MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 190/2013

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XXV - Nr. 190         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 4 aprilie 2013

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

13. - Hotărâre cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind siguranţa produselor de consum şi de abrogare a Directivei S7/357/CEE a Consiliului si a Directivei 2001/95/CE - COM (2013) 78 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 163 din 12 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

130. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind drepturile de transport ale poliţiştilor, elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

416. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare trimestriale ale instituţiilor publice, precum şi a unor raportări financiare lunare în anul 2009, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 629/2009

 

765/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.417/C/2006 privind accesul la Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind siguranţa produselor de consum şi de abrogare a Directivei 87/357/CEE a Consiliului şi a Directivei 2001/95/CE - COM (2013) 78 final

 

Având în vedere Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii nr. XX/86 din 20 martie 2013,

în temeiul dispoziţiilor ari. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Senatul constată că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarităţii, având în vedere că în cadrul pieţei interne, unde produsele pot circula liber, normele privind siguranţa produselor pot fi adoptate în mod eficient doar la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru va împiedica statele membre să adopte reglementări divergente privind produsele, ceea ce ar conduce la fragmentarea pieţei unice. Având forma unui regulament, propunerea constituie un instrument juridic adecvat, deoarece impune norme clare şi detaliate, care vor deveni aplicabile în mod uniform şi în acelaşi moment pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

(2) În ceea ce priveşte fondul documentului, în urma analizei realizate s-a constatat necesitatea amendării textului art. 7 alin. 3, în sensul creşterii gradului de protecţie a consumatorului prin indicarea corectă şi completă a statului de origine.

Amendamentul prevăzut de raport este:

„3. În cazurile în care ţara de origine determinată în conformitate cu alineatul 2 este un stat membru al Uniunii, producătorii şi importatorii vor face trimitere la respectivul stat membru.”, în loc de:

„3. În cazurile în care ţara de origine determinată în conformitate cu alineatul 2 este un stat membru a! Uniunii, producătorii şi importatorii pot face trimitere la Uniune sau la respectivul stat membru.”

Art. 2. - Opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituţiilor europene şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Senat în şedinţa din 2 aprilie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

GEORGE-CRIN LAURENTIU ANTONESCU

 

Bucureşti, 2 aprilie 2013.

Nr. 13.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 163

din 12 martie 2013

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si funcţionarea Curţii Constituţionale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Károly - magistrat-asistent-şef

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 55D/2013.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, doamna consilier Ecaterina Mirea, cu împuternicire depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care foştii judecători ai Curţii Constituţionale nu sunt excluşi de la dreptul de a beneficia de pensie de serviciu dacă îndeplinesc condiţiile de pensionare la un moment ulterior încheierii mandatului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Adresa nr. 502 din 21 ianuarie 2013, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 317 din 23 ianuarie 2013, în temeiul art. 146 lit. d) teza a două din Constituţie şi al art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat prevede pentru acordarea pensiei de serviciu două condiţii, şi anume ca, pe de o parte, persoana în cauză „să fi avut un mandat de judecător al instanţei constituţionale”, iar, pe de altă parte, să fi îndeplinit condiţiile de pensionare anterior sau în cursul exercitării mandatului de judecător. Se apreciază că expresia „recalcularea pensiilor anterior stabilite” ar trebui să vizeze şi cazurile în care pensia de judecător al Curţii Constituţionale nu este pensia „iniţial stabilită”, aşadar în procesul de recalculare nu trebuie să se distingă în funcţie de momentul stabilirii pensiei şi nici în funcţie de momentul în care persoana îndreptăţită solicită recalcularea pensiei în plată.

Se consideră că textul legal criticat creează un tratament juridic discriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică - judecători ai Curţii Constituţionale -, întrucât exclude posibilitatea ca, „după o perioadă de la încetarea mandatului”, un judecător al Curţii Constituţionale să dobândească o pensie alta decât cea prevăzută de art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 şi „apoi solicită recalcularea dreptului său la pensie ca pensie de serviciu cuvenită unui judecător al Curţii Constituţionale”. Aşadar, se apreciază că textul de lege criticat „poate fi constituţional în măsura în care nu exclude posibilitatea recalculării pensiei, indiferent de momentul stabilirii iniţiale a acesteia, după o perioadă de timp de la încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale în condiţiile în care persoana îndreptăţită satisface cele două exigenţe majore, respectiv să fi avut un mandat de judecător al instanţei constituţionale şi existenţa unei pensii anterior stabilite, de un alt tip”.

În continuare, Avocatul Poporului concluzionează şi consideră că „prevederile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 sunt constituţionale în măsura în care se înţelege că data stabilirii/recalculării pensiei este ulterioară încetării mandatului de judecător al Curţii Constituţionale, indiferent de data concretă la care judecătorul Curţii Constituţionale solicită stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie prevăzute de acest text de lege, precum şi de data acordării pensiei iniţiale şi de tipul acesteia”.

În consecinţă, Avocatul Poporului apreciază că „motivele invocate justifică solicitarea de a constata neconstituţionalitatea art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, în raport de dispoziţiile art. 16 din Constituţie”.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) şi art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 este necesară îndeplinirea funcţiei de judecător al Curţii Constituţionale la data pensionării. Prin urmare, dacă la data pensionării persoana nu îndeplineşte această funcţie, nu poate beneficia de pensie de serviciu. De aceea, prevederile legale criticate se aplică fără discriminare tuturor judecătorilor Curţii Constituţionale care îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru acordarea pensiei.

Astfel, doar legiuitorul este acela care poate stabili, cu respectarea prevederilor Constituţiei, şi o altă modalitate de calcul al pensiei judecătorilor Curţii Constituţionale, precum cea descrisă de Avocatul Poporului,

Se mai susţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pensionarii se află, în raport cu data pensionării, în situaţii obiectiv diferite, astfel încât textul criticat, prevăzând că judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă această calitate la data pensionării, nu poate fi considerat ca fiind contrar principiului nediscriminării.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a solicitat informaţii de la Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la modul în care aceasta interpretează şi aplică dispoziţiile art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 cu referire specială la judecătorii Curţii Constituţionale care au împlinit vârsta de pensionare după încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale.

Prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 432 din 31 ianuarie 2013, Casa Naţională de Pensii Publice a arătat că, potrivit art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „au dreptul la pensie de serviciu persoanele care, la data pensionării, îndeplinesc cumulativ:

- condiţiile de pensionare prevăzute de legea-cadru care reglementează condiţiile de pensionare prevăzute în sistemul public;

- calitatea de judecător al Curţii Constituţionale la data solicitării pensiei de serviciu.

Afirmaţiile de mai sus sunt susţinute de însuşi textul articolului în discuţie care reglementează printre altele şi nodul de calcul al pensiei de serviciu, respectiv «80% din indemnizaţia lor brută lunară», care nu poate fi alta decât cea pe care o încasează în luna pensionării”.

În consecinţă, „acest articol se referă la acei judecători ai Curţii Constituţionale care sunt în activitate la data solicitării pensiei. Dacă legiuitorul ar fi dorit acordarea pensiei şi în situaţia celor care şi-au încetat mandatul, ar fi reglementat şi baza de calcul care se utilizează la stabilirea pensiei.

Această ultimă categorie nemaiavând statutul de judecător al Curţii Constituţionale nu mai beneficiază de indemnizaţia proprie brută lunară la care face trimitere teza întâi a art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, şi, în consecinţă, pensia de serviciu nu mai poate fi calculată”.

La răspunsul Casei Naţionale de Pensii Publice au fost anexate Adresa nr. 36.269/2009, transmisă acesteia de către Ministerul Justiţiei, prin care s-a arătat că „pentru a beneficia de pensia de serviciu trebuie ca solicitantul să aibă la data pensionării calitatea de judecător al Curţii Constituţionale (indiferent de vechimea în magistratură) şi limita de vârstă stabilită de Legea nr. 19/2000”, precum şi Adresa nr. 7.803 din 26 mai 2009, transmisă la solicitarea acesteia de către Curtea Constituţională - Cabinet secretar general în privinţa soluţionării unei cereri de pensionare a domnului Ioan Muraru.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, informaţiile comunicate de Casa Naţională de Pensii Publice, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele;

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza a două din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10, 29 şi 32 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul^ Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. În realitate, critica de neconstituţionalitate vizează numai art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992, text introdus în Legea nr. 47/1992 prin art. I pct. 43 din Legea nr. 232/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 3 iunie 2004. Potrivit jurisprudenţei sale, Curtea, prin prezenta decizie, urmează a se pronunţa asupra acestui text de lege, care are următorul cuprins: „(2) Judecătorii Curţii Constituţionale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia lor brută lunară. [...]”.

Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

1. În realitate, Avocatul Poporului, pe calea unui control abstract de constituţionalitate, nu urmăreşte constatarea neconstituţionalităţii în ansamblu a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aşa cum pare a rezulta din ultima frază a excepţiei formulate, ci solicită Curţii Constituţionale mai degrabă pronunţarea unei decizii sub rezervă de interpretare în sensul stabilirii înţelesului constituţional al textului de lege criticat şi al excluderii din sfera de aplicare a legii a unui/unei înţeles/interpretări neconstituţional/neconstituţionale.

2. Solicitarea Avocatului Poporului are în vedere faptul că textul în cauză este susceptibil de a fi interpretat în mod neconstituţional, fără a se indica însă o anumită practică administrativă sau judecătorească care ar fi achiesat unei interpretări neconstituţionale. De aceea, pentru a lămuri această problemă, în temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate informaţii suplimentare de la Casa Naţională de Pensii Publice în privinţa modului în care aceasta interpretează şi aplică dispoziţiile art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 cu referire specială la judecătorii Curţii Constituţionale care au împlinit vârsta de pensionare după încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale.

Potrivit practicii acesteia, textul criticat se referă numai la acei judecători ai Curţii Constituţionale care sunt în activitate la data solicitării pensiei, astfel încât judecătorii Curţii Constituţionale care au îndeplinit condiţiile de pensionare după încetarea mandatului nu pot beneficia de pensie de serviciu.

Curtea reţine că, în sensul celor susţinute de Casa Naţională de Pensii Publice, sunt şi dispoziţiile art. 26 din Normele metodologice de aplicarea prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârsta de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 3 noiembrie 2005. Potrivit acestui text legal, „Beneficiază de pensie de serviciu în condiţiile Legii nr. 47/1992, republicată, persoanele care au calitatea de judecător al Curţii Constituţionale la data pensionării sau a recalculării pensiei, indiferent de vechimea în magistratură, numai dacă îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare”.

De altfel, şi anterior apariţiei hotărârii Guvernului sus menţionate, prin art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 263/2005, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 12 aprilie 2005, s-a prevăzut că „Singura condiţie pentru a beneficia de pensie de serviciu în condiţiile Legii nr. 47/1992, republicată, o reprezintă calitatea de judecător al Curţii Constituţionale la data pensionării sau recalculării pensiei, indiferent de vechimea în magistratură”.

3. Aşadar, Curtea constată că interpretarea pretins neconstituţională are o persistenţă în timp, fiind aplicată în mod continuu de autorităţile administrative cu competenţe în domeniu după anul 2005.

În aceste condiţii se ridică problema dacă aspectele criticate sunt chestiuni care ar putea fi soluţionate pe calea contenciosului administrativ, prin formularea unei plângeri potrivit art. 7 alin. (11) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, text în accepţiunea căruia „în cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând”. De asemenea, potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, „actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând”.

Raportat la această problemă, Curtea constată că o asemenea practică administrativă este obiectivarea conţinutului normativ al legii (a se vedea, în acest sens, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011), aceasta din urmă dând posibilitatea unei atari interpretări. Actul de reglementare secundară prin conţinutul său nu excedează celui al legii, ci se încadrează în limitele ei. În aceste condiţii, pe calea unei acţiuni în contencios administrativ nu s-ar ajunge la anularea actului administrativ cu caracter normativ, întrucât acesta reprezintă aplicarea uneia dintre interpretările ce se pot aduce conţinutului normativ al legii.

Contestarea art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 la Curtea Constituţională sub aspectul interpretării ce se poate aduce textului în cauză este calea necesar a fi urmată pentru a se elimina interpretările neconstituţionale ale acestuia, Simpla contestare pe calea contenciosului administrativ a actului administrativ cu caracter normativ nu ar fi fost de natură să determine eliminarea acestuia din dreptul pozitiv, interpretarea pretins neconstituţională a legii fiind cea pe care se întemeiază o asemenea reglementare secundară.

Aşadar, controlul constituţionalităţii textului criticat în interpretarea dată de autorităţile administrative nu este de natură a încălca competenţa instanţelor judecătoreşti de control al legalităţii actelor administrative. Instanţele de contencios administrativ nu au competenţa de a controla constituţionalitatea hotărârii Guvernului, ci doar legalitatea acesteia, întrucât actul de reglementare secundară este dat în aplicarea legii, ea organizând executarea legilor [art. 108 alin. (2) din Constituţie]. În consecinţă, în aplicarea unei legi neconstituţionale se poate adopta un act secundar legal, dar care este, în esenţă, neconstituţional. Doar constatând neconstituţionalitatea legii sau a unei interpretări a acesteia, actul secundar îşi încetează efectele (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Curţii Constituţionale nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, prin care instanţa constituţională a statuat expressis verbis că „lipsirea de temei constituţional a actelor normative primare are drept efect încetarea de drept a actelor subsecvente emise în temeiul acestora*).

Nu se poate susţine nici că instanţa constituţională ar încălca, printr-o decizie sub rezervă de interpretare, competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, întrucât Curtea Constituţională nu alege aplicarea unei interpretări constituţionale din două sau mai multe asemenea, ci va elimina interpretarea neconstituţională, interpretare pe care nicio instanţă judecătorească nu o va mai aplica.

4. În aceste condiţii, Curtea constată că din conţinutul normativ al art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 reies următoarele aspecte:

- dacă judecătorul Curţii Constituţionale la data numirii sale deţine calitatea de pensionar, pensia sa se va recalcula odată cu începerea mandatului său. În acest sens, legea este explicită, prevăzând recalcularea pensiilor anterior stabilite;

- dacă judecătorul Curţii Constituţionale îndeplineşte condiţiile de pensionare în cursul exercitării mandatului său, va beneficia direct de pensie de serviciu în înţelesul art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992;

- dacă un fost judecător al Curţii Constituţionale îndeplineşte condiţiile de pensionare la un moment ulterior încheierii mandatului său, la data pensionării, va beneficia direct de pensie de serviciu în înţelesul art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992.

Rezultă că în ultimele două cazuri nu este vorba de nicio obligaţie a autorităţilor publice competente să recalculeze o pensie anterior stabilită, ci textul de lege impune obligaţia acestora de a stabili, în mod direct, în persoana judecătorului Curţii Constituţionale, independent de existenţa unui mandat în curs sau încheiat, a unei pensii de serviciu.

5. Pe baza analizei textului de lege rezultă că beneficiul pensiei de serviciu se acordă pentru calitatea de judecător al Curţii Constituţionale, indiferent de momentul pensionării persoanei care deţine sau a deţinut această calitate.

În aceste condiţii, diferenţierea făcută, printr-o interpretare care are în vedere numai momentul împlinirii vârstei de pensionare în timpul mandatului, creează o discriminare evidentă între persoane care se află în aceeaşi situaţie juridică. Aşadar, interpretarea dată textului de lege în sensul că un fost judecător al Curţii Constituţionale, dacă îndeplineşte condiţiile de pensionare la un moment ulterior încheierii mandatului său, nu va beneficia direct de pensie de serviciu în înţelesul art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 este neconstituţională, întrucât vizează aplicarea unui tratament juridic diferenţiat unei persoane (fost judecător al Curţii Constituţionale) aflate într-o situaţie juridică identică cu a altei persoane (judecător în funcţie al Curţii Constituţionale). În aceste condiţii, Curtea constată că o atare interpretare este contrară art. 16 din Constituţie şi, excedând cadrului constituţional, urmează a fi exclusă de la aplicare.

6. În consecinţă, având în vedere faptul că textul de lege criticat permite o modalitate de interpretare conformă Constituţiei (a se vedea Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012), Curtea constată că art. 71 alin. (2) teza întâi este constituţional în măsura în care se aplică judecătorilor Curţii Constituţionale care au exercitat această funcţie, indiferent de data pensionării.

7. Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie, referitor la judecătorii Curţii Constituţionale care au îndeplinit condiţiile de pensionare sau au solicitat acordarea pensiei de serviciu la un moment ulterior încetării funcţiei, urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii si casele sectoriale de pensii, numai de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care, eventual, a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus-menţionată, în această ultimă ipoteză decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii.

8. În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte deciziile Curţii Constituţionale se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acestea. Astfel, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 şi 32 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că dispoziţiile art. 71 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, sunt constituţionale în măsura în care se aplică judecătorilor Curţii Constituţionale care au exercitat această funcţie, indiferent de data pensionării.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 martie 2013.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind drepturile de transport ale poliţiştilor, elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.292/2003 privind drepturile de transport ale poliţiştilor, elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 18 noiembrie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) mijloace de transport deţinute legal, cu orice titlu.”

2. La articolul 6 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) la şi de la locul de muncă pentru a executa, în afara orelor de program, controale inopinate sau alte misiuni ordonate, în cazul când unitatea (subunitatea) este situată în afara perimetrului localităţii de domiciliu ori de reşedinţă;”.

3. La articolul 6 alineatul (1). după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:

,,f1) la şi de la locul de muncă, pe o distanţă de 5-70 km, pentru poliţiştii împuterniciţi să îndeplinească funcţii într-o altă unitate decât cea din care fac parte, situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă, şi pentru poliţiştii numiţi în prima funcţie într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă, cărora nu li se pot asigura locuinţe în localitatea în care au fost împuterniciţi/numiţi în prima funcţie. De aceleaşi drepturi beneficiază şi poliţiştii încadraţi la structurile teritoriale ale unor unităţi care au sediul în altă localitate;”.

4. La articolul 7 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) la şi de la locul de muncă, potrivit programului de activitate, pentru poliţiştii din unităţile situate la distanţe de 5-70 km faţă de localitatea unde domiciliază sau îşi au reşedinţa, mutaţi în interesul serviciului sau numiţi în prima funcţie, ori cu plata unui tarif fix pe zi, stabilit cu aprobarea ministrului afacerilor interne, pentru ceilalţi poliţişti. De aceleaşi drepturi, asigurate de unitatea în care este împuternicit, beneficiază şi poliţistul împuternicit să îndeplinească o funcţie într-o unitate care este situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţa, ori cea în care acesta are funcţia de bază;”.

5. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Poliţiştii care, în executarea misiunilor, sunt obligaţi să efectueze cu regularitate deplasări în cadrul localităţii de reşedinţă a unităţii din care fac parte au dreptul, cu aprobarea prealabilă a şefului unităţii sau a înlocuitorului legal al acestuia, să călătorească cu mijloace de transport în comun, folosind titluri de călătorie procurate de unitate sau cu decontarea cheltuielilor efectuate pentru procurarea acestora.

(2) Decontarea cheltuielilor de transport efectuate pe bază de abonament anual, trimestrial, lunar, săptămânal sau zilnic se poate face numai în limita cuantumului valorilor însumate ale biletelor de călătorie individuale, cumulate pentru acelaşi număr de zile/perioadă de abonare,”

6. Articolul 9 se abrogă.

7. La articolul 10 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Poliţiştii care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, similare celor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, pentru forţele armate, beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport pentru o călătorie în ţară şi retur, la fiecare 6 luni de participare la misiune sau operaţie, cu excepţia cazurilor în care cheltuielile au fost suportate de către organismele internaţionale sub egida cărora se execută misiunea sau operaţia respectivă. De decontarea cheltuielilor de transport pentru o călătorie în ţară şi retur beneficiază şi poliţiştii care au dreptul, pe timpul misiunii în afara teritoriului statului român, la învoiri plătite acordate în temeiul prevederilor art. 20 din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 privind condiţiile în baza cărora poliţistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament şi recuperare, cu modificările şi completările ulterioare.”

8. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Deplasarea poliţiştilor în interesul serviciului cu autoturismul deţinut legal, cu orice titlu, se poate face numai cu aprobarea prealabilă a şefului unităţii sau a înlocuitorului legal al acestuia, atât pentru posesorul autoturismului, cât şi pentru alte persoane din cadrul aceleiaşi unităţi, care se deplasează împreună cu acesta. În acest caz, deţinătorul legal, cu orice titlu, al autoturismului va primi contravaloarea a 7,5 litri de carburant, la 100 km parcurşi, în funcţie de sistemul de alimentare al autoturismului.”

9. La anexă, punctele 5, 8 şi 10 se modifica şi vor avea următorul cuprins:

„5. Decontarea cheltuielilor de transport în şi din localitatea de delegare se face numai pe baza documentelor de transport şi a legitimaţiilor de călătorie, achiziţionate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. În cazul pierderii legitimaţiilor de călătorie, acestea pot fi reconstituite în condiţiile reglementărilor în vigoare, dar numai atunci când sunt nominale.

……………………………………………

8. În cazul în care condiţiile de transport permit ca poliţiştii să se înapoieze, zilnic sau săptămânal, după terminarea programului de lucru, din localitatea în care sunt trimişi în delegare sau detaşare, şeful unităţii/înlocuitorul legal al acestuia poate aproba decontarea cheltuielilor zilnice de transport/costul unui abonament lunar de transport/costul unui abonament săptămânal de transport/contravaloarea cărţii VSD, dacă acestea sunt mai mici decât cele pentru plata indemnizaţiei de delegare sau detaşare şi a cazării, cu condiţia ca prin aceasta să nu se afecteze bunul mers al activităţilor care fac obiectul misiunii. Prin carte VSD se înţelege legitimaţia de călătorie nominală, valabilă timp de o lună pe distanţe de până la 1.000 km şi care dă dreptul la efectuarea, în cursul fiecărui sfârşit de săptămână - începând cu ora 0,00 a zilei de vineri şi până la ora 12,00 a zilei de luni - din perioada de valabilitate, a câte unei călătorii dus-întors pe relaţii la alegerea călătorului.

……………………………………………

10. Poliţiştii care, prin natura atribuţiilor de serviciu, se deplasează cu regularitate în alte localităţi beneficiază de abonament lunar de transport în cazul în care valoarea acestuia este mai mică decât costul legitimaţiilor de călătorie ce s-ar folosi pentru toate deplasările efectuate în cursul unei luni.”

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 125/2003 pentru aprobarea condiţiilor de decontare a cheltuielilor de transport ale poliţiştilor în cazul mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi a condiţiilor de decontare a cheltuielilor de transport ale membrilor familiilor poliţiştilor în situaţia mutării acestora în interesul serviciului în altă localitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 20 februarie 2003, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (5) va avea următorul cuprins:

„(5) Poliţiştilor cărora le-au încetat raporturile de serviciu în baza art. 69 alin. (1) lit. a), b), c), e) şi j) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, care îsi schimbă domiciliul în termen de 12 luni de la data schimbării poziţiei de activitate, li se rambursează cheltuielile de transport pentru ei şi gospodărie, până la localitatea unde îşi stabilesc domiciliul.”

2. La articolul 2 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

„b) mijloace de transport deţinute legal, cu orice titlu.”

3. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Poliţiştii au dreptul la transport dus-întors în contul unităţilor din care fac parte, când se deplasează pentru efectuarea concediului de odihnă aferent anului respectiv, o singură dată pe an.

(2) Poliţiştii care efectuează concediul de odihnă în străinătate beneficiază de contravaloarea a două călătorii cu mijloace de transport feroviare pentru rangul de tren şi clasa la care au dreptul, pe distanţa calculată între localitatea unităţii în care acesta este încadrat şi localitatea în care se află punctul de trecere al frontierei pe unde se face ieşirea din ţară”

4. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

„Art. 9. - Poliţiştii mutaţi dintr-o localitate în alta pot folosi autoturismul deţinut legal, cu orice titlu, cu aprobarea prealabilă a conducătorului unităţii din care se mută, pentru un singur drum. În acest caz deţinătorul legal, cu orice titlu, al autoturismului va primi contravaloarea a 7,5 litri de carburant, la 100 km parcurşi, în funcţie de sistemul de alimentare al autoturismului. De aceleaşi drepturi beneficiază şi poliţistul împuternicit să îndeplinească o funcţie într-o unitate care este situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă ori cea în care acesta are funcţia de bază.”

Art. III. - În anul 2013, fondurile bugetare necesare punerii în aplicare a modificărilor/completărilor aduse celor două acte normative prin prezenta hotărâre se asigură din sumele aprobate cu această destinaţie şi pentru această natură de cheltuieli prevăzute în bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Interne.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor interne,

Radu Stroe

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Mariana Câmpeanu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

Ministrul transporturilor,

Relu Fenechiu

 

Bucureşti, 27 martie 2013.

Nr. 130.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare trimestriale ale instituţiilor publice, precum şi a unor raportări financiare lunare în anul 2009, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 629/2009

 

În baza prevederilor art. 80 alin. (2) şi art. 84 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul finanţelor publice, emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare trimestriale ale instituţiilor publice, precum şi a unor raportări financiare lunare în anul 2009, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 629/2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 şi 242 bis din 10 aprilie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

- formularul „Plăţi restante” (anexa 30 ia situaţiile financiare) se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1;

- formularul „Plăţi restante” (anexa 30b la situaţiile financiare) se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2;

- după anexa 30b. 1 „Situaţia centralizată a arieratelor bugetului general al unităţii administrativ-teritoriale la data de.....”se introduce formularul „Situaţia centralizată a arieratelor bugetului genera! al unităţii administrativ-teritoriale la data de 31.03.2013” (anexa 30b.2 la situaţiile financiare), care va avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 3.

Art. II. - (1) Formularul „Plăţi restante” (anexa 30 la situaţiile financiare) se completează începând cu tuna mai pentru raportările lunii aprilie şi următoarele, pentru luna martie 2013 fiind întocmit formularul utilizat până la data intrării în vigoare a prezentului ordin. Termenul de depunere la Ministerul Finanţelor Publice este data de 15 a lunii următoare celei de raportare.

(2) Formularul „Plăţi restante” (anexa 30b la situaţiile financiare) se completează începând cu luna mai pentru raportările lunii aprilie şi următoarele, pentru luna martie 2013 fiind întocmit formularul utilizat până la data intrării în vigoare a prezentului ordin şi se prezintă la direcţiile finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, la termenul prevăzut la art. 49 alin. (13^) din Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Formularul centralizat pe ansamblul judeţului şi al municipiului Bucureşti se depune la Ministerul Finanţelor Publice până la data de 10 a lunii următoare celei de raportare.

(3) Formularul „Situaţia centralizată a arieratelor bugetului general al unităţii administrativ-teritoriale la data de 31.032013” (anexa 30b.2 la situaţiile financiare) se completează numai pentru arieratele înregistrate la finele lunii martie 2013, de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru arieratele bugetului general al unităţii administrativ-teritoriale raportate în formularul anexa 30b „Plăţi restante”, pentru codul 40, şi se raportează până la data de 6 aprilie 2013 la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, în format electronic şi pe suport hârtie.

Art. III. - Formularul „Situaţia centralizată a arieratelor bugetului general al unităţii administrativ-teritoriale la data de 31.03.2013” (anexa 30b.2 la situaţiile financiare) se arhivează la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti şi nu se centralizează la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti.

Art. IV. - (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a analiza sumele raportate ca plăţi restante şi arierate în litigiu şi de a dispune măsurile necesare pentru raportarea în categoria acestora numai a acelor datorii care sunt certe, lichide şi exigibile.

(2) Eventualele erori constatate în contabilitate în urma analizei efectuate potrivit alin. (1) se corectează în perioada în care se constată, astfel încât sumele aferente datoriilor cu exigibilitate sau valoare incertă să fie înregistrate în contabilitate ca provizioane în condiţiile prevederilor legii.

Art. V. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. VI. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispoziţii contrare acestuia.

Art. VII. - Direcţia generală trezorerie şi contabilitate publică va lua măsuri pentru ducerea ia îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. VIII. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Daniel Chiţoiu

Ministrul delegat pentru buget,

Liviu Voinea

 

Bucureşti, 1 aprilie 2013.

Nr. 416.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa 30 la situaţiile financiare)

MINISTERUL (ORGANUL CENTRAL)....................

UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALA................

INSTITUŢIA....................

 

PLĂTI RESTANTE

cod......*).

 

 

 

-lei-

DENUMIREA INDICATORILOR

Nr. rând

Sold la începutul anului

Sold la finele perioadei

TOTAL

Din care:

aferent sumelor angajate cu prevederi bugetare

A

B

1

2

3

PLĂTI RESTANTE-TOTAL (rd.07+12+27+32+37+42+47)

01

 

 

 

din care:

 

X

X

X

- sub 30 de zile (rd.7.1+12.1+27.1+32.1+37.1+42.1+47.1)

02

 

 

 

- peste 30 de zile (rd.8+13+28+33+38+43+47.2)

03

 

 

 

- peste 90 de zile (rd.9+14+29+34+39+44+47.3)

04

 

 

 

- peste 120 zile (rd. 10+15+30+35+40+45+47.4)

05

 

 

 

- peste 1 an (rd. 11+16+31+36+41+46+47.5)

06

 

 

 

Plăţi restante către furnizori, creditorii din operaţii comerciale (ct.401, ct.403, ct.404 ct.405+462) din care: (rd.07.1+08+09+10+11)

07

 

 

 

- sub 30 de zile

7.1

 

 

 

- peste 30 de zile

08

 

 

 

- peste 90 de zile din care:

09

 

 

 

- (ct.462)

9.1

 

 

 

- peste 120 zile

10

 

 

 

- peste 1 an

11

 

 

 

Plăţi restante faţă de bugetul general consolidat (rd.17+rd.18+rd.19+22) din care:

12

 

 

 

-sub30dezile(rd.17.1+18.1+19.1+22.1)

12.1

 

 

 

- peste 30 de zile (rd.17.2+18.2+19.2+23)

13

 

 

 

- peste 90 de zile (rd.17.3+18.3+19.3+24)

14

 

 

 

- peste 120 zile (rd.17.4+18.4+19.4+25)

15

 

 

 

- peste 1 an (rd.17.5+18.5+19.5+26)

16

 

 

 

Plăti restante fată de bugetul de stat (ct.4423, ct.444, ct.446. ct.4481) (rd.17.1+17.2+17.3+17.4+17,5)

17

 

 

 

- sub 30 de zile

17.1

 

 

 

- peste 30 de zile

17.2

 

 

 

- peste 90 de zile

17.3

 

 

 

- peste 120 zile

17.4

 

 

 

- peste 1 an

17.5

 

 

 

Plăţi restante faţă de bugetul asigurărilor sociale de sănătate (ct.4313, ct.4314, ct.4315, ct.4317) (rd.18.1+18.2+18.3+18.4+18.5)

18

 

 

 

- sub 30 de zile

18.1

 

 

 

- peste 30 de zile

18.2

 

 

 

- peste 90 de zile

183

 

 

 

- peste 120 de zile

18.4

 

 

 

- peste 1 an

18.5

 

 

 

Plăţi restante faţă de bugetul asigurărilor sociale -

Total (rd. 20+21 ),din care:

19

 

 

 

 

- sub 30 de zile (rd.20.1+21.1)

19.1

 

 

 

- peste 30 de zile (rd.20.2+21.2)

19.2

 

 

 

- peste 90 de zile (rd.20.3+21.3

19.3

 

 

 

- peste 120 de zile (rd.20.4+21.4)

19.4

 

 

 

- peste 1 an (rd.20.5+21.5)

19.5

 

 

 

- contribuţia pentru bugetul asigurărilor sociale de stat(ct.4311, ct.4312) (rd.20.1+20.2+20.3+20.4+20.5)

20

 

 

 

- sub 30 de zile

20.1

 

 

 

- peste 30 de zile

20.2

 

 

 

- peste 90 de zile

20.3

 

 

 

- peste 120 de zile

20.4

 

 

 

- peste 1 an

20.5

 

 

 

- contribuţia pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj (ct.4371, ct.4372, ct.4373) (rd. 21.1+21.2+21.3+21.4+21.5)

21

 

 

 

- sub 30 de zile

21.1

 

 

 

- peste 30 de zile

21.2

 

 

 

- peste 90 de zile

21.3

 

 

 

- peste 120 de zile

21.4

 

 

 

.peste 1 an

21.5

 

 

 

Plăţi restante faţă de bugetele locale, (ct.446, ct.4481) din care: (rd.22.1+23+24+25+26)

22

 

 

 

- sub 30 de zile

22.1

 

 

 

- peste 30 de zile

23

 

 

 

- peste 90 de zile

24

 

 

 

- peste 120 zile

25

 

 

 

- peste 1 an

26

 

 

 

Plăţi restante faţă de salariaţi (drepturi salariale), (ct.421, ct.423, ct.426,ct.4271,ct.4273 ct.4281) din care: (rd.27.1+.28+29+30+31)

27

 

 

 

- sub 30 de zile

27.1

 

 

 

- peste 30 de zile

28

 

 

 

- peste 90 de zile

29

 

 

 

- din care ct .(4271+4273)

29.1

 

 

 

- peste 120 zile

30

 

 

 

- peste 1 an

31

 

 

 

Plăţi restante faţă de alte categorii de persoane, (ct.422, ct.424, ct.4272, ct.4273, ct.429, ct.438 ) din care: (rd.32.1+33+34+35+36)

32

 

 

 

- sub 30 de zile :

32.1

 

 

 

- peste 30 de zile :

33

 

 

 

- peste 90 de zile din care:( rd.34.1+34.2+34.3+34.4)

34

 

 

 

- ct. (422+424)

34.1

 

 

 

- ct. (4272+4273)

34.2

 

 

 

- ct. (429)

34.3

 

 

 

- ct. (438)

34.4

 

 

 

- peste 120 zile

35

 

 

 

- peste 1 an

36

 

 

 

Împrumuturi nerambursate la scadenţă, (ct.1611, ct.1621, ct.1631,ct.1641, ct.1651, ct.1671,ct.169, ct.5192, ct.5194, ct.5195, ct.5196, ct.5197,ct.5198) din care: (rd. 37.1+38+39+40+41)

37

 

 

 

- sub 30 de zile

37.1

 

 

 

- peste 30 de zile

38

 

 

 

- peste 90 de zile

39

 

 

 

- peste 120 zile

40

 

 

 

- peste 1 an

41

 

 

 

Dobânzi restante, din care: (aferente celor de la rd.37). (ct.1681, ct.1682, ct.1683, ct.1684, ct.1685, ct.1687, ct.5186) din care: (rd .42.1 +.43+44+45+46)

42

 

 

 

- sub 30 de zile

42.1

 

 

 

- peste 30 de zile

43

 

 

 

- peste 90 de zile

44

 

 

 

- peste 120 zile

45

 

 

 

- peste 1 an

46

 

 

 

Creditori bugetari (ct.467) din care: (rd.47.1-1-47.2-1-47.3-1-47.4+47.5)

47

 

 

 

- sub 30 de zile

47.1

 

 

 

- peste 30 de zile

47.2

 

 

 

- peste 90 de zile

47.3

 

 

 

- peste 120 zile

47.4

 

 

 

- peste 1 an

47.5

 

 

 

 

*) Se completează cu următoarele coduri:

40 - pentru total plăţi restante

41 - pentru plăţi restante din bugetul de stat

43 - pentru plăţi restante din bugetul asigurărilor sociale de stat

44 - pentru plăţi restante din bugetul asigurărilor de şomaj

45 - pentru plăţi restante din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

46 - pentru plăţi restante din credite externe

47 - pentru plăţi restante din credite interne

48 - pentru plăţi restante din fonduri externe nerambursabile

49 - pentru plăţi restante ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii/activităţi finanţate integral din venituri proprii

 

Conducătorul instituţiei

Conducătorul compartimentului financiar-contabil

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa 30b la situaţiile financiare)

 

UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALA.........

INSTITUŢIA.............................

cod......*).

PLĂŢI RESTANTE

la data de...............

I .

 

 

 

 

 

-lei-

DENUMIREA INDICATORILOR

Nr. rând

Sold la începutul anului

Sold la finele perioadei

TOTAL

Din care:

aferent sumelor angajate cu prevederi bugetare

A

B

1

2

3

PLAŢI RESTANTE-TOTAL (rd.150+300), din care:

1

 

 

 

- sub 30 de zile (rd 151+301)

2

 

 

 

- peste 30 de zile (rd.152+302)

3

 

 

 

- peste 90 de zile (rd. 153+303)

4

 

 

 

- peste 120 zile (rd.154+304)

5

 

 

 

- peste 1 an (rd. 155+305)

6

 

 

 

PLĂŢI RESTANTE- TOTAL SECŢIUNEA DE FUNCŢIONARE (rd.160+170+240+250+270+280+290), din care:

150

 

 

 

- sub 30 de zile (rd.161+171 +241 +251 +271 +281 +291)

151

 

 

 

- peste 30 de zile (rd.162+172+242+252+272+282+292)

152

 

 

 

- peste 90 de zile (rd. 163+173+243+253+273+283+293)

153

 

 

 

- peste 120 zile (rd. 165+174+245+257+274+284+294)

154

 

 

 

- peste 1 an (rd.166+175+246+258+275+285+295)

155

 

 

 

Plăţi restante către furnizori, creditori din operaţii comerciale (ct.401, ct.403, 462) (rd 161+162+163+165+166) din care;

160

 

 

 

- sub 30 de zile

161

 

 

 

- peste 30 de zile

162

 

 

 

- peste 90 de zile din care:

163

 

 

 

-(ct.462)

164

 

 

 

- peste 120 zile

165

 

 

 

- peste 1 an

166

 

 

 

Plăti restante fată de bugetul general consolidat (rd.171+172+173+174+175) din care:

170

 

 

 

- sub 30 de zile

171

 

 

 

- peste 30 de zile

172

 

 

 

- peste 90 de zile

173

 

 

 

- peste 120 zile

174

 

 

 

- peste 1 an

175

 

 

 

Plăţi restante faţă de salariaţi (drepturi salariate), (ct.421, ct.423, ct.426. ct.4271, ct.4273* ct.4281) (rd.241+242+243+245+246) din care:

240

 

 

 

- sub 30 de zile

241

 

 

 

- peste 30 de zile

242

 

 

 

- peste 90 de zile

243

 

 

 

- din care ct.(4271+4273)

244

 

 

 

- peste 120 zile

245

 

 

 

- peste 1 an

246

 

 

 

Plăţi restante faţă de alte categorii de persoane, (ct.4273, ct.429, ct.438 ) (rd.251 +252+253+257+258) din care:

250

 

 

 

- sub 30 de zile :

251

 

 

 

- peste 30 de zile :

252

 

 

 

- peste 90 de zile din care:( rd.254+255+256)

253

 

 

 

- ct.(4273)

254

 

 

 

- ct.(429)

255

 

 

 

- ct.(438)

256

 

 

 

- peste 120 zile

257

 

 

 

- peste 1 an

258

 

 

 

Împrumuturi nerambursate la scadenţă, (ct.1611, ct.1621, ct.1631, ct.1651, ct.1671,ct.169, ct.5192, ct.5195, ct.5196, ct.5197,ct-5198) (rd.271+272+273+274+275) din care:

270

 

 

 

- sub 30 de zile

271

 

 

 

- peste 30 de zile

272

 

 

 

- peste 90 de zile

- peste 120 zile

273

274

 

 

 

- peste 1 an

275

 

 

 

Dobânzi restante, din care: (aferente celor de la rd.270), (ct.1681, ct.1682, ct.1683, ct.1685, ct.1687, ct.5186) (rd.281+282+283+284+285) din care:

280

 

 

 

- sub 30 de zile

281

 

 

 

- peste 30 de zile

282

 

 

 

- peste 90 de zile

283

 

 

 

- peste 120 zile

284

 

 

 

- peste 1 an

285

 

 

 

Creditori bugetari (ct.467) (rd.291+292+293+294+295), din care:

290

 

 

- sub 30 de zile

291

 

 

 

- peste 30 de zile

292

 

 

 

- peste 90 de zile

293

 

 

 

- peste 120 zile

294

 

 

 

- peste 1 an

295

 

 

 

PLĂTI RESTANTE-TOTAL SECŢIUNEA DEZVOLTARE (rd.310+320+330) din care:

300

 

 

 

- sub 30 de zile (rd. 311+321+331)

301

 

 

 

- peste 30 de zile (rd.312+322+332)

302

 

 

 

- peste 90 de zile (rd.313+323+333)

303

 

 

 

- peste 120 zile (rd. 315+324+334)

304

 

 

 

- peste 1 an (rd 316+325+335)

305

 

 

 

Plăţi restante către furnizori, creditori din operaţii comerciale (ct.404, ct.405+462) (rd.311 +312+313+315+316) din care:

310

 

 

 

- sub 30 de zile

311

 

 

 

- peste 30 de zile

312

 

 

 

- peste 90 de zile din care:

313

 

 

 

- (ct.462)

314

 

 

 

- peste 120 zile

315

 

 

 

- peste 1 an

316

 

 

 

Împrumuturi nerambursate la scadenţă, (ct.1611, ct.1621, Ct.1631, Ct.1651, ct.1671,ct.169, ct.5192, ct.5195, Ct.5196, ct.5197, ct.5198) (rd.321+322+323+324+325) din care:

320

 

 

 

- sub 30 de zile

321

 

 

 

- peste 30 de zile

322

 

 

 

- peste 90 de zile

323

 

 

 

- peste 120 zile

324

 

 

 

- peste 1 an

325

 

 

 

Dobânzi restante, din care: (aferente celor de la rd.320), (ct.1681, ct.1682, ct. 1683, ct.1685, ct.1687, ct.5186) (rd.331+332+333+334+335) din care:

330

 

 

 

.sub 30 de zile

331

 

 

 

- peste 30 de zile

332

 

 

 

- peste 90 de zile

333

 

 

 

- peste 120 zile

334

 

 

 

- peste 1 an

335

 

 

 

 

ii. Sinteza plăţilor restante şi arieratelor la data de...........

 

Nr. rd.

Explicaţie

Plăţi restante

Plăţi restante aferente programelor naţionale

Plăţi restante aferente fondurilor externe nerambursabile postaderare*****)

Plăţi restante aferente fondurilor externe nerambursabile

preaderare (sursa 08)

 

 

total**)

din care: arierate***)

total

din care: arierate

total

din care: arierate

total

din care: arierate

 

0

1

1.1

7

2.1

3

3.1

4

4.1

1

sold la finele lunii precedente

 

 

 

 

 

 

 

 

2

sold la finele perioadei

 

 

 

 

 

 

 

 

3

% diminuare arierate luna raportare ****) (rd3=1-rd2/rd1)

X

 

X

X

X

X

X

X

 

*) Se completează cu următoarele coduri:

40 - pentru total plăţi restante;

42 - pentru plăţi restante din bugetele locale (secţiune funcţionare, secţiune dezvoltare);

46 - pentru plăţi restante din credite externe (secţiune dezvoltare);

47 - pentru plăţi restante din credite interne (secţiune dezvoltare);

48 - pentru plăţi restante din fonduri externe nerambursabile;

50 - pentru plăţi restante din fonduri în afara bugetelor locale care nu s-au introdus în bugetul local;

51 - pentru plăţi restante ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii (secţiune funcţionare, secţiune dezvoltare);

52 - pentru plăţi restante ale instituţiilor finanţate parţial din venituri proprii/activităţi finanţate integral din venituri proprii (secţiune funcţionare, secţiune dezvoltare);

**) Sumete vor corespunde cu rd. 1 din anexa 30b.

***) Sumele vor corespunde cu rd. 4 + 5 + 6 din anexa 30b.

****) Rd. 3 se completează numai pentru cod 51. Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 49 alin. (138) din Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, procentul calculat la rd. 3 coloana 1.1 trebuie să fie mai mare de 3%,

****) Se vor cuprinde plăţile restante care se suportă din bugetul local sau din bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii de subordonare locală, de la titlul de cheltuieli bugetare 56 Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare, cu excepţia celor de la sursa 08.

 

Conducătorul instituţiei

Conducătorul compartimentului financiar-contabil

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa 30b,2 la situaţiile financiare)

 

SITUAŢIA CENTRALIZATĂ A ARIERATELOR BUGETULUI GENERAL AL UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE *)

la data de

31.03.2013

lei

 

Nr. rd.

Explicaţie

Total arierate

Arierate aferente programelor naţionale ale u.a.t. şi instituţiilor publice subordonate, cu excepţia celor finanţate integral din venituri proprii

FEN

Total arierate ale instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii

Sume care fac obiectul art. 1 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013

Arierate aferente fondurilor externe nerambursabile postaderare ale u.a.t. şi instituţiilor publice subordonate, cu excepţia celor finanţate integral din venituri proprii

Arierate aferente fondurilor externe nerambursabile preaderare (sursa 08) ale u.a.t. şi instituţiilor publice subordonate, cu excepţia celor finanţate integral din venituri proprii

 

 

1

2

3

4

5

6=1-2-3-4-5

1

Sold la finele lunii ianuarie 2013, din care :

 

 

 

 

 

X

1.1

- sold la finele lunii ianuarie 2013, mai puţin arieratele aflate în litigiu

 

 

 

 

 

 

2

Sold la finele perioadei, din care :

 

 

 

 

 

X

2.2

- sold la finele perioadei, mai puţin arieratele aflate în litigiu

 

 

 

 

 

 

3

% diminuare arierate luna raportare **) (rd3=1-rd2.2/rd1.1)

X

X

X

X

X

 

 

*) Se completează ca anexă pentru anexa 30b cod. 40 - pentru total plăţi restante.

**) Rd. 3 se completează pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la art.1,alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, procentul calculat la rd. 3 coloana 6 trebuie să fie mai mare de 85%.

Col. 1 = col. 1.1, din anexa 30 b. partea II, cod. 40, pentru rândul 2

Col. 2 = col. 2.1 din anexa 30 b, partea II, cod 40 - col. 2.1 din anexa 30 b, partea II, cod. 51, pentru rândul 2 Col. 3 . col. 3.1 din anexa 30 b, partea II, cod. 40 - col. 3,1 din anexa 30 b, partea II. cod. 51, pentru rândul 2 Col. 4 = col. 4.1 din anexa 30 b, partea II, cod. 40 - col. 4.1 din anexa 30 b, partea II, cod. 51, pentru rândul 2 Col. 5 = col. 1.1 din anexa 30 b, partea II, cod. 51, pentru rândul 2

 

Conducătorul instituţiei

Conducătorul compartimentului financiar-contabil

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului justiţiei nr. 1.417/C/2006 privind accesul la Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial

 

Având în vedere prevederile Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.534/C/2012 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, aprobat prin Ordinul ministrului de stat, ministrul justiţiei, nr. 954/B/C/2000,

ţinând cont de dispoziţiile art. 75 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului justiţiei nr. 1.417/C/2006 privind accesul la Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 4 iulie 2006, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 10, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) Pentru eliberarea înscrisurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) se stabilesc următoarele tarife:

a) eliberarea unei copii certificate cu privire la una dintre menţiunile din Registrul naţional - 5 lei;

b) eliberarea unei copii certificate de pe unul dintre înscrisurile doveditoare - 9 lei;

c) eliberarea unei copii certificate de pe extrasul raportului de activitate ori al bilanţului anual al asociaţiilor, fundaţiilor sau federaţiilor recunoscute ca fiind de utilitate publică - 11 lei;

d) eliberarea dovezii privind disponibilitatea şi rezervarea unei denumiri - 36 lei;

e) prelungirea rezervării unei denumiri - 18 lei.” 2. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - În cazul în care se solicită eliberarea de copii certificate cu privire la două sau mai multe persoane juridice fără scop patrimonial, sub forma sistematizată după oricare dintre criteriile cuprinse în formularul de înscriere, se va plăti tariful de 53 lei pentru fiecare criteriul în funcţie de care se solicită sistematizarea.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

 

Ministrul justiţiei,

Mona-Maria Pivniceru

 

Bucureşti, 22 februarie 2013.

Nr. 765/C.