MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 724/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 724         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 25 octombrie 2012

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

185. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege

 

653. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.008.- Hotărâre pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Bucureşti la 22 noiembrie 2011, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică si tehnică, semnat la Alger la 13 martie 1972

 

Protocol între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică si tehnică, semnat la Alger la 13 martie 1972

 

1.010. - Hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Regularizare râu Buzău pe zona întorsura Buzăului-Sita Buzăului, judeţul Covasna”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.202/1.351/1.927. - Ordin al ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri, al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială F.D.E.E. „ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA NORD” - S.A. - filială a Societăţii Comerciale „ELECTRICA” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

 

5.720. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de  elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1 din 30 ianuarie 2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 31 ianuarie 2012.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 24 octombrie 2012.

Nr. 185.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucureşti, 23 octombrie 2012.

Nr. 653.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Bucureşti la 22 noiembrie 2011, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, semnat la Alger la 13 martie 1972

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Protocolul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Bucureşti la 22 noiembrie 2011, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, semnat la Alger la 13 martie 1972, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 696 din 16 iunie 1972.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

p. Ministrul afacerilor externe,

Luminiţa Teodora Odobescu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 17 octombrie 2012.

Nr. 1.008.

 

PROTOCOL

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, semnat la Alger la 13 martie 1972

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare (denumite în continuare părţi contractante), ţinând cont de excelentele relaţii economice tradiţionale dintre România şi Republica Algeriană Democratică şi Populară, în dorinţa de a consolida şi de a întări cooperarea economică ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, luând în considerare obligaţiile ce revin României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene în ceea ce priveşte armonizarea cu legislaţia comunitară a acordurilor internaţionale,

întrucât anumite adaptări ale cadrului juridic bilateral în domeniul economic, cu precădere a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, semnat la Alger la 13 martie 1972, sunt favorabile pentru continuarea şi dezvoltarea relaţiilor economice pe baze juridice solide, au convenit asupra celor ce urmează:

 

ARTICOLUL I

 

Părţile contractante convin ca Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, semnat la Alger la 13 martie 1972, să fie amendat după cum urmează:

i) se elimină expresia „schimburile comerciale” din preambulul Acordului;

ii) alineatul a) al articolului 2 este amendat şi are următorul conţinut: „Să examineze în mod regulat aplicarea acordurilor încheiate sau care vor fi încheiate în domeniile cooperării economice, ştiinţifice şi tehnice;”;

iii) alineatul b) al articolului 2 este amendat şi are următorul conţinut: „Să caute toate posibilităţile noi, susceptibile a întări cooperarea economică, ştiinţifică şi tehnică între cele două state;”.

 

ARTICOLUL II

 

Părţile contractante convin ca relaţiile economice dintre România şi Republica Algeriană Democratică şi Populară să continue în baza Acordului de cooperare economică şi tehnică dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 13 ianuarie 2003,

şi a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, semnat la Alger la 13 martie 1972, amendat conform articolului I al prezentului protocol.

 

ARTICOLUL III

 

Prezentul protocol intră în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părţile contractante se informează reciproc, pe cale diplomatică, asupra îndeplinirii procedurilor juridice interne necesare intrării sale în vigoare.

Semnat la Bucureşti la 22 noiembrie 2011, în două exemplare originale, în limbile română, arabă şi franceză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unei divergenţe de interpretare, textul în limba franceză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Teodor Baconschi,

ministrul afacerilor externe

Pentru Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare,

Mourad Medelci,

ministrul afacerilor externe

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Regularizare râu Buzău pe zona întorsura Buzăului-Sita Buzăului, judeţul Covasna”

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Regularizare râu Buzău pe zona întorsura Buzăului-Sita Buzăului, judeţul Covasna”, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea obiectivului de investiţii prevăzut la art. 1 se realizează din împrumuturile acordate României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finanţarea Proiectului „Investiţii prioritare în domeniul gospodăririi apelor din România”, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum si din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, poziţia 7 din anexa nr. I „Lista obiectivelor de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărirea apelor şi de mediu”, precum şi anexa nr. M/7 „Caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii «Regularizarea râului Buzău pe zona întorsura Buzăului-Sita Buzăului, judeţul Covasna»„ la Hotărârea Guvernului nr. 32/2012 privind aprobarea listei cuprinzând 7 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărirea apelor şi de mediu, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 31 ianuarie 2012, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul mediului şi pădurilor,

Rovana Plumb

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,

Eduard Hellvig

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 17 octombrie 2012.

Nr. 1.010.

 

ANEXĂ

 

INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI

ai obiectivului de investiţii „Regularizare râu Buzău pe zona întorsura Buzăului-Sita Buzăului, judeţul Covasna”

 

Titular: Ministerul Mediului şi Pădurilor

Beneficiar: Administraţia Naţională „Apele Române” - Administraţia Bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa

Amplasament: pe sectorul cuprins între podul din beton de pe râul Buzău de pe DN 10, între localităţile întorsura Buzăului şi Sita Buzăului, şi podul din beton de pe râul Buzău din localitatea Crasna şi pe afluenţi pe zonele influenţate de lucrările propuse pe râul Buzău, zone de confluenţă cu râul Buzău cu afluenţi (pârâul Boului, pârâul Bobocea pârâul Sita, pârâul Ciumenic, pârâul Cremenea şi pârâul Zăbrătău). Din punct de vedere administrativ, lucrările sunt amplasate pe teritoriul comunei Sita Buzăului a oraşului întorsura Buzăului, judeţul Covasna.

Indicatori tehnico-economici

 

- Valoarea totală a investiţiei (etapa I + etapa a II-a) (inclusiv TVA)

 

mii lei

102.897*)

(în preţuri valabile la 3 mai 2011, 1 euro = 4,1207 lei),

 

 

 

din care:

 

 

 

Construcţii-montaj

 

mii lei

77.681*)

cursul lei/euro la data de 31 mai 2011, 1 euro = 4,1207 lei

 

 

 

din care:

 

 

 

- Valoarea totală a investiţiei (etapa I) (inclusiv TVA),

 

mii lei

70.846*)

din care:

 

 

 

Construcţii-montaj

 

mii lei

54.108

- Valoarea totală a investiţiei (etapa a II-a) (inclusiv TVA),

 

mii lei

32.051*)

din care:

 

 

 

Construcţii-montaj

 

mii lei

23.573

Eşalonarea investiţiei

 

 

 

Etapa I

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

23.600

 

C+M

mii lei

18.100

Anul II

INV

mii lei

47.246

 

C+M

mii lei

36.008

Etapa a II-a

 

 

 

Anul I

INV

mii lei

10.700

 

C+M

mii lei

7.900

Anul II

INV

mii lei

21.351

 

C+M

mii lei

15.673

- Capacităţi total:

 

 

 

- reprofilare albie (pentru debitul cu asigurarea de 1%)

 

km

14,25

- diguri (pentru debitul cu asigurarea de 1%)

 

km

11,51

- apărări de mal

 

km

7,52

din care:

 

 

 

Etapa I

 

 

 

- reprofilare albie (pentru debitul cu asigurarea de 5%)

 

km

13,36

- diguri (pentru debitul cu asigurarea de 5%)

 

km

10,38

- apărări de mal

 

km

7,52

Etapa a II-a

 

 

 

- reprofilare albie (pentru debitul cu asigurarea de la 5% la 1%)

 

km

13,36

- reprofilare albie (pentru debitul cu asigurarea de 1%)

 

km

0,89

- supraînălţare diguri (pentru debitul cu asigurarea de la 5% la 1%)

 

km

10,38

- diguri (pentru debitul cu asigurarea de 1%)

 

km

1,13

- Durata de realizare a investiţiei total,

 

luni

36

din care:

 

 

 

- Etapa I

 

luni

18

- Etapa a II-a

 

luni

18

 

Factori de risc

Obiectivul de investiţii se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului P100-1/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Finanţarea investiţiei

Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din împrumuturile acordate României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru finanţarea Proiectului „Investiţii prioritare în domeniul gospodăririi apelor din România”, asigurat conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.


*) Valoarea se va actualiza potrivit evoluţiei ulterioare a preţurilor.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

Nr. 1.202 din 2 iulie 2012

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.351 din 15 octombrie 2012

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECŢIEI SOCIALE

Nr. 1.927 din 6 iulie 2012

 

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială F.D.E.E. „ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA NORD” - S.A. - filială a Societăţii Comerciale „ELECTRICA” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri

 

În baza art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare din domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei si protecţiei sociale emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aproba bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 pentru Societatea Comercială F.D.E.E. „ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA NORD” - S.A. prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi nivelul cheltuielilor în structură reprezintă limite maxime şi nu pot fi depăşite decât în cazuri justificate, prin aprobarea de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri,

Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a unui ordin de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) în cazul în care în execuţie se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Societatea Comercială F.D.E.E. „ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA NORD” - S.A. poate efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

 

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana Câmpeanu

 

ANEXĂ*)

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Societatea Comercială F.D.E.E. „ELECTRICA DISTRIBUŢIE TRANSILVANIA NORD” - S.A.

Cluj-Napoca, str. Ilie Măcelaru nr. 28A

Cod unic de înregistrare: 14476722

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2012

 

 

 

 

 

 

 

mii lei

 

 

 

 

INDICATORI

Nr. rd.

2011

BVC2012

 

 

 

Realizat

Propuneri

0

1

2

3

4

5

1.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.2+Rd.10+Rd.15)

1

570.118

598.314

 

1

 

Venituri din exploatare, din care:

2

565.691

596.814

 

 

a)

din producţia vândută

3

534.849

560.818

 

 

b)

din vânzarea mărfurilor

4

563

755

 

 

c)

din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care:

5

 

 

 

 

 

c1

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

6

 

 

 

 

 

c2

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

7

 

 

 

 

d)

producţia de imobilizări

8

2.109

2.000

 

 

e)

alte venituri din exploatare

9

28.170

33.241

 

 

 

 

- venituri conform OUG 95/2002

9a

 

 

 

2

 

Venituri financiare, din care:

10

4.427

1.500

 

 

a)

din imobilizări financiare

11

 

 

 

 

b)

din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

12

 

 

 

 

c)

din dobânzi

13

771

650

 

 

d)

alte venituri financiare

14

3.656

850

 

3

 

Venituri extraordinare

15

0

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (rd.17+48+51)

16

531.356

557.594

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

17

525.527

551.952

 

 

a)

cheltuieli materiale

18

162.444

162.328

 

 

b)

alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)

19

3.800

5.000

 

 

c)

cheltuieli privind mărfurile

20

560

750

 

 

d)

cheltuieli cu personalul, din care:

21

118.654

122.262

 

 

 

d1

ch. cu salariile (Rd.22=Rd.94+Rd.95)

22

85.779

87.573

 

 

 

d2

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială şi alte obligaţii legale, din care:

23

24.910

25.367

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale

24

18.368

18.724

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări pt. şomaj

25

441

450

 

 

 

 

ch. privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate

26

4.592

4.681

 

 

 

 

ch. privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de salarii

27

1.509

1.512

 

 

 

d3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

28

7.965

9.322


 

 

 

 

d3.1).ch. sociale prevăzute prin art.21 Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din care:

29

1.551

1.598

 

 

 

 

- tichete de creşă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

30

 

 

 

 

 

 

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

31

 

 

 

 

 

 

d3.2) tichete de masă

32

3.907

4.024

 

 

 

 

d3.3) tichete de vacanţă

33

 

 

 

 

 

 

d3.4)alte drepturi de personal conform prevederilor legale

33a

2.507

3.700

 

 

e)

ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit programelor de disponibilizări

34

 

 

 

 

f)

ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoreşti

35

 

 

 

 

g)

ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale

36

99.053

114.232

 

 

h)

ch. cu prestaţiile externe

37

133.712

137.480

 

 

i)

alte cheltuieli de exploatare, din care:

38

7.304

9.900

 

 

 

i1) contract de mandat

39

72

441

 

 

 

i2) ch. de protocol, din care:

40

109

108

 

 

 

 

- tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

41

 

 

 

 

 

i3) ch. de reclamă şi publicitate, din care:

42

172

171

 

 

 

 

tichete cadou pt. cheltuieli de reclamă şi publicitate, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

43

 

 

 

 

 

 

tichete cadou pt. campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

44

 

 

 

 

 

i4) ch. cu sponsorizarea

45

21

20

 

 

 

i5) ch. cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale

46

 

 

 

 

 

i6) ch. cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor

47

 

 

 

 

 

i7) cheltuieli conform OUG 95/2002 si/ sau cheltuieli şomaj tehnic

47a

 

 

 

 

 

i8) cheltuieli aferente restructurării, privatizării, administrator special,etc.

47b

39

223

 

 

 

i9) provizioane pentru riscuri si cheltuieli, deprecierea imobilizărilor si activelor

47c

5.066

 

 

2

 

Cheltuieli financiare, din care:

48

5.829

5.642

 

 

a)

cheltuieli privind dobânzile

49

2.125

2.723

 

 

b)

alte cheltuieli financiare

50

3.704

2.919

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

51

 

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

52

38.762

40.720

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

53

9.662

6.190

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

54

29.100

34.530


 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

56

 

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

57

27.162

32.494

 

4

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi externe

58

 

 

 

b

 

Alte repartizări prevăzute de lege

59

 

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 şi 59.

60

 

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

61

 

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat

62

 

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

63

0

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

64

 

 

VII.

 

 

CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE din care:

65

0

0

 

 

a)

cheltuieli materiale

66

 

 

 

 

b)

cheltuieli salariale

67

 

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestări servicii

68

 

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama si publicitate

69

 

 

 

 

e)

alte cheltuieli

70

 

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

71

136.543

115.000

 

1

 

Surse proprii

72

99.053

114.232

 

2

 

Alocaţii de la buget

73

0

0

 

3

 

Credite bancare

74

0

0

 

 

a)

- interne

75

 

 

 

 

b)

- externe

76

 

 

 

4

 

Fonduri europene

77

 

 

 

5

 

Alte surse

78

37.490

768

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care:

79

132.825

115.000

 

1

 

Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cele aferente investiţiilor în curs la finele anului

80

98.459

115.000

 

2

 

Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii

81

34.366

0

 

 

a)

interne

82

34.366

 


 

 

b)

externe

83

 

 

X.

 

 

REZERVE, din care:

84

1.938

2.036

XI..

1

 

Rezerve legale

85

1.938

2.036

 

2

 

Rezerve statutare

86

 

 

 

3

 

Alte rezerve

87

 

 

XII

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

88

 

 

 

1

 

Venituri totale

89

570.118

598.314

 

2

 

Cheltuieli aferente veniturilor totale

90

531.356

557.594

 

3

 

Nr. prognozat de personal la finele anului

91

2.027

2.026

 

4

 

Nr. mediu de salariaţi total

92

2.016

2.026

 

5

 

Cheltuieli de natura salariala (a+b+c), din care:

93

93.744

96.895

 

 

a)

fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual de muncă

94

85.775

87.556

 

 

b)

alte cheltuieli cu personalul

95

4

17

 

 

c)

alte bonificaţii si bonusuri în bani si/sau natura

96

7.965

9.322

 

6

a)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) (Rd.94/Rd.92)/12*1000

97

3.546

3.601

 

 

b)

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile în lei si sau natura (Rd.93/Rd.92)/12*1000

98

3.875

3.985

 

7

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană)(Rd.89/92)

99

283

295

 

8

 

Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană)(Rd.89/92 x ICP)

100

291

304

 

9

 

Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/persoana)

101

55

58

 

10

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(Rd.16/rd.1)x1000

102

932

932

 

11

 

Plăţi restante

103

 

 

 

 

a)

preţuri curente

104

2.434

2.400

 

 

b)

preţuri comparabile

105

2.517

2.400

 

12

 

Creanţe restante

106

 

 

 

 

a)

preţuri curente

107

563

560

 

 

b)

preţuri comparabile

108

582

560

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat

 

În baza prevederilor art. 10 alin. (1) şi ale art. 94 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Acordului interguvernamental franco-român de la Bucureşti, din data de 28 septembrie 2006,

în temeiul prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Elevii din secţiile bilingve francofone care fac parte din proiectul „De la învăţământul bilingv către filierele francofone” şi care au un orar specific de cursuri în limba franceză şi de discipline nonlingvistice predate în limba franceză au dreptul de a obţine menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

Art. 2. - (1) Pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice:

a) proba anticipată;

b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză;

c) proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.

(2) Elevii din secţiile bilingve francofone susţin proba anticipată la sfârşitul clasei a XI-a, iar proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză şi proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, la sfârşitul clasei a XII-a.

Art. 3. - (1) Probele specifice susţinute de elevii din secţiile bilingve francofone, în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, se organizează şi se desfăşoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Precizările privind evaluarea elevilor la proba anticipată a examenului de bacalaureat susţinut de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat sunt prezentate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Temele din programele de bacalaureat pentru disciplinele la care elevii susţin probele specifice în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, sunt prezentate în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată la sfârşitul clasei a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susţin la sfârşitul clasei a XII-a, şi nu beneficiază de menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

Art. 5. - Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul şcolar 2012-2013.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.217/2010 privind organizarea şi desfăşurarea probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 9 noiembrie 2010.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare şi conducerile unităţilor de învăţământ implicate duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

 

Bucureşti, 10 septembrie 2012.

Nr. 5.720.

 

ANEXA Nr. 1

 

METODOLOGIA

de organizare şi desfăşurare a probelor specifice susţinute de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie se referă la susţinerea probelor specifice de bacalaureat de către elevii din secţiile bilingve francofone care fac parte din proiectul „De la învăţământul bilingv către filierele francofone”, denumite în continuare secţii bilingve francofone.

(2) Pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone trebuie să susţină şi să promoveze următoarele probe specifice:

a) proba anticipată, centrată pe modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, susţinută la sfârşitul clasei a XI-a;

b) proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, susţinută la sfârşitul clasei a XII-a;

c) proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, susţinută la sfârşitul clasei a XII-a.

Art. 2. - Profesorii examinatori din comisiile de bacalaureat constituite pentru probele specifice susţinute în vederea obţinerii menţiunii „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat sunt aleşi dintre profesorii/evaluatorii DELF din liceele bilingve implicate în proiectul „De la învăţământul bilingv către filierele francofone” care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa.

 

CAPITOLUL II

Proba anticipată

 

Art. 3. - (1) Elevii secţiilor bilingve francofone care au frecventat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv în timpul clasei a XI-a susţin proba anticipată.

(2) Proba anticipată se organizează simultan în toate liceele bilingve care fac parte din proiect în semestrul al II-lea al clasei a XI-a, în ultima zi de vineri a lunii mai. În cazul în care există un număr mare de elevi participanţi la probă, aceasta poate fi prelungită şi în ziua următoare.

(3) în cazul în care elevul promovează proba anticipată în clasa a XI-a, acesta are dreptul de a participa la probele specifice organizate la sfârşitul clasei a XII-a pentru elevii din secţiile bilingve francofone.

(4) Elevii care nu susţin sau nu promovează proba anticipată nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon, care se susţin la sfârşitul clasei a XII-a, şi nu vor beneficia de menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat.

(5) în cazul în care un elev de la secţia bilingvă francofonă repetă clasa a XI-a, acesta are obligaţia de a repeta modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv şi de a se prezenta din nou la proba anticipată de la sfârşitul clasei a XI-a.

Art. 4. - (1) Coordonarea probei anticipate se face, la nivel naţional, de către Comisia Naţională de Bacalaureat, iar la nivel local, de către comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti.

(2) în fiecare unitate de învăţământ liceal în care există secţie bilingvă francofonă se înfiinţează comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate.

(3) Comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate se compune din:

a) preşedinte - directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ;

b) secretar - un cadru didactic cu abilităţi în operarea pe calculator/informatician;

c) membri - 1-2 cadre didactice;

d) profesori evaluatori - 3 profesori de specialitate: două cadre didactice din şcoală, alese dintre cele care au predat modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, şi un cadru didactic având specialitatea limba franceză.

(4) Profesorul evaluator de limba franceză din comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate este altul decât cel care a predat limba franceză la clasa respectivă şi este selectat din lista profesorilor/evaluatorilor DELF din liceele bilingve implicate în proiectul „De la învăţământul bilingv către filierele francofone”, care au participat la stagii de formare în România şi/sau în Franţa.

(5) Comisia de organizare şi desfăşurare a probei anticipate are următoarele atribuţii:

a) organizează şi răspunde de desfăşurarea probei anticipate în centrul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;

b) alcătuieşte şi afişează la avizierul unităţii de învăţământ, cu 24 de ore înaintea probei, lista alfabetică a candidaţilor pentru proba anticipată, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte candidaţii;

c) completează cataloagele de examen;

d) examinează şi evaluează candidaţii, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii;

e) afişează rezultatele probei anticipate;

f) elaborează şi transmite comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti, în termen de 4 zile de la încheierea probei anticipate, rapoarte privind organizarea şi desfăşurarea acesteia.

(6) Componenţa comisiei de organizare şi desfăşurare a probei anticipate este stabilită prin decizie a inspectorului şcolar general.

(7) Comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti raportul privind organizarea şi desfăşurarea probei anticipate, precum şi rezultatele obţinute de candidaţi la această probă, în termen de 10 zile de la încheierea probei anticipate.

Art. 5. - (1) în cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, elevii realizează, la nivelul clasei, un proiect bazat pe disciplinele studiate.

(2) Până la data de 1 octombrie a fiecărui an şcolar, profesorii de la disciplinele nonlingvistice predate în limba franceză vor afişa la avizierul şcolii titlurile proiectelor propuse pentru proba anticipată din anul şcolar respectiv.

(3) Până la data de 8 octombrie a fiecărui an şcolar, elevii vor alege, la nivel de clasă, tema proiectului şi o vor depune la secretariatul şcolii.

(4) Până la data de 15 octombrie a fiecărui an şcolar, comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti transmite Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti temele selecţionate pentru proiecte.

(5) Pe parcursul anului şcolar, elevii vor lucra la proiect în echipă şi vor redacta individual un carnet de bord şi o sinteză.

(6) Carnetul de bord, redactat în limba franceză, va conţine notiţele sistematice luate în timpul cursurilor alocate modulului respectiv, în cadrul fiecărei discipline nonlingvistice, precum şi raportul cercetărilor documentare.

(7) Sinteza sau nota sintetică, de maximum două pagini, se elaborează în limba franceză şi se referă la derularea proiectului şi la contribuţia personală a elevului în cadrul echipei.

Art. 6. - (1) Proba anticipată constă în:

a) prezentarea orală, în faţa comisiei, a carnetului de bord realizat în mod individual, pe durata modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv, şi a sintezei;

b) susţinerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog cu comisia.

(2) Durata probei nu va depăşi 15 minute pentru fiecare elev.

Art. 7. - (1) Pentru evaluarea modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv se acordă maximum 100 de puncte, din care:

a) maximum 20 de puncte pentru activitatea desfăşurată în timpul anului;

b) maximum 80 de puncte, din care 10 puncte din oficiu, pentru examenul final susţinut prin proba anticipată.

(2) Fiecare examinator acordă candidatului un punctaj şi stabileşte nota acordată candidatului, prin împărţirea punctajului la 10.

(3) Nota finală a candidatului la proba anticipată se obţine ca medie aritmetică a notelor acordate de cei 3 profesori examinatori, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.

Art. 8. - (1) Notele probei anticipate susţinute în clasa a XI-a se consemnează în catalogul de examen, elaborat în 3 exemplare, care se păstrează la secretariatul liceului până la sfârşitul clasei a XII-a.

(2) Un exemplar al catalogului de examen se arhivează, al doilea exemplar este transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învăţământ şi va fi anexă la catalogul examenului de bacalaureat, iar al treilea exemplar este trimis comisiei naţionale de bacalaureat.

(3) Catalogul de examen transmis comisiei de bacalaureat din centrul de examen se arhivează împreună cu celelalte documente ale examenului de bacalaureat.

 

CAPITOLUL III

Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză

 

Art. 9. - (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, respectând prevederile specifice, menţionate în prezenta metodologie.

(2) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză este organizată de comisia de bacalaureat de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale din unitatea de învăţământ liceal.

(3) Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba franceză se face, pentru fiecare candidat, de către 2 profesori, dintre care unul este cadrul didactic care a predat disciplina la clasă, iar al doilea este un cadru didactic de aceeaşi specialitate, din aceeaşi unitate de învăţământ sau din alta, ales din lista profesorilor din unităţile de învăţământ implicate în proiectul bilingv francofon „De la învăţământul bilingv către filierele francofone”. Cel puţin unul dintre cei 2 evaluatori trebuie să fie evaluator DELF.

Art. 10. - (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză se susţine la sfârşitul clasei a XII-a, în perioada prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C.

(2) Evaluarea competenţelor lingvistice în limba franceză se face prin 3 tipuri de probe, după cum urmează:

a) probă scrisă, cu durata de 120 de minute;

b) probă orală, cu durata de 20 de minute;

c) probă de înţelegere a unui text audiat, cu durata de 30 de minute.

(3) Pentru proba orală, fiecare elev va avea la dispoziţie 30 de minute pentru pregătirea răspunsului.

Art. 11. - Subiectele pentru probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în colaborare cu Institutul Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, astfel încât să permită stabilirea, pentru fiecare candidat, a nivelului corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi (CECRL).

Art. 12. - (1) în urma susţinerii probei pentru evaluarea competenţelor lingvistice în limba franceză se obţine un certificat de competenţă în care se menţionează nivelul de limbă corespunzător CECRL.

(2) Pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, candidatul trebuie să obţină nivelul B2.

Art. 13. - (1) Proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, susţinută de elevii secţiilor bilingve francofone, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, reprezintă pentru aceşti elevi proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal, prevăzută de metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - proba C.

(2) La proba C de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, elevii secţiilor bilingve francofone obţin, potrivit baremului, un unic nivel conform CECRL, care se va trece în borderoul final de evaluare la fiecare dintre cele 5 competente din CECRL.

Art. 14. - (1) Candidaţii cărora li se recunosc şi li se echivalează, conform prevederilor metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, rezultatele obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limba franceză nu mai susţin proba C din cadrul examenului de bacalaureat la limba franceză.

(2) Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve francofone, recunoaşterea menţionată la alin. (1) conduce şi la obţinerea menţiunii speciale pe diploma de bacalaureat „secţie bilingvă francofonă” numai dacă aceştia au obţinut cel puţin nivelul B2 la examenul cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limba franceză.

(3) Pentru candidaţii proveniţi de la secţiile bilingve francofone, recunoaşterea menţionată la alin. (1) conduce şi la posibilitatea de a susţine proba C de evaluare a competenţelor lingvistice în cea de-a două limbă de circulaţie internaţională studiată în liceu.

 

CAPITOLUL IV

Proba scrisă la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză

 

Art. 15. - (1) Elevii din secţiile bilingve francofone au, pe parcursul celor 4 ani de liceu, un orar specific de discipline nonlingvistice (DNL) predate în limba franceză: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Economie, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea clasei.

(2) în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, elevii din secţiile bilingve francofone susţin o probă scrisă în limba franceză la una dintre disciplinele nonlingvistice studiate în limba franceză.

(3) Proba scrisă la DNL studiată în limba franceză se susţine la sfârşitul clasei a XII-a, în perioada prevăzută în calendarul examenului de bacalaureat românesc pentru Limba şi literatura maternă - proba E. b) - probă scrisă.

(4) Candidaţii care nu au obţinut nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză nu se pot prezenta la proba scrisă la DNL studiată în limba franceză.

Art. 16. - (1) Proba scrisă la DNL studiată în limba franceză este organizată de comisia de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învăţământ liceal.

(2) Durata probei scrise la DNL studiată în limba franceză este de 180 de minute.

(3) Pentru proba scrisă la DNL studiată în limba franceză se numesc în comisia menţionată la alin. (1) doi profesori evaluatori, având ca specialitate DNL evaluată, provenind din unităţi de învăţământ implicate în proiectul bilingv francofon, altele decât cea din care provin elevii.

(4) Comisia naţională de bacalaureat poate decide, în urma consultării Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, organizarea de centre regionale de evaluare a lucrărilor scrise de la proba scrisă la DNL studiată în limba franceză.

Art. 17. - Subiectele pentru proba scrisă la DNL studiată în limba franceză sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, în colaborare cu Institutul Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti.

Art. 18. - (1) Proba scrisă la DNL este notată cu maximum 100 de puncte, din care 10 puncte din oficiu.

(2) Fiecare evaluator acordă candidatului un punctaj de la 10 la 100 şi calculează nota acestuia prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut.

(3) Pentru fiecare candidat, nota probei scrise la DNL studiată în limba franceză se obţine ca medie aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate de cei 2 evaluatori.

(4) Notele obţinute la proba scrisă de DNL se consemnează în catalogul de examen.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 19. - Pentru obţinerea menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat, absolvenţii secţiilor bilingve francofone trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să promoveze examenul de bacalaureat naţional, conform prevederilor metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat naţional;

b) să participe şi să obţină cel puţin nota 5 (cinci) la proba anticipată;

c) să participe şi să obţină cel puţin nota 5 (cinci) la proba scrisă la DNL;

d) să obţină media notelor de la proba anticipată şi de la proba scrisă la DNL cel puţin egală cu 6 (şase);

e) să obţină minimum nivelul B2 la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză.

Art. 20. - (1) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 19 obţin diploma de bacalaureat, prevăzută de legea română, cu menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă”, precum şi o diplomă specifică, eliberată de partea franceză.

(2) Absolvenţii secţiilor bilingve francofone care nu participă la probele specifice sau nu îndeplinesc toate condiţiile menţionate la art. 19 participă la probele bacalaureatului românesc, obţinând, în caz de promovare, diploma de bacalaureat prevăzută de lege, fără menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă”.

(3) Absolvenţilor secţiilor bilingve francofone care au participat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, organizată conform prezentei metodologii, dar au obţinut un nivel inferior nivelului B2, li se recunoaşte nivelul atins la proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă străină pentru obţinerea diplomei de bacalaureat românesc, fără menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă”.

Art. 21. - Nu se admit contestaţii la proba anticipată, la proba scrisă la DNL şi la proba de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză.

Art. 22. - (1) Notele obţinute la proba anticipată şi la proba scrisă la DNL nu intră în calculul mediei generale de bacalaureat.

(2) Rezultatele obţinute la probele specifice susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve francofone se consemnează în cataloagele de examen şi apar în baza de date naţională care cuprinde rezultatele examenului de bacalaureat.

Art. 23. - (1) Pe parcursul desfăşurării probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, unul sau mai mulţi reprezentanţi ai Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti pot fi prezenţi în sălile de examen sau în centrele zonale de evaluare, în calitate de observatori, pentru a urmări buna desfăşurare a acestor probe şi modalităţile de evaluare a lucrărilor scrise şi a probelor orale.

(2) Reprezentanţii Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti, participanţi în calitate de observatori la probele specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, vor prezenta constatările lor Comisiei Naţionale de Bacalaureat. În cazul în care constată nerespectarea prevederilor metodologiei sau existenţa unor disfuncţionalităţi, aceştia vor elabora un raport scris, pe care îl transmit unităţii de învăţământ, inspectoratului şcolar şi Comisiei Naţionale de Bacalaureat.

Art. 24. - (1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti transmit Comisiei Naţionale de Bacalaureat, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a examenului, un raport separat referitor la organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat pentru clasele bilingve incluse în proiectul „De la învăţământul bilingv către filierele francofone”.

(2) Raportul menţionat la alin. (1) conţine în anexă lista nominală a elevilor participanţi la probele specifice ale bacalaureatului bilingv francofon şi rezultatele obţinute de aceştia la examenul de bacalaureat, inclusiv la probele specifice ale acestuia: situaţia promovării examenului de bacalaureat românesc, rezultatul evaluării probei de evaluare a competenţelor lingvistice în limba franceză, nota probei anticipate, nota la proba scrisă la DNL, media notelor obţinute la proba anticipată şi la proba scrisă la DNL, rezultatul participării la examenul de bacalaureat bilingv francofon (admis/respins).

(3) Comisia Naţională de Bacalaureat transmite o copie a rapoartelor menţionate la alin. (1) Institutului Francez din România al Ambasadei Franţei la Bucureşti.

Art. 25. - Fiecare unitate de învăţământ cu secţie bilingvă francofonă are responsabilitatea comandării şi completării diplomelor de bacalaureat cu menţiunea specială „secţie bilingvă francofonă”.

Art. 26. - Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul bacalaureatului bilingv francofon este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate.

 

ANEXA Nr. 2

 

PRECIZĂRI

privind evaluarea elevilor la proba anticipată a examenului de bacalaureat susţinut de elevii secţiilor bilingve francofone în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat

 

Etape în organizarea probei anticipate a examenului de bacalaureat bilingv francofon:

A. Transmiterea de documente anterior examenului

Cu 5 zile înainte de data stabilită pentru susţinerea examenului, elevii vor transmite comisiei de evaluare următoarele documente:

a) produsul final - rezultat al proiectului de cercetare desfăşurat în cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv;

b) „carnetul de bord” care prezintă munca şi parcursul urmat de elev în timpul anului şcolar în cadrul modulului;

c) o notă de sinteză, de maximum două pagini.

Nota de sinteză a elevului este personală. Aceasta va fi structurată după cum urmează:

- introducerea, în care sunt prezentate tema abordată şi problematica;

- etapele de analiză;

- metoda de investigare;

- dificultăţile întâlnite;

- prezentarea produsului final;

- concluzia;

- bibliografia/sitografia completă.

B. Examenul: susţinerea orală

Proba de examen va dura 15 minute şi va fi structurată în două părţi: o prezentare orală realizată de elev, respectiv susţinerea orală a produsului final/proiectului, printr-un dialog între elev şi membrii comisiei de evaluare.

Elevul va fi examinat individual de către comisie. Colegii de echipă vor fi prezenţi în sala de examen, aşezaţi în spatele sălii în care se desfăşoară examenul.

Evaluarea elevilor la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon se realizează respectând grila de evaluare.

Pe parcursul primei părţi a examenului (7-8 minute), elevul este prezent în faţa comisiei şi, susţinut de un suport de comunicare (la alegerea sa), sub forma unui monolog, îşi va demonstra capacitatea de a prezenta în limba franceză:

- tema tratată pe parcursul anului şcolar în cadrul modulului de învăţământ pluridisciplinar bilingv;

- problematica asupra căreia a efectuat cercetarea;

- demersul ales pentru tratarea acestei problematici;

- rolul său în cadrul subgrupei şi munca efectivă pe care a efectuat-o;

- produsul final;

- competenţele dezvoltate pe parcursul celor 9 luni de participare la modulul de învăţământ pluridisciplinar bilingv, atât din punct de vedere metodologic, tehnic, disciplinar, cât şi din punct de vedere lingvistic. De asemenea, el poate evoca dificultăţile cu care s-a confruntat. Aceste elemente vor fi prezentate pe scurt înainte de a concluziona şi de a răspunde problematicii tematicii de cercetare.

În cea de-a două parte a probei anticipate, elevul va participa la un dialog cu membrii comisiei de evaluare. Fiecare din cei

3 membri ai comisiei va adresa două întrebări. 4 întrebări vor fi din sfera disciplinelor nonlingvistice implicate în proiect şi două întrebări generale sau lingvistice (metodologie, produs final, limba franceză etc.)

Elevul este evaluat de către comisia care urmăreşte criteriile prezentate în grila de evaluare. Cei 3 membri ai comisiei completează, pentru fiecare elev, câte o grilă de evaluare şi acordă un punctaj, având în vedere punctajul recomandat în grila de evaluare.

Numărul total de puncte care poate fi acordat este 100. Fiecare membru al comisiei va transforma totalul punctelor acordate în notă, prin împărţire la 10. Media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a celor 3 note acordate de membrii comisiei reprezintă nota finală a elevului la proba anticipată a bacalaureatului bilingv francofon.

Nota de sinteză realizată de elev şi prezentată în faţa comisiei de evaluare va fi semnată de către toţi cei 3 membri ai comisiei. Nota de sinteză şi cele 3 grile de evaluare pentru fiecare elev (o grilă pentru fiecare membru al comisiei) vor fi păstrate în unitatea de învăţământ.

Compartimentul de resort din cadrul Institutului Francez al Ambasadei Franţei în România va putea solicita accesul la cele

4 documente în orice moment pe parcursul a 12 luni după terminarea examenului.

Carnetul de bord va fi înapoiat elevului la sfârşitul examenului.

Profesorul de limba franceză prezent în comisia de evaluare poate sprijini elevul care necesită susţinere în formularea unui răspuns în limba franceză, dar, în niciun caz, nu va corecta candidatul în timpul examenului.

Un reprezentant al Institutului Francez al Ambasadei Franţei în România poate asista şi se poate asigura de buna derulare a probei anticipate a bacalaureatului bilingv francofon.

 

Grille d’évaluation de l’épreuve anticipée

 

Nom et prénom de l’élčve:

Nom et prénom de l’examinateur:

Nom de l’établissement/Ville:

 

I. Pendant l’année scolaire: démarche personnelle et investissement du candidat au cours de l’élaboration des travaux du module interdisciplinaire (20 points)

 

 

Compétence/Item ŕ évaluer

Points

L’élčve et le groupe

1-1 Capacité ŕ travailler en équipe

/2

 

I-2 Capacité ŕ prendre des initiatives

/2

 

I-3 Capacité ŕ travailler en autonomie

/2

 

I-4 Capacité ŕ écouter les autres membres de l’équipe

/2

 

I-5 Capacité ŕ argumenter pour faire valoir son point de vue au sein du groupe

/2

Le travail de l’élčve au cours de l’année scolaire

1-6 Capacité ŕ définir la problématique du thčme ou du sous-thčme

/2

1-7 Capacité ŕ mettre en place une stratégie de recherche documentaire pour traiter le sujet

/2

 

1-8 Capacité ŕ planifier et ŕ organiser le travail (échéancier)

/2

 

1-9 Capacité ŕ recueillir et sélectionner des informations/ressources pertinentes (cdi, bibliothčques publiques, terrain, Internet...)

/2

 

1-10 Capacité ŕ extraire (analyse et sélection), traiter et synthétiser l’information

/2

 

SOUS-TOTAL 1

/20

 

II. En fin d’année scolaire: productions liées au projet (30 points)

 

 

Compétence/Item ŕ évaluer

Points

Le carnet de bord

11-1 L’élčve a tenu son carnet de bord toute l’année

/2

 

II-2 Le carnet de bord reflčte le travail de recherche documentaire de l’élčve

/4

La note de synthčse

11-3 La note de synthčse de l’élčve, personnelle, est construite et bien structurée (introduction comportant le thčme et la problématique; les étapes de l’analyse; la méthode d’investigation; la présentation du produit final; la conclusion; la bibliographie)

/10

 

II-4 L’élčve a pręte attention ŕ la qualité de la langue (syntaxe, orthographe, richesse lexicale...)

/2

Le produit final

II-5 Le produit final est en adéquation avec le sujet traité

/2

 

II-6 Le produit final est original et créatif

/2

 

II-7 Le contenu du produit final est riche

/2

 

II-8 La forme du produit final est soignée

/2

 

II-9 Le produit final respecte le droit d’auteur et la propriété intellectuelle

/2

 

11-10 Le produit final est un produit de groupe

/2

 

SOUS-TOTAL 2

/30

 

III. Epreuve orale: présentation, soutenance (20 points)

 

 

Compétence/Item ŕ évaluer

Points

Prise de parole

111-1 Capacité ŕ se positionner

/1

 

III-2 Capacité ŕ se présenter

/1

Monologue suivi

III-3 Capacité ŕ s’exprimer sans lecture de la note de synthčse (spontanéité)

/3

 

III-4 Capacité ŕ regarder les membres du jury

/1

 

III-5 Capacité ŕ se faire comprendre (articulation, intonation, volume, débit)

/2

 

III-6 Capacité ŕ utiliser un support de présentation (diaporama, tableau, projection, TBI...) pour soutenir et illustrer son propos

/1

 

III-7 Maîtrise du contenu du sujet (solidité des connaissances, précisions des références)

/5

 

III-8 Qualité de l’argumentation

/4

 

III-9 Sens critique et recul par rapport aux sources

/1

 

111-10 Motivation, ardeur ŕ défendre ses convictions

/1

 

SOUS-TOTAL 3

/20

 

IV. Epreuve orale: entretien avec le jury/Questions (20 points)

 

 

Question

Points

Entretien

IV-1 Discipline 1

/4

 

IV-2 Discipline 1

/4

 

IV-3 Discipline 2

/4

 

IV-4 Discipline 2

/4

 

IV-5 Générale ou français

/2

 

IV-6 Générale ou français

/2

 

SOUS-TOTAL 4

/20

 

V. Résultat final

 

Total

SOUS-TOTAL 1 + SOUS-TOTAL 2 + SOUS-TOTAL 3 + SOUS-TOTAL 4 + 10 (points d’office)

/100

 

Signatare de l’examinateur:

 

ANEXA Nr. 3

 

TEMELE

din programele de bacalaureat pentru disciplinele la care elevii susţin probele specifice, în vederea obţinerii menţiunii speciale „secţie bilingvă francofonă” pe diploma de bacalaureat

 

DISCIPLINA MATEMATICĂ

 

Clasa a XI-a

 

Tema 1: Statistică descriptivă şi analiza datelor

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Utilizarea proprietăţilor caracteristice ale unei serii statistice - medie, dispersie, abatere medie pătratică/mediana, quartile, amplitudine interquartilă

2. Studierea unei serii statistice, compararea a două serii statistice

3. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice a unor probleme practice

1. Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor statistice

2. Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziţie: medii, dispersia, abateri de la medie

3. Mediana, prima quartilă, a treia quartilă, amplitudinea

4. Diagrame - reprezentarea grafică a datelor statistice

 

Tema 2: Geometrie plană

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Utilizarea condiţiei de coliniaritate pentru obţinerea ecuaţiei carteziene a dreptei

2. Determinarea ecuaţiei carteziene a dreptei cunoscând un vector director şi un punct

3. Determinarea unui vector director al dreptei definite printr-o ecuaţie carteziană

4. Alegerea unei descompuneri potrivite rezolvării unei probleme

1. Condiţia de coliniaritate a 2 vectori

2. Vectorul director al unei drepte

3. Ecuaţia carteziană a unei drepte în plan determinată de un punct şi de un vector director

4. Descompunerea unui vector după 2 vectori necoliniari

 

Tema 3: Şiruri

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Modelarea matematică a unei situaţii simple cu ajutorul şirurilor

2. Aplicarea unui algoritm de calcul pentru un termen de rang dat

3. Exploatarea unei reprezentări grafice a termenilor unui şir

4. Scrierea termenului general al unei progresii aritmetice sau geometrice definite prin primul termen şi raţie

5. Determinarea sumei primilor n termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice sau geometrice

6. Cunoaşterea monotoniei progresiilor aritmetice şi geometrice

1. Modalităţi de definire a unui şir numeric: explicit; recurenţa

2. Monotonia unui şir numeric

3. Progresii aritmetice: determinarea termenului general; suma primilor n termeni

4. Progresii geometrice cu raţie pozitivă: determinarea termenului general; suma primilor n termeni

 

Tema 4: Procente

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Calculul unei variaţii exprimate în procente

2. Exprimarea unei variaţii în procentaj

3. Determinarea variaţiei globale cunoscând două variaţii succesive

4. Determinarea variaţiei reciproce cunoscând variaţia iniţială

1. Procente, dobânda, TVA

2. Legătura între variaţie şi procentaj

3. Variaţii succesive şi reciproce

 

Clasa a XII-a

 

Tema 1: Progresii aritmetico-geometrice

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Transformarea unei situaţii concrete date într-o problemă matematică folosind progresiile aritmetico-geometrice

1. Progresii aritmetice şi geometrice - recapitulare

2. Progresii aritmetico-geometrice - aplicaţii din viaţa socioeconomică

 

Tema 2: Probabilităţi condiţionate

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Calculul probabilităţii unui eveniment cunoscând probabilităţile condiţionate relative la o parte a universului probabilistic

1. Evenimente aleatoare egal probabile, operaţii cu evenimente, probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile

2. Probabilităţi condiţionate de un eveniment nenul. Notaţia PA (B). Dependenţa şi independenţa evenimentelor. Schema lui Bernoulli

 

Tema 3: Numere complexe

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Efectuarea calculelor algebrice cu numere complexe scrise în formă algebrică/trigonometrică

2. Rezolvarea ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali în mulţimea numerelor complexe

3. Reprezentarea unui număr complex printr-un punct/vector

4. Determinarea afixului unui punct/vector

5. Trecerea de la forma algebrică la cea trigonometrică şi invers

1. Forma algebrică a unui număr complex. Modulul şi conjugatul

2. Operaţii cu numere complexe scrise în formă algebrică (sumă, produs, raport)

3. Ecuaţia de gradul al doilea cu coeficienţi reali

4. Reprezentarea geometrică a unui număr complex. Afixul unui punct/vector. Interpretarea geometrică a modulului şi a conjugatului

5. Forma trigonometrică a unui număr complex. Modul şi argument - interpretare geometrică

6. Operaţii cu numere complexe scrise în formă trigonometrică (sumă, produs, raport)

 

DISCIPLINA FIZICĂ

 

Clasa a XI-a

 

Tema 1: Vederea şi formarea imaginii

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

- Exploatarea condiţiilor de vizibilitate a unui obiect - Abordarea interdisciplinară a studiului ochiului uman

- Formularea unei ipoteze asupra conceptului de vedere pornind de la studiul unui document

- Identificarea şi descrierea modelului optic al ochiului prin comparaţie cu ochiul real

- Identificarea unei lentile convergente/divergente

- Determinarea grafică a poziţiei, măririi liniare transversale şi sensului imaginii unui obiect dat de o lentilă convergentă

- Utilizarea relaţiilor punctelor conjugate şi a măririi liniare transversale pentru o lentilă subţire convergentă în rezolvarea de probleme simple

- Determinarea parametrilor modelului lentilă subţire utilizând dovezi experimentale

1. Ochiul uman: descriere şi modelare ca sistem optic:

- prezentarea anatomiei ochiului;

- identificarea fenomenelor fizice implicate în formarea imaginii;

- ochiul - sistem optic

2. Lentile subţiri:

- definiţia lentilelor subţiri;

- stabilirea elementelor caracteristice: centrul optic principal, ax optic principal, focare, distanţa focală, convergenţa unei lentile subţiri;

- reprezentarea convenţională a unei lentile subţiri;

- clasificare: lentile convergente şi divergente subţiri;

- identificarea sistemelor optice care compun modelul fizic al ochiului plecând de la formarea imaginii în ochiul uman: cristalinul - lentilă convergentă şi retina - ecran

3. Construcţia imaginii unui obiect liniar dată de lentile convergente subţiri

4. Relaţia punctelor conjugate pentru lentile subţiri

5. Mărire liniară transversal

 

Tema 2: Evoluţia în timp a unui sistem mecanic

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

- înţelegerea noţiunii de referenţial si a necesităţii introducerii lui

- Identificarea acelui referenţial în care descrierea matematică a mişcării studiate este mai simplă

- Definirea tipurilor de mişcare (rectilinie uniformă, rectilinie uniform variată, circulară uniformă)

- Identificarea unei mişcări utilizând forma traiectoriei şi legea de mişcare

- Cunoaşterea şi utilizarea relaţiei forţă - tip de mişcare (calitativ)

- Cunoaşterea enunţurilor principiilor mecanicii clasice

- Utilizarea legilor mecanicii clasice în analiza mişcării punctului material în câmp gravitaţional uniform

- Exploatarea principiilor mecanicii clasice în rezolvarea de probleme de mişcare în câmp gravitaţional uniform

- înţelegerea mişcărilor punctului material în câmp gravitaţional în diferite jocuri sportive (fişă document)

1. Descrierea mişcării unui punct material:

- definirea noţiunilor de: referenţial traiectorie, relativitatea mişcării mecanice, vectorii de poziţie, viteză şi acceleraţie;

- referenţial galileean;

- lege de mişcare: definire, expresie generală, exemple calitative

2. Principiile mecanicii clasice:

- principiul inerţiei/noţiunea de masă inerţială;

- principiul fundamental al dinamicii/forţă şi cantitatea de mişcare;

- principiul acţiunii şi reacţiunii;

- forţe şi mişcări

3. Mişcarea punctului material în câmp gravitaţional terestru uniform:

- cădere liberă, aruncare pe verticală, aruncare sub un unghi oarecare;

- aplicaţii în practică - jocuri sportive

 

Clasa a XII-a

 

Tema 1: Câmpuri fizice (câmp vectorial) şi forţe

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

- Descrierea unui câmp asociat proprietăţilor fizice care se manifestă într-un punct din spaţiu

- Cunoaşterea caracteristicilor câmpului fizic: intensitate într-un punct al câmpului, linie de câmp vectorial, câmp uniform, câmpul gravitaţional uniform şi câmpul electrostatic dintr-un condensator plan

- Identificarea câmpului gravitaţional uniform - înţelegerea modului în care a apărut noţiunea de câmp prin observaţii experimentale (fişă document)

- Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea de probleme simple

- Explicarea fenomenelor naturale legate de noţiunile studiate

1. Câmpul gravitaţional uniform:

- legea atracţiei universale: enunţ, expresie matematică;

- intensitatea câmpului gravitaţional: definiţie, expresie matematică, unitate de măsură, reprezentare - câmp vectorial;

- câmp gravitaţional uniform: relaţia dintre forţa gravitaţională şi forţa de greutate

2. Câmp electrostatic:

- legea lui Coulomb: enunţ, expresie matematică, reprezentare;

- intensitatea câmpului electric: definiţie, expresie matematică, unitate de măsură, reprezentare - câmp vectorial;

- câmp electric uniform - condensator plan

 

Tema 2: Lucrul mecanic şi energia mecanică

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

- Cunoaşterea expresiei matematice a lucrului mecanic

- Identificarea forţelor conservative

- Calcularea lucrului mecanic efectuat de diferite forţe: greutatea, forţa de frecare la alunecare

- Explicarea semnificaţiei fizice a relaţiei dintre lucrul mecanic şi variaţia energiei cinetice

- Calcularea energiei cinetice şi a energiei potenţiale gravitaţionale

- Extragerea şi utilizarea informaţiilor legate de un sistem fizic pentru rezolvarea unor probleme de mişcare ale punctului material

- Cunoaşterea condiţiilor în care energia mecanică a unui sistem fizic se conservă

- Exploatarea principiului conservării energiei mecanice în explicarea evoluţiei temporale a mişcării unui punct material în câmp gravitaţional uniform

1. Lucrul mecanic al unei forţe

- Definiţie, expresie matematică, unitate de măsură, interpretare geometrică

2. Lucrul mecanic al unei forţe conservative:

- forţa conservativă: definiţie, exemple;

- studiu de caz: lucrul mecanic al forţei de greutate

3. Energia mecanică a punctului material în câmp gravitaţional uniform:

- energie cinetică;

- teorema de variaţie a energiei cinetice;

- energie potenţială gravitaţională;

- legea conservării energiei mecanice

 

DISCIPLINA CHIMIE

 

Clasa a XI-a

 

Tema 1: Legătura dintre structură şi proprietăţi în cazul alcanilor şi alcoolilor

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

Definirea alcanilor, alcoolilor

Definiţie alcani, alcooli

Deducerea şi reprezentarea formulelor structurale Rezolvare de probleme cantitative şi calitative Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme

Formule procentuale, brute, moleculare şi structurale pentru alcani şi alcooli

Recunoaşterea catenelor şi a tipurilor de atomi de carbon

Catene şi tipuri de atomi de carbon

Denumirea alcanilor, radicalilor alchil şi a alcoolilor

Radicali alifatici

Nomenclatură şi clasificare alcani şi alcooli

Recunoaşterea tipului de izomerie pentru alcani şi alcooli

Izomerie alcani, alcooli

Argumentarea proprietăţilor fizice ale alcanilor şi alcoolilor în funcţie de structură şi interacţii intermoleculare

Realizarea unei activităţi experimentale pentru separarea dintr-un amestec a unui alcool prin distilare

Proprietăţi fizice:

- puncte de fierbere (alcani, alcooli);

- distilarea alcanilor;

- puncte de topire (alcani);

- interacţiuni intermoleculare la dizolvarea în apă a alcoolilor

Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizările alcanilor şi alcoolilor

Rezolvarea problemelor cantitative şi calitative Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme

Utilizări:

- utilizarea alcanilor şi alcoolilor drept combustibili;

- testul de alcoolemie

 

Tema 2: Compuşi organici oxigenaţi: aldehide, cetone, acizi carboxilici

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

Definirea aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici

Definiţie aldehide, cetone, acizi carboxilici

Recunoaşterea grupelor funcţionale carbonil şi carboxil Deducerea şi reprezentarea formulelor structurale Recunoaşterea tipului de izomerie pentru aldehide şi cetone

Formule moleculare şi structurale pentru aldehide, cetone, acizi carboxilici

Denumirea aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici

Nomenclatură, clasificare aldehide, cetone, acizi carboxilici

Interpretarea proprietăţilor fizice ale aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici, în funcţie de structură şi interacţii intermoleculare

Proprietăţi fizice:

- solubilitatea acizilor în apă, procesul de ionizare (acid acetic, acid benzoic);

- pH-ul acizilor Caracterul acid

Realizarea unei activităţi experimentale pentru obţinerea aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici

Extracţia unui acid organic natural (experiment)

Obţinerea aldehidelor, cetonelor şi a acizilor carboxilici prin oxidarea alcoolilor

Rezolvarea problemelor cantitative şi calitative Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme

Randamentul reacţiei de oxidare

Realizarea unei activităţi experimentale pentru identificarea aldehidelor şi cetonelor

Identificarea aldehidelor şi a cetonelor

Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizările aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici

Utilizările aldehidelor, cetonelor şi a acizilor carboxilici

 

Clasa a XII-a

 

Tema 1: Dizolvarea compuşilor ionici şi moleculari

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

Definirea noţiunilor: soluţie, solvat, solvent, dizolvare şi solubilitate

Identificarea componentelor unei soluţii

Stabilirea influenţei diferiţilor factori asupra procesului de dizolvare şi a solubilităţii

Soluţii:

- definiţie;

- componente;

- dizolvarea; factori care influenţează dizolvarea;

- solubilitatea; factori care influenţează solubilitatea

Recunoaşterea solvenţilor polari şi nepolari

Solvenţi:

- structura moleculelor de solvenţi;

- clasificare

Stabilirea corelaţiei solvat-solvent Modelarea proceselor de dizolvare pentru diferite tipuri de solvanţi în diferiţi solvenţi

Dizolvare:

- compuşi ionici în solvenţi polari;

- compuşi polari în solvenţi polari;

- compuşi nepolari în solvenţi nepolari

Definirea concentraţiei molare.

Scrierea şi aplicarea expresiei matematice a concentraţiei molare în diferite calcule.

Realizarea unei activităţi experimentale pentru obţinerea soluţiilor cu concentraţie molară dată

Concentraţia molară:

- definiţie;

- expresie matematică;

- aplicaţii numerice;

- prepararea de soluţii de concentraţie molară dată (activitate experimentală)

Determinarea prin calcul a concentraţiei molare pentru diferite specii ionice

 

Concentraţia molară a unei specii ionice în soluţie apoasă: - aplicaţii numerice

Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizările procesului de dizolvare

Utilizări ale procesului de dizolvare în apă:

- substanţe tensioactive;

- capacitatea de spălare

 

Tema 2: Reacţii cu transfer de electroni

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

Definirea noţiunilor: oxidare, reducere, număr de oxidare, agent oxidant, agent reducător

Stabilirea numerelor de oxidare în compuşii chimici Stabilirea coeficienţilor în ecuaţiile reacţiilor redox

Reacţii de oxido-reducere:

- numere de oxidare;

- oxidare, reducere;

- agent oxidant, agent reducător;

- cuplul oxido-reducător;

- stabilirea coeficienţilor în reacţiile redox

Efectuarea unei activităţi experimentale pentru realizarea unei pile

Recunoaşterea tipurilor de pile

Modelarea ecuaţiilor chimice ale proceselor care au loc în timpul funcţionării unei celule de electroliză

Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizarea practică a unei pile

Pile şi acumulatori:

- descriere şi funcţionare;

- caracteristici;

- clasificare;

- realizarea pilei Volta;

- realizarea unor pile folosind semicelulele Cu/Cu2+, Fe/Fe2+, Zn/Zn2+, Ag/Ag+;

- pila de combustie;

- acumulatorul cu plumb

Efectuarea unei activităţi experimentale pentru realizarea procesului de electroliză

Modelarea cu ajutorul ecuaţiilor chimice a funcţionării unei celule de electroliză

Exploatarea informaţiilor pentru a identifica utilizarea practică a electrolizei

Electroliza:

- definiţie;

- montajul experimental;

- procese chimice la electrozi;

- legile electrolizei; expresia matematică;

- realizarea electrolizei soluţiei de NaCI, soluţiei de H2SO4, soluţiei de Na2S04, soluţiei de SnCI2

- utilizări: zincarea

 

DISCIPLINA BIOLOGIE

 

Clasa a XI-a

 

Tema 1: Sănătatea reproducerii

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

Organizarea de date despre lumea vie selectate din diverse surse de documentare

1.1. Genomul uman - complementul cromozomial

Recunoaşterea structurii şi funcţiilor materialului genetic

1.2. Cariotipul uman normal şi patologic

Identificarea diferenţelor cromozomiale dintre cele două sexe

Utilizarea observaţiei, a experimentului şi a investigaţiei pentru evidenţierea structurii materialului genetic

1.3. Analiza de cariotip

Recunoaşterea diferenţelor anatomice şi fiziologice dintre cele două sexe

1.4. Anatomia şi fiziologia sistemului reproducător masculin

Identificarea componentelor sistemului reproducător şi a caracteristicilor acestora

1.5. Anatomia şi fiziologia sistemului reproducător feminin

Explicarea etapelor de diferenţiere a celulelor sexuale masculine şi feminine

1.6. Activitatea gonadelor

Identificarea caracterelor sexuale secundare masculine şi feminine

Cunoaşterea consecinţelor debutului vieţii sexuale

Identificarea factorilor care influenţează dezvoltarea fizică şi psihică a individului

1.7. Pubertatea la fete şi la băieţi

 

Tema 2: Sexualitate şi procreare

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

Explicarea modului de acţiune al hormonilor ce asigură naşterea

Aplicarea unor reguli de menţinere a sănătăţii omului

Identificarea semnelor unei sarcini şi a comportamentelor sexuale responsabile

2.1. Sarcina şi naşterea

Explicarea modului de acţiune a pilulelor contraceptive

Evaluarea aspectelor legale privind sexualitatea

Rezolvarea eficientă a unor situaţii-problemă din domeniul sănătăţii

Identificarea metodelor de a stabili şi de a îndeplini proiecte de viitor, adoptând conduite adecvate

2.2. Planificare familială (concepţia şi contracepţia)

Explicarea modului de prevenire a BTS

Identificarea comportamentelor sexuale responsabile şi serviciile unde se pot adresa în cazul BTS

2.3. Boli ale sistemului reproducător

Identificarea cauzelor medicale ale infertilităţii unui cuplu înţelegerea modalităţilor de realizare practica a metodelor de procreere medicală

2.4. Metode de procreere medicală asistată

Recunoaşterea implicaţiilor sexualităţii asupra integrităţii personalităţii umane

Analiza consecinţelor, a deciziilor referitoare la viaţa sexuală în plan individual,familial

2.5. Responsabilitatea vieţii sexuale

Prevenirea conflictelor interpersonale, a dezadaptării sociale ca urmare a situaţiilor de criză

Dezvoltarea toleranţei faţă de persoanele aflate în dificultate

2.6. Identitatea sexuală

 

Clasa a XII-a

 

Tema 1: Genetică şi evoluţie

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

Identificarea structurilor biologice microscopice în vederea caracterizării lor

1.1. Celula eucariotă-nucleu (structură, rol)

Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diverse situaţii de comunicare

Interpretarea şi ordonarea observaţiilor microscopice asupra celulelor aflate în diverse stadii de diviziune Reprezentarea schematizată a etapelor meiozei

1.2. Diviziunea celulară: meioza (faze, importanţă)

Reprezentarea structurii şi funcţiilor materialului genetic pe baza modelelor

1.3. Acizii nucleici (structură, tipuri, rol)

Prelucrarea rezultatelor obţinute din investigaţii şi formularea concluziilor

Realizarea de conexiuni intra- şi interdisciplinare în analiza materialului genetic

1.4. Cromozomii (structură, tipuri, rol, cariograma)

Efectuarea unei analize statistice simple într-o situaţie de crossing-over (analizând rezultatul meiozei) Ilustrarea schematizată a mecanismului de crossing-over şi consecinţele sale

1.5. Teoria cromozomală - crossing-over

 

Tema 2: Relaţia dintre organismele vegetale şi mediul de viaţă

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

Recunoaşterea organelor şi sistemelor de organe vegetale în scopul comparării lor

2.1. Organizarea generală a unei plante angiosperme

Identificarea structurii microscopice a organelor vegetative în vederea explicării relaţiei dintre structură şi funcţie

Utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea structurii şi funcţiilor organelor

Aplicarea unor algoritmi de identificare şi de rezolvare de probleme

2.2. Organe vegetative: rădăcina, tulpina, frunza - observaţii macro- şi microscopice

2.3. Organe de reproducere: floarea, fructul, sămânţa - observaţii macro- şi microscopice

Extragerea şi exploatarea informaţiilor ce permit evidenţierea relaţiei dintre o plantă şi un animal polenizator

2.4. Reproducerea sexuată la angiosperme (polenizarea, fecundaţia)

Aplicarea unor algoritmi de identificare şi de rezolvare de probleme

Aplicarea în viaţa cotidiană a cunoştinţelor despre influenţa factorilor de mediu asupra organismelor vegetale

2.5. Echilibrul ecologic şi mecanismele lui

Realizarea de conexiuni intra-/inter- şi transdisciplinare

2.6. Dezechilibre ecologice

 

DISCIPLINA ISTORIE

 

Clasa a XI-a

 

Europenii în istoria lumii

 

Tema 1: Europenizarea lumii

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. situarea şi caracterizarea unei date într-un context cronologic;

1.2. numirea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic

2. Schimbarea scării cartografice şi stabilirea de conexiuni:

2.1. plasarea unui eveniment în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat;

2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită, din perioade ori din spaţii diferite

3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor:

3.1. identificarea documentelor (natură, autor, dată, condiţiile de producere)

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea şi nararea unei situaţii istorice

5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărţilor, a crochiurilor şi a montajelor documentare

6. Dezvoltarea exprimării personale şi a simţului critic:

6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris şi confruntarea lui cu alte puncte de vedere

1. Europenii în procesul de populare a lumii:

1.1. rolul europenilor în procesul de populare a globului;

1.2. populaţiile Europei şi marile etape ale creşterii populaţiei mondiale. Evoluţia popularii lumii, din Antichitate până în secolul al XIX-lea;

1.3. emigrarea europenilor spre alte continente pe parcursul secolului al XIX-lea

2. Extinderea lumii (secolele al XV-lea - al XVI-lea)

 

Studiu de caz

2.1. De la Constantinopol la Istanbul: un spaţiu de contact între diferite culturi şi religii (creştină, musulmană, iudaică) şi la alegere:

2.2. Un navigator european şi călătoriile sale

2.3. Un mare port european

2.4. O aşezare precolumbiană confruntată cu cucerirea şi colonizarea europeană

 

Tema 2: Revoluţii, libertăţi, naţiuni în zorii epocii contemporane

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. numirea şi periodizarea continuităţilor şi discontinuităţilor cronologice;

1.2. situarea şi caracterizarea unei date într-un context cronologic

2. Stabilirea de conexiuni:

2.1. situarea unui eveniment în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat;

2.2. confruntarea unor situaţii istorice

3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor:

3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condiţiile de producere);

3.2. extragerea, ierarhizarea şi confruntarea informaţiilor în funcţie de document sau de ansamblul documentar;

3.3. analizarea critică a unor surse istorice de diferite tipuri (text, imagine, hartă etc.)

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor:

4.1. descrierea şi nararea unei situaţii istorice;

4.2. redactarea unui text sau prezentarea unei expuneri construite şi argumentate utilizând vocabularul istoric specific

5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărţilor

6. Dezvoltarea exprimării personale şi a simţului critic:

6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris, confruntarea lui cu alte puncte de vedere

 

1. Revoluţia franceză: afirmarea unui nou univers politic Evoluţia politică a Franţei între 1789-1804

1.1. Evoluţia ideilor de libertate înainte de Revoluţia Franceză

1.2. Declanşarea Revoluţiei Franceze şi experienţele politice care au marcat-o până la începutul Imperiului

2. Libertăţi şi naţiuni în Franţa şi în Europa în prima jumătate a secolului al XIX-lea

2.1. Mişcări liberale şi naţionale din Europa

2.2. 1848: Revoluţii politice şi revoluţii sociale în Franţa şi în Europa

 

 

Clasa a XII-a

 

Aspecte pentru înţelegerea secolului al XX-lea

 

Tema 1: Secolul totalitarismelor

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. numirea şi periodizarea continuităţilor şi discontinuităţilor cronologice;

1.2. plasarea şi caracterizarea unei date într-un context cronologic.

2.1. situarea evenimentului în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat;

2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită, din perioade ori din localizări spaţiale diferite

3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor:

3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condiţiile de producere);

3.2. analizarea critică a unor surse istorice (text, imagine, hartă etc.)

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor:

4.1. redactarea unui text sau prezentarea unei expuneri utilizând vocabularul istoric specific

5. Dezvoltarea exprimării personale şi a simţului critic:

5.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris, confruntarea lui cu alte puncte de vedere

1. Geneza şi afirmarea regimurilor totalitare interbelice (sovietic, fascist, nazist): geneza, asemănări şi deosebiri

2. Sfârşitul totalitarismului:

2.1. Denazificarea Germaniei şi procesul de la Nurenberg

2.2. Ieşirea progresivă a URSS din totalitarism: Hrusciov, destalinizarea şi limitele sale, Gorbaciov - de la glasnost la dispariţia URSS

 

Tema 2: Colonizare şi decolonizare

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. numirea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic

2. Schimbarea scării hărţii şi stabilirea de conexiuni:

2.1. situarea unui eveniment în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat;

2.2. confruntarea unor situaţii istorice

3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor:

3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condiţiile de producere);

3.2. analizarea critică a unor documente de diferite tipuri (text, imagine, hartă etc.)

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor: 4.1. descrierea şi nararea unei situaţii istorice

5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărţilor, a crochiurilor şi a montajelor documentare

1. Imperiul francez la momentul expoziţiei coloniale din 1931

2. Războiul din Algeria

3. Expoziţia colonială din 1931 şi apogeul colonialismului

4. Decolonizarea - o consecinţă a luptei pentru independenţă

 

Tema 3: Francezii şi Republica

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. numirea şi periodizarea continuităţilor şi discontinuităţilor cronologice;

1.2. situarea şi caracterizarea unei date într-un context cronologic

2.1. situarea unui eveniment în timpul apropiat sau în timpul îndepărtat;

2.2. stabilirea de conexiuni între fapte sau evenimente de natură diferită;

2.3. confruntarea unor situaţii istorice

3. Exploatarea şi confruntarea informaţiilor:

3.1. identificarea de documente (natură, autor, dată, condiţiile de producere);

3.2. extragerea, ierarhizarea şi confruntarea informaţiilor dintr-un document, set de documente sau surse istorice;

3.3. analizarea critică a unor surse istorice

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor:

4.1. descrierea şi nararea unei situaţii istorice;

4.2. redactarea unui text sau prezentarea unei expuneri utilizând vocabularul istoric specific

5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe sau tablouri numerice pentru redactarea textelor, pentru realizarea hărţilor, a crochiurilor şi a montajelor documentare

6. Dezvoltarea exprimării personale şi a simţului critic:

6.1. dezvoltarea unui discurs oral sau scris, confruntarea lui cu alte puncte de vedere

1. 1958-1962, o nouă Republică

2. Republica între laic şi religios, începând din anul 1880.

3. Echilibrul puterilor în cadrul instituţiilor celei de a V-a

Republici instaurate de generalul de Gaulle

 

DISCIPLINA GEOGRAFIE

 

Clasa a XI-a

 

Societate si dezvoltare durabilă

 

Tema 1: Provocările dezvoltării durabile

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. identificarea şi localizarea marilor repere geografice terestre;

1.2. identificarea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic

2. Trecerea de la o scară la alta şi stabilirea de legături între acestea:

2.1. reperarea unui loc sau a unui spaţiu;

2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade şi localizări spaţiale diferite

3. Exploatarea şi compararea informaţiilor:

3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă);

3.2. Înţelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente şi stabilirea de legături cu situaţia geografică studiată;

3.3. extragerea, ierarhizarea şi compararea informaţiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcţie de natura acestora;

3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărţi, grafice etc.)

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor:

4.1. descrierea unei situaţii geografice;

4.2. realizarea de hărţi, crochiuri şi scheme cartografice, diagrame şi scheme;

4.3. redactarea unui text argumentat/expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific;

4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) şi exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componentelor esenţiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere;

4.5. redactarea unui răspuns argumentat 5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărţi, crochiuri şi montaje de documente

6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare personală şi a simţului critic:

6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituţiei, bloguri);

6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit şi argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere;

6.3. participarea activă la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri ori explicaţii dacă este necesar

7. Pregătirea şi organizarea activităţii în mod autonom:

7.1. luarea de notiţe, redactarea de fişe de recapitulare (planuri, noţiuni şi idei-cheie, evenimente importante, repere spaţiale, documente de patrimoniu);

7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv;

7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puţin abordate la clasă

1. Asigurarea hranei (studiu de caz)

1.1. Creşterea demografică, creşterea producţiei

Problematica: Impactul şi amploarea problemei alimentare în lume

1.2. Asigurarea securităţii alimentare

Problematica: Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei

1.3. Dezvoltarea tipurilor de agricultură durabilă

Problematica: Tipuri de agricultură durabilă de perspectivă

2. Apa, resursă esenţială (studiu de caz)

2.1. Răspândirea inegală a resurselor de apă pe glob; accesul inegal la resursele de apă

Problematica: Apa - o problemă a lumii contemporane

2.2. Gestionarea resurselor de apă şi transformarea spaţiilor

Problematica: Principalele utilizări ale apei pe glob.

Transformări ale spaţiului care presupun gestionarea apei

2.3. Gestionarea unei resurse vitale şi deseori ameninţată

Problematica: Gestionarea durabilă a resurselor de apă

 

Tema 2: Amenajări în scopul dezvoltării durabile

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. identificarea şi localizarea marilor repere geografice terestre;

1.2. identificarea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic

2. Trecerea de la o scară la alta şi stabilirea de legături între acestea:

2.1. reperarea unui loc sau a unui spaţiu;

2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade şi localizări spaţiale diferite

3. Exploatarea şi compararea informaţiilor:

3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă):

3.2. Înţelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente şi stabilirea de legături cu situaţia geografică studiată;

3.3. extragerea, ierarhizarea şi compararea informaţiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcţie de natura acestora;

3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărţi, grafice etc.)

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor:

4.1. descrierea unei situaţii geografice;

4.2. realizarea de hărţi, crochiuri şi scheme cartografice, diagrame şi scheme;

4.3. redactarea unui text argumentat/expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific;

4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) şi exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componentelor esenţiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere;

4.5. redactarea unui răspuns argumentat

5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărţi, crochiuri şi montaje de documente

6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare personală şi a simţului critic:

6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituţiei, bloguri);

6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit şi argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere;

6.3. participarea activă la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicaţii dacă este necesar

7. Pregătirea şi organizarea activităţii în mod autonom:

7.1. luarea de notiţe, redactarea de fişe de recapitulare (planuri, noţiuni şi idei-cheie, evenimente importante, repere spaţiale, documente de patrimoniu);

7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv;

7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puţin abordate la clasă

1. Amenajarea oraşului (studiu de caz)

1.1. Creşterea urbană, etalare urbană (extindere urbană), inegalităţi sociospaţiale

Problematica: Gestionarea creşterii urbane şi reducerea inegalităţilor urbane

1.2. Transporturile şi modalităţile de deplasare a populaţiei

Problematica: Modalităţile de deplasare durabilă a populaţiei

1.3. Amenajarea de oraşe „durabile”

Problematica: Amenajarea „oraşului durabil” din Nord, pentru a face faţă provocărilor dezvoltării durabile în Sud

2. Regiunile litorale, spaţii foarte atractive (studiu de caz)

2.1. Concentrarea populaţiei şi a activităţilor

Problematica: Litoralul - o regiune atractivă

2.2. Concurenţa pentru spaţiu

Problematica: Tipurile de amenajări specifice zonelor litorale

2.3. Amenajarea durabilă a regiunilor litorale

Problematica: Amenajarea durabilă a regiunilor litorale

 

Clasa a XII-a

 

Franţa şi Uniunea Europeană: dinamici de dezvoltare si mondializare

 

Tema 1: Uniunea Europeană: dinamici de dezvoltare teritorială

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. identificarea şi localizarea marilor repere geografice terestre;

1.2. identificarea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic

2. Trecerea de la o scară la alta şi stabilirea de legături între acestea:

2.1. reperarea unui loc sau a unui spaţiu;

2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade şi localizări spaţiale diferite;

3. Exploatarea şi compararea informaţiilor:

3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă);

3.2. Înţelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente şi stabilirea de legături cu situaţia geografică studiată;

3.3. extragerea, ierarhizarea şi compararea informaţiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcţie de natura acestora;

3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărţi, grafice etc.)

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor:

4.1. descrierea unei situaţii geografice;

4.2. realizarea de harţi, crochiuri şi scheme cartografice, diagrame şi scheme;

4.3. redactarea unui text argumentat/expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific;

4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) şi exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componentelor esenţiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere;

4.5. redactarea unui răspuns argumentat

5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărţi, crochiuri şi montaje de documente

6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare personală şi a simţului critic:

6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituţiei, bloguri);

6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit şi argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere;

6.3. participarea la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicaţii dacă este necesar

7. Pregătirea şi organizarea activităţii în mod autonom:

7.1. luarea de notiţe, redactarea de fişe de recapitulare (planuri, noţiuni şi idei-cheie, evenimente importante, repere spaţiale, documente de patrimoniu);

7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv;

7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puţin abordate la clasă

1. De la spaţiul european la teritoriile Uniunii Europene

1.1. 0 Europă, mai multe Europe: un continent între unitate şi diversitate

Problematica: Europa. Identitatea europeană

1.2. Uniunea Europeană: frontiere şi limite; o uniune de state cu geometrie variabilă

Problematica: Dinamica de extindere a Uniunii Europene

1.3. Disparităţi şi inegalităţi sociospaţiale: acţiunea Uniunii Europene asupra teritoriilor

Problematica: Disparităţile şi inegalităţile sociospaţiale din Uniunea Europeană

 

Tema 2: Franţa şi Europa în lume

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1. Identificare şi localizare:

1.1. identificarea şi localizarea marilor repere geografice terestre;

1.2. identificarea şi localizarea unui loc într-un spaţiu geografic

2. Trecerea de la o scară la alta şi stabilirea de legături între acestea:

2.1. reperarea unui loc sau a unui spaţiu;

2.2. explicarea relaţiilor dintre fapte sau evenimente de naturi, perioade şi localizări spaţiale diferite

3. Exploatarea şi compararea informaţiilor:

3.1. identificarea documentelor (tip, autor, dată, sursă);

3.2. Înţelegerea sensului general al unui document sau ansamblu de documente şi stabilirea de legături cu situaţia geografică studiată;

3.3. extragerea, ierarhizarea şi compararea informaţiilor dintr-un document sau un ansamblu de documente în funcţie de natura acestora;

3.4. analiza critică a diferitelor tipuri de documente (texte, imagini, hărţi, grafice etc.)

4. Organizarea şi sintetizarea informaţiilor:

4.1. descrierea unei situaţii geografice;

4.2. realizarea de hărţi, crochiuri şi scheme cartografice, diagrame şi scheme cu săgeţi;

4.3. redactarea unui text argumentat/expunere orală argumentată utilizând limbajul geografic specific;

4.4. citirea unui document (text, hartă etc.) şi exprimarea orală sau în scris a ideilor-cheie, a componentelor esenţiale; trecerea de la hartă la crochiu, de la observare la descriere;

4.5. redactarea unui răspuns argumentat

5. Utilizarea TIC: calculatoare, programe, tabele numerice pentru redactarea de texte, construirea de hărţi, crochiuri şi montaje de documente

6. Dezvoltarea capacităţii de exprimare personală şi a simţului critic:

6.1. utilizarea critică a motoarelor de cercetare, a resurselor în linie (internet, intranetul instituţiei, bloguri);

6.2. elaborarea unui discurs oral sau scris construit şi argumentat, confruntarea acestuia cu alte puncte de vedere;

6.3. participarea la curs, intervenind la cererea profesorului sau solicitând lămuriri sau explicaţii dacă este necesar

7. Pregătirea şi organizarea activităţii în mod autonom:

7.1. luarea de notiţe, redactarea de fişe de recapitulare (planuri, noţiuni şi idei-cheie, evenimente importante, repere spaţiale, documente de patrimoniu);

7.2. finalizarea unei cercetări individuale sau în interiorul unui grup; participarea la realizarea unui produs colectiv;

7.3. utilizarea manualului ca instrument de lectură complementară cursului, pentru pregătirea acestuia sau pentru aprofundarea aspectelor mai puţin abordate la clasă

1. Uniunea Europeană şi mondializarea (studiu de caz)

1.1. Uniunea Europeană, actor şi pol major în mondializare Problematica: Uniunea Europeană - unul dintre centrele de propagare a mondializării

1.2. 0 faţadă maritimă mondială: Litoralul Mării Nordului (Northern Range)

Problematica: Northern Range - o faţadă maritimă mondială

2. Franţa şi mondializarea (studiu de caz)

2.1. Prezenţa franceză în lume

Problematica: Prezenţa Franţei în lume

2.2. Franţa, pol turistic mondial

Problematica: Franţa - una dintre primele destinaţii turistice din lume

2.3. Paris, oraş mondial

Problematica: Parisul - oraş mondial

 

DISCIPLINA ECONOMIE

 

Clasa a XI-a

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.1. Identificarea caracteristicilor definitorii ale fenomenelor de creştere economică, fluctuaţii şi criză

2.1. Interpretarea creşterii economice din perspectiva factorilor care o determină şi a fluctuaţiilor economice ca formă naturală a creşterii

4.1. Proiectarea unui comportament economic raţional ca expresie a adaptării active la dinamica economică

1.2. Caracterizarea dezvoltării ca formă a schimbării sociale

2.2. Corelarea creşterii economice cu dezvoltarea şi cu schimbarea socială

2.3. Analizarea fenomenelor socioeconomice specifice dezvoltării şi schimbării sociale pe baza corelării şi interpretării unor indicatori economici şi sociali

4.2. Proiectarea unui comportament raţional ca expresie a compatibilizării opţiunilor axiologice personale cu cele sociale

1.3. Recunoaşterea diferitelor forme de inegalitate economică şi socială

2.4. Analizarea mecanismului de reproducere a inegalităţilor şi a consecinţelor acestuia

4.3. Evaluarea unor comportamente antisociale (corupţia, infracţionalitatea etc.) ca surse ale inegalităţii economice şi sociale

1.5. Identificarea caracteristicilor definitorii ale tendinţelor de polarizare şi de egalizare socială

2.5. Corelarea tendinţelor de polarizare şi de egalizare cu efectele acestora asupra persoanei şi asupra comunităţii

2.6. Analizarea rolului economic şi social al clasei mijlocii

5.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice şi sociale din perspectivă micro- şi macroeconomică, respectiv individuală şi socială

1.6. Caracterizarea mobilităţii sociale şi profesionale în condiţiile societăţii bazate pe cunoştinţe

2.6. Explicarea tendinţei de accentuare a mobilităţii socioprofesionale

4.4. Argumentarea necesităţii de a învăţa de-a lungul întregii vieţi din perspectiva tendinţei de accentuare a mobilităţii profesionale şi a dinamicii sociale

4.5. Adecvarea comportamentului economic propriu la cerinţele dinamicii socioeconomice şi mediului concurenţial

4.6. Proiectarea unui comportament optim în raport cu dinamica relaţiei educaţie - mobilitate profesională – poziţie socială

Creştere, dezvoltare, schimbare socială

- Creştere, fluctuaţii şi criză

- sursele creşterii economice în societatea cunoaşterii: capitalul, investiţiile, progresul tehnic, munca, productivitatea, informaţia, mobilitatea;

- indicatori ai creşterii economice;

- forme ale creşterii economice;

- fluctuaţiile, ciclicitatea: cauze, forme de manifestare, consecinţe;

- criza: cauze, forme de manifestare, consecinţe, politici anticriză;

- forme ale dezechilibrului economic

- Dezvoltare şi schimbare socială

- legătura dintre creştere, dezvoltare şi schimbare socială;

- condiţii ale dezvoltării;

- transformări sociale asociate dezvoltării;

- rolul valorilor în dezvoltare

Stratificare socială şi inegalităţi

- Diversitatea inegalităţilor economice şi sociale

- surse ale inegalităţilor economice şi sociale;

- forme ale inegalităţilor economice şi sociale;

- reproducerea inegalităţilor;

- consecinţe ale inegalităţilor

- Polarizare versus egalizare

- stratificarea socială;

- condiţii, factori, consecinţe ale polarizării, respectiv ale egalizării sociale;

- clasa mijlocie

- Mobilitatea socială şi profesională

- cauze, condiţii, factori ai mobilităţii sociale;

- forme ale mobilităţii;

- educaţie şi mobilitate profesională;

- mobilitate profesională şi poziţie socială

 

Clasa a XII-a

 

Competenţe specifice

Conţinuturi

1.7. Identificarea notelor definitorii ale unităţii şi integrării sociale

2.7. Analizarea procesului socializării şi a rolului unor agenţi ai socializării în societatea contemporană

3.1. Utilizarea unor instrumente de cercetare sociologică în rezolvarea de sarcini de lucru prin cooperare cu ceilalţi

1.8. Caracterizarea diferitelor forme ale sărăciei în societatea contemporană, din perspectiva modului specific de manifestare a cauzelor şi a consecinţelor acesteia

2.8. Corelarea diferitelor forme ale conflictului social cu fenomenele de sărăcie şi excludere socială

4.7. Argumentarea necesităţii protecţiei sociale şi a solidarităţii colective pentru menţinerea coeziunii sociale

5.2. Interpretarea unor indicatori economici şi sociali din perspectiva relaţiei conflict-coeziune socială

1.9. Caracterizarea proceselor de mondializare, localizare, individualizare în societatea contemporană

2.9. Analizarea rolului pe care noile media îl îndeplinesc în manifestarea proceselor de integrare economică, mondializare, localizare, individualizare

3.2. Cooperarea cu ceilalţi în delimitarea unor perspective diferite asupra raporturilor libertate - interdependenţă, individualizare - deschidere

4.8. Proiectarea unui comportament raţional în contextul noilor forme de deschidere specifice societăţii contemporane

1.9. Recunoaşterea caracteristicilor generale ale dezvoltării durabile

2.9. Corelarea notelor definitorii ale dezvoltării durabile cu indicatorii dezvoltării umane

2.10. Compararea raţionalităţii economice cu raţionalitatea socială

4.9. Analizarea unor comportamente prin raportare la valori dezirabile

5.3. Afirmarea unui comportament prosocial, definit prin asumarea responsabilităţii faţă de calitatea mediului

Unitate, integrare socială şi conflict

- Fundamentele unităţii sociale:

- grupuri şi reţele sociale;

- instanţe ale socializării şi integrarea socială;

- identitate, diversitate şi aculturaţie;

- forme ale integrării sociale

- Sărăcie, excludere şi conflict social:

- definire, cauze, forme, consecinţe ale sărăciei;

- cauze, forme, consecinţe ale excluderii;

- forme ale conflictului social

- Coeziunea socială:

- individualism şi coeziune socială;

- protecţie socială şi solidaritate colectivă

Provocări ale deschiderii internaţionale: integrare economică, mondializare şi dezvoltare durabilă

- Mondializare, localizare, individualizare:

- definire, cauze, forme, consecinţe ale mondializării;

- forme şi strategii ale integrării economice;

- noile media, mondializare şi localizare;

- libertate, individualizare, deschidere, interdependenţe active

- Dezvoltare durabilă: dezvoltare economică, justiţie socială, protecţia mediului

- dezvoltarea durabilă: criterii, condiţii, provocări;

- dezvoltarea umană: definire, indicatori, condiţii de realizare;

- ce înseamnă o societate dreaptă?

- externalităţi şi bunuri colective;

- responsabilitate individuală şi colectivă pentru calitatea mediului