şi administrativ;

d) Direcţia registratură, sinteze şi contencios;

e) Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media;

f) Compartimentul documente şi informaţii clasificate.

(2) în cadrul Direcţiei registratură, sinteze şi contencios funcţionează Serviciul registratură, secretariat şi arhivă şi Serviciul sinteze şi contencios.

(3) Serviciul registratură, secretariat şi arhivă este structurat în Biroul registratură, repartizare aleatorie şi secretariat şi Biroul arhivă şi expediţii.

 

SECŢIUNEA 1

Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători

 

Art. 15. - Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători are atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate a instanţelor, precum şi cu privire la activitatea profesională şi conduita judecătorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari, şi a magistraţilor-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 16. - (1) în cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători funcţionează inspectorii judiciari care au fost selectaţi dintre judecători.

(2) Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători este condusă de un şef de direcţie, numit prin ordin al inspectorului-şef, pentru un mandat de 3 ani, dintre inspectorii judiciari din cadrul direcţiei cu o vechime de minimum 2 ani.

(3) Numirea în funcţia de şef de direcţie se face ca urmare a promovării concursului organizat de Inspecţia Judiciară.

(4) Funcţia de conducere vacantă se publică pe pagina de internet a Inspecţiei Judiciare.

(5) Candidaturile pentru ocuparea funcţiei de şef de direcţie se depun la registratura Inspecţiei Judiciare, în termen de 15 zile de la data publicării, însoţite de curriculum vitae, înscrisuri care dovedesc îndeplinirea condiţiilor stabilite la alin. (2), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, precum şi de orice alte documente considerate relevante de către candidat.

(6) în termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturii, comisia de examinare din cadrul Inspecţiei Judiciare întocmeşte un referat privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) şi (5), care se ataşează la dosarul candidatului.

(7) Comisia de examinare este formată din inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi un membru ales de Adunarea generală a inspectorilor judiciari, din cadrul direcţiei de inspecţie judiciară pentru care se organizează concursul.

(8) în comisia de examinare nu poate fi ales inspectorul judiciar care declară, în prealabil, că înţelege să participe la concursul pentru funcţia de şef de direcţie.

(9) Candidaţii, pentru care se constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) şi (5), susţin în faţa comisiei de examinare un interviu, care constă în prezentarea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.

(10) Fiecare membru al comisiei de examinare notează prezentarea proiectului pe baza următoarelor criterii:

a) capacitatea de organizare, capacitatea de decizie, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;

b) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente şi respectarea principiului repartizării aleatorii;

c) comportamentul şi comunicarea în interiorul instituţiei şi transparenţa actului de conducere;

d) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor către inspectorii judiciari.

(11) Nota obţinută este media aritmetică a notelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de examinare şi este definitivă.

(12) Candidatul care a obţinut nota cea mai mare este numit în funcţia de şef al Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători, prin ordin al inspectorului-şef.

(13) Numirea candidatului declarat admis la interviu se face pe o durată de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prevăzute la alin. (3)-(12).

(14) Şeful de direcţie poate fi revocat din funcţie prin ordin al inspectorului-şef, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale.

Art. 17. - (1) Şeful Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, controlează, asigură şi răspunde de buna desfăşurare a activităţii direcţiei;

b) elaborează strategia de eficientizare a activităţii direcţiei pe termen mediu şi lung;

c) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea, în mod corespunzător, a obiectivelor direcţiei;

d) ia măsuri pentru implementarea proiectelor iniţiate de Inspecţia Judiciară, în scopul eficientizării activităţii direcţiei;

e) asigură reprezentarea instituţiei, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate pe care îl coordonează;

f) repartizează inspectorilor judiciari lucrările înregistrate în cadrul direcţiei, răspunde de repartizarea aleatorie şi ia măsuri pentru echilibrarea volumului de activitate al inspectorilor judiciari;

g) verifică şi avizează lucrările efectuate de inspectorii judiciari din cadrul direcţiei;

h) urmăreşte respectarea termenelor stabilite pentru întocmirea lucrărilor;

i) propune tematica controalelor ce urmează a fi efectuate la instanţe, în colaborare cu Serviciul sinteze şi contencios, precum şi structura rapoartelor şi componenţa echipelor de control;

j) coordonează activitatea de monitorizare a rezultatelor controalelor efectuate la instanţele judecătoreşti;

k) face propuneri de desemnare a inspectorilor judiciari care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de inspecţie judiciară;

l) efectuează activităţi specifice Inspecţiei Judiciare, dispuse de inspectorul-şef;

m) asigură o bună colaborare cu celelalte direcţii din cadrul Inspecţiei Judiciare şi informează Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media, în timp util, în legătură cu activităţile/subiectele care pot genera interes din partea opiniei publice;

n) organizează studiul profesional al inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul direcţiei;

o) participă la învăţământul profesional al inspectorilor judiciari;

p) colaborează cu personalul de specialitate în vederea conceperii şi implementării de programe care să permită exploatarea şi gestionarea bazei de date privind activitatea Inspecţiei Judiciare;

q) participă la elaborarea raportului anual privind activitatea Inspecţiei Judiciare.

(2) Şeful direcţiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de inspectorul-şef, conform legii.

Art. 18. - (1) Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători au următoarele atribuţii care vizează activitatea şi conduita judecătorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi inspectori judiciari, precum şi a magistraţilor-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

a) efectuarea de verificări, ca urmare a sesizărilor din oficiu sau a celor adresate Inspecţiei Judiciare, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale, dispunerea şi efectuarea cercetării disciplinare, în vederea exercitării acţiunii disciplinare;

b) susţinerea cererilor şi acţiunilor disciplinare promovate de Inspecţia Judiciară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

c) susţinerea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;

d) efectuarea de verificări privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005;

e) efectuarea de verificări privind condiţia bunei reputaţii pentru judecătorii în funcţie;

f) efectuarea de verificări privind conduita, deontologia şi integritatea judecătorilor care candidează la funcţia de judecător la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

g) efectuarea de verificări în vederea soluţionării cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei judecătorilor sau a independenţei sistemului judiciar;

h) efectuarea de verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie şi a altor aspecte relevante din activitatea judecătorilor care candidează la funcţia de inspector judiciar.

(2) Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători au atribuţii de analiză şi control, constând în:

a) efectuarea de verificări la instanţe în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotărârilor penale şi civile;

b) efectuarea de verificări privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei, a calităţii corespunzătoare a serviciului;

c) efectuarea de verificări pentru revocarea din funcţiile de conducere a judecătorilor, pentru motivul prevăzut de art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători au atribuţii privind analiza şi evaluarea datelor rezultate din verificările efectuate, identificarea vulnerabilităţilor sau dezechilibrelor, a cauzelor acestora şi propunerea soluţiilor optime aplicabile în scopul eliminării riscurilor şi disfuncţionalităţilor din sistemul judiciar.

(4) Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători efectuează verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.

(5) Inspectorii judiciari îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de conducerea Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.

Art. 19. - (1) în exercitarea atribuţiilor de verificare a aspectelor care vizează activitatea şi conduita judecătorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi inspectori judiciari, a magistraţilor asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în procedura disciplinară, inspectorii judiciari emit rezoluţii sau întocmesc note, rapoarte şi referate.

(2) în exercitarea celorlalte atribuţii, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecţie, note şi referate.

(3) Procedurile aplicabile fiecăreia dintre atribuţiile inspectorilor judiciari sunt cele prevăzute de legi şi alte acte normative, precum şi de Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori

 

Art. 20. - Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori are atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate a parchetelor, precum şi cu privire la activitatea profesională şi conduita procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau inspectori judiciari.

Art. 21. - (1) în cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori funcţionează inspectorii judiciari selectaţi dintre procurori.

(2) Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori este condusă de un şef de direcţie, numit prin ordin al inspectorului-şef, pentru un mandat de 3 ani, dintre inspectorii judiciari din cadrul direcţiei cu o vechime de minimum 2 ani.

(3) Dispoziţiile art. 16 alin. (3)-(14) se aplică în mod corespunzător în ceea ce priveşte numirea şi revocarea şefului Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori.

Art. 22. - (1) Şeful Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, controlează, asigură şi răspunde de buna desfăşurare a activităţii direcţiei;

b) elaborează strategia de eficientizare a activităţii direcţiei pe termen mediu şi lung;

c) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea, în mod corespunzător, a obiectivelor direcţiei;

d) ia măsuri pentru implementarea proiectelor iniţiate de Inspecţia Judiciară, în scopul eficientizării activităţii direcţiei;

e) asigură reprezentarea instituţiei, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate pe care îl coordonează;

f) repartizează inspectorilor judiciari lucrările înregistrate în cadrul direcţiei, răspunde de repartizarea aleatorie şi ia măsuri pentru echilibrarea volumului de activitate al inspectorilor judiciari;

g) verifică şi avizează lucrările efectuate de inspectorii judiciari din cadrul direcţiei;

h) urmăreşte respectarea termenelor stabilite pentru întocmirea lucrărilor;

i) propune tematica controalelor ce urmează a fi efectuate la parchete, în colaborare cu Serviciul sinteze şi contencios, precum şi structura rapoartelor şi componenţa echipelor de control;

j) coordonează activitatea de monitorizare a rezultatelor controalelor efectuate la parchete;

k) face propuneri de desemnare a inspectorilor judiciari care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de inspecţie judiciară;

l) efectuează activităţi specifice Inspecţiei Judiciare, dispuse de inspectorul-şef;

m) asigură o bună colaborare cu celelalte direcţii din cadrul Inspecţiei Judiciare şi informează Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media, în timp util, în legătură cu activităţile/subiectele care pot genera interes din partea opiniei publice;

n) organizează studiul profesional al inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul direcţiei;

o) participă la învăţământul profesional al inspectorilor judiciari;

p) colaborează cu personalul de specialitate în vederea conceperii şi implementării de programe care să permită exploatarea şi gestionarea bazei de date privind activitatea Inspecţiei Judiciare;

q) participă la elaborarea raportului anual privind activitatea Inspecţiei Judiciare.

(2) Şeful direcţiei îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de inspectorul-şef, conform legii.

Art. 23. - (1) Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori au atribuţii care vizează activitatea şi conduita procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi inspectori judiciari, respectiv:

a) efectuarea de verificări, ca urmare a sesizărilor din oficiu sau a celor adresate Inspecţiei Judiciare, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale, dispunerea şi efectuarea cercetării disciplinare, în vederea exercitării acţiunii disciplinare;

b) susţinerea cererilor şi acţiunilor disciplinare promovate de Inspecţia Judiciară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

c) susţinerea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii;

d) efectuarea de verificări privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005;

e) efectuarea de verificări privind condiţia bunei reputaţii pentru procurorii în funcţie;

f) efectuarea de verificări privind conduita, deontologia şi integritatea procurorilor care candidează la funcţia de judecător la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

g) efectuarea de verificări în vederea soluţionării cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei procurorilor sau a independenţei sistemului judiciar;

h) efectuarea de verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie şi a altor aspecte relevante din activitatea procurorilor care candidează la funcţia de inspector judiciar.

(2) Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori îndeplinesc atribuţii de analiză şi control, constând în:

a) efectuarea de verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrările repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale;

b) efectuarea de verificări privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente, pentru asigurarea bunei funcţionări a parchetului, a calităţii corespunzătoare a serviciului;

c) efectuarea de verificări pentru revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor, pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori au atribuţii privind analiza şi evaluarea datelor rezultate din verificările efectuate, identificarea vulnerabilităţilor sau dezechilibrelor, a cauzelor acestora şi propunerea soluţiilor optime aplicabile în scopul eliminării riscurilor şi disfuncţionalităţilor din sistemul judiciar.

(4) Inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori efectuează verificări sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.

(5) Inspectorii judiciari îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de conducerea Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.

Art. 24. - (1) în exercitarea atribuţiilor de verificare a aspectelor care vizează activitatea şi conduita procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi inspectori judiciari, precum şi în procedura disciplinară, inspectorii judiciari emit rezoluţii sau întocmesc note, rapoarte şi referate.

(2) în exercitarea celorlalte atribuţii, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecţie, note şi referate.

(3) Procedurile aplicabile fiecăreia dintre atribuţiile inspectorilor judiciari sunt cele prevăzute de legi şi alte acte normative, precum şi de Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Direcţia economică şi administrativ

 

Art. 25. - (1) Direcţia economică şi administrativ asigură activitatea economică, financiară şi administrativă a Inspecţiei Judiciare.

(2) în cadrul Direcţiei economice şi administrativ îşi desfăşoară activitatea funcţionari publici, personal contractual şi personal de specialitate informatică.

Art. 26. - (1) Direcţia economică şi administrativ este condusă de un director economic, numit prin ordin de inspectorul-şef, ca urmare a promovării concursului organizat în condiţiile legii.

(2) Directorul economic este subordonat inspectorului-şef şi exercită următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, controlează, asigură şi răspunde de buna desfăşurare a activităţii direcţiei;

b) răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune, potrivit dispoziţiilor legale;

c) coordonează activitatea de elaborare şi fundamentare a bugetului anual de venituri şi cheltuieli;

d) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorului de credite, atribuţiile prevăzute de lege;

e) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, folosirea eficientă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate Inspecţiei Judiciare, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;

f) coordonează activitatea de administrare a sediului Inspecţiei Judiciare şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acesteia;

g) elaborează programul pentru activitatea economică şi administrativă a Inspecţiei Judiciare în vederea realizării sarcinilor curente şi de perspectivă;

h) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediului şi obiectivelor de investiţii;

i) urmăreşte şi răspunde de realizarea lucrărilor de reparaţii şi a obiectivelor de investiţii;

j) organizează ţinerea evidenţei bunurilor aflate în proprietatea şi administrarea Inspecţiei Judiciare;

k) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;

l) informează Direcţia economică din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la deficienţele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de pe procesele-verbale întocmite, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii;

m) întocmeşte fişele posturilor din cadrul direcţiei;

n) participă la evaluarea, în condiţiile legii, a activităţii profesionale a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează.

(3) Directorul economic îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul său de activitate, stabilite de inspectorul-şef.

Art. 27. - (1) Direcţia economică şi administrativ are următoarele atribuţii în ceea ce priveşte salarizarea şi drepturile de personal:

a) întocmeşte, conduce şi înregistrează la inspectoratul de muncă registrele de evidenţă a salariaţilor, în condiţiile legii;

b) întocmeşte documentele privind încadrarea, promovarea şi încetarea activităţii pentru personalul numit de inspectorul-şef, în condiţiile legii;

c) întocmeşte statele de funcţii şi statele de personal pentru Inspecţia Judiciară şi le transmite spre aprobare ordonatorului principal de credite;

d) urmăreşte, împreună cu Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, aplicarea legislaţiei în domeniul drepturilor de personal, respectiv salarii, indemnizaţii, sporuri, grade, trepte şi alte drepturi, pentru personalul Inspecţiei Judiciare;

e) efectuează lucrările privind transformările de posturi şi operează modificările intervenite în privinţa salariilor şi celorlalte drepturi băneşti;

f) completează şi înaintează dosarele de pensie pentru tot personalul Inspecţiei Judiciare;

g) întreţine şi actualizează permanent baza de date informatizată privind personalul şi asigură menţinerea legăturii, prin sistemul informatizat, cu direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

h) elaborează criteriile pentru acordarea premiilor trimestriale şi anuale pe categorii de personal.

(2) în domeniul financiar contabil, Direcţia economică şi administrativ are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi fundamentează bugetul anual de venituri şi cheltuieli, pe baza propunerilor direcţiilor din cadrul Inspecţiei Judiciare;

b) întocmeşte documentele necesare pentru deschiderea de credite lunare;

c) efectuează repartizarea creditelor deschise, urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;

d) urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor Inspecţiei Judiciare;

e) acordă viza de control financiar preventiv propriu asupra tuturor operaţiunilor şi documentelor din care rezultă drepturi sau obligaţii patrimoniale;

f) întocmeşte situaţia centralizatoare asupra tuturor operaţiunilor supuse vizei de control financiar preventiv propriu şi asigură transmiterea trimestrială a acesteia către ordonatorul principal de credite în vederea centralizării şi comunicării către Ministerul Finanţelor Publice;

g) organizează şi efectuează operaţiunile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale;

h) asigură evidenţa contabilă pentru activitatea desfăşurată şi întocmeşte dările de seamă contabile trimestriale şi anuale;

i) asigură calculul şi plata drepturilor băneşti, ale cheltuielilor de delegare, detaşare, ale avansurilor spre decontare, ale garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea şi decontarea lor în termen;

j) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de constructori;

k) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale;

l) ia măsuri pentru efectuarea tuturor plăţilor în numerar, precum şi pentru efectuarea operaţiunilor curente la unitatea trezoreriei publice de sector pe raza căruia îşi are sediul Inspecţia Judiciară;

m) înregistrează notele contabile, ţine evidenţa conturilor contabile sintetice şi analitice şi întocmeşte balanţele de verificare lunare;

n) calculează drepturile de personal - salarii, indemnizaţii, concedii de odihnă, concedii medicale, indemnizaţii de delegare, indemnizaţii de detaşare, chirii - pentru personalul din cadrul Inspecţiei Judiciare;

0) stabileşte şi asigură plata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat şi bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale;

p) întocmeşte lunar situaţia privind monitorizarea cheltuielilor de personal şi o transmite la termenele legale către ordonatorul principal de credite;

q) întocmeşte situaţiile statistice privind indicatorii de muncă şi salarii pentru Inspecţia Judiciară;

r) asigură întocmirea declaraţiilor periodice solicitate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu prevederile legale.

(3) Direcţia economică şi administrativ are următoarele atribuţii referitoare la activităţile administrative:

a) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării activităţii Inspecţiei Judiciare;

b) asigură întreţinerea şi funcţionalitatea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;

c) asigură aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din dotare şi urmăreşte decontarea consumurilor;

d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediul Inspecţiei Judiciare;

e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi;

f) întocmeşte şi păstrează listele de inventar a bunurilor şi evidenţa operativă a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar;

g) propune încheierea şi urmăreşte executarea contractelor de întreţinere şi servicii;

h) previzionează şi formulează propuneri privind includerea în buget a cheltuielilor de întreţinere, cheltuielilor materiale şi de capital;

i) asigură aprovizionarea cu bunuri materiale, rechizite şi mijloace tehnice;

j) asigură recepţia, evidenţa şi distribuirea pe bază de fişe a tuturor bunurilor şi materialelor care sunt achiziţionate pentru activitatea proprie a Inspecţiei Judiciare;

k) asigură transportul de persoane şi mărfuri, întreţinerea şi exploatarea în condiţii bune şi de siguranţă a autoturismelor din dotarea Inspecţiei Judiciare;

1) emite foile de parcurs pentru fiecare autoturism şi întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru parcul auto;

m) întocmeşte situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii pentru fiecare autoturism şi verifică, în prima zi a lunii, stocul de carburanţi pentru fiecare autoturism, consemnând stocul existent într-un proces-verbal;

n) asigură reparaţiile curente, întreţinerea, curăţenia şi administrarea sediului Inspecţiei Judiciare;

o) întocmeşte lista bunurilor din patrimoniul Inspecţiei Judiciare, propuse pentru casare;

p) întocmeşte planul pentru deszăpezire, combaterea fenomenelor meteorologice periculoase şi paza contra incendiilor şi se preocupă de aplicarea lor;

q) asigură, împreună cu corpul de jandarmi, securitatea şi paza sediului propriu;

r) asigură însuşirea şi aplicarea normelor de protecţie a muncii de către personalul Inspecţiei Judiciare;

s) întocmeşte planul de evacuare a personalului şi bunurilor materiale din Inspecţia Judiciară, în caz de calamităţi şi catastrofe sau de război;

ş) propune, anual, includerea în buget a cheltuielilor pentru achiziţionarea materialelor necesare formaţiunilor de apărare civilă în timp de pace şi război;

t) participă, prin reprezentantul său, la pregătirea şi convocările organizate de comandamentul de apărare civilă;

ţ) execută, conform planului de evacuare, exerciţii de alarmare a personalului şi exercită orice alte atribuţii privind apărarea civilă;

u) asigură controlul tehnic periodic al sediului Inspecţiei Judiciare şi dispune măsurile necesare pentru prevenirea şi remedierea problemelor tehnice constatate, atât în cazul construcţiei, cât şi al instalaţiilor aferente.

(4) În cadrul Direcţiei economice şi administrativ funcţionează un compartiment specializat în domeniul achiziţiilor publice de bunuri şi servicii, cu următoarele atribuţii:

a) elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza propunerilor formulate de celelalte compartimente din cadrul Inspecţiei Judiciare;

b) verifică, înainte de iniţiere, dacă procedurile de achiziţie publică se regăsesc în programul anual al achiziţiilor publice şi identifică fondurile necesare derulării contractelor de achiziţie publică;

c) elaborează documentaţia de atribuire;

d) transmite spre publicare anunţurile de intenţie şi de participare sau, după caz, invitaţiile de participare;

e) asigură punerea la dispoziţia operatorilor economici a documentaţiei de atribuire, primeşte solicitările de clarificări de la operatorii economici şi transmite răspunsurile la acestea;

f) deschide ofertele depuse şi, după caz, alte documente care însoţesc oferta;

g) verifică îndeplinirea criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;

h) realizează selecţia/preselecţia candidaţilor, dacă este cazul;

i) realizează dialogul cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

j) realizează negocierile cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;

k) verifică propunerile tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia descriptivă;

l) verifică propunerile financiare prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;

m) stabileşte ofertele inacceptabile sau neconforme şi motivele care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;

n) stabileşte ofertele admisibile;

o) aplică criteriul de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire, stabileşte oferta/ofertele câştigătoare sau, după caz, formulează propunerea de anulare a procedurii de atribuire în cazuri justificate şi elaborează raportul procedurii de atribuire;

p) transmite către ofertanţi comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire;

q) redactează contractul de achiziţie publică;

r) transmite spre publicare anunţurile de atribuire;

s) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;

ş) îndeplineşte lucrările legate de atribuirea contractelor de achiziţie publică exceptate de la aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

t) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative în domeniu;

ţ) îndeplineşte atribuţiile specifice privind procedurile de achiziţii în cadrul programelor cu finanţare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.

Art. 28. - (1) Personalul de specialitate informatică are următoarele atribuţii:

a) participă la punerea în practică şi la actualizarea strategiei de informatizare a Inspecţiei Judiciare;

b) participă, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, la analiza şi implementarea aplicaţiilor informatice comune;

c) asigură exploatarea programelor informatice elaborate de Direcţia generală a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi de Biroul de statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, instalând produsele informatice şi controlând, periodic, respectarea de către operatorii de aplicaţie a instrucţiunilor de utilizare;

d) asigură iniţierea personalului Inspecţiei Judiciare în exploatarea aplicaţiilor;

e) realizează aplicaţii la nivelul Inspecţiei Judiciare;

f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei funcţionări a acesteia;

g) asigură funcţionarea sistemelor de arhivare electronică a documentelor;

h) întocmeşte documentele de specialitate necesare în vederea obţinerii semnăturii electronice de către Inspecţia Judiciară şi de către persoanele autorizate din cadrul Inspecţiei Judiciare, a certificatelor prevăzute de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, asigură iniţierea personalului autorizat în folosirea semnăturii electronice, păstrează datele de creare a semnăturii electronice şi sesizează de îndată conducerea Inspecţiei Judiciare dacă are motive să creadă că acestea au ajuns la cunoştinţa unui terţ neautorizat sau că informaţiile esenţiale cuprinse în certificat nu mai corespund realităţii;

i) aplică tehnici şi metode noi de exploatare, administrare şi întreţinere a produselor şi serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem informatic juridic eficient;

j) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă, sigură şi securizată a produselor şi serviciilor informatice;

k) proiectează şi elaborează specificaţiile tehnice şi propune spre achiziţionare aplicaţii informatice şi baze de date, implementează şi coordonează exploatarea acestora în sistemul informatic al Inspecţiei Judiciare;

l) păstrează evidenţa specifică a dotării cu produse şi servicii informatice în cadrul Inspecţiei Judiciare, respectiv locaţie, echipamente, utilizatori, licenţe, versiuni ale sistemelor de operare şi ale aplicaţiilor informatice;

m) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investiţii privind produsele şi serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a Inspecţie Judiciare;

n) participă la elaborarea specificaţiilor tehnice din cadrul documentaţiei de achiziţie şi la evaluarea tehnică a ofertelor în procedurile de achiziţionare de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Inspecţiei Judiciare;

o) participă la recepţionarea produselor şi serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţie a produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Inspecţiei Judiciare;

p) asigură legătura cu unităţile de service şi reprezintă instituţia în relaţiile cu acestea, pentru menţinerea în stare de funcţionare a produselor şi serviciilor informatice din sistemul informatic al Inspecţiei Judiciare;

q) asigură asistenţă tehnică de specialitate pentru eficientizarea exploatării produselor şi serviciilor informatice în cadrul Inspecţiei judiciare;

r) intervine operativ, împreună cu unităţile de service, şi păstrează evidenţa intervenţiilor acestora pentru a asigura funcţionarea permanentă a produselor şi serviciilor informatice din cadrul Inspecţiei Judiciare;

s) asigură asistenţa tehnică pentru publicarea pe pagina de internet a Inspecţiei Judiciare a informaţiilor şi a documentelor a căror publicare este prevăzută de lege sau de regulamente.

(2) Personalul de specialitate informatică îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de inspectorul-şef.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Direcţia registratură, sinteze şi contencios

 

§ 4.1. Dispoziţii generale

Art. 29. - (1) Direcţia registratură, sinteze şi contencios are în componenţă Serviciul registratură, secretariat şi arhivă şi Serviciul sinteze şi contencios.

(2) Serviciul registratură, secretariat şi arhivă este structurat în Biroul registratură, repartizare aleatorie şi secretariat şi Biroul arhivă şi expediţii.

Art. 30. - (1) în cadrul Direcţiei registratură, sinteze şi contencios funcţionează personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personal contractual.

(2) Direcţia registratură, sinteze şi contencios este condusă de un şef de direcţie, numit prin ordin al inspectorului-şef.

(3) Şeful de direcţie poate fi revocat din funcţie prin ordin al inspectorului-şef, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale.

Art. 31. - Şeful Direcţiei registratură, sinteze şi contencios îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, controlează, asigură şi răspunde de buna desfăşurare a activităţii direcţiei;

b) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea, în mod corespunzător, a obiectivelor direcţiei;

c) întocmeşte fişele posturilor din cadrul direcţiei;

d) propune, periodic, indicatorii de performanţă pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează şi le supune aprobării inspectorului-şef;

e) participă la evaluarea, în condiţiile legii, a activităţii profesionale a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează;

f) repartizează, echilibrat, lucrările personalului din subordine, direct sau, după caz, prin intermediul şefilor de serviciu ori şefilor de birou, stabileşte prioritatea şi termenele de soluţionare a acestora;

g) urmăreşte întocmirea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor repartizate;

h) verifică lucrările întocmite în cadrul direcţiei pe care o coordonează;

i) urmăreşte păstrarea confidenţialităţii de către personalul din subordine cu privire la lucrările efectuate şi răspunde de păstrarea integrităţii fizice a lucrărilor din cadrul direcţiei;

j) realizează efectiv lucrările de o complexitate şi importanţă deosebite;

k) formulează propuneri referitoare la asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării direcţiei;

l) ia măsuri pentru implementarea proiectelor iniţiate de Inspecţia Judiciară, în scopul eficientizării activităţii direcţiei;

m) asigură reprezentarea instituţiei, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate pe care îl coordonează;

n) asigură o bună colaborare cu celelalte direcţii din cadrul Inspecţiei Judiciare şi informează Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media, în timp util, în legătură cu activităţile/subiectele care pot genera interes din partea opiniei publice;

0) participă la elaborarea raportului anual privind activitatea Inspecţiei Judiciare;

p) îndeplineşte orice alte atribuţii legate de specificul de activitate, stabilite de conducerea Inspecţiei Judiciare.

§ 4.2. Serviciul registratură, secretariat şi arhivă

Art. 32. - Serviciul registratură, secretariat şi arhivă asigură primirea şi înregistrarea corespondenţei şi a sesizărilor, repartizarea, circuitul şi păstrarea lucrărilor în cadrul direcţiilor, serviciilor şi birourilor şi efectuează operaţiuni de îndosariere a actelor, păstrare şi completare a registrelor de evidenţă a activităţii, precum şi alte lucrări necesare bunei desfăşurări a activităţii Inspecţiei Judiciare.

Art. 33. - (1) în cadrul Inspecţiei Judiciare funcţionează o registratură generală, precum şi câte o registratură pentru fiecare direcţie de inspecţie judiciară şi o arhivă.

(2) Inspectorul-şef poate hotărî organizarea de arhive distincte pentru fiecare direcţie de inspecţie judiciară.

Art. 34. - Personalul din cadrul Biroului registratură, repartizare aleatorie şi secretariat îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) primeşte, înregistrează şi repartizează direcţiilor corespondenţa şi sesizările adresate Inspecţiei Judiciare;

b) efectuează verificări în sistemul de evidenţă a sesizărilor pentru identificarea existenţei unei sesizări similare şi întocmeşte un referat în care menţionează rezultatul verificării;

c) primeşte şi înregistrează sesizările pe direcţii de inspecţie judiciară;

d) pregăteşte dosarele şi asigură circuitul acestora în cadrul Inspecţiei Judiciare;

e) stabileşte, conform nomenclatorului, indicele statistic al lucrării;

f) întocmeşte şi comunică adresele de solicitare a relaţiilor necesare soluţionării lucrărilor, dispuse de inspectorii judiciari;

g) înaintează dosarele secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii sau instanţelor de contencios administrativ, situaţie în care întocmeşte o copie a dosarului;

h) întocmeşte şi completează registrele de evidenţă a activităţii;

i) completează borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;

j) tehnoredactează lucrările întocmite de inspectorii judiciari, precum şi pe cele repartizate de conducerea Inspecţiei Judiciare;

k) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;

1) eliberează, în condiţiile legii, copii ale actelor şi lucrărilor întocmite de Inspecţia Judiciară;

m) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite de inspectorul-şef, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 35. - Persoana desemnată pentru repartizarea aleatorie a lucrărilor are următoarele atribuţii:

a) stabileşte obiectul şi complexitatea sesizării, pe baza nomenclatorului emis prin ordin al inspectorul-şef;

b) repartizează aleatoriu sesizările în cadrul fiecărei direcţii de inspecţie judiciară;

c) completează fişa de repartizare a sesizării;

d) întocmeşte şi păstrează procesele-verbale privind modificările survenite la repartizarea aleatorie.

Art. 36. - Secretariatul are următoarele atribuţii:

a) asigură înregistrarea, evidenţa şi circuitul lucrărilor întocmite de conducerea Inspecţiei Judiciare, conform repartizării;

b) pregăteşte corespondenţa în vederea expedierii şi predării acesteia Biroului de arhivă şi expediţii;

c) păstrează în mape distincte documentele întocmite în cadrul compartimentului, precum şi lucrările care au stat la baza elaborării acestora;

d) asigură tehnoredactarea lucrărilor, precum şi multiplicarea materialelor necesare;

e) păstrează şi foloseşte ştampilele Inspecţiei Judiciare, conform prevederilor legale;

f) păstrează evidenţa ordinelor de deplasare a personalului din cadrul Inspecţiei Judiciare;

g) urmăreşte şi asigură realizarea în bune condiţii a deplasărilor personalului din cadrul Inspecţiei Judiciare;

h) organizează, împreună cu celelalte compartimente ale Inspecţiei Judiciare, seminare şi conferinţe, evenimente, activităţi cu caracter oficial şi asigură realizarea unor condiţii corespunzătoare pentru delegaţiile străine;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de inspectorul-şef, conform legii.

Art. 37. - Personalul din cadrul Biroului arhivă şi expediţii îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) gestionează şi asigură conservarea documentelor arhivate şi a informaţiilor cuprinse în aceste documente;

b) păstrează confidenţialitatea documentelor arhivate şi a informaţiilor cuprinse în aceste documente;

c) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;

d) păstrează, pe ani, lucrările soluţionate;

e) păstrează în mape distincte, întocmite pe ani, mape de rezoluţii date în materie disciplinară, mape de rapoarte efectuate de Inspecţia Judiciară, pe materii;

f) întocmeşte şi păstrează borderouri pentru expedierea prin poştă şi condici de predare a dosarelor şi corespondenţei;

g) expediază rezultatul verificărilor realizate de inspectori şi corespondenţa;

h) participă, anual, la activitatea de arhivare şi întocmeşte lista dosarelor aflate în conservare în arhiva Inspecţiei Judiciare;

i) participă, anual, la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare;

j) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite de inspectorul-şef, în condiţiile prevăzute de lege.

§ 4.3. Serviciul sinteze şi contencios

Art. 38. - Serviciul sinteze şi contencios are următoarele atribuţii:

a) coordonează demersurile în vederea realizării obiectivelor specifice stabilite în sarcina Inspecţiei Judiciare din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), instituit prin Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei;

b) participă, din dispoziţia inspectorului-şef, la lucrările comisiilor/grupurilor de lucru a căror activitate are legătură cu atribuţiile specifice Inspecţiei Judiciare;

c) întocmeşte note şi puncte de vedere referitoare la interpretarea şi aplicarea actelor normative privind activitatea Inspecţiei Judiciare;

d) urmăreşte evoluţia practicii judiciare şi, după caz, formulează puncte de vedere şi propuneri pentru asigurarea unei practici unitare la nivelul Inspecţiei Judiciare;

e) monitorizează îndeplinirea măsurilor dispuse prin hotărârile secţiilor sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a controalelor efectuate de Inspecţia Judiciară la nivelul instanţelor şi parchetelor;

f) analizează datele statistice comunicate de instanţe şi parchete referitoare la respectarea termenelor procedurale de întocmire a lucrărilor şi privind dosarele mai vechi de un de la data înregistrării în sistemul judiciar, identifică eventualele disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi şi formulează propuneri pentru stabilirea programului de activitate al Inspecţiei Judiciare;

g) analizează datele statistice rezultate din activitatea Inspecţiei Judiciare şi, în raport cu obiectul sesizărilor înregistrate, formulează propuneri pentru stabilirea obiectivelor controalelor ce urmează a fi efectuate de Inspecţia Judiciară;

h) participă la elaborarea ghidurilor cu caracter informativ şi a culegerilor de practică în materie disciplinară;

i) organizează, alături de celelalte direcţii de specialitate, seminare şi conferinţe şi elaborează documentele necesare;

j) iniţiază şi promovează programe de colaborare interinstituţionale, prin stabilirea de parteneriate cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale;

k) elaborează proiecte de modificare a regulamentelor sau normelor care vizează organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare;

l) reprezintă Inspecţia Judiciară şi apără drepturile şi interesele acesteia în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe jurisdicţionale, pe baza delegaţiei date de inspectorul-şef, precum şi în raporturile cu alte organe, cu persoane fizice sau juridice;

m) redactează cererile de chemare în judecată, întâmpinările, notele de şedinţă, concluziile scrise, motivele care stau la baza exercitării căilor de atac, în dosarele în care Inspecţia Judiciară este parte;

n) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de inspectorul-şef, conform legii.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media

 

Art. 39. - (1) Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar şi mass-media, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482/2012*).

(2) Activitatea de relaţii publice şi comunicare se desfăşoară pe baza unei strategii de comunicare aprobate de inspectorul-şef.

(3) Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media este condus de purtătorul de cuvânt al instituţiei, subordonat direct inspectorului-şef.


*) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482/2012 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Art. 40. - Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media are următoarele atribuţii:

a) evaluează imaginea publică a Inspecţiei Judiciare şi elaborează recomandări în consecinţă;

b) elaborează strategiile de comunicare;

c) organizează activităţile publice şi conferinţele de presă ale Inspecţiei Judiciare;

d) răspunde de asigurarea caracterului coerent şi unic al mesajului public al instituţiei;

e) elaborează şi transmite comunicate de presă, fiind singurul compartiment din cadrul Inspecţiei Judiciare abilitat în acest sens;

f) răspunde la sesizările şi cererile formulate în baza Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în legătură cu propria activitate;

g) informează inspectorul-şef cu privire la aspectele semnificative ce vizează activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor, difuzate prin mass-media, şi comunică presei punctele de vedere oficiale;

h) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică;

i) realizează informarea publicului asupra activităţii Inspecţiei Judiciare, inclusiv publicarea pe site a acestor informaţii, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin purtătorul de cuvânt;

j) realizează informarea şi documentarea cu privire la activitatea judiciară din care ar putea rezulta date şi informaţii de interes public;

k) colaborează cu Biroul de informare publică şi relaţii cu mass-media al Consiliului Superior al Magistraturii şi monitorizează articolele din presa centrală şi pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Inspecţiei Judiciare şi a activităţii desfăşurate de judecători şi procurori;

l) efectuează sau participă la elaborarea unor studii, evaluări, lucrări de sinteză privind reflectarea activităţii Inspecţiei Judiciare în mass-media;

m) elaborează prognoze privind aspectele din activitatea Inspecţiei Judiciare ce urmează să fie reflectate în mass-media;

n) realizează orice alte activităţi de relaţii publice şi comunicare dispuse de inspectorul-şef.

Art. 41. - (1) Purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare poate fi un inspector judiciar ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.

(2) Inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal din cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare furnizează purtătorului de cuvânt, în timp util, din oficiu sau la cererea acestuia, informaţiile de interes public.

(3) în activitatea de relaţii publice, purtătorul de cuvânt exercită următoarele atribuţii:

a) gestionează relaţiile cu presa prin acţiuni, în principal, proactive, pentru reflectarea corectă a punctelor de vedere ale Inspecţiei Judiciare;

b) identifică, primeşte şi selectează informaţiile din interiorul instituţiei, defineşte sferele de interes, evaluează şi selectează informaţiile utile pentru Inspecţie Judiciară, care prezintă interes pentru opinia publică;

c) pregăteşte materialele necesare pentru informarea presei - concepe şi redactează notele de presă, comunicatele de presă, dosarele de presă şi textele eventualelor declaraţii de presă;

d) organizează şi participă la manifestările pentru presă;

e) menţine o legătură permanentă cu jurnaliştii, prin organizarea unor întâlniri periodice, pentru a asigura un flux informaţional constant şi pentru a menţine interesul acestora faţă de activitatea instituţiei, precum şi pentru a asigura informarea corectă şi promptă a opiniei publice;

f) mediază contacte între conducerea instituţiei şi jurnaliştii care solicită interviuri sau declaraţii pentru o mai bună documentare a subiectului;

g) se implică în gestionarea situaţiilor de criză, propune şi implementează planuri de acţiune;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de inspectorul-şef, conform legii.

(4) În cazurile în care presa relatează aspecte privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, purtătorul de cuvânt îl informează de îndată pe inspectorul-şef.

(5) Toate lucrările legate de mass-media reprezintă urgenţe şi se rezolvă telefonic sau în scris, chiar şi în afara orelor de program. Informaţiile de interes public sunt furnizate reprezentanţilor mass-mediei prin purtătorul de cuvânt.

(6) în cazul lipsei purtătorului de cuvânt din sediul instituţiei, inspectorul-şef desemnează o altă persoană care să îl înlocuiască, din cadrul Compartimentului de informare publică şi relaţii cu mass-media.

(7) Jurnaliştii se pot adresa purtătorului de cuvânt în toate problemele care privesc activitatea Inspecţiei Judiciare.

Art. 42. - (1) Personalul din cadrul Compartimentului de informare publică şi relaţii cu mass-media exercită următoarele atribuţii:

a) primeşte şi înregistrează cererile de furnizare a informaţiilor publice;

b) primeşte şi înregistrează petiţiile adresate Compartimentului de informare publică şi relaţii cu mass-media;

c) prezintă purtătorului de cuvânt, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate;

d) transmite către direcţiile Inspecţiei Judiciare solicitările de informaţii şi petiţiile, spre soluţionare;

e) urmăreşte soluţionarea ia timp a solicitărilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţa purtătorului de cuvânt orice problemă ivită în derularea activităţii;

f) comunică răspunsurile către petiţionari şi solicitanţi;

g) face menţiunile în registrele şi evidenţele Compartimentului de informare publică şi relaţii cu mass-media.

(2) Personalul din cadrul Compartimentului de informare publică şi relaţii cu mass-media îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de inspectorul-şef şi purtătorul de cuvânt, potrivit legii şi regulamentului.

Art. 43. - (1) în cadrul Compartimentului de informare publică şi relaţii cu mass-media se completează şi păstrează următoarele registre şi evidenţe:

a) registru pentru înregistrarea cererilor formulate de petenţi şi a răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public;

b) registru pentru înregistrarea cererilor formulate de reprezentanţii mass-mediei şi a răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public;

c) registru de evidenţă a ziariştilor acreditaţi la Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media;

d) registru de evidenţă a comunicatelor de presă emise de Inspecţia Judiciară;

e) condica de primire şi predare a lucrărilor.

(2) în registrele pentru înregistrarea cererilor formulate de petenţi şi pentru înregistrarea cererilor formulate de reprezentanţii mass-mediei se înscriu, în ordinea înregistrării, numărul şi data cererii, numele şi prenumele solicitantului, informaţiile solicitate, numărul şi data răspunsului.

(3) în registrul de evidenţă a ziariştilor acreditaţi la Compartimentul de informare publică şi relaţii cu mass-media se înscriu, în ordine cronologică, cererile formulate de ziarişti pentru acreditare, cu următoarele menţiuni: numărul curent, numele ziaristului, numărul de legitimaţie, ziarul sau postul de televiziune la care îşi desfăşoară activitatea.

(4) în registrul de evidenţă a comunicatelor de presă emise de Inspecţia Judiciară se înscriu, în ordine cronologică, comunicatele de presă ale Inspecţiei Judiciare, cu următoarele menţiuni: numărul curent, data emiterii comunicatului de presă şi obiectul acestuia.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Compartimentul documente şi informaţii clasificate

 

Art. 44. - (1) Compartimentul documente şi informaţii clasificate asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea şi multiplicarea, în condiţiile legii, a documentelor şi informaţiilor clasificate.

(2) Compartimentul documente şi informaţii clasificate este constituit potrivit Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Compartimentul documente şi informaţii clasificate funcţionează în subordinea inspectorului-şef.

(4) Activitatea Compartimentului documente şi informaţii clasificate este coordonată de funcţionarul de securitate, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Personalul din cadrul Compartimentului documente şi informaţii clasificate exercită următoarele atribuţii:

a) predă şi primeşte corespondenţa clasificată;

b) asigură evidenţa materialelor şi documentelor care conţin informaţii clasificate;

c) prelucrează şi procesează materialele şi documentele care conţin informaţii clasificate;

d) păstrează şi manipulează materialele şi documentele care conţin informaţii clasificate;

e) asigură păstrarea registrului de evidenţă a autorizaţiilor acordate personalului;

f) asigură păstrarea registrelor de evidenţă a informaţiilor strict secrete de importanţă deosebită, strict secrete şi secrete, a informaţiilor secrete de serviciu, a registrului unic de evidenţă a registrelor, condicilor, borderourilor şi caietelor pentru informaţii clasificate, a condicii de predare-primire a informaţiilor clasificate;

g) realizează operaţiunile de multiplicare a informaţiilor clasificate;

h) asigură arhivarea sau distrugerea documentelor ori a materialelor care conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL IV

Activitatea şi evidenţa Inspecţiei Judiciare

 

SECŢIUNEA 1

Activitatea Inspecţiei Judiciare

 

Art. 45. - (1) Actele de sesizare a Inspecţiei Judiciare, transmise prin poştă, curier, fax ori e-mail, se primesc la registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă şi număr de înregistrare din registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, cu indicativul „IJ”.

(2) După primirea actelor de sesizare, persoana desemnată verifică în sistemul de evidenţă dacă există alte dosare, formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleaşi persoane vizând aceleaşi părţi şi cu obiect similar, întocmeşte un referat în care menţionează rezultatul verificării şi îl ataşează la sesizare.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă se constată că au fost înregistrate acte identice de sesizare a Inspecţiei Judiciare, acestea se înregistrează în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi orice alte cereri sau acte în legătură cu lucrarea de bază se înscriu, în mod obligatoriu, la numărul de înregistrare iniţial.

(4) Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, transmise prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative ori în registrul de evidenţă a petiţiilor, primesc dată certă şi se prezintă, după caz, inspectorului-şef sau, atunci când actele privesc un dosar deja înregistrat, inspectorului judiciar căruia i-a fost repartizat dosarul.

(5) înregistrarea, evidenţa şi păstrarea documentelor, care nu sunt destinate publicităţii, se efectuează în condiţiile prevăzute de lege.

(6) Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative, cu această menţiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

(7) Selectarea corespondenţei, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-şef şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a două zi.

(8) Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate, „secrete de stat” sau „de serviciu” se efectuează potrivit dispoziţiilor legii şi ordinelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi a secretului de serviciu, prin Compartimentul documente şi informaţii clasificate, organizat la nivelul Inspecţiei Judiciare.

Art. 46. - (1) După înregistrarea în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare a actelor de sesizare, dosarele se prezintă inspectorului-şef sau persoanei desemnate de acesta, care le repartizează direcţiilor de specialitate.

(2) Stabilirea obiectului şi a complexităţii sesizării se face de către şeful direcţiei de specialitate sau de către o altă persoană desemnată de inspectorul-şef, în baza unui nomenclator care cuprinde o clasificare a complexităţii în funcţie de obiect, stabilit prin ordin al inspectorului-şef.

(3) Dosarele se predau la registratura fiecărei direcţii de inspecţie judiciară, unde se înregistrează în ordine crescătoare, în raport cu numărul de înregistrare în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, în registrul general de evidenţă a lucrărilor direcţiei. La numărul stabilit potrivit alin. (1) se adaugă numărul din registrul general de evidenţă a lucrărilor direcţiei, însoţit de indicativul „DU” (Direcţia inspecţie pentru judecători) sau „DIP” (Direcţia inspecţie pentru procurori), după caz.

Art. 47. - (1) După înregistrarea în cadrul direcţiei, dosarele nou-formate se transmit şefului direcţiei sau persoanei desemnate de inspectorul-şef pentru repartizarea aleatorie a dosarelor.

(2) Repartizarea aleatorie se realizează în sistem informatic sau prin metoda sistemului ciclic.

(3) Repartizarea aleatorie în sistem informatic sau ciclic se realizează o singură dată, urmând ca, în situaţiile în care apar incidente sau incompatibilităţi, să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.

(4) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, în sistem informatic sau ciclic, dosarele se repartizează inspectorilor judiciari în ordinea înregistrării la direcţia de specialitate.

(5) Repartizarea aleatorie în sistem ciclic se efectuează în ordinea alfabetică a numelui inspectorilor judiciari din cadrul fiecărei direcţii.

(6) Modificarea ordinii în care se face repartizarea aleatorie a lucrărilor are loc în următoarele situaţii:

a) în caz de incompatibilitate a inspectorului judiciar, constatată la momentul repartizării;

b) când inspectorul judiciar efectuează concediul legal de odihnă;

c) când inspectorul judiciar se află în concediu medical;

d) când inspectorul judiciar este desemnat să participe la efectuarea unui control ori când se deplasează în baza unui ordin de serviciu într-o altă localitate pentru efectuarea verificărilor prealabile ori a cercetării disciplinare. Aceste situaţii se evidenţiază în fişa de repartizare ataşată dosarului.

(7) Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari poate fi efectuată în următoarele cazuri:

a) în caz de incompatibilitate a inspectorului judiciar, constatată ulterior repartizării;

b) în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile;

c) în cazul solicitării motivate a inspectorului judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea;

d) în cazul suspendării din activitate în condiţiile legii;

e) ori de câte ori faţă de calitatea persoanei cercetate imparţialitatea cercetării disciplinare ar putea fi afectată;

f) în cazul conflictului de interese;

g) în cazul încetării calităţii de inspector. Aceste situaţii se evidenţiază în fişa de repartizare ataşată dosarului.

(8) În cazul în care un inspector judiciar se află în una din situaţiile prevăzute la alin. (6) şi (7), noua repartizare aleatorie a lucrării în sistem informatic sau ciclic se efectuează prin excluderea de la repartizare a acestuia.

(9) Pentru soluţionarea cauzelor complexe, la începutul fiecărui an, prin ordin al inspectorului-şef, se constituie echipe formate din 2 inspectori judiciari şi se numerotează. Acestora li se repartizează aleatoriu lucrările al căror grad de complexitate este apreciat ca fiind ridicat la momentul înregistrării şi repartizării.

(10) În situaţia unor lucrări complexe, inspectorul judiciar desemnat să efectueze verificările, în baza unui referat adresat inspectorului-şef, poate solicita repartizarea lucrării echipei din care face parte.

(11) Orice modificare a compunerii echipelor, constituite potrivit alin. (9), se efectuează prin ordin al inspectorului-şef, pentru motive obiective, în condiţiile prezentului regulament.

Art. 48. - În situaţia în care mai multe sesizări provenind de la titulari diferiţi privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, lucrările se conexează şi se soluţionează de inspectorul judiciar căruia i-a fost repartizată prima lucrare înregistrată la Inspecţia Judiciară.

Art. 49. - (1) Incidentele prevăzute la art. 47 alin. (6) şi (7) se soluţionează de şeful direcţiei, prin rezoluţie.

(2) Dacă, în urma soluţionării incidentelor prevăzute la alin. (1), se constată că, din motive prevăzute de lege sau regulament, inspectorul judiciar, căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, nu este în măsură să efectueze verificări, dosarul se repartizează aleatoriu, conform regulilor prevăzute de art. 47 alin. (8).

(3) în situaţia în care incidentele se referă la o parte din membrii echipelor de inspectori judiciari, soluţionarea acestora se face de şeful de direcţie.

(4) Dacă, în urma soluţionării, se constată că, din motive prevăzute de lege sau regulament, unul sau mai mulţi membri ai echipei de inspectori judiciari, căreia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, nu este în măsură să efectueze verificări, şeful direcţiei propune inspectorului-şef desemnarea şi includerea în echipă a altor inspectori judiciari, cu respectarea principiului repartizării ciclice.

Art. 50. - La dosar se ataşează fişa de repartizare care cuprinde următoarele menţiuni: data înregistrării la Inspecţia Judiciară, data repartizării, inspectorul judiciar desemnat sau echipa de inspectori judiciari desemnată, termenul de soluţionare, obiectul lucrării, gradul de complexitate, titularul sesizării, indicele statistic, situaţiile de incompatibilitate sau motivele de redistribuire a dosarului.

Art. 51. - (1) Pe coperta dosarului se menţionează numărul de înregistrare în Registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, numărul de înregistrare din Registrul general de evidenţă a lucrărilor Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori cu menţiunea indicativelor „IJ” şi „DU” sau „DIP”, numele petentului, titularul sesizării, curtea de apel/parchetul de pe lângă curtea de apel în raza căreia se află instanţa/parchetul unde îşi desfăşoară activitatea magistratul reclamat, indicele statistic, numele inspectorului judiciar sau echipa desemnată şi data întocmirii rezoluţiei/raportului.

(2) în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară, dosarele repartizate aleatoriu se predau inspectorului judiciar.

(3) înainte de a fi predat inspectorului judiciar, dosarul trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate.

Art. 52. - (1) în situaţia în care pentru soluţionarea lucrării sunt necesare date şi informaţii de la instanţele/parchetele vizate, adresele prin care se solicită relaţiile se predau persoanei desemnate din cadrul biroului registratură.

(2) Expedierea adreselor se realizează prin poştă, curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi supravegheat şi care să asigure caracterul oficial al acesteia.

Art. 53. - (1) Corespondenţa primită şi comunicările, efectuate prin fax, poştă electronică ori prin alte mijloace de comunicare, se depun la dosar, imediat ce au fost transmise/recepţionate, după menţiunile cuvenite în Registrul general de evidenţă a lucrărilor Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori.

(2) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, actele se predau, sub semnătură, persoanelor vizate.

Art. 54. - (1) Expedierea corespondenţei se efectuează de Biroul arhivă şi expediţii.

(2) în corespondenţa expediată se menţionează denumirea instituţiei, numărul de înregistrare, precum şi numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate.

Art. 55. - (1) Comunicarea corespondenţei şi a actelor întocmite de Inspecţia Judiciară se realizează prin scrisori recomandate, care se predau serviciului poştal, pe bază de borderou.

(2) în situaţia în care destinatarul are sediul, domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, comunicarea corespondenţei se poate efectua şi de către persoana desemnată de inspectorul-şef.

(3) în cazul în care petentul solicită sau sesizarea este adresată prin intermediul poştei electronice, comunicarea răspunsului se efectuează la adresa de e-mail indicată.

Art. 56. - (1) Lucrările soluţionate de inspectorul judiciar se predau la registratura fiecărei direcţii de inspecţie pentru efectuarea menţiunilor corespunzătoare în registrele speciale.

(2) Sistematizarea înscrisurilor din dosar se efectuează de inspectorul judiciar care a soluţionat lucrarea, iar numerotarea filelor şi coaserea acestora în dosar se realizează de Biroul arhivă şi expediţii.

Art. 57. - Înainte de a fi predate pentru arhivare, dosarele se sigilează şi se menţionează, pe coperta interioară, numărul filelor conţinute.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Arhivarea dosarelor

 

Art. 58. - (1) La primirea fiecărui dosar de către Biroul arhivă şi expediţii, se verifică respectarea modului de constituire a acestuia şi concordanţa între conţinut şi datele menţionate, conform art. 57.

(2) Pe coperta dosarului se menţionează termenul de păstrare şi numărul de file.

Art. 59. - (1) Evidenţa dosarelor şi a inventarelor depuse la Biroul arhivă se realizează prin întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a documentelor arhivate.

(2) Conform dispoziţiilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Biroului arhivă şi expediţii este întocmit şi păstrat Registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor unităţilor arhivistice.

Art. 60. - (1) Documentele se păstrează în arhivă pe ani, pe termene de păstrare şi în ordine crescătoare a numerelor de înregistrare a dosarelor.

(2) Documentele cu termen de păstrare permanent se arhivează separat de cele cu termene de păstrare temporare.

Art. 61. - (1) Consultarea dosarelor, scoaterea din arhivă a acestora şi eliberarea de copii ale înscrisurilor din dosare se realizează cu aprobarea inspectorului-şef sau a şefilor de direcţie.

(2) Accesul la dosarele şi evidenţele Inspecţiei Judiciare, cu respectarea principiului confidenţialităţii, este permis în condiţiile dispoziţiilor Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 62. - Selecţionarea documentelor din arhivă al căror termen a expirat şi predarea acestora Arhivelor Naţionale se realizează în condiţiile Legii nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Evidenţa activităţii Inspecţiei Judiciare

 

Art. 63. - Pentru evidenţa activităţii Inspecţiei Judiciare, Serviciul registratură, secretariat şi arhivă întocmeşte şi păstrează următoarele registre:

1. Registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare

În registrul general de evidenţă a lucrărilor se trec, în ordinea intrării, toate lucrările de competenţa Inspecţiei Judiciare, primind număr de înregistrare la care se adaugă indicativul „IJ”, cu excepţia corespondenţei administrative. În acelaşi registru şi sub acelaşi număr sunt înregistrate cererile depuse ulterior (revenirile) în legătură cu o lucrare.

Acest registru cuprinde următoarele menţiuni: numărul curent, care corespunde numărului de înregistrare a lucrării la Inspecţia Judiciară; data înregistrării; numele petentului sau al instituţiei care face sesizarea şi numărul de adresă; descrierea, pe scurt, a conţinutului lucrării; direcţia la care a fost repartizată lucrarea (DIJ/DIP); menţiuni privind reveniri sau corespondenţa în legătură cu dosarul - data înregistrării şi numărul adresei.

2. Registrul general de evidenţă a lucrărilor Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se trec, în ordinea înregistrării la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori, toate lucrările repartizate pe direcţii şi, la numărul primit de la registratura generală, se adaugă un nou număr de înregistrare cu indicativul „DIJ”/„DIP”.

În registrul general de evidenţă a lucrărilor direcţiilor se fac următoarele menţiuni: număr curent; număr de înregistrare la Inspecţia Judiciară şi la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori; numele şi prenumele magistratului reclamat; curtea de apel/parchetul de pe lângă curtea de apel în raza căreia îşi desfăşoară activitatea magistratul reclamat; indicele statistic; gradul de complexitate; data repartizării şi inspectorul judiciar desemnat; modul de soluţionare şi data întocmirii rezoluţiei/raportului; data comunicării rezoluţiei/data înaintării raportului la Consiliul Superior al Magistraturii; data înregistrării revenirii.

3. Registrul informativ

Registrul informativ se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se trec, în ordinea înregistrării la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori, toate lucrările repartizate pe direcţii.

Registrul informativ cuprinde, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică, următoarele menţiuni: data repartizării şi inspectorul judiciar desemnat; data înaintării dosarului la inspectorul judiciar; modul de soluţionare şi data întocmirii rezoluţiei/raportului; data comunicării rezoluţiei/raportului; data formulării obiecţiunilor; data înaintării rezoluţiei/raportului la Consiliul Superior al Magistraturii; data înregistrării revenirii; data trimiterii dosarului la instanţele de control judiciar; termenele acordate de Consiliul Superior al Magistraturii/instanţe; data restituirii dosarului; conexarea sau ataşarea dosarului la alt dosar; data reintrării dosarului în arhivă; observaţii.

4. Registrul privind sesizările formulate de titularii acţiunii disciplinare, alţii decât Inspecţia Judiciară

În acest registru se trec, în ordinea intrării şi distinct pentru fiecare titular, toate sesizările formulate de titularii acţiunii disciplinare, alţii decât Inspecţia Judiciară.

Registrul de evidenţă a sesizărilor formulate de titularii acţiunii disciplinare, alţii decât Inspecţia Judiciară, are următoarele menţiuni: numărul curent; numărul de dosar; data înregistrării sesizării; titularul sesizării; data comunicării propunerii de clasare/de începere a cercetării disciplinare; data înregistrării solicitării de completare a verificărilor prealabile; data comunicării dispoziţiei de clasare/de începere a cercetării disciplinare; data comunicării rezultatului cercetării disciplinare; data solicitării completării cercetării disciplinare; data comunicării rezultatului completării cercetării disciplinare; data exercitării acţiunii; data înaintării dosarului la Consiliul Superior al Magistraturii.

5. Registrul de evidenţă a cercetărilor disciplinare

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se trec, în ordinea datei, toate lucrările în care s-a dispus/s-a propus începerea cercetării disciplinare, indiferent de titular.

Menţiunile acestui registru sunt următoarele: număr curent; numărul de dosar al Inspecţiei Judiciare şi al direcţiei corespunzătoare; inspector judiciar desemnat; data rezoluţiei/dispoziţiei de începere a cercetării disciplinare; titularul acţiunii disciplinare; data prelungirii cercetării disciplinare; data suspendării cercetării disciplinare; data finalizării cercetării disciplinare; data dispoziţiei de completare a cercetării disciplinare; data exercitării acţiunii disciplinare; data comunicării acţiunii disciplinare; numărul de dosar al secţiei Consiliului Superior al Magistraturii; termenele acordate în procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare; numărul hotărârii, data pronunţării şi soluţia dispusă de secţia Consiliului Superior al Magistraturii; data comunicării către Inspecţia Judiciară a hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii; modalitatea rămânerii irevocabile a hotărârii.

6. Registrul privind cererile de suspendare din funcţie a magistraţilor

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se menţionează lucrările în care secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din funcţie faţă de judecător/procuror.

Registrul privind cererile de suspendare din funcţie a magistraţilor cuprinde următoarele menţiuni: număr curent; numărul de dosar al Inspecţiei Judiciare şi al direcţiei corespunzătoare; numele şi prenumele magistratului faţă de care se fac verificări; inspectorul judiciar desemnat să soluţioneze lucrarea; data înaintării dosarului la Consiliul

Superior al Magistraturii; numărul de dosar înregistrat pe rolul secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii; numărul hotărârii, data pronunţării şi soluţia dispusă; observaţii.

7. Registrul privind contestaţiile formulate împotriva rezoluţiilor

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se menţionează lucrările în care persoana care a formulat sesizarea a contestat rezoluţia de respingere a sesizării, prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată.

Menţiunile acestui registru sunt următoarele: număr curent; numărul de dosar al Inspecţiei Judiciare şi al direcţiei corespunzătoare; numele şi prenumele contestatorului; data rezoluţiei contestate; inspectorul judiciar care a dat rezoluţia; numărul de dosar al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti; termenele acordate; numărul hotărârii, data pronunţării şi soluţia dispusă; data restituirii dosarului; observaţii.

8. Registrul de evidenţă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor Secţiei pentru judecători/procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se menţionează lucrările în care judecătorul/procurorul sancţionat ori, după caz, Inspecţia Judiciară a exercitat calea de atac împotriva hotărârilor date de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Registrul de evidenţă a căilor de atac conţine următoarele menţiuni: număr curent; numărul de dosar al Inspecţiei Judiciare şi al direcţiei corespunzătoare; numărul de dosar al secţiei Consiliului Superior al Magistraturii; numărul şi data hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii; data comunicării către Inspecţia Judiciară a hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii; numărul de dosar al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; persoana care a declarat calea de atac; inspectorul judiciar care a exercitat acţiunea disciplinară sau care a fost desemnat să susţină recursul; termenele acordate; numărul, data hotărârii pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi soluţia pe scurt.

9. Registrul privind sesizările din oficiu

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se trec, în ordinea înregistrării la Inspecţia Judiciară, sesizările din oficiu.

Registrul de evidenţă a sesizărilor din oficiu conţine următoarele menţiuni: număr curent; numărul de dosar; data înregistrării; obiectul sesizării; inspectorul judiciar desemnat; soluţia dispusă şi data acesteia; observaţii.

10. Registrul privind dosarele referitoare la apărarea reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se trec, în ordinea înregistrării la Inspecţia Judiciară, cererile de apărare a independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale.

Menţiunile din acest registru sunt următoarele: număr curent; numărul de dosar; data înregistrării; obiectul verificării; inspectorul judiciar desemnat; soluţia propusă; data comunicării notei către magistrat; data formulării obiecţiunilor, data înaintării dosarului la Consiliul Superior al Magistraturii; numărul, data hotărârii pronunţate şi soluţia adoptată.

11. Registrul privind sesizările referitoare la buna reputaţie a judecătorilor/procurorilor

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte. În acest registru se trec, în ordinea înregistrării la Inspecţia Judiciară, sesizările referitoare la buna reputaţie a judecătorilor/procurorilor.

Acest registru conţine următoarele menţiuni: număr curent; numărul de dosar al Inspecţiei Judiciare şi al direcţiei corespunzătoare; data înregistrării sesizării; persoana/instituţia care a formulat sesizarea; numele şi prenumele magistratului care face obiectul sesizării; inspectorul judiciar desemnat; data întocmirii raportului; soluţia propusă; data comunicării raportului către magistrat şi persoana care a formulat sesizarea; data formulării obiecţiunilor; data înaintării dosarului la Consiliul Superior al Magistraturii; numărul, data hotărârii pronunţate şi soluţia pe scurt.

12. Registrul de evidenţă a controalelor efectuate de Direcţia inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţia inspecţie judiciară pentru procurori

Acest registru se întocmeşte şi se păstrează pe fiecare direcţie de inspecţie în parte, menţionându-se controalele efectuate de Direcţia inspecţie judiciară pentru judecători/Direcţia inspecţie judiciară pentru procurori.

Registrul conţine următoarele menţiuni: număr curent; număr de dosar; numărul şi data hotărârii secţiilor sau Plenului Consiliului Superior ai Magistraturii/ordinului inspectorului-şef; perioada efectuării controlului; echipa de control; obiectul controlului; data întocmirii raportului; data comunicării raportului; data formulării obiecţiunilor; data înaintării raportului la Consiliul Superior al Magistraturii; numărul, data hotărârii pronunţate şi soluţia pe scurt; observaţii.

13. Registrul de intrări-ieşiri a corespondenţei administrative

În acest registru se înregistrează toate lucrările Inspecţiei

Judiciare care nu privesc atribuţiile specifice activităţii de inspecţie.

Acest registru conţine următoarele menţiuni: număr curent, număr de înregistrare, data înregistrării, obiectul; data comunicării răspunsului; alte menţiuni.

14. Registrul privind ordinele de serviciu

În acest registru se evidenţiază toate ordinele de serviciu emise de inspectorul-şef.

Registrul conţine următoarele menţiuni: numărul ordinului de serviciu, data emiterii, obiectul şi observaţii.

15. Registrul general de evidenţă a documentelor arhivate în acest registru se menţionează, în ordinea predării,

dosarele arhivate în cadrul Inspecţiei Judiciare.

Acest registru cuprinde următoarele menţiuni: număr curent; data preluării; direcţia de unde provine; număr de dosar; numărul filelor documentului; numărul anexelor; solicitantul şi data ieşirii din arhivă; motivul ieşirii; conexarea sau ataşarea dosarului la alt dosar; data revenirii dosarului în arhivă; observaţii.

16. Registrul de control

În acest registru se menţionează constatările şi măsurile dispuse de către persoana desemnată să efectueze controlul.

Acest registru se ţine pe suport hârtie şi cuprinde următoarele menţiuni: numărul de ordine; data controlului; compartimentul unde se efectuează verificările; persoana desemnată să efectueze controlul; constatările; propuneri şi termen de remediere a deficienţelor.

17. Registrul privind hotărârile Adunării generale a inspectorilor judiciari

În acest registru se consemnează, în ordine cronologică, hotărârile date de Adunarea generală a inspectorilor judiciari în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulament.

Registrul conţine următoarele rubrici: numărul curent, data Adunării generale, numărul hotărârii, soluţia dispusă, observaţii.

Convocatoarele, hotărârile şi procesele-verbale ale adunării generale se păstrează într-o mapă separată, în ordine cronologică.

Art. 64. - Pentru evidenţa activităţii Inspecţiei Judiciare pot fi întocmite orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de inspectorul-şef.

Art. 65. - (1) Evidenţa activităţii Inspecţiei Judiciare se efectuează prin întocmirea şi completarea registrelor, de regulă, în sistem informatizat.

(2) Evidenţa în sistem informatizat se salvează periodic pe suport magnetic de tip compact-disc şi este păstrată la Inspecţia Judiciară.

(3) Până la implementarea sistemului informatizat, evidenţele se păstrează pe suport hârtie.

(4) Pe coperta registrelor păstrate pe suport hârtie se înscriu următoarele menţiuni: compartimentul din cadrul Inspecţiei Judiciare, denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul număr de înregistrare.

(5) Filele din registrele păstrate pe suport hârtie se numerotează.

(6) La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică numărul înregistrărilor şi numărul filelor completate.

(7) Eventualele menţiuni eronate din registru se barează şi se rescriu, fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rând liber din registru; rectificarea se certifică pe marginea filei din registru prin semnătura persoanei care a completat registrul.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Evaluarea calităţii managementului Inspecţiei Judiciare

 

Art. 66. - (1) Evaluarea calităţii managementului Inspecţiei Judiciare se face anual printr-un audit extern independent.

(2) Finanţarea auditului prevăzut la alin. (1) se face din bugetul Inspecţiei Judiciare. Selectarea entităţii care efectuează auditul se face cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice.

(3) La procedura de achiziţie publică nu pot participa entităţi din sectorul public sau entităţi din sectorul privat la care statul este acţionar.

(4) Raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu, recomandări privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor de către conducerea Inspecţiei Judiciare, precum şi recomandări privind necesitatea de reducere sau, după caz, de suplimentare a posturilor acesteia.

(5) în termen de maximum 5 zile de la primirea raportului de audit, inspectorul-şef procedează la comunicarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii.

 

CAPITOLUL V

Numirea, revocarea, evaluarea şi răspunderea juridică

a inspectorilor judiciari

 

SECŢIUNEA 1

Numirea şi revocarea inspectorilor judiciari

 

Art. 67. - (1) Inspectorii judiciari sunt numiţi în funcţie de inspectorul-şef, pentru un mandat de 6 ani, în urma promovării concursului organizat în condiţiile legii.

(2) Pe durata exercitării mandatului de inspector judiciar, judecătorii şi procurorii sunt suspendaţi de drept din funcţiile pe care le ocupă la instanţe şi parchete.

(3) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere şi cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de a ocupa funcţia de inspector judiciar. După cele 30 de zile, postul de inspector judiciar pentru care nu s-a făcut opţiunea devine vacant de drept.

(4) Cererea de opţiune între funcţia de conducere şi cea de inspector judiciar se depune, în termenul prevăzut la alin. (3), la Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 68. - (1) Inspectorii judiciari au obligaţia să efectueze orice activitate de inspecţie judiciară cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, în mod independent şi imparţial.

(2) În exercitarea atribuţiilor specifice, inspectorii judiciari pot solicita, cu respectarea dispoziţiilor legale, instanţelor sau parchetelor ori altor instituţii orice informaţii, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare.

Art. 69. - (1) Funcţia de inspector judiciar este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.

(2) Inspectorul judiciar nu poate efectua cercetarea disciplinară sau orice alte lucrări privind judecători sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat. Prin sintagma instanţele şi parchetele unde inspectorul a funcţionat se înţelege ultima instanţă sau parchet la care inspectorul judiciar şi-a desfăşurat activitatea anterior numirii.

(3) în acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu, cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare.

(4) Inspectorilor judiciari le sunt aplicabile, corespunzător, celelalte interdicţii şi incompatibilităţi ale statutului profesiei de judecător sau de procuror.

Art. 70. - (1) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor şi procurorilor detaşaţi, precum şi obligaţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

(2) Inspectorii judiciari pot participa, pe parcursul mandatului, la concursurile sau procedurile de selecţie în vederea promovării în funcţii de execuţie a magistraţilor. În caz de promovare, inspectorii judiciari pot opta între continuarea mandatului de inspector judiciar, cu dobândirea noului grad profesional, şi promovarea efectivă în funcţia de execuţie pentru care au candidat, în termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor examenului de promovare.

(3) Salarizarea şi drepturile inspectorilor judiciari se stabilesc în condiţiile legii.

Art. 71. - La încetarea funcţiei de inspector judiciar, judecătorii şi procurorii revin la instanţele sau parchetele unde au funcţionat anterior ori, cu consimţământul lor, la alte instanţe sau parchete unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii. Art. 1341 alin. (2)-(5) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 72. - Perioada în care judecătorul sau procurorul este inspector judiciar constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

Art. 73. - (1) Dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la sancţiunile şi abaterile disciplinare, precum şi prevederile Legii nr. 317/2004, republicată, referitoare la procedura disciplinară se aplică, în mod corespunzător, inspectorilor judiciari.

(2) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt revocaţi din funcţie în cazul în care li s-a aplicat o sancţiune disciplinară, precum şi în situaţia în care, în urma evaluării activităţii profesionale, primesc calificativul „Nesatisfăcător” sau de două ori consecutiv calificativul „Satisfăcător”.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Evaluarea activităţii profesionale a inspectorilor judiciari

 

Art. 74. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă profesională, inspectorii judiciari sunt supuşi anual unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea.

(2) în cazul inspectorilor judiciari numiţi în funcţii de conducere, cu excepţia inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

(3) Evaluarea inspectorilor judiciari se face anual, de regulă în luna martie a anului următor.

Art. 75. - Criteriile şi procedura de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari sunt prevăzute în anexă.

Art. 76. - Evaluarea activităţii profesionale a inspectorilor judiciari se face de o comisie formată din inspectorul-şef şi 2 membri aleşi de Adunarea generală a inspectorilor judiciari.

Art. 77. - Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a inspectorului judiciar se acordă unul dintre următoarele calificative: „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător”.

Art. 78. - (1) Inspectorii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care în cursul aceleiaşi zile o transmite secţiei competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoţit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare şi punctul de vedere al comisiei cu privire la contestaţia formulată.

(3) Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere inspectorului-şef sau inspectorului judiciar evaluat orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie.

(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile.

Art. 79. - Inspectorul judiciar care primeşte calificativul „Nesatisfăcător” sau de două ori consecutiv calificativul „Satisfăcător” este revocat din funcţia de inspector judiciar.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Răspunderea juridică a inspectorilor judiciari

 

Art. 80. - Inspectorii judiciari răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

Art. 81. - Dispoziţiile referitoare la sancţiunile şi abaterile disciplinare din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele referitoare la procedura disciplinară din Legea nr. 317/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător şi inspectorilor judiciari.

Art. 82. - (1) în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de către inspectorii judiciari, Inspecţia Judiciară, care este titulară a acţiunii disciplinare, se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată, în scris şi motivat, de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Inspectorii judiciari nu sunt incompatibili să efectueze activităţile specifice verificărilor, cercetării disciplinare, exercitării şi susţinerii acţiunii disciplinare, în cazul în care acestea privesc alţi inspectori judiciari sau judecători ori procurori care au îndeplinit anterior funcţia de inspector judiciar.

 

CAPITOLUL VI

Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie, evaluarea şi

răspunderea juridică a personalului din aparatul propriu al

Inspecţiei Judiciare

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 83. - (1) în cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare îşi desfăşoară activitatea şi următoarele categorii de personal:

a) personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor;

b) funcţionari publici;

c) personal contractual.

(2) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul auxiliar de specialitate de la instanţele judecătoreşti şi de la parchetele de pe lângă acestea pot fi detaşaţi în cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii.

Art. 84. - Personalul este repartizat pe direcţii, servicii, birouri şi compartimente de către inspectorul-şef, la propunerea inspectorului-şef adjunct.

Art. 85. - (1) Activitatea personalului din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este supusă controlului ierarhic.

(2) Atribuţiile concrete ale personalului din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare sunt stabilite prin fişele posturilor, întocmite de şefii de direcţie şi aprobate de inspectorul-şef.

Art. 86. - (1) Personalul din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este obligat să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce îi revin, potrivit legilor şi regulamentelor.

(2) Prezentarea la serviciu după orele legale de program, părăsirea locului de muncă în timpul programului de activitate, precum şi învoirile care nu depăşesc durata unei zile de muncă se aprobă de inspectorul-şef sau inspectorul-şef adjunct.

Art. 87. - (1) Personalul din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este obligat să respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor sale, care nu sunt destinate publicităţii.

(2) Personalul trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu fără părtinire, să se manifeste calm, demn şi politicos în relaţiile cu persoanele cu care intră în contact în calitate oficială.

(3) Atunci când apreciază că nu are competenţa, potrivit fişei postului, să îndeplinească anumite obligaţii, personalul va aduce de îndată aceste situaţii la cunoştinţa inspectorului-şef adjunct.

Art. 88. - Activitatea personalului din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare, cu excepţia inspectorilor judiciari, se desfăşoară sub coordonarea şi controlul inspectorului-şef adjunct.

Art. 89. - Persoanele cu atribuţii de control verifică cel puţin o dată pe lună efectuarea în termen a lucrărilor şi calitatea acestora şi consemnează constatările şi propunerile în registrul de control.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor

 

Art. 90. - (1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică de conducere şi de execuţie din cadrul Inspecţiei Judiciare, indiferent de vechime, este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, conform dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului de specialitate juridică de execuţie şi de conducere, asimilat judecătorilor şi procurorilor, din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt prevăzute de lege.

(3) Ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică din cadrul aparatului Inspecţiei Judiciare, asimilat judecătorilor şi procurorilor, se face prin concurs sau examen.

Art. 91. - Poate ocupa un post de personal de specialitate juridică de execuţie, asimilat judecătorilor şi procurorilor, în aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare, persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a promovat concursul sau examenul organizat de Inspecţia Judiciară.

Art. 92. - (1) Pentru înscrierea la concurs sau examen candidaţii depun următoarele documente:

a) cerere-tip;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie;

d) copie de pe diploma de licenţă şi foaia matricolă a anilor de studii;

e) certificatul de cazier judiciar;

f) certificatul de cazier fiscal;

g) curriculum vitae;

h) copie de pe carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate;

i) chitanţa de plată a taxei de înscriere;

j) două fotografii tip buletin.

(2) Candidaţii depun şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la ultimul loc de muncă. Candidaţii care nu au fost angajaţi anterior depun o recomandare de la ultima instituţie de învăţământ absolvită.

Art. 93. - Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise la o limbă străină la alegere, engleză sau franceză, a unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a unei probe orale.

Art. 94. - Tematica pentru probele scrise de concurs sau examen este stabilită de comisia de organizare, avizată de inspectorul-şef.

Art. 95. - (1) Data şi locul susţinerii concursului sau examenului, numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţa celor interesaţi la sediul Inspecţiei Judiciare, prin intermediul mass-mediei şi prin publicarea pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului.

(2) Tematica şi bibliografia se publică pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii, la data anunţării concursului, şi se păstrează pe toată durata desfăşurării acestuia.

(3) Cererile pentru înscrierea la concurs sau examen se adresează inspectorului-şef şi se depun, cu cel puţin 15 zile înainte de data concursului, la registratura Inspecţiei Judiciare.

(4) Cuantumul taxei de înscriere la concurs sau examen se stabileşte prin ordin al inspectorului-şef, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

Art. 96. - (1) Comisia de organizare a concursului sau examenului este numită de inspectorul-şef.

(2) Pentru fiecare probă de concurs sau examen, în funcţie de numărul candidaţilor, inspectorul-şef numeşte comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină, de verificare a cunoştinţelor teoretice şi pentru proba orală, precum şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor.

(3) Fiecare comisie este alcătuită din 3 membri.

Art. 97. - (1) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină şi de verificare a cunoştinţelor teoretice întocmesc, cu o zi înainte de data desfăşurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate şi sigilate.

(2) Cele 3 plicuri sigilate sunt prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăşoară.

(3) Un reprezentant al candidaţilor procedează la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care este desigilat şi prezentat comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului.

Art. 98. - Timpul destinat elaborării lucrării la limba străină este de două ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 99. - (1) Intrarea candidaţilor în sălile de concurs sau examen se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală şi a actului de identitate. După verificarea identităţii, fiecare candidat păstrează la vedere actul de identitate până la predarea lucrării scrise. Pe listă se menţionează prezenţa fiecărui candidat.

(2) Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba.

(3) înainte de a se dicta subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Inspecţiei Judiciare.

(4) Pe toată durata desfăşurării probei scrise la limba străină, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise.

(5) în vederea elaborării lucrării scrise, candidaţii primesc coli de hârtie, având ştampila Inspecţiei Judiciare. Se poate folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. La cerere, se pot pune la dispoziţia candidaţilor, în mod suplimentar, coli de hârtie, iar dacă este necesar, cerneală sau pixuri.

(6) La expirarea timpului prevăzut la art. 98, delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei strânge toate lucrările în ordinea predării lor de către candidaţi, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou.

(7) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se întocmeşte câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.

(8) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei şi după semnarea borderoului de către candidat.

(9) Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se face numai cu însoţitor.

(10) Frauda dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri delegaţii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de examinare, care întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „fraudă”.

Art. 100. - (1) Lucrarea scrisă la o limbă străină se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.

(2) Nota probei scrise la o limbă străină este media aritmetică a notelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei.

(3) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă la o limbă străină candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7.

(4) Notele acordate candidaţilor la această probă se publică pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii şi se păstrează o lună după încheierea concursului.

Art. 101. - (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate la proba scrisă la o limbă străină pot depune contestaţie la registratura Inspecţiei Judiciare în termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor.

(2) în vederea soluţionării contestaţiilor, colţurile lucrării se lipesc din nou.

(3) Contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinută la contestaţie este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(4) Notele acordate candidaţilor la această probă, după soluţionarea contestaţiilor, se publică pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii şi se păstrează o lună după încheierea concursului.

Art. 102. - Candidaţii admişi la proba scrisă la o limbă străină susţin o lucrare scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizarea sistemului judiciar şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Art. 103. - Timpul destinat elaborării lucrării scrise este de 3 ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 104. - Dispoziţiile referitoare la desfăşurarea probei de concurs scrise, prevăzută de art. 99, se aplică în mod corespunzător.

Art. 105. - (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.

(2) Dispoziţiile art. 100 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 106. - (1) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7, dar nu mai puţin de nota 5 la fiecare materie de concurs.

(2) Notele acordate candidaţilor la această probă se publică pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii şi se păstrează o lună după încheierea concursului.

Art. 107. - (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la registratura Inspecţiei Judiciare în termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor.

(2) Dispoziţiile art. 101 alin. (2), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 108. - (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice susţin o probă orală.

(2) Proba orală constă în verificarea raţionamentului logico-juridic şi analiza unei speţe cu elemente de etică profesională.

Art. 109. - (1) Proba orală se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(2) Nota finală la proba orală este media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(3) Nota finală obţinută la proba orală este definitivă.

Art. 110. - (1) Media generală de promovare a concursului este de cel puţin 7.

(2) Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă la o limbă străină, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice şi proba orală.

(3) Notele acordate candidaţilor se publică pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii şi se păstrează o lună după încheierea concursului.

Art. 111. - În termen de cel mult 3 zile de la data finalizării concursului, comisia de examinare predă întregul material de concurs comisiei de organizare, care ia măsuri pentru publicarea rezultatelor concursului pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii; întregul material de concurs se păstrează o lună după încheierea acestuia.

Art. 112. - Numirea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face de către inspectorul-şef în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul.

Art. 113. - Lucrările scrise şi procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexează la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi.

Art. 114. - Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalţi candidaţi şi alte lucrări privind concursul se arhivează şi se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.

Art. 115. - Taxa de înscriere se restituie candidaţilor care îşi anunţă retragerea cu cel puţin 15 zile înainte de prima probă de concurs.

Art. 116. - (1) Funcţiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare pot fi ocupate de judecători şi procurori prin detaşare, în condiţiile legii.

(2) Pe perioada detaşării în cadrul Inspecţiei Judiciare, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de judecător sau de procuror.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Personalul contractual

 

Art. 117. - Poate ocupa un post de personal contractual în aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitate deplină de exerciţiu;

b) are studii ce corespund funcţiei;

c) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;

d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;

e) a promovat concursul sau examenul organizat potrivit prezentului regulament.

Art. 118. - (1) Pentru înscrierea la concurs candidaţii depun următoarele acte:

a) cerere-tip;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe certificatul de naştere şi de pe certificatul de căsătorie;

d) copie de pe actul doveditor al studiilor urmate;

e) certificatul de cazier judiciar;

f) certificatul de cazier fiscal;

g) curriculum vitae;

h) copie de pe carnetul de muncă;

i) chitanţa de plată a taxei de înscriere;

j) două fotografii tip buletin.

(2) Candidaţii depun şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la ultimul loc de muncă. Candidaţii care nu au mai fost angajaţi anterior depun o recomandare de la ultima instituţie de învăţământ absolvită.

Art. 119. - (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice sau a unei probe practice, precum şi a unui interviu.

(2) Materiile de concurs sau examen, tematica şi bibliografia se propun de comisia de organizare a concursului sau examenului şi se aprobă prin ordin al inspectorului-şef.

(3) Dispoziţiile art. 94 şi 95 se aplică în mod corespunzător.

Art. 120. - (1) Comisia de organizare a concursului sau examenului este numită de inspectorul-şef.

(2) Pentru fiecare probă de concurs, în funcţie de numărul candidaţilor, inspectorul-şef numeşte comisiile de verificare a cunoştinţelor teoretice, practice şi pentru interviu, precum şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor.

(3) Fiecare comisie este alcătuită din 3 membri.

(4) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise întocmesc, cu o zi înainte de data desfăşurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate şi sigilate.

(5) Cele 3 plicuri sigilate sunt prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăşoară.

(6) Un reprezentant al candidaţilor procedează la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului.

(7) Dispoziţiile art. 98 şi 99 se aplică în mod corespunzător.

Art. 121. - (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.

(2) Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.

(3) Nota lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs.

Art. 122. - (1) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7.

(2) Notele acordate candidaţilor la această probă se publică pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii şi se păstrează o lună după încheierea concursului.

Art. 123. - (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la registratura Inspecţiei Judiciare, în termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor.

(2) Dispoziţiile art. 101 alin. (2), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 124. - Pentru posturile ce presupun desfăşurarea unei activităţi de secretariat sau administrative, concursul constă într-o probă practică şi un interviu.

Art. 125. - (1) în urma susţinerii probei practice, candidaţii sunt evaluaţi şi primesc note de la 1 la 10.

(2) Criteriile de evaluare a candidaţilor la proba practică se stabilesc de comisia de examinare, în funcţie de natura posturilor vacante scoase la concurs.

(3) Nota lucrării practice este media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.

(4) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la proba practică.

(5) Candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7 pentru a fi declaraţi admişi la proba practică.

Art. 126. - (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice sau, după caz, la proba practică susţin un interviu.

(2) în urma susţinerii interviului candidatul este declarat admis sau respins.

(3) Nu se admit contestaţii cu privire la rezultatele obţinute la interviu.

Art. 127. - (1) Pentru a promova concursul sau examenul, candidaţii trebuie să obţină nota finală la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice sau, după caz, la proba practică de cel puţin 7 şi să fie declaraţi admişi la interviu.

(2) Notele acordate candidaţilor se publică pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii şi se păstrează o lună după încheierea concursului.

(3) Dispoziţiile art. 111-115 se aplică în mod corespunzător.

Art. 128. - (1) Personalul contractual este eliberat din funcţie în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare, în condiţiile legii;

c) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere;

d) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute pentru numirea în funcţie;

e) ca sancţiune disciplinară;

f) condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni.

(2) Eliberarea din funcţie se face prin ordin al inspectorului-şef.

(3) Deciziile de eliberare din funcţie pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) pot fi contestate la instanţa competentă.

Art. 129. - Personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispoziţiile din legislaţia muncii în ceea ce priveşte încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Funcţionarii publici

 

Art. 130. - (1) Funcţionarii publici din cadrul Inspecţiei Judiciare îşi desfăşoară activitatea în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Ocuparea posturilor pentru personalul prevăzut la alin. (1) se face prin concurs sau examen organizat în condiţiile legii.

Art. 131. - Salarizarea funcţionarilor publici şi a personalului contractual este reglementată potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului României.

Art. 132. - Numirea în funcţiile publice de execuţie din cadrul Direcţiei economice şi administrativ se face prin ordin al inspectorului-şef dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au promovat concursul organizat în condiţiile legii.

Art. 133. - Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle personalului din cadrul Direcţiei economice şi administrativ, care are calitatea de funcţionar public, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor profesionale ale acestuia, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridică, precum şi celelalte prevederi stabilite prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Numirea în funcţii de conducere în cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare

 

Art. 134. - Personalul de conducere din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este numit de inspectorul-şef.

Art. 135. - Funcţiile de conducere de specialitate juridică din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare pot fi ocupate de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Inspecţiei Judiciare, cu o vechime în specialitate de cel puţin 4 ani, care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.

Art. 136. - Funcţiile de conducere de altă specialitate decât cea juridică din cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare pot fi ocupate de persoane care îndeplinesc condiţiile de studii şi vechime prevăzute în Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 137. - (1) Funcţiile de conducere vacante se publică pe paginile de internet ale Inspecţiei Judiciare şi Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Cererile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la registratura Inspecţiei Judiciare, în termen de 15 zile de la data publicării, însoţite de un curriculum vitae şi de înscrisurile care dovedesc îndeplinirea condiţiilor stabilite de art. 135 sau, după caz, art. 136, precum şi de orice alte documente considerate relevante de către candidat.

(3) în termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea cererii, comisia de organizare din cadrul Inspecţiei Judiciare întocmeşte un referat privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 135 sau, după caz, art. 136 de către candidaţi, pe care îl înaintează inspectorului-şef împreună cu dosarul candidatului.

(4) Comisia de organizare a concursului sau examenului este numită de inspectorul-şef.

(5) în vederea numirii în funcţie, candidaţii susţin un interviu în faţa unei comisii de examinare, formată dintr-un număr impar de membri, numită de către inspectorul-şef. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcţia de conducere prin ordin al inspectorului-şef.

(6) Numirea candidatului declarat admis la interviu se face pe o durată de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prevăzute la alin. (5).

(7) Revocarea din funcţiile de conducere a persoanelor numite în condiţiile prevăzute de alineatele precedente se face prin ordin al inspectorului-şef, pentru neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor.

Art. 138. - Funcţiile prevăzute la art. 135 pot fi ocupate şi de judecători sau procurori detaşaţi, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Evaluarea personalului din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare

 

Art. 139. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, personalul din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este supus periodic unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare.

(2) în cazul personalului numit în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Art. 140. - Indicatorii de evaluare, stabiliţi pe baza criteriilor menţionate la art. 139, pentru fiecare categorie de personal, se aprobă de inspectorul-şef.

Art. 141. - (1) Prima evaluare a personalului din aparatul propriu de specialitate juridică se face după 2 ani de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna martie.

(2) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi în cadrul aparatului propriu se face la termenele prevăzute la alin. (1), în raport cu specificul activităţii desfăşurate, pe baza criteriilor aprobate de inspectorul-şef.

(3) Evaluarea funcţionarilor publici şi a personalului contractual se face anual, potrivit dispoziţiilor legale privind aceste categorii de personal.

Art. 142. - (1) Evaluarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau, după caz, a judecătorilor şi procurorilor detaşaţi care ocupă funcţii de execuţie se face de comisii constituite distinct pentru fiecare categorie, prin ordin al inspectorului-şef.

(2) Comisiile de evaluare sunt constituite din directori, şefi de serviciu şi, după caz, şefi de birouri sau membri ai compartimentului din care face parte persoana supusă evaluării.

(3) Evaluarea funcţionarilor publici şi a personalului contractual care ocupă funcţii de execuţie se face de inspectorul-şef adjunct şi se contrasemnează de şeful ierarhic al persoanei evaluate.

(4) Evaluarea şefilor de direcţii, a şefilor de servicii şi de birouri se face de inspectorul-şef adjunct.

(5) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale se poate acorda unul dintre calificativele: „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător”.

(6) Dacă în perioada pentru care se face evaluarea personalul din cadrul aparatului a fost sancţionat disciplinar prin hotărâre irevocabilă, se acordă calificativul imediat inferior celui care rezultă din evaluare.

(7) Persoana nemulţumită de calificativul acordat poate face contestaţie la inspectorul-şef, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestaţia se soluţionează în termen de 60 de zile de la înregistrare.

(8) Calificativul acordat de inspectorul-şef este definitiv.

Art. 143. - Persoanele care în urma evaluării primesc calificativul „Nesatisfăcător”, cu excepţia judecătorilor şi procurorilor detaşaţi, sunt eliberate din funcţie pentru incapacitate profesională.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu

 

Art. 144. - (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi personalul contractual răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.

(2) Sunt abateri disciplinare următoarele:

a) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor referitoare la respectarea programului de lucru;

b) întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;

c) refuzul nejustificat de a îndeplini îndatoririle prevăzute de lege, de regulamente sau cele stabilite de inspectorul-şef;

d) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;

e) neglijenţă gravă sau neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;

f) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;

g) încălcarea interdicţiilor şi incompatibilităţilor prevăzute de lege;

h) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altfel decât în limita cadrului legal;

i) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de personalul Inspecţiei Judiciare şi faţă de alte persoane cu care intră în contact în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

(3) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica în raport cu gravitatea abaterilor disciplinare sunt:

a) avertismentul scris;

b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

c) reducerea salariului de bază pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

e) eliberarea din funcţie;

f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art. 145. - (1) Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 144 alin. (3) se aplică de inspectorul-şef pentru persoanele cu funcţii de conducere şi pentru personalul cu funcţii de execuţie.

(2) în cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul-şef dispune cercetarea prealabilă, care se efectuează de un inspector judiciar desemnat de acesta.

(3) în vederea desfăşurării cercetării prealabile, inspectorul judiciar desemnat convoacă persoana cercetată pentru a fi audiată, iar aceasta are dreptul să îşi formuleze şi să îşi susţină apărările.

(4) Rezultatul cercetării prealabile se consemnează într-un raport în care se propune, după caz, aplicarea sancţiunii disciplinare sau clasarea cauzei dacă abaterea nu se confirmă.

(5) Decizia inspectorului-şef prin care s-a aplicat sancţiunea disciplinară se comunică celui în cauză în termen de 5 zile de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

(6) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia cuprinde în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;

f) instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.

(7) Comunicarea deciziei se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa indicată de acesta.

(8) Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanţa competentă.

Art. 146. - Funcţionarii publici pot fi sancţionaţi în condiţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 147. - (1) Anexa privind criteriile şi procedura de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari face parte integrantă din prezentul regulament.

(2) Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012, şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 148. - Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA

la regulament

 

Criteriile şi procedura de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Evaluarea inspectorilor judiciari are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale şi creşterea eficienţei activităţii Inspecţiei Judiciare.

(2) Procesul de evaluare a inspectorilor judiciari implică parcurgerea următoarelor etape: analiza datelor care conţin rezultatele activităţii profesionale a inspectorului judiciar evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea, interviul de evaluare şi acordarea calificativului.

Art. 2. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă profesională, inspectorii judiciari sunt supuşi anual unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea.

(2) în cazul inspectorilor judiciari numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Art. 3. - Indicatorii sunt stabiliţi în funcţie de specificul activităţii inspectorilor judiciari, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională şi să le diferenţieze performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.

 

CAPITOLUL II

Indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale ale inspectorilor judiciari

 

A. Eficienţa activităţii

Art. 4. - (1) Eficienţa activităţii desfăşurate de inspectorii judiciari se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) capacitatea de organizare, planificare şi stabilire a priorităţilor în efectuarea lucrărilor repartizate spre soluţionare;

b) operativitatea soluţionării lucrărilor, în raport cu volumul de activitate şi complexitatea cauzelor soluţionate;

c) respectarea termenului legal de soluţionare a lucrărilor;

d) respectarea termenelor administrative stabilite de conducerea Inspecţiei Judiciare.

(2) Indicatorii de evaluare a eficienţei activităţii inspectorilor judiciari sunt stabiliţi prin raportare la volumul de activitate al direcţiei de inspecţie judiciară din care face parte inspectorul judiciar, la volumul de activitate al inspectorului judiciar evaluat la complexitatea lucrărilor repartizate spre soluţionare.

(3) La analizarea şi notarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) sunt luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de inspectorii judiciari pe baza dispoziţiilor din legi şi regulamente.

B. Calitatea activităţii

Art. 5. - (1) Calitatea activităţii inspectorilor judiciari se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) capacitatea de analiză şi sinteză;

b) coerenţa în exprimare, acurateţea raţionamentului juridic şi rigoarea expunerii;

c) argumentaţia clară şi logică.

(2) La evaluarea altor activităţi desfăşurate de inspectorii judiciari pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente se iau în considerare următorii indicatori:

a) frecvenţa verificărilor efectuate la compartimentul sau, după caz, instituţia respectivă;

b) soluţionarea corespunzătoare a deficienţelor constatate;

c) întocmirea în termen şi verificarea corespunzătoare a lucrărilor;

d) activitatea purtătorului de cuvânt.

C. Integritatea

Art. 6. - Integritatea inspectorilor judiciari se apreciază în funcţie de următorii indicatori:

a) respectarea standardelor de conduită stabilite prin lege şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005;

b) sancţiuni disciplinare irevocabile, aplicate în perioada suspusă evaluării;

c) imparţialitatea.

 

CAPITOLUL III

Indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale ale inspectorilor judiciari care ocupă funcţii de conducere

 

Art. 7. - Activitatea desfăşurată de inspectorii judiciari care ocupă funcţii de conducere se evaluează în funcţie de următorii indicatori:

1. Capacitatea de conducere şi organizare

a) capacitatea de organizare, previzionare şi planificare a activităţilor;

b) repartizarea echilibrată şi echitabilă a atribuţiilor de serviciu;

c) organizarea eficientă a activităţii direcţiei pe care o conduce, gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare, în raport cu atribuţiile legale;

d) respectarea dispoziţiilor privind repartizarea aleatorie a lucrărilor;

e) gestionarea informaţiilor;

f) rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activităţii de conducere;

g) monitorizarea activităţii inspectorilor judiciari în ceea ce priveşte rezolvarea în termen a lucrărilor.

2. Capacitatea de control

a) capacitatea de identificare şi înlăturare a deficienţelor, prin măsuri adecvate;

b) managementul situaţiilor de criză;

c) verificarea periodică a activităţii direcţiei pe care o conduce.

3. Capacitatea de coordonare

a) capacitatea de organizare şi motivare a personalului din subordine;

b) aptitudinea de valorificare a potenţialului profesional al personalului din subordine.

4. Capacitatea decizională şi asumarea răspunderii

a) iniţiativa şi promptitudinea în luarea deciziilor;

b) capacitatea de adaptare rapidă;

c) asumarea răspunderii măsurilor dispuse, inclusiv în cazul actelor de indisciplină;

d) disponibilitatea de delegare a atribuţiilor;

e) rezistenţa la stres.

5. Comportamentul şi comunicarea

a) comportamentul şi comunicarea cu personalul din subordine, alte instituţii şi mass-media;

b) asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul Inspecţiei Judiciare;

c) transparenţa actului decizional;

d) obiectivitatea şi imparţialitatea în luarea deciziilor;

e) asigurarea unui climat de muncă adecvat.

Art. 8. - (1) Integritatea inspectorilor judiciari care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6.

(2) Calitatea activităţii de execuţie a inspectorilor judiciari cu funcţii de conducere, în cazul în care a fost desfăşurată şi o astfel de activitate pe parcursul mandatului, este evaluată pe baza indicatorilor prevăzuţi la art. 5.

(3) în situaţia în care inspectorul judiciar este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, în raportul de evaluare se acordă o singură notă la indicatorul „integritate”.

 

CAPITOLUL IV

Comisiile de evaluare

 

Art. 9. - (1) Evaluarea activităţii profesionale a inspectorilor judiciari se realizează de o comisie, constituită din inspectorul-şef şi doi membri aleşi de Adunarea generală a inspectorilor judiciari.

(2) Adunarea generală a inspectorilor judiciari este legal constituită în prezenţa a cel puţin două treimi din inspectorii judiciari în funcţie, iar hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(3) în adunarea generală a inspectorilor judiciari sunt aleşi şi doi membri supleanţi care participă la activitatea de evaluare în cazul imposibilităţii de exercitare a atribuţiilor de către membrii titulari.

(4) Preşedintele comisiei de evaluare este inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare.

(5) În situaţiile de imposibilitate de exercitare a funcţiei de către inspectorul-şef, din motive obiective, acesta este înlocuit de drept de inspectorul-şef adjunct.

(6) Evaluarea activităţii profesionale a membrilor comisiei de evaluare, cu excepţia inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct, este realizată de o comisie formată din inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi membrii supleanţi.

Art. 10. - (1) Membrii comisiei de evaluare, precum şi membrii supleanţi sunt aleşi de Adunarea generală a inspectorilor judiciari, în funcţie de următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, recunoaşterea reputaţiei profesionale în cadrul colectivului şi abilităţile de comunicare.

(2) Membrii comisiei de evaluare şi membrii supleanţi sunt aleşi pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea realegerii o singură dată.

(3) Comisia de evaluare funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăşte cu majoritatea voturilor acestora.

(4) Culegerea datelor şi informaţiilor necesare evaluării, precum şi constatările preliminare pot fi făcute de către oricare dintre membrii comisiei de evaluare.

(5) în cazul în care un membru al comisiei de evaluare se află în imposibilitate de a exercita atribuţiile de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va efectua după înlocuirea acestuia cu membrul supleant.

(6) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi inspectorul judiciar evaluat în următoarele situaţii:

a) când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv, cu inspectorul judiciar evaluat;

b) când există sau a existat în perioada de 5 ani înainte de evaluare un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi inspectorul judiciar evaluat.

(7) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (6), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui inspector judiciar, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată preşedintele comisiei de evaluare.

(8) în situaţiile prevăzute la alin. (6) şi (7) membrul comisiei de evaluare, care este incompatibil, este înlocuit de un membru supleant.

 

CAPITOLUL V

Procedura de evaluare

 

Art. 11. - Evaluarea inspectorilor judiciari se efectuează anual, de regulă în luna martie a anului următor.

Art. 12. - (1) Activitatea de evaluare a activităţii profesionale a inspectorilor judiciari se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de un an.

(2) Comisia de evaluare întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare inspector judiciar, dosar care cuprinde procesul-verbal încheiat anual, raportul de evaluare final, precum şi observaţiile şi obiecţiunile inspectorului judiciar evaluat.

Art. 13. - (1) Pentru fiecare inspector judiciar se întocmeşte anual un proces-verbal în care se menţionează date privind eficienţa, calitatea activităţii profesionale şi integritatea.

(2) Pentru evaluarea calităţii lucrărilor inspectorilor judiciari, atât inspectorul judiciar evaluat, cât şi comisia selecţionează, fiecare, un număr de cel puţin 10 lucrări apreciate ca relevante pentru activitatea desfăşurată în anul pentru care se efectuează evaluarea.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii comunică, la cererea comisiei de evaluare, datele din mapele profesionale ale inspectorilor judiciari, pe care aceasta ie consideră relevante pentru activitatea de evaluare.

Art. 14. - Autoevaluarea reprezintă procesul prin care inspectorul judiciar formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând note motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a pregăti inspectorul judiciar pentru un dialog constructiv cu membrii comisiei de evaluare, în cadrul interviului.

Art. 15. - Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între inspectorul judiciar şi membrii comisiei de evaluare, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care inspectorul judiciar a formulat obiecţiuni.

Art. 16. - (1) Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial, se întocmeşte separat pentru fiecare inspector judiciar, pe baza proceselor-verbale anuale, după care se comunică celui evaluat.

(2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, eventualele recomandări făcute inspectorului judiciar evaluat şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică inspectorului judiciar, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.

(3) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a inspectorului judiciar se acordă unul dintre următoarele calificative: „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” sau „Nesatisfăcător”.

(4) înainte de întocmirea raportului final de evaluare, comisia întocmeşte un proiect de raport care se comunică inspectorului judiciar, acesta având dreptul de a formula obiecţiuni, în termen de 15 zile de la primirea proiectului.

(5) Observaţiile şi obiecţiunile se depun la comisia de evaluare care se pronunţă asupra acestora în termen de 15 zile. În situaţia în care observaţiile sau obiecţiunile inspectorului judiciar se admit, se fac modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare.

Art. 17. - (1) Fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 şi 10, iar fiecare notă acordată se motivează, făcându-se, dacă este cazul, recomandările necesare.

(2) În cazul în care există subindicatori, nota acordată la indicatorul respectiv reprezintă media aritmetică a notelor acordate la subindicatorii corespunzători acestui criteriu.

(3) Nota obţinută de inspectorul judiciar evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă media aritmetică a notelor acordate la indicatorii corespunzători acestui criteriu.

(4) Calificativul se acordă în funcţie de media aritmetică a notelor obţinute de inspectorul judiciar evaluat la fiecare criteriu de evaluare, astfel:

- de la 9 (inclusiv) la 10 - calificativul „Foarte bine”;

- de la 7 (inclusiv) la 9 - calificativul „Bine”;

- de la 5 (inclusiv) la 7 - calificativul „Satisfăcător”;

- sub nota 5 - calificativul „Nesatisfăcător”.

Art. 18. - (1) Inspectorii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care în cursul aceleiaşi zile o transmite secţiei competente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoţit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare şi punctul de vedere al comisiei cu privire la contestaţia formulată.

(3) Pentru soluţionarea contestaţiei secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere inspectorului-şef sau inspectorului judiciar evaluat orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie.

(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile.

Art. 19. - Inspectorul judiciar care primeşte calificativul „Nesatisfăcător” sau de două ori consecutiv calificativul „Satisfăcător” este revocat din funcţia de inspector judiciar.