\
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 657/2012

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXIV - Nr. 657         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 17 septembrie 2012

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

883. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.671. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului pentru aprobarea Metodologiei privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă

 

5.745. - Ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

781. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Decizie cu privire la Cererea nr. 16/06 introdusă de Ioan-Vălean Codarcea împotriva României

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 şi 414 bis din 12 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Prezenta hotărâre transpune Directiva 96/98/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind echipamentele maritime, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 46 din 17 februarie 1997, modificată de Directiva 98/85/CE a Comisiei din 11 noiembrie 1998, publicată în Jurnalul Oficial ai Comunităţilor Europene seria L nr. 315 din 25 noiembrie 1998, de Directiva 2001/53/CE a Comisiei din 10 iulie 2001, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 204 din 28 iulie 2001, de Directiva 2002/75/CE a Comisiei din 2 septembrie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 254 din 23 septembrie 2002, de articolul 5 al Directivei 2002/84/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 noiembrie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene seria L nr. 324 din 29 noiembrie 2002, de Directiva 2008/67/CE a Comisiei din 30 iunie 2008, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 171 din 1 iulie 2008, de Directiva 2009/26/CE a Comisiei din 6 aprilie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 113 din 6 mai 2009, de Directiva 2010/68/UE a Comisiei din 22 octombrie 2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 305 din 20 noiembrie 2010 si de Directiva 2011/75/UE a Comisiei din 2 septembrie 2011, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 239 din 15 septembrie 2011.”

2. Anexele A.1 şi A.2 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2*), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Echipamentele menţionate în anexa A.1 la Hotărârea Guvernului nr. 494/2006, cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind transferate de la anexa A.2, care au fost fabricate înainte de data de 5 octombrie 2012 în conformitate cu procedurile de aprobare de tip deja în vigoare înainte de acea dată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, pot fi în continuare introduse pe piaţă şi montate la bordul unei nave care arborează pavilionul român, până la data de 5 octombrie 2014.

Art. III. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică de la data de 5 octombrie 2012.

Art. IV. - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii comunică Comisiei Europene textul prezentei hotărâri, precum şi textele principalelor dispoziţii de drept intern adoptate în domeniul reglementat de Directiva 2011/75/UE a Comisiei din 2 septembrie 2011 de modificare a Directivei 96/98/CE a Consiliului privind echipamentele maritime, după publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

Prezenta hotărâre transpune Directiva 2011/75/UE a Comisiei din 2 septembrie 2011 de modificare a Directivei 96/98/CE a Consiliului privind echipamentele maritime, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 239 din 15 septembrie 2011.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor şi infrastructurii,

Ovidiu Ioan Silaghi

Ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri,

Daniel Chiţoiu

Ministrul afacerilor europene,

Leonard Orban

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu

 

Bucureşti, 23 august 2012.

Nr. 883.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă

 

În baza prevederilor art. 22 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 46 alin (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management resurse umane şi reţea şcolară, Direcţia generală economic, finanţe, resurse umane duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

 

Bucureşti, 10 septembrie 2012.

Nr. 5.671.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie a fost elaborată în baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 1/2011, ale Constituţiei României, republicată, precum şi ale convenţiilor şi înţelegerilor internaţionale ratificate de România.

Art. 2. - Învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale este garantat de art. 32 alin. (3) din Constituţia României, republicată, de Legea nr. 1/2011 şi de alte tratate, declaraţii, recomandări, convenţii internaţionale, ratificate de România.

Art. 3. - În sensul prezentei metodologii, prin învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale se înţelege tipul de învăţământ în cadrul căruia, potrivit Legii nr. 1/2011, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română, acest tip de învăţământ funcţionând, la data prezentei, în limbile: maghiară, germană, ucraineană, sârbă, slovacă, cehă, croată, bulgară, romani, italiană.

Art. 4. - Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca discipline de studiu, Limba şi literatura maternă, Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, Educaţia muzicală.

Art. 5. - În funcţie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe, clase şi/sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

Art. 6. - În învăţământul preuniversitar, disciplinele specifice activităţii de predare în limbile minorităţilor naţionale sunt:

a) Limba şi literatura maternă;

b) Istoria si tradiţiile minorităţii naţionale respective;

c) Educaţia muzicală.

Art. 7. - Predarea şi învăţarea disciplinelor prevăzute la art. 6 se realizează în baza programelor şi manualelor specifice, elaborate în limbile materne, de colectivele de experţi din rândul minorităţii naţionale respective.

Art. 8. - Disciplina Limba şi literatura română se studiază la grupele/clasele/în unităţile cu predare în limba maternă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, după programe şcolare şi manuale elaborate în mod specific şi adaptate pentru minoritatea naţională respectivă.

Art. 9. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2011, constituie excepţie de la prevederile art. 8 acele unităţi de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale în care, ca urmare a cererii părinţilor sau a tutorilor legali, la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României ori, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, predarea disciplinei Limba si literatura română se face după programe şi manuale utilizate în unităţile de învăţământ cu predarea în limba română.

Art. 10. - Toate tipurile şi modalităţile de evaluare la disciplinele specifice, orale şi scrise, ale elevilor şi absolvenţilor pentru diferitele trepte ale învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale se proiectează şi se organizează în baza programelor şi a manualelor menţionate în art. 7.

Art. 11. - Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), în colaborare cu specialiştii care predau sau sunt familiarizaţi cu specificul învăţământului în limbile minorităţilor naţionale.

 

CAPITOLUL II

Limba şi literatura maternă

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 12. - Predarea şi învăţarea disciplinei Limba şi literatura maternă au un rol primordial în formarea personalităţii elevilor, în păstrarea identităţii naţionale, în verbalizarea unor achiziţii ştiinţifice, în modul de formare a deprinderilor şi abilităţilor de comunicare orale şi scrise.

Art. 13. - În perioada şcolarizării, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar, disciplina Limba şi literatura maternă se studiază, la grupele/clasele/unităţile de învăţământ cu predare în limba maternă, în acelaşi număr de ore ca şi Limba şi literatura română în învăţământul cu predare în această limbă.

Art. 14. - Finalităţile disciplinei Limba şi literatura maternă se reflectă, nemijlocit, prin competenţe generale şi prin atitudini şi valori formate în perioada învăţământului preuniversitar, derivate din structura curriculară.

Art. 15. - Scopul studierii disciplinei Limbă şi literatură maternă în perioada şcolarizării este acela de a forma şi transmite copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, în funcţie de ritmul lor propriu, valori ale culturii, ale practicii comunicaţionale şi literare de bază, ajutându-i să exprime gânduri, stări, sentimente sau opinii.

Art. 16. - (1) În judeţele în care există unităţi de învăţământ unde se predă Limba şi literatura maternă, se numeşte în inspectoratele şcolare un inspector de specialitate, care monitorizează eficienţa studiului disciplinei Limba şi literatura maternă, măsurată prin rezultatele obţinute de unităţile de învăţământ şi, respectiv, de cadrele didactice şi de elevi.

(2) în judeţele în care, din motive bine întemeiate, nu se pot asigura inspectori de specialitate, monitorizarea actului de predare se asigură de metodişti în specialitate.

Art. 17. - În vederea consolidării competenţelor lingvistice, cadrele didactice acordă atenţie folosirii corecte a limbii materne, în cadrul tuturor disciplinelor predate în limbile minorităţilor.

Art. 18. - Pe lângă acurateţea terminologiei şi conţinutul ştiinţific, în cadrul tuturor disciplinelor, se insistă pe dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă.

Art. 19. - Formarea continuă a personalului didactic de la toate ciclurile de învăţământ se realizează în limba în care predă cadrul didactic şi are în vedere atât conţinutul, cât şi limba de predare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Limba maternă în educaţia antepreşcolară şi preşcolară

 

Art. 20. - Dezvoltarea limbajului, sub aspectul comunicării receptive, al capacităţii de ascultare şi înţelegere, precum şi al comunicării expresive, al capacităţii de vorbire şi comunicare constituie un câştig pentru copilul care gândeşte şi se exprimă în propria limbă.

Art. 21. - Parcurgerea în limba maternă a educaţiei muzicale specifice fiecărei minorităţi naţionale, dezvoltarea personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu, sprijinindu-se pe formarea autonomă şi creativă a acestuia, se realizează încă din perioada educaţiei timpurii.

Art. 22. - Prin activităţi specifice vârstei, copilul este sprijinit în achiziţionarea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Limba maternă în învăţământul primar

 

Art. 23. - În învăţământul primar, curriculumul abordează trecerea de la domeniile tradiţionale de citire, gramatică şi compunere la un model comunicativ-funcţional, adecvat specificului acestei discipline de studiu.

Art. 24. - În centrul activităţilor de limbă şi literatură maternă se situează înţelegerea, achiziţionarea şi comunicarea informaţiilor transmise oral şi în scris.

Art. 25. - (1) Programele şcolare, în cadrul învăţământului primar, prezintă o diversitate de activităţi de învăţare, pentru atingerea obiectivelor de referinţă.

(2) Programa şcolară va fi structurată pe niveluri de cunoaştere a limbii.

Art. 26. - Standardele curriculare ale studiului disciplinei Limbă şi literatură maternă fac parte integrantă din programele şcolare elaborate,

Art. 27. - Tematica textelor literare corespunde nivelului de dezvoltare şi interesului elevilor din ciclul primar, realizând conectarea studiului limbii la realităţile comunicării cotidiene, şi încurajează atât creativitatea elevilor, cât şi a profesorului de la clasele primare.

Art. 28. - Activităţile de studiu pun accent pe învăţarea procedurală, oferind posibilităţi de aplicare practică a elementelor de construcţie a comunicării Ia nivelul elevului din învăţământul primar.

Art. 29. - Cadrul didactic va aplica o evaluare iniţială standardizată pentru a identifica nivelul la care se află elevul.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Limba şi literatura maternă în învăţământul gimnazial şi liceal

 

Art. 30. - Predarea şi învăţarea disciplinei Limbă şi literatură maternă sunt concepute din perspectivă comunicativ-funcţională, într-o formă integrată a limbii, a comunicării şi a textului literar.

Art. 31. - Caracteristicile acestei concepţii sunt următoarele:

a) realizarea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul învăţământului gimnazial şi liceal;

b) accent sporit pe formarea de competenţe şi atitudini;

c) echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale;.

d) consolidarea deprinderilor de exprimare scrisă şi orală şi de receptare a mesajelor, având în vedere formarea autonomă şi creativă ale elevilor;

e) analiza şi receptarea textului literar, caracteristicile socio-cultural-artistice ale diferitelor epoci literare, conexiunile cu alte arte;

f) diversificarea tehnicilor şi strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare;

g) evidenţierea genezei literaturii în limbile materne, a modului de îmbogăţire şi de dezvoltare ale acesteia prin prisma specifică a istoriei literare;

h) formarea deprinderilor de a înţelege şi identifica texte literare, de a se orienta în limbajul istoriei literare scrise în limba maternă.

Art. 32. - În cadrul procesului de predare-învăţare a disciplinei Limba si literatura maternă se urmăreşte:

a) cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă;

b) exprimarea corectă, clară şi coerentă în limba maternă;

c) cultivarea interesului pentru lectură, a exigenţei estetice în domeniul literaturii;

ti) dezvoltarea interesului pentru comunicarea interlingvistică;

e) abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi argumentelor;

f) stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice, în raport cu diversele mesaje receptate;

g) cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare;

h) utilizarea corectă şi adecvată a limbii materne în receptarea şi producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Limba şi literatura maternă ca disciplină ele studiu

 

Art. 33. - În baza legislaţiei în vigoare, în conformitate cu cele prevăzute la art. 4, elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură studiul disciplinei Limba şi literatura maternă, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu, parte a trunchiului comun.

Art. 34. - Orele de Limba şi literatura maternă sunt în mod obligatoriu incluse în orarele şcolilor în care există cerere pentru studierea limbii materne. În şcolile cu predare în limba română, în care orele de limbă maternă nu fac parte din norma obligatorie a cadrelor didactice şi nu pot fi formate catedre, acestea vor fi retribuite prin plata cu ora.

Art. 35. - După exprimarea opţiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu de-a lungul întregului ciclu de învăţământ.

Art. 36. - Este interzisa condiţionarea accesului ia studiul limbii materne. Părinţii şi elevii optează în mod liber pentru studiul limbii materne. Orice elev, de orice naţionalitate, poate studia disciplina Limba şi literatura maternă, care se predă în unităţile de învăţământ în care studiază, dacă acesta şi părintele sau tutorele legal instituit consideră că acest lucru este benefic elevului.

Art. 37. - Elevii au dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu, inclusiv de la nivelul grupei de începători.

Art. 38. - Elevii care încep studiul limbii materne mai târziu decât în primul an vor susţine un test de evaluare a cunoştinţelor de limbă, în cadrul unităţilor de învăţământ, cu scopul de a se stabili exact nivelul la care se începe predarea.

Art. 39. - Predarea limbii materne se realizează în baza unor programe specifice sau adaptate.

Art. 40. - Unitatea de învăţământ va constitui clasele sau grupele potrivit Legii nr. 1/2011, art. 63 alin. (1) şi (2), al altor reglementări, astfel încât să se favorizeze studiul limbii materne.

Art. 41. - (1) Predarea disciplinei Limba şi literatura maternă se realizează în felul următor:

a) la clasele din învăţământul primar, orele de limba maternă vor fi predate, de regulă, de învăţători/profesori/institutori care cunosc limba maternă a elevilor. În şcolile cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, orele de limba maternă nu fac parte din norma obligatorie a învăţătorilor. Orele vor fi retribuite prin plata cu ora, conform art. 263 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 şi a altor reglementări, acestora sau altor cadre didactice;

b) la clasele din învăţământul gimnazial, liceal şi în şcolile profesionale, orele de limba maternă, constituite în catedre sau ia plata cu ora, vor fi predate de profesori titulari ori de personal didactic suplinitor de specialitate.

(2) În situaţia în care nu se poate asigura predarea limbii materne cu personal didactic calificat, orele de limba maternă pot fi predate de absolvenţi cu diplomă de bacalaureat, buni cunoscători ai limbii respective. Cunoaşterea limbii se dovedeşte prin documente sau se stabileşte în urma unei testări de specialitate.

Art. 42. - Studierea limbii materne de către elevii aparţinând diferitelor minorităţi naţionale, care frecventează şcoli cu predare în limba română sau în altă limbă decât limba maternă, se face pe baza programelor de învăţământ aprobate de minister, a manualelor şcolare elaborate în baza acestora.

Art. 43. - În cazul în care unele minorităţi istorice din România nu dispun încă de o limbă normată, literară, aceştia au dreptul să studieze în sistemul de învăţământ idiomurile în care gândesc şi se exprimă.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Specificităţile studiului limbii materne rromani

 

Art. 44. - Avându-se în vedere specificitatea învăţământului pentru rromi, se vor respecta următoarele prevederi suplimentare:

a) studiul în limba maternă rromani, inclusiv la nivel antepreşcolar şi preşcolar, sau studiul limbii rromani, al istoriei rromilor poate începe în orice an de studiu, fără condiţionarea existenţei domiciliului stabil în respectiva localitate;

b) orele de limba rromani pot fi introduse la nivelul oricărei clase, inclusiv în cazul elevilor rromi care nu cunosc limba şi doresc să o studieze.

Art. 45. - În condiţiile existenţei unui număr limitat de cadre didactice calificate de limba rromani, în situaţii deosebite, orele de limba maternă rromani vor fi asigurate de buni cunoscători ai limbii rromani absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, care vor urma, în maximum un an de la începerea predării la catedră, un curs intensiv, specific, de limba rromani şi metodica predării limbii rromani comune, organizat şi recunoscut de MECTS/casele corpului didactic/inspectoratele şcolare.

Art. 46. - Elevii care provin din familii mixte, care trăiesc în două culturi minoritare şi sunt cuprinşi în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale au dreptul la studiul ambelor limbi.

 

CAPITOLUL III

Limba şi literatura română

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 47. - În învăţământul preşcolar desfăşurat în limbile minorităţilor naţionale, educatoarele vor introduce sintagme, scurte propoziţii şi expresii uzuale în limba română, în conformitate cu prevederile curriculumului naţional pentru învăţământul preşcolar.

Art. 48. - Educatoarele vor cultiva la copii pronunţia corectă a sunetelor specifice limbii române în contexte diferite, participarea la diferite activităţi, inclusiv activităţi de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor, vor stimula îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv prin diferite experienţe de învăţare, audierea unor texte scurte şi înţelegerea acestora.

Art. 49. - Studierea limbii române se începe în clasa pregătitoare în baza programelor specifice pentru învăţământul destinat minorităţilor naţionale.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Învăţământul primar

 

Art. 50. - Elevii din clasa pregătitoare vor înţelege şi utiliza limba română, la nivel de utilizator compatibil cu standardele din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi,

Art. 51. - În clasele I-IV, pe lângă componenta orală a limbii, copiii studiază şi elementele de bază ale scrisului: se conştientizează diferenţele între alfabetul limbii române şi al limbii materne. Elevii înţeleg fraze izolate şi expresii frecvent folosite în domenii de interes: informaţii personale şi familiale simple, lexicul legat de cumpărături, de mediul înconjurător apropiat, de activitatea profesională. Copiii comunică în situaţii obişnuite, care nu solicită decât un schimb de informaţii simplu şi direct, referitoare la subiecte familiare şi obişnuite. Elevii descriu mediul înconjurător şi evocă subiecte care corespund nevoilor lor imediate.

Art. 52. - În cadrul acestui ciclu se studiază şi texte literare, poezii şi povestiri corespunzătoare nivelului de înţelegere şi receptare al elevilor.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Învăţământul gimnazial

 

Art. 53. - În clasele V-VII elevii îşi însuşesc elemente esenţiale, folosind un limbaj standard, clar, pe teme familiare lor, întâlnite uzual, legate de muncă, şcoală, timpul liber, ţară etc. Elevii sunt capabili să producă un discurs coerent, oral şi scris, pe teme familiare şi din domeniile lor de interes şi să relateze un eveniment, o experienţă, să descrie o speranţă sau un scop şi să expună argumentele ori explicaţiile unui proiect sau ale unei idei.

Art. 54. - În clasele VIII şi IX elevii surprind ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte, inclusiv din domeniul tehnicii. Aceştia comunică spontan şi fluent, dezinvolt. Elevii se exprimă clar şi detaliat asupra unei game largi de subiecte, îşi expun opiniile asupra unui subiect de actualitate, prezentând avantajele şi inconvenientele diferitelor posibilităţi.

Art. 55. - În programele şcolare de la acest nivel vor fi prevăzute texte literare atractive.

Art. 56. - În programele şcolare, noţiunile gramaticale vor fi introduse în corelare cu programele pentru disciplina Limba şi literatura maternă.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Învăţământul liceal

 

Art. 57. - În cadrul acestui ciclu de învăţământ se studiază opere din literatura română, caracteristicile socio-culturale şi artistice ale epocilor în care au fost scrise aceste opere. Se va pune accentul pe accesibilitatea şi reprezentativitatea textelor literare pentru epoca în care au fost scrise, pentru genurile literare şi pentru posibilitatea stabilirii de conexiuni cu alte literaturi şi arte. Deprinderile şi atitudinile se constituie, la acest nivel, în premise pentru formarea umanistă a elevilor, sporind, totodată, interesul pentru diversitate culturală.

Art. 58. - În clasele X-XII elevii vor deveni utilizatori experimentaţi, putând recepta texte substanţiale, literare şi nonliterare, exprimându-se spontan, fluent, eficient şi persuasiv, integrându-se cu succes în plan social şî academic.

Art. 59. - La finele ciclului liceal absolvenţii recepţionează, practic, fără efort, tot ceea ce citesc sau aud. Ei pot să redea anumite fapte din diverse surse scrise sau orale, rezumându-le în mod coerent şi argumentat. De asemenea, elevii se exprimă spontan, fluent şi cu precizie, fiind în stare să distingă nuanţe fine de sens, legate de subiecte complexe.

 

CAPITOLUL IV

Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale

 

Art. 60. - Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba maternă, în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu integrată în orarul şcolii, Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, ca parte a trunchiului comun.

Art. 61. - Grupele de studiu/Clasele la această disciplină se formează potrivit prevederilor legale.

Art. 62. - Predarea disciplinei se face în învăţământul gimnazial, în conformitate cu prevederile planului-cadru şi ale programelor şcolare de învăţământ.

 

CAPITOLUL V

Educaţia muzicală

 

Art. 63. - Studiul Educaţiei muzicale are ca scop valorificarea aptitudinilor şi dezvoltarea competenţelor în domeniul artistic-muzical.

Art. 64. - Educaţia muzicală în limba maternă este parte integrantă a educaţiei generale, complexe, care contribuie la dezvoltarea personalităţii individuale a elevilor. Studiul disciplinei exercită o influenţă deosebită asupra tuturor componentelor personalităţii: emoţional, raţional, psihomotric, dezvoltând în mare măsură şi creativitatea, precum şi educaţia estetică a elevilor.

Art. 65. - Disciplina Educaţie muzicală contribuie la dezvoltarea identităţii culturale a individului. Aportul limbii materne în educaţia muzicală - prin cântece populare, cântece pentru copii şi repertoriul legat de tradiţii, sărbători religioase şi laice - joacă un rol important în cunoaşterea, asimilarea culturii, a tradiţiilor şi a obiceiurilor specifice fiecărei minorităţi în parte.

Art. 66. - Disciplina Educaţie muzicală în limba maternă se studiază în numărul de ore specificat în planul-cadru de învăţământ şi este predată de către cadre didactice calificate, vorbitoare ale limbii materne respective, în conformitate cu prevederile art. 247 şi 248 din Legea nr. 1/2011.

Art. 67. - Disciplina Educaţie muzicală se studiază în baza unor programe şi manuale specifice, elaborate prin valorificarea creaţiei muzicale specifice fiecărei etnii în parte: cântece populare, cântece din folclorul copiilor, cântece care se leagă de tradiţii şi sărbători religioase şi laice, opere ale compozitorilor din rândul minorităţilor în cauză, în baza obiectivelor generale ale programelor de muzică valabile pentru unităţile de învăţământ cu predare în limba română.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 68. - Inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile şcolilor vor aduce la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor de diverse etnii prezenta metodologie şi o vor afişa în loc vizibil şi protejat, în şcolile care fac obiectul metodologiei, pentru ca aceştia să poată beneficia - în cunoştinţă de cauză - de drepturile pe care le au.

Art. 69. - În conformitate cu prevederile legale, directorii de şcoli au obligaţia să comunice în timp util inspectoratelor şcolare de care aparţin necesarul de manuale şcolare pentru minorităţi, având permanent în vedere regimul special de tipărire în cazul tirajelor reduse.

Art. 70. - Inspectoratele şcolare şi unităţile şcolare au obligaţia de a asigura cartea şcolară pentru minorităţi.

Art. 71. - Direcţiile de specialitate din cadrul MECTS acordă sprijin în derularea eficientă a procesului de predare-învăţare a disciplinelor Limba şi literatura maternă, Limba şi literatura română, Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi Educaţia muzicală, prin colaborare cu toţi factorii responsabili şi interesaţi din reţeaua învăţământului şi din afara acesteia.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică

 

Având în vedere faptul că prima promoţie de studenţi admişi la studii universitare de licenţă conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, finalizează studiile în anul universitar 2013-2014 şi pot accede la studiile universitare de maşter didactic începând cu anul universitar 2014-2015,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 237 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Pot organiza programe de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică instituţiile de învăţământ superior acreditate prin departamente de specialitate cu profil psihopedagogie.

(2) Instituţiile de învăţământ superior acreditate elaborează metodologia proprie de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, denumită în continuare metodologia proprie, cu respectarea prevederilor metodologiei-cadru prevăzute la art. 1.

(3) Metodologia proprie este aprobată de către senatul universitar şi publicată pe pagina web a instituţiei de învăţământ superior.

Art. 3. - (1) Programele de formare psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin intermediul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.

(2) Departamentele de pregătire a personalului didactic reorganizate în departamente de specialitate cu profil psihopedagogie îşi menţin statutul şi drepturile dobândite anterior reorganizării.

(3) Instituţiile de învăţământ superior acreditate pot continua organizarea programelor de formare psihopedagogică, acreditate sau autorizate provizoriu, înfiinţate în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor metodologiei-cadru prevăzute la art. 1, ale metodologiei proprii şi ale legislaţiei în vigoare.

Art. 4. - (1) Prevederile prezentului ordin sunt în vigoare până la aplicarea prevederilor art. 154 alin. (1) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv până la începerea anului universitar 2014- 2015, moment în care prima promoţie de absolvenţi admişi ca studenţi în anul I la studii de licenţă, în condiţiile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, finalizează studiile universitare de licenţă, termen până la care se prorogă aplicarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.841/2012 pentru aprobarea condiţiilor privind organizarea maşterului didactic.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice prevedere contrară.

Art. 5. - Direcţia generală învăţământ superior, prin Direcţia strategii de finanţare instituţională, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, precum şi toate instituţiile de învăţământ superior acreditate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Ecaterina Andronescu

 

Bucureşti, 13 septembrie 2012.

Nr. 5.745.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA-CADRU

de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică

 

CAPITOLUL I

Organizarea programelor de formare psihopedagogică

 

Art. 1. - (1) Organizarea programelor de formare psihopedagogică urmăreşte certificarea competenţelor specifice pentru profesia didactică.

(2) Certificarea competenţelor pentru profesia didactică se poate obţine la două niveluri, respectiv:

a) nivelul I (iniţial) care acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de formare psihopedagogică;

b) nivelul II (de aprofundare) care acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi superior, cu satisfacerea a două condiţii:

(i) acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de formare psihopedagogică;

(ii) absolvirea unui program de maşter în domeniul diplomei de studii universitare de licenţă.

Art. 2. - (1) Programele de formare psihopedagogică sunt organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă, în sistemul creditelor de studiu transferabile.

(2) Obţinerea creditelor necesare celor două niveluri de certificare pentru profesia didactică se conformează principiilor de transfer, recunoaştere şi acumulare a creditelor de studiu.

Art. 3. - Instituţiile de învăţământ superior acreditate pot organiza programe de formare psihopedagogică atât pe parcursul studiilor universitare, cât şi în regim postuniversitar, pentru ambele niveluri de certificare, în condiţiile stabilite prin Metodologia de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, denumită în continuare metodologia proprie.

 

CAPITOLUL II

Admiterea la programele deformare psihopedagogică

 

Art. 4. - (1) Se pot înscrie pentru concursul de admitere la programe de formare psihopedagogică studenţii şi absolvenţii studiilor universitare.

(2) Admiterea la programele de formare psihopedagogică se face pe baza susţinerii unui examen/interviu, în condiţiile stabilite prin metodologia proprie.

Art. 5. - (1) În cazul absolvenţilor, înscrierea la programul de studii psihopedagogice se face pe baza diplomei de licenţă.

(2) Absolvenţii studiilor universitare de licenţă care nu au urmat programul de formare psihopedagogică pe parcursul studiilor universitare pot să se înscrie pentru a parcurge programul de formare psihopedagogică în regimul cursurilor postuniversitare.

Art. 6. - (1) Programele de formare psihopedagogică pot fi organizate în regim de finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă.

(2) Subvenţia de la bugetul de stat se acordă în cadrul finanţării de bază, în funcţie de numărul de locuri aprobate pentru fiecare universitate şi în funcţie de numărul de studenţi echivalenţi, potrivit coeficienţilor de finanţare aplicaţi de Consiliul Naţional al Finanţării învăţământului Superior, luându~se ca reper numărul creditelor aferente programului.

(3) Absolvenţii studiilor universitare de licenţă pot urma programul de formare psihopedagogică numai în regim cu taxă.

(4) Cuantumul taxelor de studii aferente programului de formare psihopedagogică se stabileşte anual de senatul universităţii,

(5) Drepturile şi obligaţiile studentului (cursantului) înscris la programul de studii psihopedagogice, precum şi raporturile acestuia cu universitatea se stabilesc prin contractul de studii încheiat cu universitatea, potrivit metodologiei proprii.

 

CAPITOLUL III

Curriculumul programelor de formare psihopedagogică

 

Art. 7. - (1) Curriculumul programelor de formare psihopedagogică este structurat pe 3 componente: curriculum-nucleu, curriculurn extins şi curriculurn opţional, conform Planului de învăţământ pentru programul de formare psihopedagogică din tabelul nr. 1 prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru.

(2) Curriculumul-nucleu este alcătuit din disciplinele şi activităţile didactice obligatorii pentru nivelurile I şi II de certificare pentru profesia didactică. Curriculumul-nucleu cuprinde următoarele pachete de discipline:

a) discipline de pregătire psihopedagogică fundamentală - 18 credite;

b) discipline de pregătire didactică şi practică de specialitate - 12 credite.

(3) Curriculumul extins este alcătuit din disciplinele şi activităţile didactice obligatorii pentru obţinerea nivelului II de certificare pentru profesia didactică. Curriculumul extins cuprinde următoarele pachete de discipline:

a) discipline de extensie a pregătirii psihopedagogice - 10 credite;

b) discipline de extensie a pregătirii didactice şi practice de specialitate - 10 credite.

(4) Curriculumul opţional este alcătuit din două discipline - 10 credite. Se alege câte o disciplină din fiecare dintre cele două pachete de discipline opţionale oferite de planul de învăţământ pentru nivelul II de certificare pentru profesia didactică.

 

CAPITOLUL IV

Planul de învăţământ al programelor de formare psihopedagogică

 

Art. 8. - Planurile de învăţământ ale programelor de formare psihopedagogică de 30 de credite pentru nivelul I şi nivelul II de certificare pentru profesia didactică sunt prezentate în tabelul nr. 2a (monospecializare), în tabelul nr. 2b (dublă specializare) şi în tabelul nr. 3, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta Metodologie-cadru.

Art. 9. - (1) Programul de formare psihopedagogică de 30 de credite corespunzător nivelului I oferit studenţilor, în mod eşalonat, pe parcursul studiilor de licenţă, se desfăşoară conform planului de învăţământ prevăzut în tabelul nr. 2a (pentru monospecializare) sau conform planului de învăţământ prevăzut în tabelul nr. 2b (pentru dublă specializare).

(2) Programul de studii psihopedagogice de 30 de credite transferabile de extensie, necesare acumulării pachetului de 60 de credite corespunzător nivelurilor I şi II, se desfăşoară conform planului de învăţământ prevăzut în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2. Acest program poate fi urmat doar de absolvenţii învăţământului universitar care au obţinut certificarea pentru nivelul I, pe parcursul sau după finalizarea studiilor universitare de licenţă.

 

CAPITOLUL V

Finalizarea programelor de formare psihopedagogică

 

Art. 10. - (1) Programul de formare psihopedagogică se finalizează cu examen de absolvire pentru fiecare nivel de certificare.

(2) Examenul constă în elaborarea şi susţinerea unui portofoliu didactic. Acesta este un pachet de documente care reflectă sintetic nivelul şi calitatea competenţelor dobândite de absolvenţi prin parcurgerea programului de formare psihopedagogică.

(3) Structura şi conţinutul portofoliului didactic se stabilesc prin metodologia proprie.

Art. 11. - (1) Pentru examenul de absolvire a fiecărui nivel de certificare în profesia didactică se alocă câte 5 credite, distinct de cele 30 de credite aferente disciplinelor şi activităţilor didactice din curriculumul programului de formare psihopedagogică.

(2) În cazul în care programul de formare psihopedagogică de 60 de credite este parcurs ca un program compact după absolvirea studiilor universitare, se susţine examen de absolvire pentru fiecare nivel de certificare, cotat cu câte 5 credite fiecare.

 

CAPITOLUL VI

Certificarea competenţelor pentru profesia didactică

 

Art. 12. - Absolvirea programelor de formare psihopedagogică se finalizează cu obţinerea certificatului de absolvire, corespunzător nivelului programului de formare psihopedagogică absolvit, respectiv:

a) absolvenţii studiilor universitare care au finalizat programul de formare psihopedagogică de 30 de credite şi au promovat examenul de absolvire, corespunzător nivelului I de certificare pentru profesia didactică, obţin certificatul de absolvire a programului de formare psihopedagogică - nivelul I, care le acordă dreptul de a ocupa posturi didactice în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial;

b) absolvenţii studiilor universitare care au finalizat programul de formare psihopedagogică de 60 de credite şi au promovat examenul de absolvire, corespunzător nivelului II de certificare pentru profesia didactică, obţin certificatul de absolvire a programului de formare psihopedagogică - nivelul II, care le acordă dreptul de a ocupa posturi didactice în învăţământul liceal, postliceal şi superior, dacă au absolvit şi un program de maşter în domeniul diplomei de licenţă.

Art. 13. - (1) Certificatele de absolvire a programelor de formare psihopedagogică sunt eliberate conform regimului actelor de studii. Fiecare certificat va avea ca anexă foaia matricolă în limba română, limba maternă şi în limba engleză, conţinând situaţia şcolară a absolventului.

(2) Certificatul de absolvire a programului de formare psihopedagogică - nivelul I se eliberează numai absolvenţilor programului de formare psihopedagogică care au obţinut diploma de licenţă.

(3) Absolvenţii care nu au promovat examenele de absolvire a programelor de pregătire psihopedagogică pot să primească, la cerere, o adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ superior, care va specifica disciplinele promovate.

Art. 14. - (1) Certificarea nivelului I de formare psihopedagogică se acordă în urma obţinerii unui număr minim de 30 de credite transferabile, conform planului de învăţământ prevăzut în tabelul nr. 2a din anexa nr. 2, după cum urmează:

a) 18 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire psihopedagogică fundamentală;

b) 12 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire didactică şi practică pedagogică de specialitate.

(2) în cazul studiilor universitare de licenţă cu dublă specializare, numărul minim de credite necesar obţinerii nivelului I de certificare pentru profesia didactică este de 35 de credite, conform planului de învăţământ prevăzut în tabelul nr. 2b din anexa nr. 2. Acestea rezultă din însumarea a 5 credite corespunzătoare didacticii celei de-a două specializări. Aceste 5 credite nu se acumulează în pachetul de 60 de credite corespunzătoare nivelului II de certificare.

Art. 15. - Certificarea nivelului II de formare psihopedagogică se acordă în urma obţinerii unui număr minim de 60 de credite transferabile, prin cumularea celor 30 de credite de la nivelul I cu cele 30 de credite de la nivelul II, după cum urmează:

a) 18 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire psihopedagogică fundamentală;

b) 12 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de pregătire didactică şi practică de specialitate (în cazul unei specializări) sau 17 credite (în cazul dublei specializări);

c) 10 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de extensie a pregătirii psihopedagogice;

d) 10 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de extensie a pregătirii didactice şi practice de specialitate;

e) 10 credite corespunzătoare celor două discipline opţionale.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 16. - (1) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare absolvite şi disciplinele care pot fi predate în învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(2) Corespondenţa dintre domeniile studiilor universitare de licenţă, masterat sau doctorat absolvite şi disciplinele care pot fi predate în învăţământul superior se stabileşte de către senatul universităţii, prin regulamente interne privind ocuparea posturilor didactice.

Art. 17. - (1) Absolvenţii studiilor universitare în domeniul de licenţă Ştiinţele educaţiei - specializările Pedagogie şi Psihopedagogie specială - se certifică pentru profesia didactică, pe baza diplomei de licenţă obţinute, cu condiţia ca planurile de învăţământ ale ciclului de licenţă să includă integral disciplinele din programul de formare psihopedagogică pentru obţinerea certificatului de formare psihopedagogică - nivelul I.

(2) Absolvenţii studiilor universitare în domeniul de licenţă Ştiinţele educaţiei, cu specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, se consideră certificaţi, prin diploma de licenţă obţinută, pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul primar şi preşcolar.

Art. 18. - Posesorii certificatelor de absolvire a programelor de formare psihopedagogică care urmează sau care au absolvit studii universitare şi în alte domenii decât cele pentru care deţin certificarea didactică pot să obţină certificarea didactică în noile domenii şi specializări, beneficiind de sistemul de transfer şi recunoaştere a creditelor de studiu.

Art. 19. - (1) Pentru obţinerea certificatului de absolvire a programului de formare psihopedagogică - nivelul I, pentru o altă specializare decât cea iniţială, se recunosc 22 de credite obţinute anterior şi distribuite astfel: la disciplinele de pregătire psihopedagogică fundamentală 18 credite, la Instruire asistată de calculator 2 credite şi la Practică pedagogică 2 credite.

(2) Obţinerea certificatului de absolvire a programului de formare psihopedagogică - nivelul I pentru o altă specializare decât cea iniţială est condiţionată de acumularea a 8 credite corespunzătoare disciplinelor Didactica specialităţii (5 credite) şi Practica pedagogică (3 credite).

Art. 20. - (1) Pentru obţinerea certificatului de absolvire a programului de formare psihopedagogică - nivelul II, într-un alt domeniu de licenţă absolvit, se recunosc cele 20 de credite obţinute anterior la disciplinele de extensie a pregătirii psihopedagogice şi la disciplinele opţionale.

(2) Obţinerea certificatului de absolvire a programului de formare psihopedagogică - nivelul II, pentru o altă specializare decât cea iniţială, este condiţionată de acumularea a 10 credite corespunzătoare pachetului disciplinelor de extensie a pregătirii didactice şi practice de specialitate.

 

ANEXA Nr. 1

 

Tabelul nr. 1

 

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

pentru programul de formare psihopedagogie!

 

Nr. crt.

 

 

Disciplinele de învăţământ

 

 

Perioada de studiu a disciplinei

Numărul de ore pe săptămână*)

Totalul orelor

Evaluare

 

 

Credite

 

 

Anul

Semestrul

Numărul de săptămâni

C

A

C

A

Total

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

A. CURRICULUM-NUCLEU

Discipline de pregătire psihopedagogică fundamentală (obligatorii)

1

Psihologia educaţiei

I

1

14

2

2

28

28

56

E

5

2

Pedagogie 1:

- Fundamentele pedagogiei

- Teoria şi metodologia curriculumului

I

2

14

2

2

28

28

56

E

5

3

Pedagogie II:

- Teoria şi metodologia instruirii

- Teoria şi metodologia evaluării

II

3

14

2

2

28

28

56

E

5

4

Managementul clasei de elevi

II

I

6

14

1

1

14

14

28

E

3

Discipline de pregătire didactică şi practică de specialitate (obligatorii)

5

Didactica specialităţii

II

4

14

2

2

28

28

56

E

5

6

Instruire asistată de calculator

II

I

5

14

1

1

14

14

28

C

2

7

Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (1)

II

I

5

14

-

3

-

42

42

C

3

8

Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (2)

II

I

6

12

-

3

-

36

36

C

2

TOTAL: nivelul I

-

-

-

-

-

140

218

358

5E+3C

30

 

Examen de absolvire: nivelul I

II

I

6

2

-

-

-

-

-

E

5

B. CURRICULUM EXTINS

Discipline de extensie a pregătirii psihopedagogice fundamentale (obligatorii)

1

Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor

 

 

14

2

1

28

14

42

E

5

2

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale

 

 

14

2

1

28

14

42

E

5

Discipline de extensie a pregătirii didactice şi practice de specialitate (obligatorii)

3

Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specialităţii (învăţământ liceal, postliceal, universitar)

 

 

14

2

1

28

14

42

E

5

4

Practică pedagogică (în învăţământul liceal, postliceal şi universitar)

 

 

14

-

3

-

42

42

C

5


0

1

2

3

4

5

6

7

a

9

ia

11

C. CURRICULUM OPŢIONAL (se aleg două discipline opţionale)

5

Pachet opţional 1

(se alege o disciplină)*):

- Comunicare educaţională

- Consiliere şi orientare

- Metodologia cercetării educaţionale

- Educaţie integrată

 

2

14

1

2

14

28

42

E

5

6

Pachet opţional 2

(se alege o disciplină)*):

- Sociologia educaţiei

- Managementul organizaţiei şcolare

- Politici educaţionale

- Educaţie interculturală

- Doctrine pedagogice contemporane

 

3

14

1

2

14

28

42

E

5

TOTAL: nivelul II

-

-

-

-

-

112

140

252

5E+1C

30

 

Examen de absolvire: nivelul II

 

4

2

-

-

__

-~

--

E

5

TOTAL I şi II:

 

 

 

 

 

252

358

610

12 E

4C

70


*) Precizări:

C = cursuri, A = activităţi aplicative (seminare, laboratoare, practică).

Listă deschisă, la dispoziţia fiecărui departament pentru pregătirea personalului didactic,

 

ANEXA Nr. 2

 

Tabelul nr. 2a

 

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

pentru programul de formare psihopedagogică de 30 de credite pentru nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică

- monospecializare –

 

Nr. crt.

 

 

Disciplinele de învăţământ

 

 

Perioada de studiu a disciplinei

Numărul de ore pe săptămână*)

Totalul orelor

Forme de evaluare

 

 

Numărul de

credite

 

 

Anul

Semestrul

Numărul de săptămâni

C

A

C

A

Total

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Discipline de pregătire psihopedagogică fundamentală (obligatorii)

1

Psihologia educaţiei

I

1

14

2

2

28

28

56

E

5

2

Pedagogie I:

- Fundamentele pedagogiei

- Teoria şi metodologia curriculumului

I

2

14

2

2

28

28

56

E

5

3

Pedagogie II:

- Teoria şi metodologia instruirii

- Teoria şi metodologia evaluării

II

3

14

2

2

28

28

56

E

5

4

Managementul clasei de elevi

II

I

6

14

1

1

14

14

28

E

3

Discipline de pregătire didactică şi practică de specialitate (obligatorii)

5

Didactica specialităţii

II

4

14

2

2

28

28

56

E

5

6

Instruire asistată de calculator

II

I

5

14

1

1

14

14

28

C

2

7

Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (1)

II

I

5

14

-

3

-

42

42

c

3

8

Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar obligatoriu (2)

II

I

6

12

-

3

-

36

36

c

2

TOTAL: nivelul 1

-

-

-

-

-

140

218

358

5E+3C

30

 

Examen de absolvire: nivelul I

II I

6

2

-

-

-

-

-

E

5


*) Precizări:

1. Numărul de săptămâni şi, respectiv, numărul de ore pentru practica pedagogică rezultă din faptul că, potrivit standardelor actuale, ultimul semestru al studiilor universitare este de 10-12 săptămâni.

2. Perioada de două săptămâni prevăzută pentru examenul de absolvire este alocată pentru finalizarea portofoliului didactic.

3. Se aplică şi În cazul studiilor universitare de licenţă cu durata de 4/5/6 ani.

 

Tabelul nr. 2b

 

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

pentru programul de formare psihopedagogică de 30 de credite pentru nivelul E (iniţial) de certificare pentru profesia didactică

- dublă specializare –

 

Nr. crt.

 

 

Disciplinele de învăţământ

 

 

Perioada de studiu a disciplinei

Numărul de ore pe săptămână*)

Totalul orelor

Evaluare

 

 

Numărul

de credite

 

 

Anul

Semestrul

Numărul de săptămâni

C

A

C

A

Total

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Discipline de pregătire psihopedagogică fundamentală (obligatorii)

1

Psihologia educaţiei

I

1

14

2

2

28

28

56

E

5

2

Pedagogie I:

- Fundamentele pedagogiei

- Teoria şi metodologia curriculumului

I

2

14

2

2

28

28

56

E

5

3

Pedagogie II:

- Teoria şi metodologia instruirii

- Teoria şi metodologia evaluării

II

3

14

2

2

28

28

56

E

5

4

Managementul clasei de elevi

 

 

14

1

1

14

14

28

E

3

Discipline de pregătire didactică şi practică de specialitate (obligatorii)

5

Didactica specialităţii A

II

4

14

2

2

28

28

56

E

5

6

Didactica specialităţii B

III

5

14

2

2

28

28

56

E

5

7

Instruire asistată de calculator

III

6

14

1

1

14

14

28

C

2

8

Practică pedagogică (în învăţământul preuniversitar obligatoriu) - specializarea A

III

5

14

-

3

-

42

42

C

3

9

Practică pedagogică (în învăţământul preuniversitar obligatoriu) - specializarea B

III

6

12

-

3

-

36

36

C

2

TOTAL: nivelul 1

-

-

-

-

-

163

246

414

6E+3C

35

 

Examen de absolvire; nivelul I

III

6

2

 

 

 

 

 

E

5


*) Precizări:

1. Precizările de la tabelul nr. 2a) „Plan de învăţământ pentru programul de formare psihopedagogică de 30 de credite pentru nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică” (monospecializare) se aplică şi în cazul programului de studii psihopedagogice pentru dublă specializare.

2. Cele 5 credite suplimentare nu pot fi acumulate în pachetul de 50 de credite necesar obţinerii nivelului II de certificare pentru profesia didactică.

 

Tabelul nr. 3

 

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

pentru programul de formare psihopedagogică de 30 de credite de extensie pentru nivelul II (aprofundare) de certificare pentru profesia didactică - absolvenţi de studii universitare

 

Nr. crt.

Disciplinele de învăţământ

Perioada de studiu a disciplinei

Numărul de ore pe săptămână*)

Totalul orelor

Formele

de evaluare

Numărul de

credite

Anul

Semestrul

Numărul de săptămâni

C

A

C

A

Total

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Discipline de pregătire psihopedagogică fundamentală (obligatorii)

1

Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor

 

 

14

2

1

28

14

42

E

5

2

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale

 

 

14

2

1

28

14

42

E

5

Discipline de pregătire didactică şi practică de specialitate (obligatorii)

3

Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specialităţii (învăţământ liceal, postliceal, universitar)

 

 

14

2

1

28

14

42

E

5

4

Practică pedagogică (în învăţământul liceal, postliceal şi universitar)

 

 

14

-

3

-

42

42

C

5

Discipline opţionale (se aleg două discipline)

5

Pachet opţional 1 (se alege o disciplină)*):

- Comunicare educaţională

- Consiliere şi orientare

- Metodologia cercetării educaţionale

- Educaţie integrată

 

 

14

1

2

14

28

42

E

5

6

Pachet opţional 2 (se alege o disciplină)*):

- Sociologia educaţiei

- Managementul organizaţiei şcolare

- Politici educaţionale

- Educaţie interculturală

- Doctrine pedagogice contemporane

 

 

14

1

2

14

28

42

E

5

TOTAL: nivelul II

-

-

-

-

-

112

140

252

5E+1C

30

 

Examen de absolvire: nivelul II

II

4

2

 

 

 

 

 

E

5


*) Precizări:

1. Fiecare pachet opţional trebuie să cuprindă cel puţin 3 discipline.

2. Perioada de două săptămâni prevăzută pentru examenul de absolvire este alocată finalizării portofoliului didactic.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

Având în vedere dispoziţiile art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- După articolul 86 se introduc douăsprezece noi articole, articolele 861-8612, cu următorul cuprins:

„Art. 86-1. - Sălile de şedinţă din instanţele judecătoreşti vor fi dotate cu mobilierul necesar judecătorilor, procurorului, grefierului, avocaţilor, părţilor, persoanelor private de libertate şi publicului.

Art. 862. - În cazul în care o instanţă dispune de mai multe săli de judecată, cel puţin una dintre acestea va fi amenajată pentru judecarea cauzelor privind persoanele private de libertate.

Art. 863. - (1) în măsura în care spaţiul existent permite, vor fi amenajate căi de acces separate pentru judecători, procuror şi grefier, pentru persoanele private de libertate, respectiv pentru avocaţi, părţi şi public.

(2) Procurorul intră în sala de şedinţă pe calea de acces destinată judecătorilor, cu cel puţin 5 minute înaintea orei stabilite pentru începerea şedinţei.

Art. 864. - Sălile amenajate pentru judecarea cauzelor privind persoanele private de libertate vor fi prevăzute cu locuri pentru gardienii însărcinaţi cu paza acestora.

Art. 865. - (1) Biroul judecătorilor va fi amplasat pe una din laturile sălii de şedinţă, cu faţa spre public, pe un podium având înălţimea cuprinsă între 40 şi 50 cm, în imediata apropiere a căii de acces speciale, dacă aceasta există.

(2) Biroul grefierului va fi poziţionat, în funcţie de dimensiunile sălii de judecată, în partea laterală sau în faţa biroului judecătorilor şi sub nivelul acestuia, astfel încât să nu stânjenească vizibilitatea judecătorilor spre public.

(3) Amplasarea biroului grefierului trebuie să îi asigure acestuia o mobilitate sporită în manevrarea şi comunicarea dosarelor şi actelor.

(4) Biroul procurorului va fi situat distinct de cel al judecătorilor, în partea opusă spaţiului amenajat pentru persoanele private de libertate, pe un podium având înălţimea cuprinsă între 40 şi 50 cm şi va fi orientat astfel încât să asigure procurorului o vizibilitate bună atât spre biroul judecătorilor, cât şi spre public.

Art. 866. - (1) Locul avocatului care pune concluzii va fi situat pe un podium având înălţimea cuprinsă între 20 şi 30 cm şi va fi orientat în modul prevăzut la art. 865 alin. (4).

(2) Pe parcursul desfăşurării şedinţei de judecată, atunci când nu pun concluzii, avocaţii vor ocupa banca situată în faţa publicului.

(3) Locul de consultare a dosarelor de către avocaţi va fi banca situată în faţa publicului.

Art. 867. - Bara martorilor va fi amplasată în faţa biroului judecătorilor, între podiumul procurorului şi cel al avocaţilor, şi va fi dotată cu o Biblie.

Art. 868. - În spatele biroului judecătorilor vor fi arborate Drapelul României şi Stema ţării.

Art. 869. - (1) Sălile de şedinţă vor fi prevăzute cu ferestre care să asigure lumină naturală suficientă şi o aerisire corespunzătoare dimensiunilor sălii.

(2) în măsura fondurilor alocate şi dacă se consideră necesar, sălile de şedinţă pot fi dotate cu instalaţii suplimentare de iluminat şi de climatizare a aerului, precum şi cu instalaţii de sonorizare interioară şi exterioară.

Art. 8610. - (1) Dacă dimensiunile actuale ale sălilor de şedinţă nu permit realizarea amplasamentelor prevăzute la articolele precedente, se va reduce în mod corespunzător numărul de locuri alocate publicului, urmărindu-se cu prioritate asigurarea locurilor necesare judecătorilor, procurorului, grefierului, avocatului şi părţilor şi, după caz, persoanelor private de libertate.

(2) Dacă dimensiunile actuale ale sălilor de şedinţă nu permit amplasarea biroului procurorului potrivit art. 865 alin. (4), acesta va fi situat pe podiumul judecătorilor, la o masă separată, şi va fi orientat astfel încât să asigure procurorului o vizibilitate bună atât spre biroul judecătorilor, cât şi spre public.

Art. 8611. - În funcţie de capacitatea sălii, căile de acces ale acesteia vor fi suficient dimensionate, astfel încât să permită evacuarea rapidă şi sigură în caz de urgenţă.

Art. 8612. - Locurile din sala de şedinţă, destinate persoanelor private de libertate, precum şi căile de acces prevăzute pentru acestea vor fi concepute astfel încât să asigure securitatea celorlalte persoane, imposibilitatea sustragerii de sub pază a persoanelor private de libertate, precum şi limitarea, pe cât posibil, a contactului cu alte persoane.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Alina Nicoleta Ghica

 

Bucureşti, 5 septembrie 2012.

Nr. 781.

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI SECŢIA A TREIA

 

DECIZIE

cu privire la Cererea nr. 16/06 introdusă de Ioan-Vălean Codarcea împotriva României

 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), judecând, la data de 24 ianuarie 2012, în formaţie de Comitet, alcătuită din:

Alvina Gyulumyan, preşedinte,

Luis Lopez Guerra,

Nona Tsotsoria, judecători,

şi Marialena Tsirli, grefierul adjunct al secţiunii,

considerând cererea de mai sus înaintată la data de 7 decembrie 2005,

considerând declaraţia prezentată de intimatul Guvern la data de 14 februarie 2011 prin care îi cere Curţii să elimine cererea din lista sa de cazuri şi replica reclamantului la această declaraţie,

deliberând, decide cele ce urmează:

ÎN FAPT

Reclamantul, domnul Ioan-Vălean Codarcea, este un cetăţean român care s-a născut în anul 1932 şi care locuieşte în Târgu Mureş. Guvernul României (Guvernul) a fost reprezentat iniţial de către fostul său agent, domnul Răzvan-Horaţiu Radu, iar, ulterior, de doamna Carmen Ciuta, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Cauza se referă la jurisprudenţa divergentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind acordarea drepturilor expuse de Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. Prin Hotărârea definitivă nr. 3.825 din data de 17 iunie 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea reclamantului privind drepturile pecuniare prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Reclamantul s-a plâns în baza articolului 6 § 1 din Convenţie şi a articolului 14, luat împreună cu articolul 1 din Protocolul nr. 1, de faptul că înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a refuzat drepturile stipulate de Legea nr. 309/2002, în timp ce aceeaşi Curte a admis cereri similare depuse de reclamanţi care se aflau în aceeaşi situaţie ca şi el. De asemenea, în baza articolului 4 din Convenţie, reclamantul s-a plâns de faptul că a fost obligat să lucreze în tabere de muncă în perioada 1953-1956.

ÎN DREPT

1. Printr-o scrisoare din data de 14 februarie 2011, Guvernul a informat Curtea despre propunerea de a da o declaraţie unilaterală referitoare la soluţionarea problemei apărute în urma acestei cauze. În plus, a solicitat Curţii să radieze cererea, conform articolului 37 din Convenţie.

Declaraţia a prevăzut următoarele:

„1. Guvernul declară - prin intermediul acestei declaraţii unilaterale - că recunoaşte încălcarea articolului 6 § 1 din Convenţie, în ceea ce priveşte dreptul reclamantului la un proces echitabil şi a articolului 14, luat împreună cu articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, prin Hotărârea nr. 3.825 din 17 iunie 2005, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

2. Guvernul este pregătit să plătească solicitantului, ca şi satisfacţie echitabilă, suma de 5.000 EURO (cinci mii euro), sumă considerată rezonabilă în lumina jurisprudenţei Curţii. Această sumă este acordată pentru acoperirea tuturor prejudiciilor, precum şi a costurilor şi cheltuielilor şi este scutită de orice impozit aplicabil. Această sumă se va plăti în lei româneşti la cursul valutar din data efectuării plăţii în conturile personale ale reclamantului, în termen de 3 luni de la data notificării deciziei luate în baza articolului 37 § 1 din Convenţie. În cazul în care aceasta sumă nu va fi plătită în perioada menţionată, Guvernul se obligă să plătească o dobândă, începând cu data expirării acelei perioade şi până la executare, la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene pe perioada lipsă, plus 3 procente.

3. Prin urmare, Guvernul invită respectuos Curtea să dispună că analiza acestei cereri nu mai este justificată şi să radieze cererea din lista sa de cazuri, în conformitate cu articolului 37 § 1 (c) din Convenţie.”

Într-o scrisoare din data de 16 martie 2011, reclamantul a apreciat că suma menţionată în declaraţia Guvernului este inacceptabil de mică.

Curtea reaminteşte faptul că articolul 37 din Convenţie prevede că, în orice moment al procedurilor, poate decide sa radieze cererea din lista sa de cazuri atunci când anumite circumstanţe conduc la una dintre concluziile specificate la punctele (a), (b) sau (c) din paragraful 1 al acelui articol. Articolul 37 § 1 (c) îi dă dreptul Curţii să elimine un caz din listele sale dacă:

„pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu se mai justifică continuarea analizei cererii.”

De asemenea, se revocă faptul că în anumite circumstanţe se poate elimina o cerere, conform articolului 37§1 (c), pe baza unei declaraţii unilaterale date de intimatul Guvern, chiar dacă solicitantul îşi doreşte ca examinarea cazului să continue.

În acest scop, Curta va analiza cu atenţie declaraţia în lumina principiilor care rezultă din jurisprudenţa sa, în special Hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar vs. Turcia, [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI); WAZA Spolka z o.o. vs. Polonia (dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007; şi Sulwinska vs. Polonia (dec.) nr. 28953/03).

În numeroase cauze, inclusiv cele formulate împotriva României, Curtea a stabilit practica sa referitoare la plângerile în materia divergenţei de jurisprudenţa a curţilor naţionale [vezi, de exemplu, Beian împotriva României (nr. 1), nr. 30658/05, §§ 40, 65, ECHR 2007-V (extracte); Driha împotriva României, nr. 29556/02, §§ 33, 38-39, 21 februarie 2008].

Considerând natura recunoaşterilor incluse în declaraţia Guvernului, precum şi valoarea compensaţiei propuse - care este compatibilă cu sumele acordate în cazuri similare - Curtea consideră că nu mai este justificată continuarea analizei cererii [articolul 37 § 1 (c)].

Mai mult, prin prisma consideraţiilor de mai sus şi în special datorită jurisprudenţei clare şi extinse în materie, Curtea este convinsă de faptul că respectarea drepturilor, aşa cum acestea sunt definite în Convenţie şi în protocoalele adiţionale, nu necesită continuarea analizării acestor plângeri (articolul 37 § 1 în fine).

În consecinţă, această parte a cererii ar trebui radiată din listă.

2. Făcând referire la articolul 4 din Convenţie, solicitantul s-a plâns de faptul că a fost forţat să muncească în tabere de muncă în anii 1950.

Curtea reaminteşte faptul că prezenta Convenţie nu se aplică cu privire la evenimentele care au avut loc înainte de intrarea sa în vigoare pentru un stat membru. România a ratificat Convenţia la data de 20 iunie 1994, la mult timp după faptele de care se plânge reclamantul că au avut loc. În consecinţă rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă ca fiind incompatibilă ratione temporis, conform articolului 35 din Convenţie.

DIN ACESTE MOTIVE,

în unanimitate,

CURTEA:

- ia în considerare termenii declaraţiei unilaterale a intimatului Guvern, în ceea ce priveşte cererile reclamantului în baza articolului 6 § 1 din Convenţie şi a articolului 14, luat împreună cu articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

- decide radierea cererii din lista sa de cauze întrucât aceasta face referire la plângerile de mai sus, conform articolului 37 § 1 (c) din Convenţie.

Declară restul cererii inadmisibil.

 

Alvina Gyulumyan,

preşedinte

Marialena Tsirli,

grefier adjunct